Sunteți pe pagina 1din 16

Coordonatorul colecţiei: dr.

LEONARD GAVRILIU
MICA BIBLIOTECĂ DE
PSIHOLOGIE
Redactor de carte: MĂRIA STANCIU

Concepţia grafică a copertei colecţiei: VENIAMIN &


VENIAMIN
THEODULE RIBOT

MEMORI
A
SI PATOLOGIA
EI
Traducere, eseu introductiv şi
note de dr. LEONARD
GAVRILIU

ISBN 973-97627-8-6 EDITURA IRI


Bucureşti, 1998
jperta reproduce: R. Magritte - CUPRINS
Memoria

Traducerea s-a făcut după Memoria, condiţia princeps a psihicului,


volumul eseu
introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU
Les maladies de la memoire par Th. Ribot,
...............................................................................
Virigt-sixieme edition, Felix Alean, Paris, 9
1920
Cuvânt înainte
© Toate drepturile pentru ...............................................................................
17
traducerea în limba
Capitolul I: MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC
română sunt rezervate (• Memoria este esenţialmente un
Editurii IRI fapt biologic, iar în mod accidental
un fapt psihic • Despre memoria
organică • Sediul memoriei. •
Modificări ale elementelor
nervoase; asociaţii dinamice între
aceste elemente • Despre memoria
conştientă: intensitate, durată •
Cerebraţia inconştientă • Acţiunea
nervoasă este condiţia
fundamentală a evenimentului;
conştiinţa nu este decât ceva
accesoriu. • Despre localizarea în
trecut sau „recunoaştere"
•Mecanismul acestei operaţii •
Recunoaşterea nu este
un act simplu şi instantaneu, ci constă
din aditiunea de
stări de conştiinţă secundare la starea
de conştiinţă prin
cipală • Memoria este o viziune în
timp • Localizare
teoretică şi practică • Puncte de
reper • Prin ce se
aseamănă şi prin ce se deosebeşte
localizarea în viitor de
localizarea în trecut • Orice memorie este o
iluzie
•Uitarea, condiţie a memoriei:
memoria conştientă
redevine încetul cu încetul automatism)
19
Capitolul II: AMNEZIILE GENERALE (. Clasificarea CONCLUZIE ( • Raporturile dintre conservarea amin-
maladiilor memoriei • Amnezii temporare • Epilepticii tirilor şi nutriţie • Raporturile dintre
•Uitarea anumitor perioade de viaţă • reproducerea amintirilor şi circulaţia
Exemple de sanguină generală şi locală
reeducare • Reamintiri lente şi reamintiri •Influenţa cantităţii şi calităţii sângelui •
bruşte Exemple
•Cazuri de memorie provizorie • Amnezii periodice •Legea regresiei decurge dintr-un principiu fiziologic
sau intermitente • Formarea a două memorii şi dintr-un principiu psihologic • Rezumat)
total sau ................................................................................ 153
parţial distincte • Cazuri studiate de Maenish,
de Azam, INDICE DE NUME 163
de Dufay (memoria celor hipnotizaţi) •
Amnezii
progresive; importanţa lor: ele ne dezvăluie
legea care
guvernează distrugerea memoriei • Legea
regresiei:
enunţul acestei legi • în ce ordine are loc
disoluţia
memoriei • Contraprobă: ordinea inversă
în care
memoria se reface • Exemple • Amnezii congenitale
•Memoria fenomenală a unor idioţi) .............63

Capitolul III: AMNEZIILE PARŢIALE (• Reducerea


memoriei la unele sectoare ale ei • Cauzele anatomice
şi fiziologice ale memoriilor parţiale •
Amnezia numerelor, a numelor, a figurilor etc. •
Amnezia semnelor
•Natura sa: este o pierdere a memoriei motorii • Exa
minarea acestei probleme • Amnezia
progresivă a sem
nelor verifică total legea regresiei • Ordinea în
care are
loc disoluţia: nume proprii, nume comune,
verbe şi
adjective, interjecţii şi limbajul sentimentelor,
gesturi
•Raportul dintre această disoluţie şi evoluţia
limbilor
indo-europene • Contraprobă: reamintirea
semnelor în
ordine inversă).....................................................109

Capitolul IV: EXALTĂRILE MEMORIEI SAU


HIPERMNEZIILE (Suscitări generale •
Suscitări parţiale
•Revenirea amintirilor pierdute • Reamintirea limbilor
uitate • Reducerea acestui fapt la legea regresiei
•Cazuri de falsă memorie • Exemple şi
încercare de
explicaţie) ...........................................................139
MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A
PSIHICULUI

Definită azi ca proces psihic de înregistrare,


păstrare şi regăsire a informaţiei receptate
(faimoşii „thc three R's of rcmembering" ai
psihologilor de limba engleză: Record, Retain, and
Retrieve information), memoria este faptul primordial al
istoriei dezvoltării psihicului pe scara animală cât
şi mecanismul fundamental care asigură
funcţionarea orientată a individului în timp şi
spaţiu, prin prisma actualizării selective a
experienţei acumulate. Rezultatul global este
constituirea unei „lumi interioare", personale,
care adesea rulează ca un scop în sine. încă I.M.
Secenov, autorul celebrei cărţi Reflexele creierului
(1863), a subliniat că memoria este „piatra
unghiulară a dezvoltării psihicului" sau „condiţia
fundamentală a vieţii psihice", psihologii din
zilele noastre nefăcând uneori decât să repete
aproape mot-â-mot aceste spuse1. Nici un fenomen
psihic nu-şi poate găsi explicaţia altfel decât pe
baza existenţei memoriei. După Henri Pieron, în
percepţie „nous trouvons [...] la clefdes phenomdnes de
memoire"2, dar adevărată este în primul rând
reciproca acestei propoziţii. Temperamentul,
emotivitatea, deprinderile, obişnuinţele,
limbajul, aptitudinile, caracterul, limbajul, învăţarea
în genere etc, presupun memoria ca premisă a
proprietăţilor, trăsăturilor şi capacităţilor stocate
filogenetic sau a însuşirilor
LEONARD GAVRILIU _____MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI_________
şi capacităţilor dobândite în cursul Legată direct de procesul de importanţă vitală
ontogenezei. Memoria mediază în permanenţă al învăţării (apprentissage, learning, Lernvermogen),
raportarea excitanţilor momentani la stocul de memoria constituie de fapt garanţia fiinţării şi baza
experienţă anterioară al individului, aşa încât identităţii, a permanenţei individualităţii (a
orice reacţie sau acţiune actuală poartă sigiliul personalităţii, pe un plan superior), cu alte
trecutului. cuvinte, premisa unui comportament adecvat, adaptat
Rene Zazzo susţine că autonomia individului condiţiilor de mediu în care se dezvoltă acest
este dată de memorie, pe filiera deprinderii: „La comportament6. în lipsa memoriei, viaţa psihică
memoire libere l'individu du prcsent par l'arbitrage du (admiţând că prin absurd ar putea să existe aşa
passe. L'habitudc le libere d'activitcs d'un niveau ceva) s-ar pulveriza într-o seric de momente
inferieur" 3. Cu cât experienţa acumulată este izolate, trăite strict în prezent (deci de fapt
mai bogată şi mai diversificată, cu atât netrăite!), fără raport cu trecutul şi nici cu clipa
comportamentul virtual (de dinaintea trecerii la act) faţă de imediat următoare. Memoria este aceea care ne
un stimul dat dispune de mai multe variante dă sentimentul continuităţii, fiind un instrument
posibile şi, deci, de un mai mare grad de strategic al dezvoltării şi adaptării. Cu cât în
imprevizibil, în beneficiul purtătorului memoriei. memoria noastră se depozitează un trecut mai
In legătură cu acest aspect, reputatul bogat şi mai variat, cu atât perceperea şi
neuroscientist român Mircca Steriade scrie: „Pe treapta priceperea prezentului sunt mai ample şi mai
structurilor biologice înzestrate cu memorie, gradul profunde, iar previziunea evenimentelor viitoare,
reacţiilor şi uneori chiar natura lor nu mai depind planificarea şi dirijarea în cunoştinţă de cauză a
integral de stimul, de intensitatea şi de conduitei, în vederea atingerii scopurilor fixate,
calitatea acestuia, ci de congruenţa excitantului devin tot mai exacte şi adecvate.
cu toată istoria individului. Determinismului Psihologii scot în evidenţă rolul inteligenţei
reflexelor necondiţionate, în general perfect în performanţele memoriei7, mai ales în prezent,
previzibile, i se adaugă un grad de imprevizibil pe când se pune accentul pe aşa-zisa memorie
care unii se mulţumesc să-1 eticheteze cu semantică (semantic memory). Reciproca pare însă a
termenul de «spontaneitate», dar care rezultă din fi şi aici mult mai adevărată, în pofida acelora
integrarea tuturor stărilor anterioare şi a care susţin că inteligenţa n-ar depinde de
stimulului din momentul declanşării reacţiei. memorie, văzând un semn de mediocritate
Imprevizibilul este deci perfect determinat, deşi psihică în excedentul acestui proces, în raport cu
factorii care concurează sunt greu şi uneori judecata logică. Ba chiar unii se încumetă să
imposibil de pus în evidenţă tocmai prin afirme că inteligenţa s-ar afla într-un raport
complexitatea lor, prin capacitatea sistemului invers proporţional cu memoria. Alfred Binet se
nervos de a fixa urmele excitanţilor. Memoria numără printre psihologii care, fără a pierde din
faptelor trecute profilează individualitatea vedere importanţa esenţială a inteligenţei, au
gândurilor fiecăruia dintre noi, asociaţiile de idei combătut în mod argumentat această concepţie
depind de modul cum s-au înlănţuit şi s-au stocat unilaterală: „au contrate - precizează el - a petite
în creier diversele momente ale reflectării intelligcncc correspond petite memoire, voila la regie"*.
realităţii. Un soldat şi un ţăran văd urmele unui Pierre Janet merge şi mai departe, impunând
cal. Primul se va gândi la război, al doilea la ideea că memoria este un act intelectual. Pentru el
munca câmpului 4 . Astfel - adaugă M. Steriade, memoria umană este o operaţie intelectuală
citându-1 pe Spinoza - fiecare va trece de la o idee la alta, care a „inventat" trecutul şi chiar timpul9. P.
după cum fiecăruia i s-au înlănţuit într-un alt mod Janet se legitimează
imaginile lucrurilor5.
10
LEONARD GAVRILIU _____MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI_______
astfel ca un incontestabil precursor al teoreticienilor memoriei soient recues, ii faut qu'elles soient fixees, enregistrees
semantice. organiquement, incrustees; ii faut qu 'elles deviennent une
Fireşte că nu există învăţare care să nu modification permanente de l'encephale; ii faut que les
implice efectiv memoria. Nulla scientia* sine modifications imprimees aux cellules et aux filets nerveux et
memoria este o axiomă. De obicei, însă, que les associations dynamiques que ces elements forment
fenomenul învăţării este identificat de profani cu entre eux restent stables"11. A sa teorie a „reziduurilor"
fenomenul memorării, deşi nu se reduce deloc coincide cu ceea ce este azi teoria engramei. Engramarca
informaţiei este astăzi unanim admisă,
la simpla memorare. Problema a fost şi rămâne
engramele fiind elementele structurale
complexă. „Faptul dacă această aptitudine a
moleculare de procesare a informaţiei după
învăţării e o aptitudine aparte, ca inteligenţa,
criterii de tip, de loc şi de semnificaţie. S-a
memoria, atenţia etc. sau nu, precum şi faptul
stabilit că suportul codificării informaţiei la
dacă ea e o singură aptitudine sau o
nivelul memoriei de lungă durată (long-term
colectivitate de aptitudini, constituie încă o
memory) este de natură biochimică. După H.
chestiune nelămurită în psihologie. Unii
Hyden, care distinge patru etape în formarea engramei,
psihologi înclină să o socotească o aptitudine
păstrătoare ale informaţiei ar fi moleculele de
generală, alţii, ca Watson, par să o identifice cu ADN din creier, pe când moleculele de ARN ar
memoria, reflexologii, în frunte cu PavJov şi Behterev, deţine rolul de transportori de informaţie 12.
vor să o socotească una cu asociaţia, în vreme ce Conform acestei ipoteze - notează A. Kreindler -, urma
configuraţioniştii, în cap cu Koehler, o leagă de de memorie este fixată simultan într-un număr
inteligenţă. Soluţia cea mai apropiată de adevăr - mare de neuroni, ceea ce ar explica faptul că, în
ŞJ însuşită de cei mai mulţi psihologi - e că
cazul unor leziuni localizate ale sistemului nervos,
învăţarea pare să fie mai mult un fruct al colaborai memoria poate fi compensată. Teoria moleculară,
ii acestor funcţiuni, deci şi al inteligenţei şi al biochimică, a memoriei aduce o contribuţie nouă
memoriei şi asociaţiei, precum şi al atenţiei şi şi însemnată care deschide perspective noi în
imaginaţiei, fiind controlată îndeaproape şi de cercetarea proceselor psihice"13. Ulterior s-a putut
afectivitate10." preciza că localizarea unei engrame depinde de
Departe de noi intenţia ca, în acest scurt natura informaţiei receptate şi de sistemul
eseu introductiv la versiunea în limba română a neuronal specific care o procesează14. S-a stabilit, de
cărţii de pionierat Les maladies de la memoirc (1881) asemenea, că engramele sunt distribuite,
a lui Theodule Ribot, să abordăm întreaga întrucât mai multe sisteme cerebrale de procesare sunt
problematică a memoriei (formele, tipurile şi angrenate simultan în orice situaţie de învăţare
operaţiile memoriei, calităţile acesteia, uitarea ca (learning situation), ceea ce duce la o diseminare a
un complement al memoriei, mnemotehnica etc). engramelor în diferite zone ale creierului15, cu avantajele deja
Dat fiind însă faptul că psihologul francez subliniate de A. Kreindler în citatul de mai sus. Fapt este
acordă o atenţie aparte memoriei ca fapt biologic, însă că Ribot a profesat de mult ideea că
este necesar să spunem măcar câteva cuvinte memoria este multiplă, în corelaţie cu diferitele
despre ceea ce se înţelege astăzi prin bazele aparate senzoriale, şi că „reziduurile" sunt diseminate:
biologice ale memoriei, compensând întrucâtva „ii n 'y a, en derniere analyse, que des memoires speciales,
fatalul handicap al lui Ribot în comparaţie cu ou, comme disent certains auteurs, locales. Nous
rezultatele cercetărilor neurofiziologice şi acceptons volontiers cette derniere denomination, ă
neuro-psihologice din ultimul secol. în prezent condition qu 'on n 'oublie pas qu 'ii s 'agit ici
este pe deplin confirmată ideea sa că „ii ne suffit
pas que les impressions 13

Tu sensul de învăţare.

12
LEONARD GAVRILIU _____MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI_________
d'une localisation disseminee, suivant cette hypothese des şi sub denumirea de legea Ribot), rareori se
associations dynamiques dont nous avons si souventparle"16. întâlnesc lucrări cu o cazuistică mai abundentă şi
Dacă într-o vreme se căuta cu toată mai completă. Este însă de la sine înţeles că el nu
seriozitatea „sediul" sau „centrul memoriei" (!) putea descrie în termenii de azi sindromul lui
sau măcar anumite structuri cerebrale implicate Korsakov (descris ca atare de către psihiatrul
direct în sedimentarea structurală şi în vehicularea rus Serghei Korsakov în 1887, deci după şase
faptelor de memorie (în 1937, neuroanatomistul american ani de la apariţia cărţii lui Ribot) şi nici boala lui
James W. Papez a descris un circuit neuronal hipocampo- Pick (descrisă în 1903) sau boala lui Alzheimer
mamilo-talamie despre care susţinea că (descrisă abia în 1906); cu toate acestea,
reprezintă baza neurof'iziologică a memoriei cât simptomatologia acestora nu lipseşte din
şi regulatorul vieţii emoţionale), astăzi, deşi se monografia de o neştirbită ţinută ştiinţifică a lui
mai admite că hipocampul şi amigdala au rolul lor în Ribot. Faptele de observaţie relatate de psihologul
special în ceea ce unii neuwscientists numesc new memohes şi francez pot fi lesne încadrate în rubricile clasificării agreate
conversiunea informaţiei senzoriale recente într- în prezent: amnezii anterograde şi amnezii
o formă care sa permită stocarea în alte zone retrograde, amnezii totale şi amnezii lacunare.
ale creierului17, câştig de cauză are ideca implicării în factologia sa poate fi identificat chiar şi
tuturor sectoarelor cerebrale în înregistrarea, ictusul amnezic. Cititorii care doresc să
conservarea şi destocarea informaţiei, fără a se cunoască evoluţia etiologiei din acest domeniu
exclude însă specializarea funcţională a unor pot consulta cu mult folos lucrări mai noi, ba
formaţiuni neuronale mai mult sau mai puţin chiar şi recente, cum sunt Les dissolutions de la
memoire (1942) şi Les maladies de la memoire (1943)
vaste şi complicate. Arătând că diversele leziuni
de Jean Delay, Patholosie de la memoire de J. Barbizet
cerebrale, cauzatoare de tulburări de memorie,
(P.U.F., Paris, 1970), Absentmindcd? The psychology of
infirmă teza potrivit căreia memoria ar fi în
mental lapses and everyday errors de J.Reason şi
strictă dependenţă de modelul lui Papez,
K.Mycielska (Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New
psihoneuro-logii români Constantin Arseni,
Jersey, 1982), precum şi senzaţionala The mind of
Mihai Golu şi Leon Dănăilă ajung la o concluzie a mnemonist de Aleksandr Romanovici Luria (Harvard
care trebuie reţinută: „Sepoate admite că, cu cât University Press, Cambridge,Massachusetts, 1987).
se stabilesc mai multe conexiuni între cortex şi
aceste formaţiuni vechi subcorticalc, cu atât Dr. LEONARD GAVRILIU
mai eficientă va fi fixarea şi cu atât mai uşoară
evocarea. Prin urmare, reproducerea unei acţiuni
nu este o simplă conexiune între elementul NOTE
senzorial şi cel motor prin zonele de asociaţie, ci
ca constituie rezultanta unui complex de axe 1
A se vedea Richard Meili, Manuel du diagnostic psychologique,
spaţiale şi temporare ale funcţionării creierului, P.U F.,2 Paris, 1964, p. 95.
fapt care constituie substratul constant al 3
HenriPieron,Lecerveauef/apen.see,Felix Alean, Paris, 1923,p. 18.
Rene Zazzo, „Pour une psychologie integrale", în Conduites
activităţii. Se poate deci afirma că întregul creier et
participă la procesul memoriei, dar diferitele sale conscience, I!, Theorie et pratique en psychologie, Delachaux et Niestle,
zone şi formaţiuni nu joacă acelaşi rol"1H. Este de Neuchâtel,
4
1968, p. 15.
crezut că Theodule Ribot ar fi subscris fără nici o Mircea Steriade, Creier şi reflectare. Editura Politică,
Bucureşti,
rezervă la această concluzie. 1966, p. 75.
în ceea ce priveşte partea consacrată de
Ribot, în cartea sa, patologiei memoriei şi legii 15
disoluţiei memoriei (cunoscută
14
LEONARD GAVRILIU
5

1947,p.91.
B.Spinoza, âthique (trad. R. Lantzenberg), Flammarion, Paris,
CUVÂNT ÎNAINTE
6
A. Krcindler,Dinamica proceselor cerebrale, Editura Academiei,
Bucureşti.
7
1967,p. 117.
Richard Meili.op.cit., p. 89.
8
Alfred Binet,Les idees modernes sur Ies enfants, Flammarion,
Paris, 91929, p. 166.
Pierre Janet,L 'intelligencc avânt le langage,Flammarion, Paris.
1936. p. 139.
I
° Nicolae Mărgineanu,Psihologia persoanei,Sibiu, 1944,
p..202.
II
Theodule Ribot,Les maladies de la memoire, Librairie Felix
Alean.12Paris, 1920, p. 156.
H. Hyden, „A macromolecular basis of neuron-glia interaction",
în Macromolecular specificity and biological memory, MIT Press,
Cambridge, Massachusetts. 1962. (Cercetări ulterioare nu
au premis,însă, Mi-am propus să realizez în această lucrare o
o demonstraţie
13
clară aunui codaj mnezic în macromolecuie.) monografie psihologică a maladiilor memoriei
A.kreindier,op.c;t.„p. 115.
14
L. R. Squire,„Mechanisms of memory", Science,
în iir. 232. iunie şi, atât cât ne-o permite starea actuală a
1986,pp.1612-1619. cunoştinţelor, să trag în această privinţă unele
15
M.F.Bear, L.N. Cooper, F.F.Ebner, ..A psychological basis for a concluzii. S-a studiat adesea memoria, dar fără
Theorylh of synapse modification",în Science, nr. 237, 1987, pp. 42-48. nici o preocupare pentru patologia sa. Mi s-a
Theodule Ribot,op.cit., p. 112.
17
A. J. Hostetler, „Exploring the «gatekeeper» of memory",APA în părut întrucâtva profitabil să reiau subiectul din
Monitor,19,1988; a se vedea şi E. Tulving, Elcments of Episodic acest punct de vedere. Am căutat să mă limitez
Memory, la acesta, aşa încât nu am spus despre memoria
Oxford University, Oxford, 1983; J. R. Anderson, Architecture of normală decât ceea ce era necesar spre a se
Cognition, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1983;
L. R. Squire,Memory and Braw,Oxford University Press, New York,
înţelege despre ce este vorba.
1987. 18 Am citat multe fapte: acest procedeu nu este literar,
C.Arseni, M.Golu, L Dănăilă,Psihoneurologie, dar îl socot singurul instructiv. A descrie în termeni
Editura generali tulburările memoriei, fără a da exemple
Academiei, Bucureşti, 1983, p. 252. pentru fiecare dintre ele, mi se pare un lucru zadarnic,
deoarece trebuie ca interpretările autorului să poată
fi controlate în orice moment.
îl rog pe cititor să ia aminte că în această
carte i se oferă un eseu de psihologie
descriptivă, adică un capitol de istorie naturală,
nimic mai mult, şi că, în lipsa oricărui alt merit,
acest volumaş îl va face să cunoască un mare
număr de observaţii şi de cazuri curioase,
împrăştiate în culegeri de tot felul şi care până
aci încă nu au fost reunite.

16 Ianuarie, 1881
17
CAPITOLUL I

MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC

Studiul descriptiv al amintirii a fost foarte


bine făcut de diferiţi autori, îndeosebi de către
scoţieni1, iar scopul acestei cărţi nu este de a
reveni la acesta. îmi propun să cercetez ceea ce
noua metodă în psihologie ne poate învăţa cu
privire la natura memoriei, să arăt că datele
fiziologiei şi acelea ale conştiinţei ne determină
să punem această problemă într-o formă mai
cuprinzătoare, că memoria, aşa cum o înţelege
simţul comun şi cum a descris-o de obicei
psihologia, departe de a fi memoria în întregul ei,
nu este decât un caz particular al acesteia, cazul
cel mai nobil şi mai complex şi care, luat în el
însuşi şi studiat aparte, poate fi rău înţeles.
Memoria este termenul ultim al unei lungi
evoluţii, este ca o eflorescentă ale cărei
rădăcini se înfig adânc în viaţa organică. Pe
scurt, memoria este esenţialmente un fapt
biologic, iar în mod accidental un fapt
psihologic.
Astfel conceput, studiul nostru cuprinde o
fiziologie şi o psihologie generală a memoriei şi,
în acelaşi timp, o patologie a acesteia.
Tulburările şi maladiile acestei facultăţi,
clasificate şi supuse unei interpretări, încetează
de a fi o culegere de fapte bizare şi de anecdote
amuzante pe care le menţionăm doar în treacăt.
Ele ne apar a fi guvernate de anumite legi
care
19
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

constituie fondul însuşi al datele sale cele mai simple şi să


memoriei şi care îi dezvăluie vedem cum, în afara oricărei
mecanismul. conştiinţe, o stare nouă se
implantează în organism, se con-
servă şi se reproduce: cu alte
cuvinte, să vedem cum, în afara
oricărei conştiinţe, se formează
în accepţiunea curentă a o memorie.
termenului, adoptată de toată înainte de a ajunge la
memoria organică veritabilă, se
lumea, memoria cuprinde trei elemente:
impune să menţionăm câteva
conservarea anumitor stări,
fapte între care uneori s-a făcut
reproducerea acestora,
apropiere. S-au căutat fapte
localizarea lor în trecut. Cu toate
analoage memoriei în planul unor
acestea, nu avem aici decât un anumit
fenomene anorganice, în special
fel de memorie, aceea pe care o
în proprietatea pe care o au
putem numi perfectă. Valoarea
vibraţiile luminoase de a putea
acestor trei elemente este inegală:
fi înmagazinate pe o foaie de
primele două sunt necesare, hârtie şi de a persista, în starea
indispensabile, pe când cel de de vibraţii silenţioase, un timp
al treilea, acela care în limbajul mai mult sau mai puţin lung,
şcolii este numit gata de a reapărea la apelul unei
„recunoaştere", desăvârşeşte substanţe revelatoare. Gravuri
memoria, însă nu o constituie. expuse la razele solare şi
Suprimaţi-le pe cele dintâi şi păstrate în întuneric pot, la mai
memoria este nimicită; multe luni după aceea, cu
suprimaţi-1 pe cel de al treilea ajutorul unor reactivi speciali,
şi veţi constata că memoria să reveleze urmele suprafeţei
încetează de a exista pentru ea lor"3. Aşezaţi o cheie pe o foaie
însăşi, dar fără a înceta să existe de hârtie albă, expuneţi-o la
în ea însăşi. Acest al treilea soare, păstraţi apoi acea hârtie
element, care este exclusiv la întuneric, într-un sertar, şi,
psihologic, se dovedeşte deci a chiar şi după câţiva ani,
fi ca supraadăugat celorlalte imaginea spectrală a cheii va fi
două; el este instabil, apare şi încă vizibilă4. După părerea
dispare; ceea ce reprezintă el noastră, aceste fapte şi altele
este aportul conştiinţei în faptul similare au o analogie prea
memoriei; nimic mai mult. îndepărtată cu memoria, aşa
Dacă studiem memoria, aşa încât nu trebuie să insistăm
cum s-a făcut până azi, ca pe „o asupra lor. Găsim aici prima
facultate a sufletului", cu condiţie a oricărei reproduceri:
ajutorul exclusiv al simţului conservarea; dar este singura, deoarece
2
intim , este inevitabil să vedem în aici reproducerea este atât de
această formă perfectă şi pasivă, atât de dependentă de
conştientă memoria în întregul intertomice. Conservarea este
ei, dar aceasta înseamnă, ca asigurată de nutriţie, care fixează
efect al unei metode eronate, a lua partea fără încetare deoarece
drept întreg sau mai degrabă specia reînnoieşte fără încetare.
drept gen. Unii autori Capacitatea repro-ductivă ni s-a
contemporani (Huxley, Clifford, părut că depinde mai ales de
Maudsley etc.), susţinând că circulaţie.
conştiinţa nu este decât A conserva şi a reproduce:
însoţitorul unor procese întreaga esenţă a memoriei
nervoase şi că ea este „la fel de este astfel ataşată la condiţiile
incapabilă să acţioneze asupra fundamentale ale vieţii. Restul -
lor pe cât de incapabilă este conştiinţă, localizare exactă a
umbra de a acţiona asupra amintirilor în trecut - nu este
paşilor călătorului pe care îl decât o perfecţionare. Memoria
însoţeşte", au deschis calea psihică nu este decât forma cea
pentru noua teorie pe care o mai înaltă şi mai complexă a
încercăm aici. Să îndepărtăm memoriei. A te mărgini la aceasta,
pentru moment elementul psihic, ca majoritatea psihologilor, este a te
cu condiţia de a-1 studia mai condamna dinainte de a nu vehicula
departe; să reducem problema la decât abstracţii.
O dată ce am stabilit
20
aceste aspecte preliminare, am
clasificat şi am descris maladiile
memoriei; şi cum o observaţie
bine făcută valorează
întotdeauna mai mult decât o
descriere generală, fiind mai
instructivă şi mai sugestivă, am
ilustrat fiecare tip morbid cu
câteva exemple clare şi
autentice.
159
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

După ce am traversat o în fine, studiul nostru de


masă de fapte care va părea patologie a memoriei ne-a
multor cititori plicticoasă, ne-am condus la o concluzie generală:
oprit asupra rezultatelor generale memoria constă dintr-un
care reies din ele: proces de organizare în grade
în primul rând necesitatea de a variabile, cuprins între două
descompune memoria în mai multe limite extreme: starea nouă,
memorii, a căror independenţă înregistrarea organică.
este clar stabilită de cazurile
patologice.
Am arătat apoi că NOTE
distrugerea memoriei are loc
1
conform cu o lege. Neglijând „Am cunoscut - spune Abercrombie - un
tulburările secundare, de scurtă actor distins care, chemat
durată, puţin instructive pentru să-1 înlocuiască pe unul dintre
confraţii săi bolnav, a trebuit să înveţe
cei care au o evoluţie normală, în
am constatat: câteva ore un rol lung şi dificil. El 1-a
în cazul disoluţiei generale a învăţat foarte repede şi 1-a jucat cu o
memoriei, pierderea amintirilor are un perfectă exactitate. Dar, imediat după
mers invariabil: faptele recente, ideile în spectacol, 1-a uitat în aşa măsură încât,
general, sentimentele, actele. având de jucat acelaşi rol mai multe
zile în şir, era obligat de fiecare dată
în cazul de disoluţie parţială să-1 pregătească din nou, neavând
cel mai bine cunoscut (uitarea timp, spunea el, să-l „studieze". întrebat
semnelor), pierderea amintirilor asupra procedeului mental folosit atunci când a
are şi ea un mers invariabil: jucat rolul pentru prima
numele proprii, numele comune, oară, el mi-a răspuns că pierduse cu
adjectivele şi verbele, totul din vedere publicul, părându-i-se
că nu are în faţa ochilor decât paginile
interjecţiile, gesturile. cărţii şi că, dacă ceva i-ar fi întrerupt
în ambele cazuri mersul această iluzie, s-ar fi oprit în mod
este identic. Avem de-a face cu instantaneu" (op.cit.p. 103).
2
o regresiune de la cel mai nou la ,,/a modalite [sic!] quis'estproduite", în
cel mai vechi, de la complex la textul original. (Nota trad.)
3
simplu, de la voluntar la Maudsley,P/jysi'o/og/ede/'e.sp/7(,trad.
Herzen.p. 140.
automat, de la mai puţin 4
J.Paget, Lectures on surgicalpathology,
organizat la mai bine organizat. voi. I, p. 52. A se vedea şi
Exactitatea acestei legi a Maudsley, op. cit.,, pp. 477-478.
5
regresiunii este verificată de Herbert Spencer, Principes
cazurile destul de rare în care depsychologie, voi. I, p. 239.
6
disoluţia progresivă a memoriei /b/d., p. 241.
7
După cum este cunoscut,
este urmată de o vindecare: termenul lapsus are următoarele sensuri:
amintirile revin în ordinea 1) incapacitate de moment a cuiva de
inversă a pierderii lor. a-şi aminti de ceva de care este sigur
Legea regresiunii ne-a că are cunoştinţă (de exemplu, un nume
permis să explicăm propriu sau comun); 2) eroare comisă de o
reviviscenţa extraordinară a persoană, nu din neatenţie, cum se
crede îndeobşte, ci din cauze mai
anumitor amintiri ca pe o profunde, cercetate de Sigmund Freud
întoarcere a spiritului îndărăt, la în Psihopatologia vieţii cotidiene (a se
condiţii de existenţă care vedea S .Freud, Opere IV, traducere, avanprefaţă
păreau dispărute pentru şi note de dr. Leonard Gavriliu, cu o
totdeauna. prefaţă de acad. Vasile Pavelcu, Editura
Am ataşat legea noastră la Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Lapsusurile
observate la omul normal, arată Freud,
un principiu fiziologic: apar ca un fel de fază preliminară a
„Degenerescenta loveşte în aşa-ziselor „parafazii" care se produc în
primul rând ceea ce s-a format condiţii patologice. „Dacă - scrie Freud
mai recent", - şi la un principiu - se admite că un mecanism analog
psihologic: „Ceea ce este aceluia al uitării de nume poate să
complex dispare înaintea a ceea guverneze şi fenomenele de lapsus,
explicarea acestora din urmă devine
ce este simplu, deoarece acesta facilă" (op.cit., p. 206). Aşa după cum a
a fost de mai puţine ori repetat demonstrat părintele psihanalizei,
în experienţă". starea fiziologică (oboseală etc.) poate
să favorizeze apariţia unui lapsus prin
160 slăbirea controlului conştient, dar nu-l
generează.

161
THfiODULE RIBOT
Ca la toate „actele ratate", cauzele şi mecanismul lapsusului ţin de incon-
ştientul individului, analiza dezvăluind motive adânci, caracteristice, INDICE DE NUME
incomplet refulate şi gata să se dea de gol. (Nota trad.)
8
A se vedea nota 63 de la capitolul I. (Nota trad.)
9
Pentru mai multe detalii asupra acestui aspect, a se vedea în Brain
articolul citat anterior.

ABERCROMBIE: 62, 115, BROADBENT: 131 BROCA,P.:60,127,131,134,135 BRODMANN: 60


144,150,151,161 AJURIAGUERRA: 134 ASELM de Canterbury, 59
ARSENI, Constantin: 14,16 AZAM: 80,82,83,84,85 C
CALMEIL: 114
CARPENTER: 24, 37, 57, 58,61,
BAILLARGER,Jules;92,93,107, 71, 105, 106, 116, 118, 133,
134 144,150
BAIN, Alexander: 26,56,57,126 BALLANTYNE;49,61 BARBIZET,J.; 15 CIOCULESCU, Eugenia: 151 CLEMENT al Vl-lea: 141 CLIFFORD: 20
BASTIAN: 33 BAUDRY,F.: 137,138 BEALE,Lionel:31 BEAR,M.F.: 16 COLERIDGE,S.T.:143,151 COLLBURN,Zerah:110 COMBE, 105
BEATTIE:115 BEHTEREV: 12 BERGSON: 61 BERKELEY,George:43,6l CONSTANTINESCU.Ovid: 104 COOPER,L.N.:16 CRICK, Francis: 58
BINET,Alfred: 11,16 BREBAN,Nicolae:107 BRIDGES: 33 BRINTON: 33

DĂN1LĂ, Leon: 14,16 DELAY.Jean: 15 DELBOEUFL:57,151


DEJERINE,J.J.:60 DORE,Gustave: 110 DOSTOEVSKI,F.M.:103

162 163
INDICE DE NUME INDICE DE NUME
DROBISCH, HERING: 21,57 M
M.W.: 102,108 HERZEN: 108 MABILLON,Jean: QUlNCEY.Thomasde
DUFAY:82,83,8 HOLLAND: 155 141,140 : 141,150
5,105 HOROCHE,Michel MACAULEY.Th.
DUMBRAVĂ, -Pierre: 106 B.: 50,61
Izabela: 104 HOSTETLER,A.J. MACNISH: REASON.J.;
DU NN: 79,105 :16 81,84,85,99,105 15
DUVAL,M.:151 HUXLEY:20 MAGNAN; 104 REYNOLDS
HYDEN,H.: 13,16 MAIORESCU,Titu: : 90,106
108 MARAJ: 58 RITI: 107
EBNER MĂRIE, Pierre: ROGERS: 49
,F.F.:16 IAN 134 MAUDSLEY: ROMBERG,M.H
EXNER OŞI. 20, 27, 36, 41, 57, .:141,150
: 36 Ion: 136,152,161 ROSTAN.Leon:
104 MARGINE 123,137 RUSH:
IREL ANU,Nicolae: 144,145
FALRET, Jules: AND 16
92,104,107,108, : 108 MEILI,Richar
136,137 ITA d:15,16 SANDER:147, 148,
FAVILLE: 92 RD: MESMET: 84 151
FELDMANN: 107 129 MEYNERT:31 SCANDELLA: 144
FERR1ER, David: MOREL: 104 SCOTT,Walter:49
30,40,57 FREUD.S.: MOR1N, SECENOV,I.M.:9
58,59,134,135,161 JACKSON,J.H.: Edgard: SEQUARD, Brown:
61,65,67,69,98, 135,136 105,125
104,1 MOTET: 104 SHARPEY:72,74,79
GALL.F.J.: 110,133 31,136 MOZART: 110 SMERDEAKOV: 103
GAVRILIU, JANET, MULER,Max: SOCRATE: 104
Leonard: 106, 107, Pierre: 128,138 SPENCER, Herbert:
108,161 11,16 MYCIELSKA. 36, 62, 133,
GAZELLES: 57 K.: 15 161
GOLU,Mihai: 14,16 K SPINOZA,B.:10,16
GOODGLASS.H.: KANT,1.:61 N SPR1NG:61
134 GRANV1LLE, KOEHLER, 12 NEW SPURZHEIMJ.C:
Mortimer: 71,78 KOEMPFEN,M.:1 TON 133 SQUIRE,L.R.:16
GRASSET: 132 07 : 49 STERIADE.Mircea:
GRATIOLET, KORSAKOV.Serg NIE 10,15 STEWART,
Louis-Pierre: 60, hei: 15 LSE Dugald: 44,61,110
128,133,137 KREINDLER,A.: N,J.
GRIESINGER, 13,16 M.:6
Wilhelm: 92, 93, KUSSMAUL:126 0 TAINE, H.: 44, 61,
106,107,108,152 ,128,129,131, 62, 105,107,
136.137,138 O 110,130,133
OGLE,W.:12 TONOlU,Vasile:135
HAMILTON.Willia 7 TROUSSEAU,
m: 84,59,144 LAYCOCK: OMBREDAN Armând: 57, 65,
HARTLEY,David:2 61,70,78,104 E,Andre:136 104, 123, 126,
2,57 HARTMANN, LEGROUX: 137 127, 131, 132,
Eduard: 34,58 LEURET: 106 134
HECAEN.H.: 134 LEWES, G. H.: PAGET.J.: 161 ,136,13
HERBART.35 23,33.57, 110, PAPEZ, James W.: 7
133,1 14 TULVI
164 47,151 PAVELCU,Vasile NG.E.:
LEYDEN :161 16
: 62 PAVLOV.I.P.:
LINNE, 12,57,58 165
Cari: PICK.Amold:
49,61 148,149,151
LORDA PIERON,Henri:9,
T: 15 PROUST,
123,137 Marcel: 133, 137,
LURIA. 150, 151
A.Q.:
15,134
LUYS:
57,133
INDICE DE NUME

VERNET,Horace:110 WERNICHE,Carl:60,134 L A E D H U R IL E I R I Ş I U ţ J IV E R S E N C I C L O P E D I C
VIERORDT: 51,62 VIEUSSENS: WHITNEY:13O,138 AU APĂRUT:
59 VILLERMAY, Louyer 95, WIGAN: 147
104, Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu - Dicţionar de cinema
WINSLOW.Forbes: 42,49,60,61, 47.500 lei
116,133
79,105,108,133,145,149,151 Larousse - Dicţionar de psihologie 37.900 lei
VILLIERS: 78 Larousse - Dicţionar de psihiatrie 46.900 lei
WUNDT: 26,39,59
Larousse - Dicţionar de psihanaliză 24.900 lei
WYCHERLEY,William: 50,62 Larousse - Dicţionar de filosofie 32.900 lei
WATSON, James: 12,58 Larousse - Dicţionar de sociologie 10.500 lei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie musulmană 24.900 lei
WEBER, H: 62 Larousse - Dicţionar de civilizaţie egipteană 22.500 lei
ZAZZO,Rene: 10, 15, Larousse - Dicţionarul spaţiului 32.000 lei
Jacques Derrida - Diseminarea 26.900 lei
Brice Parain - Logosul platonician 19.900 lei
Marcel Gauchet - Inconştientul cerebral 14.900 lei
Matila Ghyka - Filosofia şi mistica numărului 27.900 lei
Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart şi mistica renană
17.900 lei
Mircea Eliade - Mituri, vise şi mistere 24.900 lei
Patricia Hidiroglu - Apa divină 16.900 lei
Franţois Brune - Hristos şi Karma 17.000 lei
Georges Dumezil - Uitarea omului şi onoarea zeilor 26.900 lei
Georges Dumezil - Zeii suverani ai indo-europenilor 24.900 lei
Rudolf Steiner - Mistica. Gând uman, gând cosmic 14.900 lei
Rudolf Steiner - Evanghelia după Luca 16.900 lei
Rudolf Steiner - Omul suprasensibil în concepţia antroposofică
18.900 lei
Rudolf Steiner - Creştinismul esoteric 19.900 lei
Jeanne Guesne - Corpul spiritual 18.900 lei
Marc de Smedt - Tehnici de meditaţie 22.900 lei
A T Mann - Principiile reincarnării 17.500 lei
Christmas Humpreys - Concentrare şi meditaţie 24.900 lei
Platon - Dialoguri (tiraj nou) 32.900 lei
Aristotel - Organon (voi. 1) 26.900 lei
Aristotel - Organon (voi. I I ) 43.000 lei
Aristotel - Poetica 32.000 lei
Gaston Berger - Tratat practic de cunoaştere a omului 14.900 lei
Alfred Adler - Cunoaşterea omului ' 28.900 lei
Alfred Binet - Sufletul şi corpul 7.000 lei
Alfred Binet - Dedublarea personalităţii şi inconştientul 24.900 lei
Th. Ribot - Voinţa şi patologia ei 11.900 lei
Karen Horney - Personalitatea nevrotică a epocii noastre 22.900
lei
Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui C.G. Jung 19.900 lei
Leonard Gavriliu - Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga
166 14.900 lei
Vasile Tonoiu - în căutarea unei paradigme a complexităţii 11.900
lei
William Shakespeare - Regele Lear ' 16.900 lei
William Shakespeare - Macbeth 16.830 lei
Jdrarul

William Golding - Oameni de hârtie 15.900 lei Ctaj-Napoca, str. Cotita, nr.6,
Iris Murdoch - Dilema lui Jackson 24.900 lei Tel./Fax: 064/192408
Kazuo Ishiguro - Amintirea palidă a munţilor 22.900 lei CP 559, OP. 9
Eugen Simion - Dimineaţa poeţilor 30.000 lei
Tudor Opriş - Zoologia ' ' 14.900 lei
Copacul fermecat - Poveşti 3.500 lei
Mihai Retegan, Cornel Lungu - 1956 - Explozia 13.900 lei
Andrei Avram - Contribuţii etimologice 10.000 lei
* * * - Lichidarea lui Marcel Pauker 6.000 lei
Album - Berthelot şi România 10.000 lei
Luminiţa Bădeliţă - Analiză matematică pentru clasa a XII-a 3.900
lei

L A E D IT U R IL E IR I Ş I U N IV E R S
E N C I C L O P EV DO IRC A P Ă R E A :
Theodule Ribot - Memoria şi patologia ei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie greacă
Larousse - Dicţionar de medicină Ion
Calafeteanu - Români la Hitler William
Shakespeare - Visul unei nopţi de vară I.
Kant - Critica raţiunii pure Th. Ribot-
Memoria şi Vladimir Jankelev
ria şi patologia ei
ich - Ireversibilul şi nostalgia

Comandând prin poştă o carte apărută la una din editurile


IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC
obţineţi o reducere de:

15%
Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de:

20%
Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri.

Adresa: CP 33-2, Bucureşti, România \ - •'


TelJfax: (401) 222 62 86,222 53 52,222 54 20
THEODULE RIBOT

MEMORI
SI P A T O L O G IA E

„în lipsa memoriei, viaţa psihică (admiţând că prin absurd ar putea să existe aşa ceva) s-ar pulveriza într-o serie de
momente izolate, trăite strict în prezent (deci de fapt netrăite!), fără raport cu trecutul şi nici cu clipa imediat următoare.
Memoria este aceea care ne dă sentimentul continuităţii, fiind un instrument strategic al dezvoltării şi adaptării. Cu cât în
memoria noastră se depozitează un trecut mai bogat şi mai variat, cu atât perceperea şi priceperea prezentului sunt mai
ample şi mai profunde, iar previziunea evenimentelor viitoare, planificarea şi dirijarea în cunoştinţă de cauză a conduitei,
în vederea atingerii scopurilor fixate, devin tot mai exacte şi adecvate."

Dr. LEONARD GAVRILIU

ISBN 973-97627-8-6