Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
18
Ex Cathedra
însoţite de riscuri majore, care au la bază incapacitatea periculoase în ultimele decenii, ridică astfel multiple
adolescentului de a fi cel dorit/imaginat sau de a obţine semne de întrebare faţă de factorii responsabili de aceste
valori pe care consideră că le merită prin faptul însuşi de fenomene – societatea moldovenească, mass-media
a exista, riscuri care pot provoca (şi deseori o fac!) tulbu- autohtonă şi şcoala naţională.
rări în formarea personalităţii la toate nivelurile indicate, Adolescenţii constituie categoria cea mai vulnerabilă
declanşînd comportamente asociale şi amorale greu de din punct de vedere psihologic şi social la asimilarea
prevenit, dificil de controlat şi, în mare măsură, imposibil şi promovarea comportamentelor violente şi agresive
de corectat. Reeducarea, se ştie, a înregistrat prea puţine (4). Mai multe studii, avînd drept scop delimitarea şi
roade pe parcursul istoriei, fapt demonstrat şi de utilizarea stabilirea factorilor de risc care predispun tinerii la
foarte rară a acestui termen în ştiinţele educaţiei. acceptarea conduitelor violente (5), relevă o majorare
Formele mai des manifestate ale dereglărilor în a delicvenţelor săvîrşite de către adolescenţi, acestea
formarea generală a adolescenţilor sînt agresivitatea şi manifestîndu-se prin multiple crime, jafuri, tîlhării etc.
violenţa (2). Mai nou, acestea sînt cauzate nu numai de Astfel, potrivit datelor statistice ale Ministerului Afa-
factori de dezvoltare psihofiziologică, social-economică cerilor Interne, pe parcursul anului 2008 în Republica
şi cultural-spirituală, inclusiv micromediile educaţionale Moldova au fost înregistrate 1346 de infracţiuni comise
(familia, curtea, strada, mahalaua), ci şi de internet şi de minori şi cu participarea lor, fiecare al zecelea infrac-
televiziune. Fenomenele respective au fost şi sînt intens tor fiind adolescent (6).
cercetate de specialişti, care îşi pornesc investigaţiile de Studiile de specialitate arată că fenomenele exami-
la percepţia violenţei şi agresivităţii ca o permanenţă nate îşi au rădăcinile în mai multe domenii, practici,
umană (3), fiind intens vehiculată în unitatea scopului factori, şi anume: perpetuarea unor structuri politice,
uman şi a funcţionării unei societăţi democrat-umaniste. economice şi normative deficitare; menţinerea şi ac-
”Violenţa face parte din cotidian”, este afirmaţia care centuarea discrepanţelor sociale şi economice dintre
însoţeşte confruntările directe cu valorile confuze ale oameni; intensificarea conflictelor şi a tensiunilor sociale
acestei lumi. În esenţă, violenţa şi agresivitatea reprezin- şi etnice (7).
tă reacţii fireşti ale fiinţelor la pericole care le ameninţă Pulverizarea violenţei în societate este facilitată şi de
spaţiul vital, iar în cazul omulului – şi/sau identitatea alţi factori: lipsa exerciţiului democratic, liberalizarea
fiinţei. Orice individ uman devine agresiv în raport cu mass-media, creşterea libertăţii generale de mişcare,
un alt idivid/indivizi, factor, situaţie etc. care îi ameninţă slăbirea autorităţii statului şi a instituţiilor angajate
starea de a fi. Există ofensă mai mare decît a-i spune cui- în respectarea legii, accesul la mijloace de agresiune,
va că nu este cel care este prin atribuirea de porecle sau a lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în educaţie,
unor trăsături negative, prin schimonosirea numelui etc.? mecanisme de control social imperfecte, criza valorilor
Orice individ uman se simte jignit în cazul în care nu morale, inegalitaţile sociale etc. (7; 8).
este evaluat corect – el, activitatea şi produsele sale. Or, La noi, acestora li se mai suprapun şi cele două crize
fiecare dintre noi reacţionează deosebit de dureros atunci fundamentale specifice: criza de identitate şi criza de
cînd simte pericolul de a-şi pierde identitatea biologică, proprietate (9, p. 53), fiecare dintre ele determinînd
social-politică şi cultural-spirituală (morală, istorică, adolescenţii moldoveni să se simtă inferiori sau dez-
lingvistică, etnică, profesională, religioasă etc.). avantajaţi faţă de adolescenţii din alte ţări sau faţă de
Cu atît mai sensibil la pericolul pierderii identităţii cei de naţionalitate rusă şi ucraineană, care nu cunosc
reacţionează adolescenţii, deoarece aceasta abia se efectele nocive ale identificării evaziv-dualiste lingvis- Didactica Pro..., Nr.4-5 (62-63) anul 2010
înfiripă şi orice achiziţie este apărată cu grijă sau chiar tice, etnice, istorice şi cultural-spirituale (religioase),
prin violenţă. precum nu trăiesc şi practici sociale în care descendenţii
Problema care ne preocupă în acest studiu este însă alofoni din alte ţări (în trecut ocupanţi sau emigranţi)
violenţa şi agresivitatea adolescentină ca dereglare etic- să declare ostentativ, neîngrădit politic, ideologic şi
morală şi comportamental-socială, adică manifestări moral, şi în altă limbă, că ţara, localitatea, instituţiile
care, deşi sînt intensificate sau provocate de particu- de stat sînt ”ale lor” (naşa respublica, naş gorod, naş
larităţile psihologice şi de vîrstă (imposibilitatea de a parlament, naşe pravitelistvo). Aceste situaţii, care
deveni cît ma repede cel dorit, incapacitatea de a obţine îi arată pe copiii moldoveni inferiori faţă de ceilalţi,
cît mai repede statutul de posesor al valorilor dezirabile), demonstrată recent chiar şi de o teză de doctorat (10),
reprezintă totuşi anomalii de viziune şi comportament nu este sesizată oficial, se evită mediatizarea ei, fiind
etic-umanist şi social-cultural nu numai condamnabile, considerată un tabu. Educaţia însă, dintotdeauna înte-
dar şi necesar a fi oportun anulate/corectate prin acţiuni
Copiii antrenaţi în experiment au identificat în desenele
educaţionale pertinente şi orientate.
lor ca semne distinctive ale muncii ruşilor calculatorul, ale
Recrudescenţa şi multiplicarea delictelor comise cu
ucrainenilor – tractorul, ale moldovenilor – sapa şi căruţa
violenţă şi agresivitate, devenite deosebit de intense şi
cu cai.
19
Ex Cathedra
meiată pe principiile Binelui, Frumosului, Adevărului, Se întîlneşte însă şi violenţa intrapersonală, orientată
Dreptăţii şi Libertăţii, nu poate ignora nimic din ceea ce spre sine, care se poate manifesta prin ură faţă de propria
există, real sau imaginar, ca realitate mental-spirituală, persoană, dusă pînă la automutilare sau chiar sinucidere,
acestea fiind valori care sintetizează obiectul influenţei fapt întîlnit mai ales printre adolescenţi, care traversează
educative – subiectul educat în unitatea universurilor perioada constituirii identităţii personale, aceasta repre-
sale intim şi exterior. zentînd o contradicţie acută între trăsăturile şi calităţile
Violenţa şi agresivitatea adolescenţelor sugerează real deţinute şi identitatea/valoarea aspirată (14). Or,
decodificări nu doar la nivelul delicvenţei juvenile, care incapacitatea de a fi cel dorit/imaginat sau de a obţine
cade sub incidenţa nemijlocită a codului administrativ valori pe care consideră că le merită prin faptul însuşi de
sau penal. Într-o manieră generalistă, abordările feno- a exista îl determină pe adolescent să fie agresiv sau/şi
menului trebuie translate şi în alte sfere de contextua- violent în raport cu alţii sau, în cazul unui anumit tip de
lizare, aflate la intersecţia dintre societate şi procesele personalitate şi în condiţii social-culturale favorizante,
acţionale care influenţează major capacitatea de evaluare cu sine însuşi (8).
a tinerilor. În funcţie de formele de manifestare, tipurile de
Variabilele de abstractizare limitativă a noţiunilor violenţă la care sînt expuşi adolescenţii au următoarele
date, conform DEX-ului, sînt următoarele: semnificaţii particularizate şi explicitate (15; 16; 17;
• agresivitate: 1. însuşirea de a fi agresiv; 2. (psih.) 18):
comportament ostil, destructiv al unui individ; • psihologică, care constă în acţiuni ce aduc atin-
• violenţă: 1. agresivitate, brutalitate, duritate, gere integrităţii psihice a adolescentului (intimi-
impulsivitate, nestăpînire; 2. răutate, forţă, ve- dare, batjocură, umilire, ameninţări);
hemenţă, intensitate, impetuozitate, înfocare, • verbală, care se manifestă prin certuri, injurii,
furie; 3. lipsă de stăpînire în vorbe sau în fapte; 4. ridicarea tonului, utilizarea limbajului licenţios,
faptul de a întrebuinţa forţa brutală; constrîngere, obscen şi pornografic;
violentare; siluire; încălcare a ordinii legale. • fizică, care provoacă victimei o serie de vătămări
M. Floro a făcut o diferenţiere a conceptelor de corporale;
agresivitate şi violenţă în baza a trei criterii (12): • socială, care constă în controlarea comporta-
1. criteriul funcţional: agresivitatea este o potenţia- mentelor victimei, izolarea acesteia de mediul
litate care permite dirijarea acţiunii şi ţine mai mult de său social natural, familie şi prieteni, avînd drept
gîndire, în timp ce violenţa presupune o acţiune care are consecinţă diminuarea şi dereglarea mediilor
fixate obiective ce trebuie realizate; sociale, precum şi restrîngerea accesului la in-
2. criteriul de ordin topologic: agresivitatea ar fi mai formaţie;
ales internă, în timp ce violenţa e mai ales externă; • economică, care presupune oprirea accesului
3. criteriul etic: agresivitatea este percepută ca victimei la bani sau la alte mijloace economice
potenţialitate care îi permite individului să înfrunte sau privarea acesteia de mijloace economice,
problemele, iar violenţa, prin acţiunea ei, produce durere precum şi distrugeri de bunuri;
şi este inacceptabilă. • sexuală, care reprezintă forţarea sau tentativa de
O definiţie a violenţei a fost dată de G. Gerbner în obligare a victimei la activitate sexuală nedorită
studiul Violenţă şi teroare în mass-media (13): „este (violuri, pedofilie, prostituarea minorilor, proxe-
expresia populară pentru forţa fizică folosită împotriva netism).
altuia, a sinelui sau îndreptarea acţiunilor împotriva altu- Un studiu realizat în anul 2001, pe un eşantion de
ia pentru a-i provoca durere, a-l răni sau omorî. Violenţa 50 de adolescenţi din mun. Chisinău, cu vîrste cuprinse
este o acţiune care deranjează dureros şi periculos din între 14 şi 17 ani, care a avut drept obiectiv definirea şi
punct de vedere fizic, psihic şi social bunul trai al per- stabilirea modalităţilor de percepţie a manifestărilor de
soanelor sau grupurilor. Efectele ei pot varia de la banal violenţă şi agresivitate, arată că societatea nu menajează
la catastrofă. Violenţa poate apărea natural sau poate fi tinerii de riscurile etalării acestor fenomene în viaţa de
creată de oameni, poate acţiona împotriva oamenilor sau zi cu zi. Chestionarul propus tinerilor a sumat 5 între-
împotriva proprietăţii, poate fi justificată sau nu, poate fi bări cu răspunsuri la alegere. Cuantificarea cantitativă
reală sau simbolică, spontană sau graduală”. a situaţiilor în care adolescenţii se confruntă cu diverse
În raport cu obiectul asupra căruia este orientată, manifestări ale violenţei şi agresivităţii în societate
violenţa poate fi interpersonală, definită ca violenţă a solicitat tinerilor răspuns la întrebarea: Cît de des
faţă de celălalt şi manifestată în variate forme (fizică, întîlniţi în viaţa de zi cu zi acte (forme) de violenţă sau
psihologică, morală), şi în grup, manifestată de mai mulţi agresivitate? Din cele 4 răspunsuri oferite, tinerii au ales:
subiecţi asupra altor subiecţi, consideraţi ”străini” (din niciodată – 1 (2%); rareori – 19 (38%); frecvent – 22
alteritate) (14). (44%); foarte des – 8 (16%).
20
Ex Cathedra
La întrebarea dacă în raport cu ei s-a aplicat vio- redusă la autocontrol, supraexcitabilitate emoţională,
lenţa, adolescenţii au răspuns: niciodată – 14 (28%); furie intensă;
rareori – 19 (38%); frecvent – 10 (20%); foarte des – 7 V2 – refuzul de a acorda ajutor, bruscarea, lovirea cu
(14%). diverse obiecte, pălmuirea, împingerea, cruzimea faţă
Implicarea adolescenţilor în acte de violenţă şi agre- de animale, înjunghierea şi împuşcarea.
sivitate, şi anume dacă personal au aplicat violenţa în Într-un orizont de valabilitate se transcede un com-
raport cu alte persoane, a fost o altă întrebare propusă plex de paradigme educaţionale care atenţionează asu-
în chestionar, răspunsurile fiind: niciodată – 24 (48%); pra retoricii radicale a evoluţiei structural-funcţionale
rareori – 17 (34%); frecvent – 7 (14%); foarte des – 2 a violenţei şi agresivităţii. Cîmpul de expresivitate al
(4%). fenomenului în raport cu puterea de receptivitate şi de
Fiind întrebaţi care medii favorizează declanşarea conştientizare treptată a tabelului de valori umane şi
manifestărilor de violenţă în societate, adolescenţii au in- morale de către adolescenţi este studiat de specialişti
dicat: familia – 8 (16%); strada (mahalaua) – 22 (44%); într-un arbitrariu concentrat pe mai mulţi vectori de
şcoala – 11 (22%); mass-media – 9 (18%). Tot aici ado- dinamică, polarizînd în această extindere următoarele
lescenţilor li s-a propus să aleagă între 3 ierarhizări ale aspecte privind violenţa (19; 20):
intensităţii cu care promovează violenţa şi agresivitatea – extensiunea fenomenului şi relativitatea sa;
în societate mediile enumerate mai sus. Astfel: – modalităţile de abordare şi evoluţia sa;
• 22 de subiecţi (64%) au ierarhizat: 1. strada (ma- – uzajul şi finalităţile sale;
halaua); 2. şcoala; 3. familia; 4. mass-media; – caracteristicile fenomenului şi factorii săi expli-
• 13 respondenţi (26 %) au optat pentru următoarea cativi;
ierarhizare:1. şcoala; 2. strada (mahalaua); 3. – politicile de mediere şi de prevenire a fenome-
familia; 4. mass-media; nului şi eficacitatea lor.
• 15 adolescenţi (30%) au ales: 1. strada (maha- Specialiştii afirmă că dimensiunile de prevenţie şi
laua); 2. mass-media; 3. şcoala; 4. familia. reconversie pozitivă a stărilor de violenţă şi agresivitate
Ultima întrebare a solicitat adolescenţilor să defi- la adolescenţi transcend în funcţie de capacităţile cogni-
nească violenţa şi agresivitatea aşa cum o percep ei, tive şi empatice ale fiecărui individ. Registrul atitudinal,
oferindu-li-se atît posibilitatea de a alege între răspunsuri centrat pe factorii care influenţează dezvoltarea “culturii
formulate, cît şi cea de a-şi expune propria viziune asupra violente şi agresive” este circumscris şi investigat în
actelor de violenţă şi agresivitate cu care s-au confruntat. complexitatea mai multor componente sociale, cum ar
Rezultatele arată că percepţia manifestărilor de violenţă şi fi familia, şcoala, industria divertismentului şi mass-
agresivitate de către adolescenţi este difuză. Astfel, la în- media (7; 17).
trebarea: În concepţia ta, un act de violenţă înseamnă: 1. Reformele operate în interiorul acestor determinative
insultare, poreclire, tachinare, ironizare, lezarea onoarei; subscriu mobilul cantitativ şi calitativ al fenomenului la
2. egocentrism, impulsivitate, batjocură, intimidare, furie, adolescenţi în formularea operaţională a factorilor de
ameninţări verbale; 3. bruscare, aplicare de lovituri, risc, care, prin interacţiune sau combinare, contribuie
pălmuire, bătaie, violare, injunghiere, prima variantă la dezvoltarea unui comportament violent şi agresiv.
de răspuns a fost aleasă de 16 adolescenţi (32%), 19 Aceşti factori sînt:
(38%) optînd pentru cea de a doua, iar 15 (30%) – pentru 1. comportamentul violent sau agresiv anterior;
răspunsul cu numărul trei. 2. expunerea adolescentului la violenţă în familie Didactica Pro..., Nr.4-5 (62-63) anul 2010
În sensul unui convocativ acţional, violenţa şi (părinţi cruzi, criticism exagerat, favorizarea unui
agresivitatea la adolescenţi ia forma unui sistem de frate etc.) (8);
ecuaţii cu mai multe variabile, care descriu, în func- 3. expunerea adolescentului la violenţa mass-media
ţie de frecvenţă şi de intensitate, diverse modele de (TV, filme, muzică etc.) (7);
conduită deviată de la normele morale. Dacă vom nota 4. factori genetici (ereditari) (18);
prin V 0, V 1 şi V 2 violenţa, respectiv, de intensitate 5. utilizarea de droguri şi/sau alcool (8);
mică, medie şi mare, prin extindere delimităm pen- 6. adolescentul a fost victimă a abuzurilor fizice
tru fiecare trăsături psihocomportamentale atribuite şi/sau a abuzurilor sexuale (8);
adolescenţilor: 7. prezenţa armelor de foc în casa adolescentului;
V0 – confruntarea vizuală, poreclirea, tachinarea, 8. mediul familial combinat cu alţi factori socio-
ironizarea, imitarea în scop denigrator, insulte şi inju- economici (sărăcie, deprivare morală, educaţie
rii, nepoliteţe şi atitudini nerespectuoase, irascibilitate în familii incomplete, şomaj) (8; 21).
excesivă; Riscul este definit de Jean Marie Choffray ca fiind o
V1 – egocentrism, impulsivitate, subestimarea greşe- variaţie a valorilor reale cauzate de erorile de estimare
lilor personale, toleranţă redusă la frustrare, capacitate comise de factorii de influenţă faţă de valorile medii
21
Ex Cathedra
22