jocurile tip ”tangram” și valențele lor interdisciplinare (1)

”Copiii trebuie să învețe jucându-se. Orele de învățătură trebuie să alterneze cu cele de exerciții și jocuri.
(J. B. Basedow)” Jocul este forma fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi forma de învăţare cu
importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. Jocul este forma cea mai naturală de
învăţare şi, în acelaşi timp, de exprimare a conţinutului psihic al fiecăruia. Un bun observator al jocului
copilului poate obţine informaţii preţioase pe care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare
structurate. ”Jocurile sunt la fel de vechi ca civilizația însăși și la fel de variate ca aripile fluturilor. Pentru
ele a fost cheltuită o cantitate fantastică de energie mintală. (M. Gardner)”

Jocul TANGRAM provine din China antică, unde se spunea despre el că dezvoltă spiritul şi mintea.
„Planul ingenios al celor șapte bucăţi ” era îndrăgit atât de copii cât şi de adulţi. Prima carte chineză
despre TANGRAM a apărut abia în anul 1813 şi s-a numit: CHI CH IAO TU HO-PI. Cuvântul tangram a fost
prima dată folosit de Thomas Hill (mai târziu Președinte la Harvard) în cartea sa, "Geometrical Puzzle for
the Youth" în 1848.

Legenda acestui joc al minții povestește: „În vremurile vechi, un împărat a chemat la palatul său
mulţi meşteri învăţaţi, pentru a-i făuri fiului său cea mai minunată jucărie. Meşterii au confecţionat
multe jucării frumoase, dar copilul se plictisea foarte repede de fiecare dintre ele. În cele din urmă, la
curtea împărătească a sosit un învăţător, spunând că şi el are pentru fiul împăratului o jucărie şi a scos
din traista sa un simplu pătrat de hârtie. Crezând că-şi bate joc de el, împăratul a poruncit ca omul să fie
biciuit. Însă, învăţătorul a tăiat repede pătratul în mai multe bucăţele şi l-a chemat pe copil să se joace.
În cele din urmă, atât copilul, cât şi împăratul, împreună cu toţi curtenii săi, au fost vrăjiţi de această
jucărie simplă, dar interesantă.”

Iată modul foarte ingenios de construcție al jocului fără riglă sau alt instrument geometric, utilizând doar
foarfeca pentru decupare.
Folosind acest material am constatat că este foarte util pentru că: - dezvoltă gândirea flexibilă, creativă; -
se aplică în practică noțiunile dobândite în lecții;
- se poate lucra individual, în perechi, în echipe;
- dezvoltă gândirea, spiritul de observaţie, atenţia şi îndemânarea.
Tangramul stimulează imaginația și logica cucerind prin simplitatea sa deopotrivă copiii și adulții, pe cei
pasionați de matematică și pe cei cu inclinații artistice. Napoleon Bonaparte folosea jocul pentru a se
relaxa înainte și după bătălii, poetul Edgar Allen Poe îl folosea pentru inspirație, în vreme ce Lewis Caroll,
autorul cărții ”Alice în Țara Minunilor”, era pur și simplu fascinat de acest joc!
Chiar dacă pot fi foarte diferite, figurile astfel obţinute au câteva caracteristici comune şi anume:
- Au aceeaşi arie;
- Unghiurile lor au măsurile de 45°, 90° şi 135°.
Are la bază şapte figuri geometrice, numite tan-uri: cinci triunghiuri dreptunghice isoscele (2 mari, 2 mici
şi unul mijlociu); un pătrat; un paralelogram - decupate toate dintr-un pătrat mai mare.

Regulile jocului: la alcătuirea unei imagini se folosesc obligatoriu toate cele şapte piese
decupate; piesele se așează pe o suprafaţă plană, una lângă alta, fără a fi suprapuse; piesele pot fi
folosite pe ambele feţe – acestea fiind colorate identic - şi trebuie să fie aşezate în aşa fel încât să
alcătuiască o anumită imagine (animale, oameni, litere, cifre, obiecte).
”Aș dori ca cineva iscusit în matematică și fizică să se ocupe de jocuri. Spiritul omenesc scânteiază în
jocuri mai puternic decât în orice alt domeniu. (G. W. Leibnitz)”
Doi matematicieni chinezi – Fu Traing Wang şi Chuan-Chih Hsiung – au demonstrat în 1942, că sunt exact
13 astfel de poligoane (un triunghi, şase patrulatere, două pentagoane şi patru hexagoane) ce se pot
obţine din piesele Tangram-ului.
Cel mai greu de găsit dintre cele 13 tangrame convexe posibile este de obicei, Hexagonul tangram.

Etapele introducerii acestui joc în activitățile cu preșcolarii și cu școlarii mici ar fi următoarele:

Familiarizarea copiilor cu garnitura de figuri obținute prin decupare din pătratul inițial (”Câte triunghiuri
mari aveți? Câte sunt mici? Suprapuneți triunghiurile mici peste cel mijlociu! Suprapuneți triunghiurile
mici și cel mijlociu peste unul mare! etc”).
Construirea unor figuri noi din 2-3 figuri din set (”Ce putem obține din cele două triunghiuri mici?
Procedați la fel și cu triunghiurile mari! Ce putem obține dacă unim triunghiurile mici și pe cel mijlociu?
Utilizați la fel triunghiurile mici și pătratul!”)
Construirea figurilor-siluete după modele divizate se face analizând modelul prezentat, modul de
așezare al fiecărei piese și apoi construirea propriu-zisă. Se pot utiliza modele alb negru sau color.
Consider că cele color îi orientează mai bine pe copii în analizarea și realizarea modelelor. În această
etapă se pot folosi și modele de aceeași mărime cu piesele elevilor, acestora cerându-lise să suprapună
piesele proprii peste model.
Construirea figurilor-siluete după modele contur este mult mai dificilă și face apel la capacitățile
copilului de analiză, sinteză, spirit de observație etc.

”Inventarea” unor noi modele ar fi etapa superioară în care creativitatea fiecăruia își va spune cuvântul,
obținând diverse siluete cu care ei se vor mândri ca fiind creația lor.
Jocul TANGRAM este un material util și foarte apreciat în activitățile interdisciplinare ale școlarilor și
preșcolarilor. Poate fi folosit în special în activitățile în completare sub formă de joc în lecțiile de:
- LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru recunoașterea și construirea literelor de către preșcolari și
școlarii mici în perioada prealfabetară sau alfabetară, organizarea unor jocuri didactice pornind de la
una sau mai multe planșe din acest material, realizarea unor siluete cu care se pot ilustra diferite texte
literare;
- MATEMATICĂ pentru recunoașterea figurilor geometrice, a mărimii lor, pentru orientare (sus, jos,
alături, lateral spre dreapta, spre stânga ...), construirea unor figuri geometrice, a cifrelor;
- EDUCAȚIE PLASTICĂ pentru recunoașterea culorilor, colorare. Se pot realiza figurine din hârtie colorată
şi asamblate sub forma unui colaj. Forma iniţială poate fi decupată cu foarfecele sau se poate rupe cu
mâna, în acest din urmă caz obţinându-se forme mai „calde”. Se poate obţine forma şi prin desenare cu
ajutorul riglei sau a unor şabloane, alăturând apoi acestor figurine şi una realizată cu mâna liberă ca în
exemplul ce urmează. Am realizat cu copiii compoziții care să ilustreze ”Nașterea Domnului”,
”Răstignirea”, ”Învierea” etc. ;
- ABILITĂȚI PRACTICE pentru aplicarea unor tehnici de lucru: decupare, asamblare, lipire;
- OPȚIONAL ”PRIETENUL MEU, CALCULATORUL” pentru a construi litere cu ajutorul figurilor geometrice
utilizând mouse-ul.
”Jocurile posedă unele din calitățile operei de artă. (A. Huxley)”