Valențele cognitive ale jocurilor populare la vârsta timpurie

Teză de an
Ciuntu Diana
gr. PP41R
Conducător științific
Sacaliuc Nina
conf.univ.,dr.
 Introducere
Poporul nostru dispune de o bogată și variată moștenire
pedagogică populară. Un loc deosebit în sistemul factorilor
spirituali ocupă jocurile populare care în virtutea
condițiilor istorice au căpătat un caracter specific național.
Jocurile populare reprezintă individualitatea și
originalitatea unui neam, popor care s-a constituit în
anumite condiții istorice, morale și sociale.
Despre faptul pe cât de însemnate sunt jocurile
populare vorbesc cercetările creațiilor poetice populare
proprii repertoriului copiilor (N.Băieșu, V.Cirimpei,
Gr.Botezatu, A.Tamazlâcaru, Iu.Filip).
O primă consecință ce rezultă de aici, se referă la
necesitatea cunoașterii de către educator a jocurilor
populare , ce-i va da posibilitate să stabilească un
program comun de educație a copiilor pe baza tradițiilor
și a istoriei poporului moldovenesc.
Aceste motive ne-au determinat să abordăm în cercetarea
noastră această problemă.
Scopul cercetării: familiarizarea și incadrarea preșcolarilor
superiori (grupa pregătitoare) în diferite jocuri populare
ce transmit experiența generațiilor vechi de educare a lor.
 Obiectivele cercetării
• 1. Analiza problemei jocurilor populare în
literatura de specialitate.
• 2. Determinarea rolului și locului jocurilor
populare în scopul renovării tradițiilor bune de
transmitere a experienței de joc ale
generațiilor vechi.
• 3. Studierea posibilităților aplicării practice a
jocurilor populare în educația preșcolarilor.
 Ipoteza cercetării:
• Jocurile populare vor contribui la dezvoltarea
cognitivă a preșcolarilor, dacă se vor întemeia
pe ansamblul principiilor pedagogice și
etnopedagogice, valențele educative ale
folclorului și tradițiile familiare, experiențele
pedagogiei populare.
1. Abordări teoretice ale jocurilor populare

1.1. Originea jocurilor populare

Analizând originea jocurilor populare me-am pus
întrebarea, când și sub ce formă a apărut jocul popular?
Am constatat că primele înscrieri și publicații ale creațiilor
moldovenești din repertoriul copiilor se raportează la
începutul jumătății a doua a secolului 19-lea.
T. Stamati ne aduce spre cunoștința noastră o listă de
numiri ale jocurilor populare, câteva numărători și
frământări de limbă: „De-a mijatca”, „De-a bostănelul”,
„De-a baba oarba”ș.a.
• V. Alecsandri a întocmit o listă de numiri de
jocuri, cum ar fi: „Cu zmeii”, „Poarca” „La turca”.
• Nu rămâne indiferent față de jocurile populare
• nici Ion Creangă. În „Amintiri din copilărie” găsim
descrierea jocurilor populare din acea
perioadă.În ultimii 20 de ani de selectarea
jocurilor populare s-a ocupat N. Băieșu. În cartea
Folclorul copiilor găsim o serie de jocuri populare
care sunt clasificate conform vârstei copiilor.
 1.2.Clasificarea jocurilor copiilor
• În acest subcapitol e mai corect să vorbim nu de
o clasificare, ci doar de o constatare, căci
aproape toate jocurile se petreceau afară.
• Mai aproape de realitate este clasificarea lui
Tudor Panfile. Jocurile populare se împărțeau în
trei grupe: jocuri individuale pentru copiii de
vârstă mică,„De-a calul”, „Titirezul”
• Jocuri în grup pentru vârsta medie: „Poarca”,
„Capra”. Dansuri „Alunelul”, „Rotundă e cununa”
• G. Grumeza a selectat jocurile populare și le-a inclus
în cartea „Jocuri mobile și distractive moldovenești”.
• N. Băieșu în lucrarea „Folclorul copiilor” jocurile
populare sunt clasificate după vârste.
• După cum am constatat, o clasificare unică a
jocurilor populare nu există. De aceea propunem o
clasificare a jocurilor populare după conținut: jocuri
populare dinamice, jocuri populare liniștite, jocuri
populare muzicale.
2.3.Valențele cognitive ale jocurilor populare

• În acest subcapitol în rezultatul studierii

literaturii am ajuns la concluzia că jocurile
populare au valențe cognitive deosebite.
• Jocurile populare reflectând în mod artistic
trecutul istoric al maselor și fiind pătrunse de
optimism, umanism, dragoste de patrie
constituie un material foarte bogat și variat,
valoros din punct de vedere cognitiv.
 Concluzii generale
• În rezultatul studiului și analizei literaturii am
• constatat următoarele: pentru ca jocurile
populare să contribuie la dezvoltarea cognitivă
• a preșcolarilor este necesar ca educatorul să țină
cont de clasificarea lor și să le includă iscusit în
procesul educațional.
• Suntem datori să păstrăm tradițiile, obiceiurile
• noastre populare, să le înfrumusețăm, să le
transmitem drept moștenire generației tinere.