Sunteți pe pagina 1din 11

PATOLOGIA CEREBELULUI

Pt a produce o difunctie grava si permanenta a cerebelului leziunea trebuie sa implice cel


putin unul din cei3nuclei cerebelosi profunzi(dintat,globular,fastigial).De cele mai
multeori doar o pereche de member este afectata,afectarea membrelor inferioare este mai
putin raspandita.pacientii sufera de ortostatism(dificultate de a sta in picioare).Hipotonia
este datorata pierderii functei de facilitare pe care cerebelul o exercita asupra scoartei
cerebralesi truncgiului cerebral,det scaderea tonusului musculaturii membrelor.sunt
afectati nucleul dintat si cel globular.bolnavul manifesta pierderea rezistentei la miscari
pasive,inatrzierea raspunsului de efectuare a unor miscari rapide.Ataxia reflecta erori in
efectuarea miscarilor.Temurul intentional-miscarile voluntare ale pers sunt inexacte cand
se apropie de tinta intentionala.este cauzat de incapacitatea cerebelului de atenua
miscarile.Disartria(vorbire dezorganizata in care unele silabe sunt ptonuntate
puternic,altele slab,vb devine neinteligibila),tremurul globilor oculari la incercarea de a
fiza privirea undeva in lateral,disdiadocochinezia(progresia ordonata a miscarilor nu se
poate realiza).
PATOLOGIA TALAMUSULUI
Sindromul talamic:lipsa senzatiilor pe o jumatate din suprafata corpului,jumatatea opusa
leziunii talamice;hemipareza contralaterala;durere centrala a capului foarte intensa de
tip arsura,apare in perioada de ameliorare a hemoragiei sau infarctului talamic,se
accentueaza la stres si oboseala;ataxia membrelor inferioare(imposibilitatea de a afectua
miscari precise cu picioarele-este legata de tulburarea sensibilitatii profunde;
Afazia talamica:tulburari ale fluentei verbale,expresiei faciale,voce slaba,raspunsuri
scurte,debit incetinit;afectare a memoriei logice,a capacitatii de asociere.evolutia talamica
are o evolutie buna,in afara de ce priveste memoria cuvintelor.
Neglijenta talamica(motorie si spatiala).motorie=imposibilitatea de a utiliza o jum din
corp perfect functionala.se face o terapie prin stimulare verbala care face sa dispara
partial neglijenta;spatiala=o deviere a privirii spre dreapta,refuzul de a explora spatiul din
stanga;dificultati in a pune lucrurile impreuna,spontaneitate excesiva a limbajului,deficit
de invatare ce priveste materialul verbal si cel vizual.Dementa talamica=pierderea
spontaneitatii motorii si a initiatvei verbale,indiferenta fata de propria
persoana,anturaj,absenta reactiei afective,dezorientare spatiala.
CONTROLUL NERVOS VEGETATIV AL
HIPOTALAMUSULUI
Hipotalamusul este cel mai imp centru subcortical de reglare a activitatii simpatice si
parasimpatice.Aceasta functie aigura mentinerea unie stari interne adecvate supravietuirii
organismlui.controlul activitatii simpatice este legat de zona laterala si zona
posterioara.stimularea acestor regiuni activeaza partea toracico-lombara,intensificand
activitatile somatice si metabolice caracteristice stresului emotional,atacului si fugii.se
observa reactii ca dilatarea pupilelor,cresterea tensiunii arteriale.ditrugerea
hipotalamusului posterior produce letargite ,somn anormal.Controlul activitatii
parasimpatice se afla in relatie directa cu zona anterioara si cu zona mediala a
hipotalamusului.stimularea acestor regiuni duce la cresterea raspunsurilor autonome
sacrate si vagale caracterizate prin cresterea acidului gastric,vasodilatatia
periferica,creserea tonusuilui tractului digestiv si vezical,scadrea tensiuni

arteriale.Excitarea hipotalamusului anterior provoaca o hipermotilitate a tractului


gastrointestinal si o grabire a evacuarii,tulburari ale stomacului si duodenului,ulcere acute
si peforarea acestora dupa lezarea hipotalamusuilui.Hipotalamusuil este implicat in
numeroase actiuni cardiovasculare,respiratorii,gastrointestinale si in epilepsia
diencefalica.
PATOLOGIA HIPOTALAMUSULUI
Tulburarile hipotalamusului pot rezulta din leziuni specifice cauzate de tulburari
vasculare,inflamatia tesutului hipotalamic sau tumori.Tulburarile sistemului endocrin sunt
consecinta absentei hormonilor reglatori hipotalamici ce influenteaza
adenohipofiza.lezarea hipotalamusului conduce la reducerea secretiei tuturor hormonilor
adenohipofizei.simptome=hipotiroidism,anomalii ale ciclului sistemului
reproducator;dezvoltarea sexuala este tulburata=>pubertate precoce(secretia prea
timpurie de androgen la barbati si aparitia menstruatiei prea timpurii la
fete);hipogonadismul(deficit de secretii gonade care conduce la intarzierea dezvoltarii
caracteristicilor sexuale secundare-la fete subdezvoltarea sanilor,lipsa menstruatiei sia
parului pubian,la baieti-subdezvolarea organelor sexuale.lipsa pilozitatii
pubiene,toracice,faciale).Tulburarile legate de SNVinclud tulburari
cardiovasculare,respiratorii,gastrointetsinale,epilepsia diencefalica.Tulburari ale
controlului termic-febra hipotalamica(cresterea neregulata a temp corpului,lipsa
transpiratiei,.Sindromul termic hipotalamic in5forme(poikilotermia,hipertermia
sustinuta,hipertermia paroxista,hipotermia sustinuta);Tulburari ale foamei si aportului de
hrana.Lezarea bilaterala a nucleilor ventromediali duce la obezitate,comportament
salbatic.In general anorexia este considerata a boala .Anorexia este considerata o boala
psihica dar poate aprea si ca urmare a dereglarii functiilor hipotalamice=>scaderea in
greutate,absenta fiziologica a mensutiatiei.Emacierea repr lipsa foamei urmata de
scaderea in greutate.este asociata cu miscari oculare,comportament afectiv
inadecvat,iritabilitate.
ALCATUIREA HIPOCAMPULUI
Hipocampul este localizat in profunzimea lobului temporal .Numele de hipocamp se
datoreaza asemanarii cu un calut de mare.este alc din hipocamopul propriu zis(cornul lui
Ammon),girusul dintat si subiculum.in partea inferioara hip este acoperita de girusul
parahipocampic sau cortexul entorinal care se continua cu subiculu,cornul lui
Ammon.Exteriorul hipocampului este acoperit cu un strat de fibre numit alveus.Cornul
lui ammon:campul CA1contine celule piramidale micii,CA2 o banda lunga de celule
piramidale mari,situate intre ca1si ca3,ca3o banda larga de celule piramidale
intreca2sica4,ca4formeaza zona iterna a giruslui dintat.Girusul dintat este o struc
corticaal cu3straturi cu celule neuronii granulari,alc stratul granular.in stratul granular se
afla un strat polimorf alcdin celule modificate.Subicumul este o regiune de comunicare
intre cortexul entorinal si hipocamp.
FIZIOPATALOGIA FORMATIUNII
HIPOCAMPICE

Functiile formatiunii hipocampice includ anumite forme de invatare si


memorare,controlul agresivitatii,functiilor vegetative si endocrine.In primele stadii ale
dezvoltarii creierului uman hipocampul are rol in luarea deciziilor prin stabilirea
importantei impulsurilor senzoriale aferente(daca hipocampul stabileste ca un anumit
semnal aferent este important atunci informatia respectiva va fi sustinuta is
memorata.Hipocamoul este implicat in taote aspectele memoriei
declarative,episodice,spatiale=>hipocampul este responsabil pt trasnmiterea informatiilor
din memoria de scurta durata in cea de lunga durata.In absenta hipocampului
consolidarea pe termen lung a informatiilor este redusa sau nerealizabila.Sindromul
amnezic cuprinde:amnezia anterogradata(imcapacitatea de a aminti informatiile inaintea
lezarii), amnezia retrograda(imposibilitatea de a invata lucruri
noi),confabularea(pacientul nusi aminteste un lucru dat isi foloseste imaginatia pt a da un
raspuns).Agresivitatea si furia- actele explozive de violenta fizica.
STRUCTURA AMIGDALEI
Este o formatiune subcorticala f importanta ptr ca stabileste conexiuni directe cu aprope
toate ariile corticale,cu hipocampul,cu talamusul precum si cu multe regiuni din tr
cerebral.Comunica cu cubs reticulata.Este alc din o partea cortico-medial(atasat de
unnucleu mic) si latero-leazala(ef dezvolatat la primate si la om).cele mai imp conexiuni
ale amigadalei sunt cu cortexul si hipocampul;e conectata si cu zona subcorticala in
special vizuala.amigala e f aproape de paleocortex .primeste multe impulsuri olfactive dar
nu este uncentru important pt discriminarea olfactiva.amig este implicata in modificari
viscero si somato motorii.intervine in modificarea starii de somn,a tranzitului intestinal,in
mod ratei cardiace a tensiunii arteriale
PATOLOGIA AMIGDALEI
Sindromul Kluver Bucy-la animal se manifesta prin:lipsa reactiie de teama la
orice,curiozitate extrema fata de orice,uitare rapida,tendinte orale,hipersexualitate.(la om
la fel).Epilepsia temporala- criza epileptica se datoreaza unui dezechilibru intre excitatie
si inhibitie la nivelul unor zone nucleare care provoaca o descarcare excesiva a
neuronilor.manifestari:-modificari viscerale(diconfort gastric in partea de sus a
abdomenului),greata,,palpitatii,salivatie excesiva,eructatie,defecatie si mictiune
involuntara;modificari afective(teama,sentiment de singuratate,depresii,reactii de aparare
si mai rar emotii pozitive(veselie,voiosie,excitatie erotica);iluzii
perceptive(vizuale,olfactive,auditive);tulburari mnezice(senzatia de instrainare,senzatia
de familiaritate-deja vu-)
PATOLOGIA MADUVEI SPINARiII
Leziunea nervilor periferici spinali dau nastere la tulburari motorii,tulburari senzoriale
sau ambele.Aceste leziuni se grupeaza sub numele de neuropatie periferica:Aceasta poate
fi:radiculopatia este rezultatul lezarii unei radacini nervoase si spondiloza mai multe
radacini nervoase;mononeuropatia-deficit ce reflecta lezarea unui sg nerv
periferic(loviturile fizice puternice);polineuropatia-lezarea mai multor nervi
periferici.Neuropatia periferica survine deseori la diabetici sau la pers ce sufera de
artrita reumatoida sau lupus;tumorile subdurale(excrescente ce apar sub dura

mater);tumorile medulare(apart in interiorul subsatnei cenusii sau


albe=metaztaze);aparitia unor tumori vasculare(pe vasele de sange);inflamatia radacinilor
nervilor spinali.Bolnavul poate acuza probl de tonus muscular si pot aparea paraliziile
partiale(pareza) sau care implica muschii tuturor membrelor(tetrapareza).Eforturile de
recuperare sunt necesare.Pot aparea nevroze,forme grave de
depresie,confuzie,apatie,agresivitate.Se fac terapii in grup si sedinte de relaxare.
ANOREXIA NERVOASA
. Anorexia nervoas este o tulburare psihiatric din categoria tulburrilor de alimentare,
caracterizat printr-o reducere anormal a greutii corpului i printr-o deformare a
imaginii propriului corp cu teama prevalent , persistent, de ngrare. Persoanele
suferind de anorexia nervoas i limiteaz greutatea corpului prin abinerea voluntar
ndelungat de a se hrni (starvaie sau post voluntar) (anorexia nervoas de tip restrictiv)
i prin alte metode - ca de pild abuzul de purgative, clisme, i diuretice, folosirea de
substane anorectigene, i excesul de exerciii fizice (anorexia nervoas de tip eliminator,
purgativ). Boala afecteaz mai ales tinerele adolescente, ns 10 % din cazuri apar la
tineri de sex masculin. Anorexia nervoas este o tulburare psiho - somatic sau psiho fiziologic complex, implicnd componente psihologice, neuro-biologice i socioculturale. Termenul anorexia este de origine greac veche: an (- sau -lipsa de, "
privativ" ), i rexis ()= dor, poft, apetit (de la verbul "orgo" = a ntinde , a
oferi cuiva, a tinde spre) (exist i n greac modern: orexi - = poft). Bolnavul de
anorexie nervoas e numit de obicei "anorectic", dei termenul simplu de anorexie (fr
adaosul "nervoas") este de fapt sinonim cu "inapeten", adic lipsa de apetit, lipsa de
poft de mncare. Bolnavul de anorexie nervoas nu e lipsit neaprat de poft de
mncare, mnnc intenionat foarte puin. "Anorexice" sau "anorexigene" sunt denumite
substanele care taie pofta de mncare, care suprim apetitul, folosite uneori n
tratamentul obezitii. n mass media, dar i n literatura tiinific termenul "anorexie
nervoas" este prescurtat de obicei sub forma "anorexie". Anorexia nervoas are un risc
crescut de mortalitate - pn la 10%.Criteriile DSM - IV :
1. Refuzul de a menine greutatea corpului la nivelul sau deasupra greutii minime
considerate normal pentru o anumit vrst i nlime (ex. pierderea ponderal
ducnd la meninerea unei greuti corporale sub 85 % din greutatea optim; sau
incapacitatea de a realiza creterea ponderal optim n cursul perioadei de
cretere, ducnd la o greutate a corpului sub 85% din ponderea optim.
2. Teama intens de a crete n greutate sau de a se ngra (de a deveni
supraponderal sau obez)
3. Tulburare n modul de a percepe greutatea i forma corpului, influena exagerat a
greutii i a formei corpului asupra auto-evalurii, sau negarea gradului sever de
slbire
4. La femeile postmenarheale. premenopauzale (femei care au trecut de vrsta
menarhei, dar nu au ajuns la menopauz), amenoreea (absena a cel puin trei
cicluri menstruale succesive)
5. sau alte tulburri de alimentaie.

DSM - IV - TR specific dou tipuri de anorexie nervoas :

Tipul restrictiv: n timpul episodului curent de anorexie nervoas, persoana nu a


avut comportamente regulate de accese de mncare rapid sau de eliminare sau
purgaie (adic de vrsturi auto - provocate, de exerciii fizice exagerate sau abuz
de laxative, diuretice sau clisme)
Tipul cu Accese de mncare rapid sau Tipul eliminator: n cursul episodului
curent de anorexie nervoas, persoana s-a angajat n mod regulat n
comportamente ca accese de mncare rapid sau comportamente de eliminare
(vrsturi auto-provocate, exerciii fizice exagerate sau abuzul de laxative,
diuretice sau clisme)

Factori psihologici
Numeroase cercetri asupra factorilor psihologici sugereaz c anumite tendine n
gndire i percepie pot contribui la meninerea sau riscul de apariie a anorexiei.
1/tulburare a imaginii corporale despre sine Comportamentul alimentar anorectic este
considerat ca provenind din sentimente de ngrare i de imagine despre sine ca fiind
"neatractiv".[9] i este meninut de variate tendine, nclinaii (bias) cognitive care
denatureaz evaluarea de ctre individ a propriului corp, a alimentelor i nutriiei.
Unul din cele mai cunoscute constatri este c oamenii suferind de anorexia nervoas tind
s supraestimeze dimensiunile sau grsimea corpului lor. Un recent articol de revist
asupra cercetrii n acest domeniu sugereaz ca aceasta nu este de fapt o problem de
percepie, ci o problem a evalurii informaiei perceptuale de ctre persoana afectat.[10]
Studii recente sugereaz c persoane cu anorexie nervoas au o caren ntr- un anumit tip
de bias de ncredere excesiv n sine care face ca majoritatea oamenilor s se considere
mai atractivi dect sunt considerai (clasificai - "rating" ) de alii n realitate. Dimpotriv,
persoanele cu anorexie nervoas par s -i judece mai realist propria atractivitate dect
persoanele neafectate de AN, adic ele nu posed acest bias, nclinaie augmentatoare a
stimei de sine.ref>Jansen A, Smeets T, Martijn C, Nederkoorn C. (2006) I see what you
see: the lack of a self-serving body-image bias n eating disorders. Br J Clin Psychol, 45
(1), 123-35. PMID 16480571.</ref>
2/trsturi de personalitate:
Persoanele cu anorexie nervoas au fost gsite ca avnd anumite trsturi de personalitate
considerate ca predispozante pentru tulburri de alimentare : un nivel nalt de obsesivitate
(avnd gnduri intrusive despre alimente, sau despre chestiuni legate de greutatea
corporal ), de ascetism, restricie (capacitate de rezisten la tentaii), i nivele clinice de
perfecionism (cutarea patologic de standarduri personale nalte i nevoia de control) acetia sunt factorii gsii cel mai des de ctre cercettori.[11]
3/co-morbiditate psihiatric:

Frecvent exist co- morbiditate : la persoanele cu anorexie nervoasa coexist i alte


dificulti psihologice i tulburri psihiatrice. Cele mai frecvente fiind:

depresia clinic,
tulburarea obsesiv - compulsiv,
una sau mai multe tulburri de personalitate: ex. tulburarea de personalitate de
limit
abuzul de substane

n peste jumtate din cazurile de anorexie nervoas la tinere femei se diagnosticheaz i


prezena n acela timp de tulburri afective (mai ales depresie) i tulburarea de
personalitate de limit (borderline).(Bemporad et al. 1992, vezi M Stone)
Sunt prezente grade nalte de depresie i anxietate, chiar dac nu ntotdeauna ele
ndeplinesc criteriile diagnostice ale unui sindrom specific.[12]
4/factori cognitivi
Rezultatele cercetrilor n domeniul neuropsihologiei n anorexia nervoas nu sunt
consecvente n diversele studii i este greu de a diferenia efectele starvaiei asupra
creierului de caracteristicile pe termen lung. Totui, o constatare destul de fiabil este cea
a existenei unei slabe flexibiliti cognitive.[13] (capacitatea de a schimba tipare de
gndire, mai ales legat de functia lobilor frontali i de sistemul executiv.
Alte studii au sugerat c anorexia ar fi meninut de anumite tendine deviante (biases) n
atenie i memorie. [14] Bias-urile atenionale par s se concentreze n special n
conceptele legate de corp i dimensiunile corpului -acestea fiind mai evidente la
persoanele cu anorexie. Unele studii limitate au gsit c bolnavii de anorexie au mai mare
tendin de a-i aminti materiale legate dect materiale nelegate de aceste subiecte.
Dei s-au efectuat un numr mare de cercetri n domeniul factorilor psihologici ai
anorexiei nervoase,sunt relativ puine ipotezele care ncearc s explice boala n
ansamblu.
Profesorul Chris Fairburn de la Universitatea Oxford i colegii, au creat ceea ce se
cheam un model "transdiagnostic" [15] care aspir spre o explicaie a modului n care care
sunt meninute anorexia nervoas, condiiile nrudite cu ea, ca bulimia nervoas i
tulburarea de alimentare nespecific ED-NOS. Modelul lor s-a dezvoltat odat cu terapii
psihologice. mai cu seam cognitiv - comportamentale i sugereaz care sunt ariile unde
clinicienii pot interveni cu tratamente psihologice. Modelul de bazeaz pe ideea c toate
tulburrile majore de alimentare (cu excepia obezitii au un numr de tipuri nucleare de
psihopatologie:

perfecionism;
auto-apreciere sczut,
intoleran la anumite stri emoionale (dificultatea de a reaciona n mod potrivit)

dificulti interpersonale.

Un caz renumit de comportament cel puin parial anorectic manifestat prin dorina
obsesiv de a menine o greutate de pn la maximum 50 kg (fa de talia de 172 cm) prin
diete excesive i exerciii fizice lungi i intense, a fost mprteasa Austriei, Elizabeta de
Bavaria, cunoscut i sub numele de Sisi sau Sissy. n ultima parte a vieii ea a trit sub
impresia acumulrii a multor experiene de doliu dup mori premature i n mprejurri
tragice n familia imperial
[modific] Factori sociali i culturali
Studii socio-culturale au pus n lumin rolul factorilor culturali n apariia anorexiei
nervoase ca "alegere de simptom" (vezi M Stone). Exemple de factori culturali:
1. promovarea slbirii ca form ideal feminin n rndul naiunilor vestice
industrializate, mai ales prin mass media. Un studiu epidemiologic recent
efectuat pe 989,871 de locuitori ai Suediei a indicat c

sexul,
originea etnic
statutul socio- economic

au avut influene considerabile asupra riscului de a se mbolnvi de anorexia nervoas cei avnd prini ne-europeni fiind cel mai puin afectai de aceast boal, iar cei
provenind din familii "albe", nstrite, avnd riscul cel mai ridicat. [16]

profesii

Un studiu clasic al lui Garner i Garfinkel a demonstrat c persoanele avnd profesii unde
se exercit o deosebit presiune social n direcia pstrrii unei greuti corporale sczute
(ca de pild, manechinele sau top-models, gimnastele i balerinele, unii interprei din
lumea filmului i a spectacolului) sunt cele mai n risc de a suferi de anorexie nervoas n
cursul carierei lor.[17] iar cercetri ulterioare au sugerat c persoanele avnd anorexie au
avut mai mult contact cu surse culturale care promoveaz reducerea greutii corporale.
[18]

Elizabeta de Bavaria, sau "Sissi"


n 1983 lumea spectacolului din Vest a fost impresionat de decesul prin stop cardiac al
cntreei Karen Carpenter ca urmare a unei recurene a anorexiei. Cu manifestri de
anorexie nervoas se spune c au trebuit s se msoare i fiica lui Sigmund Freud, Anna
Freud (n tinereea ei), devenit mai apoi renumit psihanalist), poeta Anne Sexton,
gimnasta Christy Henrich, actria Christina Ricci .a.
Dei anorexia nervoas este de obicei asociat cu culturile occidentale, se crede c

expunerea la media din Vest a contribuit la creterea cazurilor de boal i n ri nevestice. Totui s-a constatat c n alte culturi nu exist aceeai "fobie de ngrare " ca n
Vest, ci mai degrab o scdere a poftei de mncare nsoind celelalte semne ale tulburrii.
[19]
n ri i colectiviti unde exist frecvent foamete i subnutriie sau mari lipsuri de
alimente anorexia ar fi o alegere absurd ca mijloc de exprimare a unui conflict
psihologic (vezi M Stone). Profesorul Lambo din Nigeria susinea la Congresul Mondial
Psihiatric din Danemarca din 1986 ca n ara lui nu ar exista cazuri de anorexie nervoas.

tradiii religioase - culturale de post i ascetism-la femei n societi cretine:

[modific] Tratament
Cura de cretere in greutate: Prima linie de tratament pentru anorexia nervoas
se concentreaz pe imediata cretere n greutate - mai ales n cazurile care
necesit spitalizare. n cazuri deosebit de grave, se pot aplica ordine de spitalizri
forate acolo unde legislaia o permite. n majoritatea cazurilor persoanele bolnave
sunt tratate ambulator, de ctre medici, psihiatri, psihologi clinici i alte profesii
din domeniul sntii mentale.
Psihoterapia individual. Un studiu de revist clinic a sugerat c psihoterapia
este o form efectiv, care poate duce la restaurarea greutii, reapariia
menstruaiei la paciente, i o ameliorare a funciei psihologice i sociale, n
comparaie cu eantioane care au primit numai programe educaionale sau simplu
suport.[29]
o psihoterapia psihodinamic (de orientare psihoanalitic) - promovat mai
ales de Hilde Bruch (1973)
o psihoterapia comportamental:
tehnici de reinforcement pozitiv (Agras et al 1974) - n condiii de
spital: gratificarea pacientului cu un anumit privilegiu
(ex.vizionarea unui program de televiziune, permiterea ntlnirii cu
un prieten etc) n cazul unui anumit ctig n greutate ntr-o
anumit perioad de timp.
psihoterapia comportamental - cognitiv - (K Halmi 1985, Garner
& Bemis 1985). Totui articolul de revist menioneaz faptul c
exist numai un numr prea mic de experimente controlate
randomizate pentru a susine aceast recomandare, i nici o form
specific de psihoterapie nu prezint un avantaj de ansamblu n
comparaie cu celelalte.
Terapia de familie a fost gsit de asemenea ca un tratament efectiv pentru
adolescente cu anorexie.[30] i mai ales o metod pus la punct la Spitalul
Maudsley - larg folosit i cu rezultate pozitive de ameliorare clinic n timp.[31] n
anorexie sunt deseori evidente lupte de putere ntre fiic i mam, temeri de
asumare a rolului adult de soie i mam, (ngrarea devenind n ochii pacientei o
echivalen a graviditii).
Tratamente medicamentoase, ca SSRI i alte medicamente antidepresante, nu
au fost gsite in general eficiente pentru anorexia nervoas. [32] ori pentru
prevenirea relapse-ului [33] Totui s-a menionat rezerva ca nu exist suficiente
cercetri adecvate n acest domeniu.

Medicamente antidepresive sunt prescrise de obicei n anorexie, aceasta pentru cura


depresiei i anxietii coexistente. Suplimentarea cu Zinc 14 mg/zi este recomandat ca
tratament de rutin n anorexia nervoas, aceasta dup ce un studiu a artat dublarea
greutii corpului dup nceperea tratamentului cu zinc. Mecanismul de aciune presupus
n acest caz ar fi creterea eficienei neurotransmisiunii n diverse pri ale creierului,
inclusiv n amigdal. Dup un aport adecvat de zinc apare o cretere a poftei de mncare.
[34]

Tratamente de grup. Exist de asemenea terapii de grup n cadrul unor asociaii


non-profit i a unor comuniti, care ofer suport i ndrumare persoanelor
suferind de anorexie i aparintorilor sau apropiailor lor.

SUBSTANTA RETICULATA
Este o retea de neuroni si fibre care se intinde de la maduva spinarii pana la diencefal si
scoarta.A fost descoperita in19111deKajal.In1954i-au fost descrisi 98 de nuclei impartiti
in5categorii:nuclei care comunica excesiv cu cerebelul,nuclei mediali,laterali,rafeului si
nuc lui Nanta.Un axon poate intra in contact cu27de neuroni.Aceasta proprietate face ca
sub retic sa aiba un rol fundamental in activarea scoartei.Neuronii sunt dispusi sub forma
de retea chiar si in afara nucleilor sai.cea mai mare aglomerare de retele e in jurul axei
centrale si in zonele laterale la nivelul mezencefalului.Axonii formatiunii ajung la
maduva,trunchi,cerebel.talamus si scoarta.SITEMUL RETICULAT ACTIVATOR
ASCENDENT(SRAA)/SISTEMUL RETICULAT INHIBATOR ASCENDT( SRIA)
SRAA se intinde dela trc cerebral pana la scoarta si are rolul de a stimula cortexul in mod
difuz.vb dsp2faze=tonica(mentine starea deveghe)si fazica(trezeste
scoarta).ImPortanta:da raspunsuri de tip atentie accentuata,pot aparea reactii de soc brusc
sau repulsie la stimul si disfunctie(insensul scaderii activitatii SRAA)duce la somnolenta.
SRIA inducestare de somn..Ameble au rol in controlul tonusului muscular prin control
exercitat asupra motoneuronului medular.Substa ret are rol in reglare a vigilentei
corticale,perceptiei si rafineaza perceptia spatio-temporala,are rol in empresiile
emotioanle,in homeostazie mentinerea normalitatii ritmurilor biologice si in starea de
somn,controleaza muschii scheletici,reajusteaza pozitia corporala si locomotia.influe
indemanarea,gesturile,expresiile faciale,masticatia,respiratia,circulatia sanguina,sist
neuroendocrin.
PATOLOGIA RETICULATA
Sindromul de logoree si hiperchinezie apare la pacientii cu atingeri corticale.Se
caracterizeaza prin simt critic ascutit,exagerare atentiei a miscarilor,somn putin(23hla24),prezinta rationament normal sau deteriorat in fuctie de localizarea si intinderea
leziunii.Mutismul achinetic=lipsa de raspuns la intrebari,imobilitateacapului si
corpului,ochii deschisi,lipsa raspunsurilor emotional si motor fara paralizie,prezenta
reflexuui de orientare.
NERVII

1olfactiv-mediatorul modalitatii olfactive,singura cale senzoriala care nu face sinapsa


precorticala in talamus.este un nerv visceral aferent alcatuit din axonii nemielinizati ai
neuornilor bipolari din mucoasa nazala(epiteliu olfactiv).IIoptic-nerv somatic aferent care
mediaza vederea si reflexele pupilare la lumina.un nerv optic sectionat nu se
reface=orbire.IIIoculomotor-nerv somatic visceral care misca globul ocular strange
pleaopele,acomodeaza globul pt vedere optima.iese din trcunchiul cerebral prin santul
interpeduncular al mezecefalului.patologie:paralizia oculomotorie,atarnarea
ploeapeu,pupila dilatata,fixa.IVtrohlear-nerv somaticcare inerveaza muschiul oblic
superior.iese contralateral din stanga pt ochiul drept siinvers,din partea dorsala a
mezencefalului.patologie;rigitate a miscarilor oculare,diplopie(vedere
dubla)verticala.Vtrigemen-nerv special visceral eferent(ises din punte si inerveaza
muschii masticatiei)si somaticaferent general(la nivelul fetei,mucoaselor cavitatii bucale
si nazale,sinusului frontal si structurile profunde ale capului).patologie:hemianestezie
faciala si a mucoasei cavitatii nazale si bucale,pierderea reflexului corneean,paralizia
muschilor masticatori,devierea falcii pe partea afectata,nevralgie trigeminala.VI
abducens-nerv somatic eferent general care inerveaza muschiul drept lateral al
ochiului.porneste din nucleul abducens aflat in partea posterioara a
puntii.patologie:hemipareza abducens,strabism convergent,diplopie orizontala.VIIfacialnerv somatic aferent general(inerveaza suprafata posterioara externa a urechii),visceral
aferent general(peretii faringelui),visceral aferent special(mugurii gustativi din partea
anterioara a limbii),visceral eferent general(glandele lacrimale) si visceral eferent
special(muschii expresiilor faciale).patologie:paralizie faciala,pierderea reflexului
corneean,pierderea functiei lacrimale,uscaciunea gurii,pierderea gustului.VIII
vestibulocohlear-nerv somatic aferent special cu doua subdiviziuni functionale:un nerv
vestibular(mentinerea echilibrului si balansului)si unul cohlear(mediaza auzul).iese din
partea dorsala a puntii.patologie:vestibularul-dezechilibru,ameteala,miscarea involuntara
a ochilor;cohlearul-surzenie.IXglosofaringean-nerv somatic aferent general(inerveaza o
parte a urechii externe),visceral aferent general(mucoasa cavitatii bucale),visceral aferent
special(inerveaza mugurii gustativi din1/3posterioara a limbii),visceral eferent
special(ridicarea faringelui in timpul deglutitie),visceral eferent general(inerveaza glanda
parotida care elimina saliva).patologie:disfagie,pierderea gustului in partea
posterioara,anestzie.X vag-nerv somatic aferent general(urechea externa si membrana
timpanului),visceral aferent general(faringe,laringe,esofag,torace),visceral aferent
special(muguri gustativi din regiunea epiglotica),visceral eferent special(muschii
faringelui,esofagului),visceral eferent general(interiorul gatului,toracelui si
stomacului)patologie:disfonie(cauzata de paralizie a faringelui si laringelui),pierderea
reflexului de tuse.XI Accesoriu-nerv visceral eferent special(mediaza miscarile capului si
umerilor).patologie:paralizia muschiului sternocleidomastoidian(dificultate la intoarcerea
capului pe partea opusa),paralizia muschiului trapezoid(lasarea umerilor).XII hipoglosnerv somatic eferent general:mediaza miscarea limbii prin inervarea muschilor interni si
externi ai acesteia.patologie:hemipareza limbii
TIPURI DE NERVI
Aferenti:general somatic aferent=nerv care mediaza sensibilitatea cutanata(de durere,de
atingere si temp),special somatic(mediaza sensibilitatile speciale-

vaz,auz,miros,gust),special visceral aferent medaza sensibilitatile


chimice(gust,miros),general visceral aferent)mediaza sens
interoceptive(foame,sete,durere organica)
Eferenti:general somatic eferent-inerveaza muschii scheletici.special visceral eferentinerveaza muschii derivati din arcul faringean,general visceral eferentinerveaza muschii
netezi sau glandele