UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE

RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unitatea de curs: Cercetarea pedagogică

Ciclul I, Studii de licență. Programe:
 Pedagogia învățământului primar și Pedagogia preșcolară
 Pedagogia învățământului primar și Limba engleză
Unitatea de conținut: Observația. Studiu de caz.

Grupa: PP42R
Numele, prenumele studentului:Serebrian Victoria

1. Comparați
Observația obișnuită Observația științifică
Observaţia științifică cuprinde atât observaţia
Observaţie obișnuită înseamnă a cunoaşte, a propriu-zisă (simplă), cât şi experimentul ştiinţific.
examina un obiect sau un proces, a face Observaţia ştiinţifică urmăreşte să dea o
constatări şi remarci (critice) referitoare la ceea semnificaţie lucrurilor şi proceselor percepute, să
ce ai privit cu atenţie. Dumitru Patraşcu verifice ipotezele spre a identifica o regularitate,
evidenţiază că observaţia se manifestă ca „act de o lege de producere a lor
urmărire a procesului educaţional şi managerial şi
constă în înregistrarea datelor, constatărilor aşa
cum se prezintă, fără interpretări (într-un caiet
special pot fi fotografiate, filmate, înregistrate pe
casete video).

2. Cum veți înregistra datele observației?

Condiţii prealabile observării:
 Înainte de începerea cercetării de teren, cel ce face observaţia trebuie să se
familiarizeze cu obiectivele cercetării;
 Tehnicile de observare şi procedeele de notare a faptelor de observaţie trebuie precis
formulate şi suficient de mult repetate pentru ca observaţia să fie validă;
 Înainte de a observa, cercetătorul trebuie să memoreze lista unităţilor de observare
(secvenţele comportamentale).
Procedura de notare:
 Observatorul trebuie să noteze, pe cât posibil, faptele de observaţie pe teren;
 Răstimpul admisibil între observare şi notare este de ordinul minutelor, şi în cazuri
excepţionale, de ordinul orelor. Henri H. Stahl atrage atenţia în acest sens: „oricât de
bună memorie ai avea, observaţia care nu se notează de îndată, poate fi considerată
ca pierdută”;
 Răstimpul la care ne-am referit variază în funcţie de natura cercetării;
 Observatorul nu trebuie să uite că el însuşi este observat şi că notarea s-a făcut în
perioade de observare.

3. Ce scală de estimare veți utiliza pentru observarea următoareleor comportamente:

Comportamentul Scala potrivită
Violența fizică a copiilor 3 (întotdeauna), 2 (foarte rar), 1 (niciodată)
 UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE
RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

e;
Da, Nu
Atenția cadrului didactic la răspunsul elevilor 4 (foarte receptiv), 3 (puțin receptiv), 2
(indiferent), 1 (pasiv)
Intârzierea la lecție a elevului 3 (întotdeauna), 2 (foarte rar), 1 (niciodată)
e
Tempoul de realizare a sarcinii Foarte bine,bine, satisfăcător, slab, lipsa;
Intens, mediu, slab.
Expresivitatea lecturii Foarte bine,bine, satisfăcător, slab, lipsa

4. Enumerați 1-10 comportamente ale elevilor care pot fi supuse observării.

1. Agresiv la orce observație a profesorului, colegilor
2. Nu respectă regulile jocului deoarece i sa acordat puțină atenție
3. Refuză ajutorul colegilor chiar dacă are nevoie
4. Copilul vorbește( se exprimă)foarte rău la vârsta lui
5. Copilul nu are interes la lecție
6. Copilul plinge foarte repede la orce observație
7.
8.
9.
10.

5. Elaborați o grilă de observare a comportamentului cadrului didactic în vederea

identificării gradului de obiectivitate a evaluării.

Fișă de observație

Nr. Da parția Nu
l
1. Utilizarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a
produsului școlar
1.1. Anunță criteriile după explicarea sarcinii

1.2. Folosește modele , exemple pentru ilustrarea produselor

școlare
1.3. Asigură dezvoltarea unor relații de colaborare
deschise și oneste între toți subiecții educaționali.
1.4. Proiectează evaluarea didactică cu indicarea
criteriilor, strategiilor și instrumentelor necesare
1.5. Elaborează obiectivele de evaluare, probele de
evaluare respectînd particularitățile individuale și de
vîrstă ale elevilor, în baza curriculumului disciplinar
2. Stabilirea unei relații imparțiale cu elevii, relația
pedagogică bazată pe respectivul tuturor elevilor
 UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, CATEDRA DE ȘTIINȚE
RUSSO” DIN BĂLȚI PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

2.1. Asigură managementul clasei și al comportamentului elevilor.

2.2. Diversifică activitățile colectivelor de copii/elevi în scopul asigurării

unei autonomii comportamentale.
2.3. Implică elevii în stabilirea comportamentului și a regulilor de
lucru, bazate pe cultura învățării.
2.4. Creează un climat relaţional de încredere, solidaritate și respect,
bazat pe principiile echităţii şi ale toleranţei.
2.5.

3. Cadrul didactic asigură realizarea procesului educațional de

calitate.
3.1. Creează situații de învățare care stimulează formarea și
dezvoltarea competențelor
3.2. Formulează clar și accesibil conținuturile, sarcinile și explică
modalitățile de lucru, folosind terminologia și limbajul adecvat.
3.3. Aplică strategii și creează situații de motivare a copiilor/elevilor,
orientate spre atingerea performanțelor.
3.4. Asigură utilizarea individualizată și diferențiată a strategiilor de
evaluare și autoevaluare, pornind de la particularităţile individuale
și de vîrstă ale copiilor/elevilor.
3.5. Gestionează timpul proiectat pentru diferite etape ale activităţii de
învățare

6.În ce tip de cercetări pedagogice poate fi utilizat studiul de caz?

Studiul de caz ca metodă de cercetare în ştiinţele socioumane, în general, şi în ştiinţele educaţiei, în
particular, dispune de o serie de avantaje incontestabile:
 Permite investigarea detaliată a unor persoane, evenimente şi fapte, ceea ce poate pune la
dispoziţia cercetătorului un volum impresionant de date.
Facilitează explorarea unei probleme de studiat şi poate pregăti terenul pentru o cercetare
experimentală;
 În cazul în care vizează cazuri în care sunt implicaţi minoritari de orice fel, face cunoscută opinia şi
poziţia acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor;