Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA NATIONALA DE

EDUCATIE FIZICA SI SPORT BUCURESTI


Kinetoterapia in Guta
Student: Brani!a Pau!"Adrian

Kinetoterapia in Guta
De#initie

Guta este o afectiune caracterizata clinic prin episoade recurente de artrita acuta,
nefropatie interstitiala cronica, urolitiaza si/sau depuneri de urati (tofi) in anumite zone
periferice subcutanate si in/sau in jurul articulatiilor.
Caue
Cauza principala a gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric in sange). Hiperuricemia
este deseori asimptomatica si nu cauzeaza complicatii, majoritatea persoanelor cu nivel
crescut sanghin al acidului uric nu dezvolta niciodata guta. u este cunoscuta cauza
exacta a hiperuricemiei, insa s!au idendificat recent diferiti factori heredo!colaterali
(genetici) incriminati in aparitia acesteia. Cand nivelul acidului uric are valori foarte
mari, acesta poate forma cristale de urat care se depun apoi la nivelul articulatiior. "e pot
identifica diferiti factori incriminati in etiologia bolii si anume#
$fectiuni legate de dieta si greutatea corporala#
! obezitatea
! ingestie moderata sau cronica de alcool, in special bere
! dieta bogata in carne si fructe de mare (bogate in purine)
! diete cu continut caloric mic
!medicamente care pot sa creasca concentratia sangina a acidului uric
Fa$tori de ri%$
Cauza principala a gutei este concentratia mare a acidului uric sanghin (hiperuricemie).
%rmatorii factori sunt considerati de risc in aparitia bolii, fie prin favorizarea
hiperuricemiei, fie prin cresterea susceptibilitatii articulare la depunerea cristalelor de
acid uric#
! sexul masculin
! istoria familiala pozitiva pentru guta
! obezitatea
! consumul moderat ! excesiv de alcool
! dieta alimentara bogata in carne sau produse alimentare de origine marina (au un
continut ridicat in purine)
! tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimina excesul de apa si sare din
organism, folosite deseori in bolile cardiace, renale si in hipertensiunea arteriala)
! utilizarea cronica a aspirinei (&!' comprimate pe zi)
! episoade frecvente de deshidratare
! boli intercurente sau boli infectioase acute
! intoxicatia cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental
! diete cu continut caloric foarte mic (cure)
! leziuni articulare sau periarticulare
Si&pto&e
(oala propriu zisa apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun la nivelul
articulatiilor si tesuturilor invecinate. Guta prezinta urmatoarele simptome#
! cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei
(de obicei articulatia degetului mare de la picior, denumit si haluce).
! durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici atingerea articulatiei cu
cearceaful
! disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe
parcursul urmatoarelor '!) zile
! prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea
atacului de guta
$lte simptome, pot sa includa#
! culoare rosie!vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei
infectii tegumentare locale
! febra
! limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)
"imptomele gutei pot varia, astfel incat#
! simptomele pot recidiva (reaparea) dupa o boala intercurenta sau dupa o interventie
chirurgicala
! unele persoane nu prezinta atacuri recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a
bolii. Guta cronica este o forma mai putin dureroasa care apare la adulti si este deseori
confundata cu alte forme de artrita
! primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul mainilor,
coatelor sau urechilor. $cesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de guta.
E'o!utie
*xista + stadii evolutive a bolii#
Stadiu! (# hiperuricemia asimptomatica
! niveluri serice crescute de acid uric, dar fara simptome clinice caracteristice gutei
! hiperuricemia (nivel crescut de acid uric seric), poate sa ramana asimptomatica
permanent, simptomele caracteristice gutei fiind absente pe tot parcursul vietii.
Stadiu! )# artrita gutoasa acuta
! cristalele de acid uric incep sa se acumuleze la nivelul lichidului articular, de obicei la
nivelul unei articulatii (articulatia degetului mare de la picior). $pare de asemenea un
raspuns inflamator generalizat al organismului ! atacul gutos
! degetul mare de la picior este locul de electie al atacului de guta, dar acesta poate aparea
si la nivelul altor articulatii, precum incheietura mainii, a genunchilor sau a degetelor
! intre &,!'-. dintre persoanele cu guta, dezvolta litiaza renala (pietre la rinichi)
! intre &,!+,. dintre persoanle cu guta si care au si litiaza renala secundara
hiperuciduriei, prezinta o colica renala inaintea atacului propriu zis de guta
! odata cu terminarea atacului gutos, simptomele articulare se remit in decurs de cateva
zile, dar pot reaparea pana la un interval de ' ani de la atacul initial.
Stadiu! *# intervalul gutos asimptomatic
/n marea majoritate a cazurilor, pacientii cu guta care au suferit un atac initial, au sanse
mari sa devolte recurente la un anumit interval de timp.
! intervalul dintre atacurile recurente de guta este deseori asimptomatic
! persoanele care prezinta atacuri frecvente, care s!au inmultit in ultima perioada, prezinta
de asemenea si intensificarea simptomelor articulare, care devin mult mai severe si
dureaza de asemenea mai mult.
Stadiu! +# guta tofica cronica.
In'e%ti,atii
"ingura metoda prin care se obtine diagnosticul de certitudine in guta, este aspiratia de
lichid articular (artrocenteza), test care poate identifica cristalele de acid uric de la acest
nivel%rmatoarele investigatii sunt utile pentru stabilirea diagnosticului de guta#
! istoricul medical si examenul clinic general
! teste care pot masura nivelul acidului uric seric
! teste care pot masura nivelul acidului uric in urina
Trata&ent
Trata&ent " Genera!itati
"copul tratamentului in guta este reducerea rapida a disconfortului si durerii, precum si
profilaxia recidivelor atacurilor de guta si a complicatiilor care pot aparea la nivel
articular sau renal. 0ratamentul include mai multe etape care pot preveni atacurile
recurente de guta si complicatiile acesteia.
A- Trata&entu! &edi$a&ento%
(oala avand un substrat pur metabolic, tratamentul trebuie urmat toata viata.
*l vizeaza#
&. /nflamatia acuta articulara din timpul atacului de guta
'. 1ondul hiperuricemic si conditiile favorizante.
0ratamentul gutei foloseste medicamente care atenueaza simptomele si care elimina
cauzele bolii. 0ratamentul specific pentru guta depinde de stadiul bolii, pentru ca
tratamentul atacului de guta este diferit de profilaxia recidivelor.
2entru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatie), caracteristice
atacului de guta, se recomanda administrarea de#
! antiinflamatorii nonsteroidiene ($/"), ! colchicina
! corticosteroizi
! $C0H
(. Kinetoterapia
O.ie$ti'e:
a. Combaterea durerii si inflamatiei3
b. 4entinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare3
c. 4entinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare.
/i0!oa$e ,enera!e:
! Gimnastica medicala
! execrcitii analitice si sintetice urmarind influentarea generala a organismului
! mobilizari passive, pasivo!actve si active la nivelul articlatiilor degetelor si
pumnului, coatelor si umarului, gleznei, genunchiului si sldului
! exercitii cu obiecte portative usoare
! terapie ocupationala
! gimnastica operatorie
! gimantsica abdominala
! masaj local si partial
! manevre circulare de efleuraj cu efectcalmant, relaxant
! jocuri sportive in special cele cu mingea etc
/i0!oa$e %pe$i#i$e
a-Co&.aterea durerii %i in#!a&atiei:
! este necesara in special in puseul acut al bolii utilizandu!se diferite mijloace
5inetice cum ar fi posturari si imobilizari, pentru evitarea aparitiei deformator
(asemanatoare cu cele utilizate in 26)
! tot in stadiul acut putem utilize contractile izometrice pentru coservarea fortei
musculare
! pe masura ce puseul acut cedeaza putem initia#
mobilizari passive, respectandu!se pragul dureros,
tehnici hold!relax,
mobilizari pasivo!active si autopasive
.- /entinerea %au re$uperarea &o.i!itatii %i %ta.i!itatii arti$u!are:
! pentru realizarea acestui obiectiv putem utilize mijloacele enumerate mai sus
pentru stadiile acut si asubacut
! in perioada intercritica putem imbogati paleta mijloacelor in tratamentul 5inetic
al gutei, si anume# putem utilize hidro5inetoterapia in bazine cu apa calda.
! $pa poate fi imogatita cu diverse plante medicinale si aromatice in scop
terapeutice
! 4asajul este un foarte bun adjuvant al tratamentului 5inetic si este indicat ca
masajul sa preceada sedinta de 5inetoterapia.
$- /entinerea %au $re%terea #ortei %i rei%tentei &u%$u!are:
! $cest obiectiv se poate realize cu ajutorul urmatoarelor mijloace 5inetice#
mobilizari activo!pasive
active libere
active cu rezistenta
! in perioada acuta se pot utilize numai contractii izometrice pe diverse unghiuri de
alungire musculara
! in perioada intercritica se evita eforturile mari (astfel evitam aparitia
hiperuricemiei), indicandu!se eforturi mici si medii, in functie de caracteristicile
individuale (educatie, tip constitutional, varsta, sex, etc).
Pro,ra& For1a
Consolidarea starii tonusului muscular este foarte importanta, ofer7 articula8iilor o
stare buna 9i devin mai puternice
0erapie fizic7 implic7 utilizarea gantere pentru a efectua exerci8ii simple pentru
picioare, cum ar fi genoflexiunile si fandarile.
.
$ceste exerci8ii au rolul de a promova o circula8ia la nivelul picioarelor 9i
picioarele 9i de prevenire a articulatiilor s7 devin7 inflamate.
*xemple de exercitii#
genoflexiuni#
! cu ' gantere de greutate medie in maine, se executa flexia coapsei spre gamba pana
cand coapsa este paralela cu solul, apoi se revine la pozitia initiala
fandarile#
! sunt pornite :n acela9i mod, dar :n loc de :ndoire jos face un pas :nainte p7str;nd :n
acela9i timp p7r8ea superioara a corpului vertical, ambii genunchi in flexie pana coapsa
face un unghi de <, de gade cu gamba,la ambele picioare3 apoi se executa un pas inapoi
si schimbam piciorul
=ozajul se va face de catre terapeut.
E2er$i1ii de %tret$3in,
"tretching!ul cre9te flexibilitatea corpului , se execeuta exerci8ii moderate pentru
a reduce rigiditatea 9i cre9te circula8ia
manevrele sunt simple, cum ar fi curburi ale genunchilor, ajut7 la scaderea
tensiunii :n articula8ii 9i de a reduce inflamatia
curbe genunchi sunt efectuate din aplecat, cu o u9oar7 curb7 :n genunchi, 9i
:ncercarea de a atinge degetele de la picioare
%nii terapeuti recomanda efectuarea exerci8ii fizice gama!de!mi9care care sunt
implicate :n >oga, 0ai Chi 9i 2ilates
C-Trata&entu! $3irur$i$a!
Guta este de obicei tratata cu succes prin eliminarea cauzelor predispozante
precum si prin administrarea tratamentului medicamentos corespunzator. =aca evolutia
bolii a depasit &, ani si nu s!a efectuat nici un tratament, este posibil ca acidul uric sa se
fi acumulat la nivelul articulatiilor sub forma cristalelor de acid uric (tofi gutosi). =aca
acesti noduli devin durerosi, produc deformarea articulara si tratametul medicamentos nu
reuseste micsorarea lor este recomandat tratamentul chirurgical de corectare (excizia
chirurgicala a tofilor).
, doar teoretic).
Pro#i!a2ie
2rofilaxia gutei are o importanta mai mica, deoarece majoritatea persoanelor sunt
asimptomatice pana la primul atac de guta. "e recomanda umatoarele#
! administrarea corecta si regulata a tratamentului specific pentru guta, pentru a preveni
recurentele acesteia
! scaderea in greutate
! abordarea unui stil de viata sanatos, cu o dieta corespunzatoare si exercitiu fizic regulat.
%rma8i urm7toarele sfaturi dietetice :ntre atacurile de gut7#
(e8i multe lichide, :ntre '!+ litri de lichide (jum7tate ap7).
*vita8i alcoolul
1olosi8i ulei de in, bogat :n acid linolenic, omega!?
$dopta8i o diet7 conform cu piramida alimenta8iei pentru gut7, cu accent pe
cereale integrale, legume, zarzavaturi, fructe, 9i nuci. (vezi 1igura ')
Opta1i pentru o diet4 'e,etarian4, limita8i aportul de proteine animale.
/en1ine1i o ,reutate $orpora! nor&a!4- "c7derea :n greutate scade uricemia.
"c7derea rapid7 :n greutate 9i postul pot cre9te temporar uricemia.
@pta8i pentru alimente s7race :n purine (tabelul &)
=atorit7 comorbidit78ii cardiovasculare 9i diabetice 9i centralit78ii inflama8iei,
urma8i, :n rest, toate celelalte sfaturi de la dieta cardioprotectoare din artrita
reumatoid7 (vezi revista AB" februarie ',&,).
Cn cazuri avansate de atac de gut7 este posibil ca medicul s7 v7 prescrie o medica8ie
specific7 pentru eliminarea accelerat7 a acidului uric din organism.
Pira&ida a!i&enta1iei %4n4toa%e pentru ,ut4
Explicaii: Sgeile n jos nseamn c factorii respectivi reduc incidena atacurilor de
gut, sgeile n sus desemneaz factorii care cresc frecvena i gravitatea atacurilor de
gut.
(ibliografie#
&. $ntoaneta Cretu, 1lorin (oboc! Dinetoterapia in afectiuni
reumatice, *ditura $..*.1.", (ucuresti, ',,?
'. $ntoaneta Cretu E ghid clinic si therapeutic fizical!5inetic in
bolile reumatice, *ditura (6*, (ucuresti, ',,?
?. FFF.sfatulmedicului.ro