Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UMAN
Genetica comportamentului uman
Genetica comportamentului uman
Epigenetics 9:1, 3–12; January 2014; © 2014 Landes Bioscience
Non-coding RNAs as direct and indirect modulators of epigenetic regulation
Veronica J Peschansky and Claes Wahlestedt
• Un stimul simplu din mediul în care trăim poate porni sau opri anumite
gene, iar această modificare poate fi transmisă urmaşilor afectȃnd genele
speciei
Genetica comportamentului uman
• În nucleul celulei, ADN-ul există sub forma unei structuri foarte comprimate
formate din ADN şi proteine, numită cromatina. Cromatina este un complex
nuclear format din ADN, histone şi proteine non-histonice.
Genetica comportamentului uman
• Există două tipuri de modificări ale cromatinei care reglează transcripţia genelor
care produc proteine : unele sunt activatoare şi duc la inducerea unor gene iar
altele sunt represoare şi conduc la reprimarea (oprirea) unor gene
Genetica comportamentului uman
• Nu toate citozinele pot fi metilate ci de obicei cele care sunt imediat urmate în
lanţ de guanină – numite citozină post guanină (CpG). Aproximativ 70% din
dinucleotidele CpG sunt metilate.
Genetica comportamentului uman
Genetica comportamentului uman
Science Advances 22 May 2020 Vol. 6, no. 21, eaba3388 DOI: 10.1126/sciadv.aba3388
• Exemple ale efectelor reversibile şi rapide ale modificărilor histonelor şi metilării ADN-
ului în creierul adult sunt legate de învăţare şi memorie, deci mecanismele epigenetice
stau la baza funcţiilor neuronale componente ale memoriei. Orice perturbare a
proceselor care reglează structura cromatinei poate afecta formarea memoriilor pe
termen lung
Xiang Li, Qiongyi Zhao, Quan Lin2, Christophe Magnan3, Michael R. Emami, et al.
• Stresul social alterează reglarea cromatinei de către BDNF, prin scăderea expresiei
acestei gene în hipocamp. Stressul cronic induce astfel o modificare represoare.
• Factorii care influenţează negativ cursul unor boli precum tulburarea bipolară –
respectiv stresul şi traumele emoţionale – sunt asociaţi cu o scădere a nivelului BDNF
din sânge. Acest nivel este mai scăzut şi ȋn timpul episoadelor depresive şi maniacale
revenind la normal ȋn euthymie.
• Aceste date arată că BDNF joacă un rol important ȋn impactul stresului psihosocial
asupra neurobiologiei tulburării bipolare
Genetica comportamentului uman
Vanja Vukojevic, David Coynel, Navid R. Ghaffari, Virginie Freytag,Thomas Elbert, Iris-
Tatjana Kolassa, Sarah Wilker, James L. McGaugh, Andreas Papassotiropoulos, and
Dominique J.-F. de Quervain
•
Studiile realizate pe animale de laborator au evidenţiat modificări ale neuronilor şi
dendritelor în cortexul cingulat anterior, hipocamp şi amigdala la şoareci după
separări repetate parentale la vârsta de 3 săptămâni
During infant maltreatment, stress targets hippocampus, but stress with mother
present targets amygdala and social behavior
Charlis Raineki, Maya Opendak, Emma Sarro, Ashleigh Showler, Kevin Bui, Bruce S.
McEwen, Donald A. Wilson, and Regina M. Sullivan
Infant maltreatment increases vulnerability to physical and mental disorders, yet specific
mechanisms embedded within this complex infant experience that induce this vulnerability
remain elusive. To define critical features of maltreatment-induced vulnerability, rat pups
were reared from postnatal day 8 (PN8) with a maltreating mother, which produced
amygdala and hippocampal deficits and decreased social behavior at PN13. Next, we
deconstructed the maltreatment experience to reveal sufficient and necessary conditions
to induce this phenotype. Social behavior and amygdala deficits (volume, neurogenesis, c-
Fos, local field potential) required combined chronic high corticosterone and maternal
presence (not maternal behavior). Hippocampal deficits were induced by chronic high
corticosterone regardless of social context. Causation was shown by blocking
corticosterone during maltreatment and suppressing amygdala activity during social
behavior testing. These results highlight (1) that early life maltreatment initiates multiple
pathways to pathology, each with distinct causal mechanisms and outcomes, and (2) the
importance of social presence on brain development.
Genetica comportamentului uman
Adult-generated neurons born during chronic social stress are uniquely adapted
to respond to subsequent chronic social stress.
Chronic stress is a recognized risk factor for psychiatric and psychological disorders and a potent
modulator of adult neurogenesis. Numerous studies have shown that during stress, neurogenesis
decreases; however, during the recovery from the stress, neurogenesis increases. Despite the
increased number of neurons born after stress, it is unknown if the function and morphology of those
neurons are altered. Here we asked whether neurons in adult mice, born during the final 5 days of
chronic social stress and matured during recovery from chronic social stress, are similar to neurons
born with no stress conditions from a quantitative, functional and morphological perspective, and
whether those neurons are uniquely adapted to respond to a subsequent stressful challenge. We
observed an increased number of newborn neurons incorporated in the dentate gyrus of the
hippocampus during the 10-week post-stress recovery phase. Interestingly, those new neurons were
more responsive to subsequent chronic stress, as they showed more of a stress-induced decrease
in spine density and branching nodes than in neurons born during a non-stress period. Our results
replicate findings that the neuronal survival and incorporation of neurons in the adult dentate gyrus
increases after chronic stress and suggest that such neurons are uniquely adapted in the response
to future social stressors. This finding provides a potential mechanism for some of the long-term
hippocampal effects of stress.
Genetica comportamentului uman
• Un nivel ridicat de metilare al genei care produce receptorul oxitocinei OXTR este
asociat cu o scădere a cuplării dintre amigdală şi regiunile implicate ȋn reglarea
emoţiilor şi conştientizarea emoţiei, precum şi cu o creştere a activării ȋn zone
implicate ȋn procesarea feţelor cum ar fi amigdala, girusul fusiform şi cortexul insular
afectând procesarea fricii şi furiei
• Mamele care nu acordă atenţie copiilor le inhibă acestora genele care se ocupă de
receptorii din creier ai hormonilor estrogeni, iar această modificare ii face pe aceştia,
odată ajunşi adulţi, să fie mai puţin atenţi şi empatici cu proprii copii
• Copiii crescuţi in orfelinat au inhibate mai multe gene care se ocupă de dezvoltarea
creierului şi de sistemul imunitar
Genetica comportamentului uman
• Ca şi paralelă cu dezvoltarea umană, copiii încep să arate frică faţă de străini între 7
şi 9 luni, iar deja la 2 ani stabilesc un pattern de răspuns comportamental la
nefamiliar numit „inhibiţie comportamentală” care rămâne stabil şi prezice riscul de
tulburări anxioase
Genetica comportamentului uman
• Traduse in cronologia umană, şase săptămȃni inseamnă 3 ani jumătate iar două
săptămȃni inseamnă cam un an şi două luni. Adică un bărbat genetic sanatos dacă
timp 3 ani este expus la stres şi apoi face copii la mai puţin de un an şi jumătate după
perioada nefericită, sunt şanse să-i transmită copilului toată suferinţa sa, sistemul lui
nervos formȃndu-se ca şi cum el ar fi fost expus la stres
• Copilul rezultat va răspunde mai emoţional sau mai agresiv la provocări, va fi mai
timid cu străinii, se va descuraja mai uşor, va tinde să fie mai pesimist şi se va
imbolnăvi mai uşor.
Genetica comportamentului uman
• Aşa cum absenţa unei griji adecvate duce la o metilare mai redusă a geneo GR1 în
hipocamp, rezultând o hiperexpresie a acestor receptori în viaţa adultă, grija maternă
alterează metilarea ADN-ului genei codează receptorii cortizolului (GR)
• Expunerea şoarecilor imediat după naştere la manipulare, stimuli noi sau stresori
naturali activează axa HPA dar activarea este modulată de comportamentul mamei a
cărei prezenţă facilitează calmarea după stres
• Se ştie că animalele care adoptă strategii de răspuns activ la stres au niveluri mai
scăzute de cortizol, iar cele care adoptă strategii pasive, niveluri mai ridicate
• Prin contrast, strategii precum conflictul, distanţarea sau evitarea reprezintӑ factori
de risc asociaţi cu tentativele de suicid la adolescenţi