CANCERUL La momentul La momentul

Cancerul - majoritatea ne-am izbit de acest cuvânt, fie că l-am auzit sau vazut la ştiri, ne-a spus o cunoştinţă despre
el, fie că am citit pe internet, despre această boală grea şi meschină, care nu face nicio diferenţă între oameni atunci
când îi loveşte. Termeni ca tumoră, neoplazie, neoplasm, malignitate, sunt folosiţi ca sinonime pentru a denumi
cancerul. Din nefericire, această maladie poartă cu ea conotaţii şi încărcături emoţionale negative în orice context ar fi
ea întâlnită. La momentul actual al dezvoltării şi cercetării ştiinţifice, nu există certitudinea cauzei apariţiei acestei boli,
excepţie fiind cancerul pulmonar, a cărui cauză este strâns legată de cea a consumului de ţigarete şi unele tipuri de
cancer de col uterin, sau unele tipuri de cancere aparţinând capului şi gâtului, în care infecţia cu anumite tulpini de
virus HPV este necesară, dar nu suficientă, pentru a favoriza apariţia acestora.

"De ce se îmbolnăvesc oamenii de cancer ?" este o întrebare la care nimeni nu are un răspuns sigur şi de aceea
subiectul suscită interes şi nenumărate speculaţii în jurul său. Nu exista decât semne vagi ale apariţiei cancerului, iar
când este desoperit, este deja într-un stadiu deja avansat, în care tratamentele nu mai sunt la fel de eficiente dacă ar
fi aplicate în stadii de început. Motivul pentru care mai este numit "boala cu o mie de feţe" este faptul că nu doare,
semnele şi simptomele cancerului fiind adesea silenţioase, mimând afecţiuni peste care trecem uşor cu vederea.
Durerile apar deja în stadii destul de avansate, atunci când boala a crescut destul şi invadeaza în vecinatate, sau
poate chiar la distanţă.

Aproximativ fiecare organ poate fi afectat de boală, începând de la piele, cap, gât, muşchi, stomac, ficat, intestine,
rinichi, vezică, aparatele reproducătoare masculine şi feminine, glande şi nu în ultimul rând, plămânii şi glandele
mamare.

În ordinea descrescătoare a frecvenţei pe glob, cele mai frecvente localizări ale cancerului sunt : plămânii (ambele
sexe), sânul, colonul şi rectul (ambele sexe), prostata la bărbaţi şi cancerul gastric / de stomac (ambele sexe).

Cu fiecare an, numărul cazurilor noi creşte.Cu toate acestea, dacă ar fi să reducem factorii de risc modificabili
(sedentarismul, dieta, fumatul, alcoolismul, factorii reproducători, infecţioşi etc.), rămânând doar cei nemodificabili
(sexul, înaintarea în vârstă, terenul genetic, alături de cel imunitar), şi asociind un rol din ce în ce mai important
prevenţiei, aproximativ 50 – 80 % din cancere ar putea fi în mod eficient prevenite.

Poate că este greu ca de "luni" să renunţăm la fumat, să ne apucăm să facem mişcare fizică, să mâncăm mai
sănătos, într-un cuvânt, să le facem pe toate deodată, însă, aducând treptat câte o modificare benefică în vieţile
noastre, consecinţele sunt inestimabil de valoroase.

Nu trebuie să fim neapărat bolnavi ca să ajungem la medic. Prin controalele stării de sănătate putem depista, în
limitele oferite de ştiinţă şi tehnologie, stadiile incipiente ale acestei boli nemiloase, cu o mie de feţe, care nu doare şi
loveşte oamenii aparent în plină stare de sănătate.

Printre cele mai frecvente avertismente pe care ni le transmite corpul şi care ar trebui să ne ridice semne de intrebare
asupra stării de sănătate se numără :

orice pierdere de sânge neobişnuită

tuse sau răceală care "nu mai trece"

lipsa poftei de mâncare insoţită de scaderea involuntară în greutate cu mai mult de 10 % din cea iniţială

 stare de oboseală inexplicabilă şi persistent

 rană care nu se vindecă, o "umflatură" care nu dispare
 modificarea aparentă în dimensiuni, formă si culoare a unei aluniţe
 modificari ale tranzitului intestinal obişnuit care nu dispar şi afectează calitatea vieţii
 tulburari ale tranzitului urinar
 modificări persistente ale vocii sau ale inghiţirii

Începând cu vârsta adultă, fiecare femeie ar trebui sa practice o dată pe lună autopalparea sanilor, iar începând cu 25
- 30 de ani, un control clinic anual, efectuat de un profesionist în domeniul medical este de preferat pentru a câştiga
timp inestimabil de preţios. Ulterior, de la vârsta de 40 de ani, la aceste controale se adauga şi mamografia de control,
la recomandarea unui specialist.

Din fericire, o dată cu introducerea examenului Babes - Papanicolau în anii '60, numărul de cazuri de cancer de col
uterin a scăzut cu aproape 80 % ! Acest tip de test-screening efectuat la timp şi conform recomandarilor specialistului

de organ, poate salva milioane de vieţi, iar durata de investigare scurta şi rapiditatea rezultatelor îl fac deosebit de
valoros.
 De asemenea, o dată cu introducrea în screening-ul cancerului colo-rectal a colonoscopiei şi a testelor hemocult-
fecale, numărul cazurilor de cancr de colon a scăzut cu 3 % pe an, începând din 2003, însă un numar tot mai mare de
tineri au fost afectati de boală.
Oamenii de ştiinţă recomadă ca vârsta de la care se începe procedura de urmărire să fie stabilită în urma unei
consultatii de specialitate în care se analizează factorii de risc, atât personali, cât şi istoricul familiei din care provine
persoana ce doreşte să se ingrijeasca de acest aspect.

Cancerul de prostata este al doilea cel mai comun cancer la bărbaţi la nivel global, iar în Europa acesta se afla, din
nefericire, pe locul întâi. În ceea ce priveşte vârsta de la care se poate începe screening-ul pentru aceasta afecţiune,
părerile sunt împărţite, unii autori sunt de părere că vârsta de 40 - 45 de ani ar putea reprezenta punctul de pornire al
controalelor, iar după alţii, vârsta ar fi de 50 de ani.

Din nefericire pentru cancerul de plămân încă se lucrează la propuneri pentru depistarea la timp a cazurilor, însă
niciun model nu a fost adoptat în unanimitate pana la ora actuala. În Statele Unite ale Americii a fost recomandată
testarea prin tomografie computerizată cu doza scazuta de radiaţii a persoanelor care :

 sunt mari fumatori (fumează 1 pachet, sau mai mult, pe zi), 

 actualmente încă mai fumează sau au abandonat acest obicei cu mai puţin de 15 ani în urma, 
 au vârsta cuprinsă intre 50 - 85 de ani

Desigur, decizia de a efectua aceste testări trebuie întotdeauna cantarită în balanţa riscurilor şi beneficiilor, pentru că
fiecare test vine însoţit de riscurile sale. Însă în cazul acestor boli, întotdeauna preventia este cea mai bună apărare.
Nu lăsaţi chiar şi o mica modificare "pe maine", întrucât mâine poate fi deja târziu. Uitaţi de acel "ultim fum", lăsaţi la
raft alimentele depre care ştiţi că nu sunt sănătoase, beţi mai degrabă un pahar de apă în defavoarea unuia cu suc
acidulat şi ieşiţi sa faceţi o plimbare în parc când este frumos afară. Oare nu merită să acţionaţi de pe acum pentru
aceste schimbări deosebit de valoroase pe termen lung ?