Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
humeral.
În functie de aspectul pielii, deosebim: fracturi închise (piele intactă) și fracturi deschise.
Dacă luăm în considerare numărul locurilor pe os în care s-a produs fractura: fractură
simpla (osul s-a rupt într-un singur loc, deci au rezultat doua segmente), și fractură
cominutivă (au rezultat trei sau mai multe segmente).
Fractura în lemn verde este specifică copiilor, la care oasele sunt mai elastice chiar la forțe mari,
și osul nu se rupe ci apare o fisură de-a lungul lui.
Diagnosticul se pune pe baza datelor de anamneză (care indică modul de producere, agentul
traumatizant, poziţia în care a fost găsit subiectul, semnele subiective), examenul clinic local si
examenul radiologic (care evidenţiază discontinuitatea ţesutului osos).
Fractura colului chirurgical.
Semne clinice locale:
- durerea spontană foarte puternică, şocantă, apare în timpul traumatismului şi este
însoţită de senzaţia auditivă avută de accidentat la ruperea osului.
- impotenţa funcţională este parţială în fracturile fara deplasare si completa in
fracturile cu deplasare
- scaderea sensibilitatii tegumentare: anestezii, parestezii.
De cele mai multe ori fractura este fara deplasare,de aceea recuperarea poate
incepe precoce . Sunt contraindicate miscarile contrate si pozitiile in care
humerusul este brat de parghie, de aceea vor fi contraindicate,tractiunile
,rotatiile(care pot genera torsiuni).
Clasificare. Fracturile humerusului proximal cu deplasare pot fi
cu 2, 3 sau 4 fragmente. Aceste fracturi includ: capul humerusului,
colul anatomic si chirurgical, tuberozitatea mica si pe cea mare.
Fracturile complexe pot implica intreg humerusul proximal si sunt
adesea asociate cu subluxatii sau dizlocatii ale ligamentelor
glenohumerale.
Humerusul proximal este hranit cu sange de catre artera
circumflexa anterioara (arcuata), cu contributie din posterioara
circumflexa,astfel ca in timpul produecrii acestei fracturi se rup si
vasele de sange si se intrerupe aportul sangvin la nivelul
humerusului proximal.In timp apare necroza avasculara a capului
humeral.Practic multe fracturi pot cauza ischemia capului
humeral.
Nume : Petre;
Prenume : Cristina;
Vîrsta : 42 ani;
Sex : Femenin;
Profesie : Contabil;
Hobby-uri : Mersul pe bicicleta;
Patologii/Traume anterioare : Nu sunt;
Antropometrie
Înălțimea-1.65 cm
Greutatea-70 kg
Testingul muscular-F3
Fractură de col chirurgical de humerus drept
Scopul recuperarii
Reabilitarea functionala a membrului superior drept,cresterea calitatii vietii si
reluarea activitatilor de zi cu zi, incadrarea pacientului in specificul de activitatea.
Finalitati :
• Obtinerea mobilitatii in articulatie;
• Reeducarea coordonarii si echilibrului;
• Obtinerea tuturor axelor de miscare a MdSL;
Obiectivele recuperarii :
• Corectarea deficitului respirator.
• Recuperarea mobilitătii;
• Creşterea rezistentei musculare;
• Creşterea fortei;
• Educarea/reeducarea/reabilitarea controlului, coordonării şi echilibrului;
• Promovarea relaxării;
Etapele tratamentuli
• De tonificare;
• Termoterapie
• Segmentar ;
• Impachetari cu
parafina
Etapa III
Obiectivele Mijloace Metode Rezultate Forma
scotante de evaluare
Exerciții respiratorice F F F F F F F F F F F F F F
Mobilizări active FI F
Mobilizări pasive FI
Contracții izometrice FI
Masaj F F F F F F F F F
Metode reeducare FI
neuromotor.
FNP de promovare IF
stabil.
FNP de promovare IF
mobil.
Ex. fizice de gimnastică FI
Laseroterapia F
Terapia oupatională PU PU U U U U
Programa tematico-analitică de recuperare pe etape a fortei si mobilitatii articulare.
Unități educaționale în procesul kinetic Orientări metodologice de pregătire Durata totală(min)
Instruire Pregătire Pregătire psiho- Pregătire
idiomotrică Fizică (min) Motrică (min) Utilitară
(min)
1 2 3 4 5 6
Etapa I
-Exercitii respiratorice. 3(15)
3(15)
• Exercitii respiratorice dinamice; 3(15)
3(15)
• Exercitii respiratorice statice;
-Tehnici de mobilizari
• Mobilizări pasivo-activ,activo-pasiv; 2 2 4
• Mobilizări active cu rezistenta; 2 2(70) 4(70)
-Masaj
• Masaj periostal; 2 2
• Masaj sedativ; 3 3
• Criomasaj; 3 3
-Metode de reeducare neuromotorii.
• Diagonala Kabath (D1) 2 2 4
-Tehnici de facilitare neuroproprioceptivă
(FNP)
• Tehnici de promovare a mobilităţii; 1 2 3
Iniţiere ritmică (IR) 1 2 3
Rotaţie ritmică (RR) 1 2 3
Mişcarea activă de relaxare opunere
(MARO) 1 2 3
Relaxare - opunere (RO) 1 2 3
Relaxare – contracţie (SR) 1 2 3
Stabilizare ritmică (SR)
• Tehnici de promovare a stabilităţii; 1 2 3
Contracţie izometrică în zona scurtată
(CIS)
Stabilizare ritmică (SR) 1 2 3
-Hidroterapie 2
2
Etapa II
Exercitii respiratorice. 3
3
4
• Exercitii respiratorice 4
dinamice;
• Exercitii respiratorice
statice; 12(85)
13(40)
5 7(85)
-Masaj. 5 8(40)
• De tonificare;
• Segmentar ; 12(20)
12(20) 8
-Exercitii fizice de gimnastica. 8 8
• Cu obiecte si aparate; 8 8
• La aparate ; 8
Etapa I
Durata sedintei Obiectivele Mijloacele Continutul Dozarea Indicatii metodice
(20 min) operationale
-Frecventa 80-3000
Hz
Pauza 1 min
T1-ridicarea
bastonului inainte -Spatele extins;
T2-ridicarea
bastonului sus
T3-3 arcuiri
T4-P.i
Pauza 1 min
-Atirnat la scara de
gminastica; 0.15 sec -Bratele extinse;
Pauza 1 min.
Partea de incheiere -Reglarea respiratiei -Masaj -Masaj de rexalare 2.5 min. -Mișcările se vor
(5 min) ,neteziri,frămîntări, executa lent cu
-Reglarea tensiunii si ușoare vibrații; deplasarea cutei de
frecventei sistemului piele în directia
cardiovascular nodulilor linfatici
-Termoterapie
-Impachetari cu 2.5 min -Temperatura 40-45
Etapa III
Se executa lucru de sine statator,de 3 ori pe zi cu o durata de 15 min
Concluzie:
In urma aplicarii tratamentului kinetic in cazul d-nei Petre Cristina s-a constatat ca au fost
urmarite toate obiectivele obtinind un rezultat satisfacator,prin faptul ca functional si
structural m.s.d a fost reabilitat.Tratamentul a decurs fara inregistrari de sechele,pacienta
fiind usor incadrata in activitatile sale uzuale.