Sunteți pe pagina 1din 15

BRSAN REVNIC CRISINA-MARIA Clasa a II-a C Cancerul de prostata

Cancerul de prostata e una dintre amenintarile barbatilor adulti sau varstnici. Fiecare spera pana in ultimul moment sa nu fie EL alesul. Dar cati dintre cei care se tem si pot stapani panica, furia sau se pot abtine de la decizii pripite referitoare la cel mai bun tratament, la aflarea vestii devastatoare: aveti un cancer al prostatei! Pentru multi, prima reflexie este cu siguranta : voi muri mai curand decat credeam. Pentru cat mai multi, speram, urmatoarele ganduri se refera la mai pot sa fac ceva? Este vreo speranta? Este bine de stiut ca, in general, cancerul prostatic evolueaza lent. Este deci, timp suficient pentru investigatii complete si mai ales pentru o informare complexa, prind situatia fiecarui caz in parte. Intrucat multi doctori sunt inclinati sa recurga la tratamentele pe care le cunosc cel mai bine, hotarari pertinente ar putea fi luate dupa consultarea mai multor specialisti: urolog, oncolog, radioterapeut si chiar medicul de familie! Spre deosebire de alte tipuri de cancer, este mai probabil sa mori cu cancerul de prostata decat din cauza lui. Ce este prostata si la ce foloseste ea? Prostata este o glanda situata sub ca urinara. De marimea unei castane, ea inconjoara uretra, produce cea mai mare parte din fluidele din compozitia lichidului seminal, transportorul spermei. Datorita pozitiei ei, prostata influenteaza decisiv modul de a urina al barbatilor, atunci cand se inflameaza sau cand se dezvolta mai mult decat trebuie. Cand ne trimit la doctor problemele cu urinatul? Din pacate, in stadii initiale, cancerul de prostata nu produce simptome. Cand apar, simptomele pot fi aceleasi cu cele produse de adenomul de prostata. Din aceste motive, majoritatea cazurilor de cancer sunt depistate cand celulele canceroase au depasit deja invelisul (capsula) prostatei. Tulburarile care trebuie sesizate din timp medicului de familie sunt: dificultate la initierea urinarii; durere la urinat; jet slab, imprastiatsau intrerupt; urinari frecvente in timpul noptii; senzatie de golire incompleta a vezicii urinare; ejaculare dureroasa; prezenta sangelui in urina; scadere in greutate sau dureri osoase. Metode de diagnostic: Examinarea prostatei prin tuseul prostatei permite pipairea de catre examinator a prostatei (si determinarea marimii, formei, consistentei), prin intermediul degetului aratator introdus in rect. Examenul sumar al urinei (analiza arinii) permite identificarea altor cauze decat cancerul de prostata, ce determina tulburari de mictiune (de urinare). Ecografia prostatei permite determinarea caracteristicilor prostatei prin intermediul unui detector cu ultrasunete aplicat fie pe abdomen fie introdus in rect (ecografie transrectala). Ecografia abdominala permite si detectarea volumului de urina ramas neeliminat la sfarsitul unei mictiuni (in termeni medicali, reziduu cal postmictional). Ecografia transrectala permite ghidajul unui ac de

punctie, atunci cand, e nevoie de o biopsie, pentru precizarea sub microscop, a modificarilor dintr-un fragment de prostata. Determinarea Antigenului Prostatic (testul PSA). Tehnica permite detectarea intr-o proba de sange din vena bratului, a unei substante care in mod normal se gaseste in cantitatea infime in sange. Prezenta in sange a unor cantitatea mari de PSA indica o infectie prostatica, un proces inflamator sau cancerul prostatic. Metoda se foloseste pentru diagnosticarea cancerului la persoane fora tulburari de urinare. Odata diagnosticul de cancer pus, prin investigatiei suplimentare se poate detecta cat de raspandit este cancerul in organism: in organele din jurul prostatei (prin ecografie, tomografie (CT) sau rezonanta magnetica nucleara - RMN), in ganglionii limfatici (biopsie ganglionara), in plamani (radiografie pulmonara sa CT pulmonar) sau in oase (radiografie soasa, scintigrafie osoasa). In functie de tipul de celule canceroase, de gradul lor de raspandire inafara prostatei, de varsta si prezenta altor afectiuni, persoanele cu cancer al prostatei pot beneficia de una sau mai multe metode de tratament, fiecare cu beneficiile si inconvenientele sale. De cele mai multe ori se practica inlaturarea prostatei pe cale chirurgicala urmata sau nu de radioterapie sau hormonoterapie. Radioterapia desi din ce in ce mai precisa, datorita aparaturii performante, distruge celulele prostatice dar poate afecta si tesuturile normale. Unii pacienti, pot prezenta incontinenta sau tulburari de dinamica sexuala, cateva luni dupa iradiere. In unele cazuri pacientii manifesta si probleme legate de intestine, rect sau piele. Daca nu toate celulele au fost distruse, cancerul poate reapare. Tratamentul hormonal are drept scop blocarea formarii si actiunii asupra prostatei (in testicule si glanda suprarenala), a hormonilor sexuali masculini (in principal testosteronul), intrucat acestia favorizeaza dezvoltarea celulelor canceroase prostatice. Medicamentele ajuta la micsorarea tumorii atat in stadii initiale cat si in stadii avansate, cand dupa micsorare pot fi mai bine atacate chirurgical sau prin radioterapie. Blocarea formarii testosteronului din pacate, nu este o solutie definitiva, cancerul prostatic invatand dupa mai mult timp sa existe si fara testosteron. Efectele secundare pot fi impotenta, marirea sanilor, reducerea masei musculare si cresterea in greutate. Tratamentul chirurgicaleliminarea prostatei (prostatectomia): metoda permite inlaturarea tuturor celulelor canceroase atunci cand cancerul nu a depasit limitele prostatei. Cu aceeasi ocazie pot fi inlaturati si ganglionii afectati.Metoda, in functie de tehnica folosita, poate duce la impotenta si incontinenta urinara cateva luni dupa aplicare, la unii chiar pentru totdeauna. Imtele de izotopi radioacti in prostata permit focalizarea iradierii. Metoda are mai putine efecte secundare asupra rectului dar da mai multe tulburari urinare permanente si impotenta.Metoda vazand si facand, este metoda de urmarire a evolutiei unui cancer asimptomatic, limitat, si cu sanse de evolutie lenta fara a interveni in nici un fel. Pacientii sunt examinati periodic iar progresia bolii se urmareste prin teste de PSA repetate, ecografii, biopsii. Metoda e de aplicat la cei foarte in varsta la care metodele de tratament ar produce mai mult rau decat bine. In concluzie: cancerul prostatic nu e o sentinta definitiva. Exista solutii in functie de situatia fiecarui caz in parte. Nu trebuie uitat ca, din ce in ce mai multe arata ca, o atitudine pozitiva, mentinerea intr-o forma fizica buna si un regim alimentar echilibrat, fara grasimi, reprezinta alaturi de celelalte solutii enuntate, conditia reusitei in lupta cu o boala ce poate fi invinsa. n SUA cancerul de prostat se ntlnete la 95 din 100.000 locuitori, n Europa la 40 din 100.000 locuitori iar n rile asiatice la 4 din 100.000 locuitori.

BRSAN Revnic Criatina Clasa a II-a C

Sindromul REYE In 1963, un doctor din Carolina de Nord a raportat 16 cazuri de encefalita care pareau sa fie cauzate de virusul gripal tip B. Aceasta boala a devenit cunoscuta sub numele de sindromul Reye. Sindromul a fost descoperit in realitate in 1929 insa nu a primit o denumire distincta. In 1960, s-a descoperit ca boala are efecte grave asupra creierului (coma, delir); mai mult decat atat o analiza atenta a ficatului a aratat acumulari de grasimi (sau un nivel ridicat de enzime ale ficatului in sange). Sindromul Reye este inca dificil de inteles. Acesta afecteaza copiii cu varsta cuprinsa intre 4 si 16 ani si apare in general in perioada in care exista epidemii (iarna) sau dupa o gripa. Utilizarea unor medicamente precum aspirina pentru tratarea gripei pare sa aiba legatura cu aparitia acestui sindrom, desi nu este dovedit stiintific. Nu exista nici un test care sa detecteze sindromul Reye. Simptome Semnele aparitiei acestui sindrom sunt strans legate de o infestare anterioara cu un virus. Fie ca este vorba despre infectia tractului respirator, fie diaree cauzata de o inflamatie sau gripa, simptomele acestui sindrom apar la cateva zile dupa activarea virusului. In multe cazuri, pacientii sunt tratati fara probleme, in altele insa au nevoie de atentie speciala deoarece starea lor se poate agrava. Simptomele includ ameteala, greata, varsaturi, slabiciunea organismului. Copilul poate manifesta comportament irational si ritmul respiratiei lui creste foarte mult. Daca boala se agraveaza copilul se sufoca, are pupilele dilatate si este supus riscului de a intra in coma. Ficatul este marit, febra este rareori intalnita. Sindromul Reye este rar: un caz la 100.000 de oameni. Este deseori suspectat in situatia in care copilul a suferit o infectie virala si are varsaturi sau delireaza. Desi sindromul variaza in functie de gravitate el trebuie incadrat in categoria bolilor mortale.

Prevenirea Aspirina si alte medicamente pe baza de salicilina nu trebuie utilizate pentru tratarea gripei sau a altor infectii virale. Indiferent de tipul infectiei, nu este recomandat sa administrati unui copil mai mic de 12 ani aspirina. Aceasta trebuie administrata doar daca exista prescriptie medicala. Incubatia Sindromul Durata Reye se manifesta la cateva zile (1-14) dupa o infectie virala.

Durata difera in functie de gravitate. Sindromul se manifesta uneori fara complicatii si in timp, alteori poate cauza moartea chiar si in cateva ore. Acest proces poate fi oprit in orice stadiu si pacientul se recupereaza in 10 zile. Transmitere Boala care determina aparitia sindromului este contagioasa; sindromul in sine nu se transmite unui alt individ.

BRSAN Revnic Criatina Clasa a II-a C

Glomerulo-nefrita difuz acut post-streptococic.

Reprezint un proces difuz proliferativ de natur inflamatorie localizat la nivelul capilarelor glomerulare. n mod obinuit apare n urma infeciei cu streptococ beta- hemolitic nefritigen, mai frecvent tipul 4 i 12. Sediul infeciei este faringele i pielea. Leziunile sunt produse printr-un mecanism imunologic. Din anamnez rezult pe de o parte absena antecedentelor nefrologice i pe de alt parte debutul acut dup 1-2 sptmni (interval liber) de la o infecie faringian. Manifestrile clinice se prezint cu simptome caracteristice: 1) Sindromul urinar : oligurie cu densitate crescut, proteinurie i hematurie. 2) Sindrom vascular: hipertensiune arterial, bradicardie, insuficien cardiac,

dispnee. 3) Sindromul edematos: edeme discrete sau ntinse i generalizate. 4) Sindromul cerebral; encefalopatie hipertensiv la cei cu hipertensiune arterial. Pot fi semne de insuficien renal moderate (creterea ureei, acidului uric i creatininei n snge. Evoluie. Vindecarea la adult 50-70 % cronicizare, rareori exitus prin complicaii vasculare (edem pulmonar, encefalopatie hipertensiv) sau prin insuficien renal. Trebuie subliniat c majoritatea cazurilor se vindec spontan, dar ntr-un numr impresionant (25-50%) de cazuri exist riscul cronicizrii, iar pronosticul imediat este dominat de riscul complicaiilor acute; edemul pulmonar, encefalopatie, insuficien renal. Tratament profilactic. Este foarte important pentru c este mai uor s previi dect s vindeci aceast boal. Este indicat n bolile infecioase susceptibile de a se complica cu o nefrit (scarlatina, erizipelul, anginele, infeciile de focar). Profilaxia se va efectua prin aplicarea corect a tratamentului afeciunilor respective. Este foarte important ca dac se face i tratament naturist acesta s se fac cu propolis ne aprat, pentru c este un antibiotic de excepie care distruge streptococul. Se va face perioade mai lungi de timp.

Tratamentul bolii: Repausul la pat este o msur obligatorie, ducnd la creterea diurezei, scderea riscului edemului pulmonar i crizelor hipertensive i scurtarea evoluiei bolii. Nu exist o durat fix pentru repausul la pat. Acesta depinde de cum decurge tratamentul n fiecare caz n parte. n general se va permite prsirea patului dup 6 sptmni-2 luni, chiar dac proteinuria este prezent dar moderat i hematuria microscopic persist. n faza iniial a bolii dieta va trebui s fie lipsit de sare i cu o cantitate redus de protide. La bolnavii cu edeme se indic restricia sodiului la 200-300 mg pe zi i reducerea lichidelor. Restricia protidelor este justificat n cazul unei hiperazotemii. n funcie de forma clinic a bolii, regimul va fi adaptat n felul urmtor: in formele grave cu edeme mari, hipertensiune, semne de insuficien cardiac sau encefalopatie hipertensiv se recomand cura de foame i sete timp de 2-3 zile. Se va asigura igiena intestinal. Copiilor i bolnavilor care nu suport aceast cur li se vor permite fructe proaspete, ceai sau sucuri de legume i fructe. Dup zilele de regim sever se va trece la o diet format din fructe, legume verzi i hran ne prelucrat termic. Nu se va da nici un fel de alt mncare. Apa care se va consuma pe tot parcursul bolii va fi doar ceaiuri din plante medicinale, sucuri de legume i fructe proaspete sau ap n care se las pentru minimum, 12 ore zarzavaturi proaspete rase 50 g la fiecare litru de lichid. Se vor administra de asemenea i ap cu argil care contribuie mult la vindecare. Dintre sucurile foarte indicate sunt: varz, cartofi la care se poate aduga morcovi. La toate acestea se va pune puin suc de ptrunjel i elin. Se va lua de asemenea tinctur de propolis cte 2 picturi la fiecare 5 kg corp care se va pune pe o felie de pine, se mestec bine n gur apoi se nghite. De asemenea de mare ajutor este grul ncolit i mierea. Se va da 100 g gru cu 25 g miere de 3 ori pe zi. Dac nu are dantura perfect este indicat ca acesta s fie mcinat bine pentru a putea fi bine asimilat.

BRSAN Revnic Criatina Clasa a II-a C

Zona Zoster Herpesul Zoster este o boala infecto-contagioasa, determinata de virusul varicelozosterian, acelasi virus care provoaca varicela. Afectiunea se caracterizeaza prin inflamatia unuia sau mai multor ganglioni si a radacinilor nervoase senzitive respective,iar clinic printr-o eruptie eritematoveziculoasa, insotita de dureri vii, cu topografielimitata . Virusul varicelo-zosterian persista timp indelungat (probabil toata viata) in organismul persoanelor care au suferit de o varicela tipica sau de o infectie inaparenta. Se realizeaza astfel o infectie persistenta, localizata in ganglionii nervosi spinali sau cei omologi ai nervilor cranieni. Dupa varicela sistemul imunitar este suficient de puternic pentru a impiedica o recidiva, dar insuficient pentru a suprima persistenta virusului in ganglioni sau radacinile nervoase. De aici, in conditiile scaderii imunitatii (stres, efort fizic mare, intercurente respiratorii, traumatism), infectia se poate reactiva realizand un tablou de herpes zoster. Herpes zoster reprezinta deci, o reactivare a unei infectii latente cu virus varicelozosterian (si nu o reinfectie), varicela fiind raspunsul clinic primar, iar herpes zoster manifestarea tardiva a infectiei latente. Contagiozitatea herpesului zoster este sigura. Bolnavul cu herpes Zoster poate declansa o epidemie de varicela, daca se afla in contact cu copii receptivi la varicela. Frecventa bolii este mai mare la adulti si batrani (90%), iar la copii apare foarte rar (5% din totalul cazurilor). Tabloul clinic Debutul bolii este variat, de obicei cateva zile este precedat de oboseala, cefalee, febra. Simptomul principal este durerea, foarte intensa, resimtita ca o arsura sau ca o intepatura pe traiectul pe care va aparea eruptia. Durerea puternica precede aparitia eruptiei, ceea ce poate duce la erori de diagnostic (apendicita, pleurita) si poate fi insotita de durere la atingere. Durerea poate persista saptamani si chiar luni, mai ales la varstnici la care poate determina si tulburari psihice. Inflamatia ganglionilor regionali poate preceda, de asemenea, eruptia. Cand apare, eruptia este delimitata la o arie cutanata, iritata de nervii ce apartin unei radacini

nervoase senzitive sau grup de radacini nervoase (distributie radiculara). Eruptia se opreste la linia mediana, leziunile fiind unilaterale. Initial apar niste pete rosii, care se transforma ulterior in vezicule. Continutul veziculelor se tulbura, apoi se usuca, transformandu-se in cruste. Acestea persista 10-14 zile, apoi se desprind lasand o depigmentare centrala si o hiperpigmentare periferica. Caracteristica :este topografia radiculara a eruptiei in forma de benzi (aspect zonal, in centura sau in chinga) suprapusa pe suprafata de inervare senzitiva cutanata a radacinii sau radacinilor afectate de virus (de exemplu toracic, cervical, abdominal, in zona membrelor). Evolutia zonei zoster dureaza intre 2 si 4 saptamani, pana la vindecarea leziunilor cutanate. Complicatiile :pot fi locale (suprainfectare bacteriana) sau sistemice pneumonie zosteriana, laringotraheita, manifestari digestive (colici, pareze intestinale, sindrom pseudoocluziv), encefalite. Prognosticul in ceea ce priveste vindecarea este favorabil mai ales la copii si la adult. Persoanele in varsta pot ramane timp indelungat cu dureri suparatoare, iar persoanele cu rezistenta scazuta (neoplasme, corticoterapie) pot face herpes diseminat. Recidivele sunt rare. Tratamentul este simptomatic si urmareste: Calmarea durerilor sunt recomandate antiinflamatoriile, antialgicele, vitaminele din grupul B; Prevenirea suprainfectiilor bacteriene - atingeri cu solutii mentol, antiseptice locale. Pacientii trebuie tinuti in repaus si izolati pentru primele 7 zile de boala. Se recomanda o dieta hranitoare. Tratamentul oftalmic al zonei zoster oftalmic este stabilit numai de catre medicul oftalmolog. Igiena pieli: este foarte important pentru a evita o suprainfecie bacterian. Aplicarea unor comprese umede i reci, a unei lotiuni pe baz de calamin sau bicarbonat de sodiu poate reduce simptomele locale i accelera uscarea veziculelor. Purtarea unor haine uoare pentru a evita friciunea cu veziculele Masuri profilactice In cazul zonei zoster sunt indicate aceleasi masuri profilactice ca la varicela. Orice pacient trebuie izolat de persoanele receptive la varicela (in special copii). Pentru copiii receptivi si pentru persoanele cu risc (stari de imunodeficienta) se recurge la administrarea de imunoglobuline antizoster preparate din plasma recoltata de la convalescentii de herpes zoster sau de varicela la 1-2 saptamani de la debutul eruptiei.

Sfatul meu este sa te uiti pe national geografic la "Cezar si Cainii" acolo sunt o gramada de sfaturi Si sfatul meu este sa fi putin mai autoritara caci cainele simte si trebuie sa ai o energie buna dar sa stie ca a facut ceva gresit si daca face ceva rau cainele il corectezi pe loc. EX: Te plimbi cu el pe strada, il vezi ca latra tragi lesa un pic cat ca il corectezi. Si sa nu il mangai daca face ceva gresit. asta este sfatul pe care ti-l pot da.

Vand garsoniera in Grigorescu,confort 1,suprafata 30 mp, finisata,gresie,faianta,usa metalica, geam termopan,contor apa.Pret 27000 euro,negociabil. et ? zona? CT? Tara Vand garsoniera zona Garii, strada Horea, etaj 2 din 3, suprafata utila 29 mp , confort 1, finisata clasic, contor apa gaz. Pret 25000 euro. CT? Tara V592 Garsoniera in cartierul Marasti, zona strazii Fabricii, situata in imobil constructie noua, dispusa pe 4 nivele. Aceasta este situata la etajul 3 si are suprafata utila de 23 mp. Garsoniera este ultrafinisata, dotata cu parchet, gresie, faianta, usa metalica, centrala termica, geamuri termopan. Camera este luminoasa. Garsoniera se vinde utilata cu masina de spalat, frigider si bucataria mobilata. Aceasta este cu situatia juridica definitiva, fiind intabulata cu CF. Pret: 21000 EURO Trece de calea ferata? termopane , Tara usa metal, Florin

Garsoniera confort sporit, Marasti, 32 mp, balcon inchis, repartitoare,gresie,faianta,parchet. Pret:21.500 ET? Zona?

Vand garsoniera, cartier Grigorescu, zona Biomedica, suprafata 24 mp, ultrafinisata, parchet gresie faianta, usa metalica, geamuri termopan, aproape de mijloacele de transport. Pret 26000 Euro neg ET? CT? Piacenza Vand garsoniera, cartier Gheorgheni, zona Brancusi, suprafata 30 mp, balcon, finisata, parchet, gresie, faianta, geamuri termopan, usa metalica, modificari interioare,contorizata apa, gaz. Pret 28.500 Euro ET? CT? ? Piacenza Vand garsoniera, in Marasti, str. Dambovitei, 28 mp, etajul 2 din 4. Garsoniera este confort 1, aceasta fiind dotata cu termoficare, faianta moderna, gresie moderna, parchet masiv si termopane. Imobilul este in stare buna si se vinde cu bucatarie mobilata si utilata. Avem un loc de parcare (inclus?). Pret: 28.500 euro Aproape de calea ferata sau sens giratoriu? Telefon 0757229933. Sorin Chirica

Vand urgent garsoniera in zona central Cluj, aproape de piata Mihai Viteazul, cartier rezidential, blocul fiind situat intre vile, oameni de calitate, suprafata 24, 5 mp, finisata, geamuri termopan, usa metalica, gresie bucatarie si baie, parchet laminat peste parchet clasic in camera, necesita zugravit, nemaifiind zugravit de 3 ani. Pretul e in euro usor negociabil. GRUIA, MIHAI VITEAZUL 24.500 . ET? CT? PF :LORI

Vand URGENT!garsoniera conf. 1, in Grigorescu, suprafata de 28 mp, cu balcon, finisaje clasice, centrala termica proprie. Pret. 26000 euro ET? ZONA, STR.? PF: Rica

Vand garsoniera in cartier Gheorgheni, strada Brancusi, confort 1, suprafata 31 mp, parter inalt cu balcon inchis?, finisat(parchet, gresie, faianta), bucatarie marita, pret 27. 000 euro. CT? PF: Dorin Ignat Vand garsoniera in Gheorgheni, strada Aurel Suciu, 30 mp, finisata, mobilata, Data:6.04.2012 Casa ? et ? balcon ? parcare ? 0757047380 pret:30000euro.

Vand apartament, 1 camere, in Gruia, etaj intermediar, 40 mp, finisaje moderne, parchet, gresie, faianta, usa antiefractie, geamuri termopan, centrala termica, contoare apa, contoare gaz. Pret 31000 EUR. Vand apartament 1camera cf sporit 42mp IN BLOC NOU in GHEORGHENI STR ALVERNA in constructie noua finisat modern, este mobilat utilat, dotat cu centrala termica. Pret 32000 EUR. carmeen1967@yahoo.com Data:6.04.2012 0744637481

ID: X3SH101GN Caracteristici Suprafata utila: 40 Suprafata construita: 48 Nr. Nr. Nr. Nr. locuri Nr. Tip Etaj: Parter Confort: 1 Vicii: nu Vecinatati: blocuri de Tip Stadiu Tip imobil: bloc de Structura An constructie: inainte Destinatie: rezidential Link extern: http://www.blitz-imobiliare.ro 29.500 738 /mp negociabil

mp mp camere: 1 bucatarii: 1 bai: 1 parcare: 1 nivele: 4 comp.: decomandat sunt apartamente locuinta: apartament constructie: finalizata apartamente rezistenta: altele 1990

de

VA2 6305 Napo Casa Imobiliare va ofera in atentie apartament de vanzare cu 2 camere in localitatea Cluj Napoca, in cartierul Marasti, zona Strazii Paris. Apartamentul, confort 1, cu suprafata de 50 m2, este situat la parter din parter. Apartamentul este decomandat. Este compus din 2 camere, o bucatarie, o baie. Finisajele apartamentului oferit spre vanzare sunt parchet laminat, avand sistem de incalzire centrala termica si geamuri termoizolant pvc, cu peretii vopsiti in lavabil. Finisajele din bucatarie sunt: faianta moderna, gresie moderna. Finisajele din baie sunt: faianta moderna, gresie moderna. Apartamentul este nemobilat.

Apartament cu o camera, in casa, decomandat, bucatarie, pivnita. Pret: 21,500.00 - negociabil Oferit de: Proprietar Camere: 1 camera. Suprafata (m2): 26 0757065197 RUSU ANDREEA teatru national, baba novac NR. ET GAZ CT baie CANALIZARE

Garsoniera : utilata, mobilata, merita vazuta (CT,finisata complet) Pret: 24,000.00 Oferit de: Proprietar Camere: 1 camera Suprafata (m2): 28 0758556567 ZONA ET GAZ

CT

Vand urgent garsoniera in Gruia, suprafata 24.5 mp, parter inalt peste demisol, finisata, geamuri termopan, usa metalica, gresie si faianta, parchet laminat peste parchet clasic, compusa din 1 camera, 1 bucatarie, si 1 baie. Pozitionata sud-est, toata ziua e soare in casa, geamul la camera e spre strada, de la bucatarie si baie spre Dambu Rotund. Primesc la vizionat doar pe cei care vor sa cumpere, nu se plimba doar! poze doar pe mail la cerere! Pret: 21,000.00 Oferit de: Proprietar Camere: 1 camera Suprafata (m2): 24 0749344278 STR GAZ CT

Garsoniera total mobilata si utilata, gresie, faianta, parchet, termopan, masina de spalata, frigider, aragaz, dulap, canapea extensibila, birou. Etajul 2 /4 Pret: 25,000.00 - negociabil Oferit de: Proprietar Camere: 1 camera Suprafata (m2): 24 0751244786 STR GAZ CT

Apartament cu 1 camera Suprafata Utila: 37 m2 Numar de camere: 1 Numar de bai: 1 Alte Camere: 1 bucatarie Etaj: 1 / 4 Incalzire: Centrala proprie, semifinisata Utilitati: Telefon, Gaz, Curent, CATV, Canalizare, Apa Imobil situat aproape de mijloace de transport, hipermarket, scoli, Are curte privata si in fata si in spatele blocului, care se va inchide. Pret: 28.000 EUR Zona gara str nr

Apartament cu o camera, avand suprafata de 36 mp. Decomandat alcatuit din o camera, baie si bucatarie. Acesta este situat la parter intr- un imobil nou cu 4 etaje in Cluj- Napoca cartier Gheorgheni in zona Complex Diana. Apartamentul este confort 1, acesta este dotat cu centrala proprie, faianta moderna, gresie moderna, parchet laminat si termopane. Imobilul este renovat si se vinde nemobilat. Apartamentul este intr- o zona linistita si aproape de mijloacele de transport in comun. , suprafata : 36 m patrati , compartimentare: decomandat , numar camere : 1 , numar bai : 1 , apa , gaz , curent , canalizare , centrala proprie , interfon , constructie noua. Pret: 29.000 EUR Agentie? Str

ASPIRAIA GASTRIC Definiie:introducerea unei sonde din cauciuc sau plastic siliconat printr-una din nri pn stomac. Scop: - evacuarea a lichidului de staz gastric - protejare a anstomozelor digestive n perioada postoperatorie la bolnavii cu intervenii pe tubuldigestiv - punere n repaus a pancreasului n pancreatita acut; - realizare a splturii gastrice n intoxicaii alimentare a bolnavului n caz de stenoze supragastrice (tumori esofagiene) Materiale necesare: 1.Tub de aspiraie nazogastric, lungime ~ 100-150 cm 2.Sering de 50 ml 3.Lubrefiant (glicerin, ulei de parafin etc.) pentru ungerea tubului, n scopul mai uoarei alune-cri sub aciunea forei de mpingere. 4.Mnui chirurgicale, recipient de colectare, tub intermediar de conectare. 5.Stetoscop. Tehnica: -decubit dorsal cu capul ridicat la 30 -chestionare a pacientului cu privire la permeabilitatea foselor nazale -Introducere a sondei lubrefiate prin narina aleas pn n rinofaringe, prin micri blnde i rsucire care s permit depirea i s evite lezarea cornetelor nazale. Clisma (spalatura intestinului gros) Acest procedeu reprezinta golirea intestinului gros de materii fecale, utilizand in acest scop apa simpla sau solutii apoase cu diverse substante, ricin, parafina. -clisma poate fi joasa (de evacuare), folosindu-se 250-500 ml solutie, sau inalta (de curatire), folosindu-se 1500-2000 ml solutie. La copilul mare 1000 ml, iar la cel mic 250-500 ml. Maretiale necesare : 1 Irigator cu un volum de 2 l 2 Furtun de cauciuc 3 Canula de plastic sau ebonita prevazuta cu un robinet 4 Solutia pentru clisma : - apa simpla, incalzita la temperatura corpului, - apa cu sapun sau glicerina (2-4 linguri la 2 l apa) - ulei vegetal Mod de efectuare : 1 Pacientul va sta in pozitia de decubit dorsal (pe spate) sau lateral (pe o parte) in pat. 2 Irigatorul este fixat pe perete sau pe un stativ, sau este tinut de o a doua persoana, la inaltimea de jumatate de metru de la nivelul orificiului anal. 3 Se lubrifiaza (se unge) canula cu sapun sau ulei, robinetul fiind la pozitia inchis. 4 Cu miscari delicate, se introduce canula in anus, 4-5 cm, astfel incat sa se depaseasca sfincterul anal. 5 Se deschide usor robinetul canulei, evitandu-se deschiderea brusca a colonului. 6 Pentru clisma inalta, care vizeaza colonul in intregime, irigatorul se fixeaza la inaltimea de 1 m de la nivelul orificiului anal. 7 Odata patruns in lumenul colonului, lichidul de clisma este retinut astfel 3-5 minute, prin constrictia voluntara a sfincterului anal. In acest scurt timp, pacientul din pozitia de decubit dorsal, in pozitia de decubit lateral, dreapta,,decubit ventral (culcat pe abdomen), decubit lateral stang, ajungandu-se in final in pozitia initiala de decubit dorsal. 8Dupa cele 3-5 minute, lichidul de clisma va fi eliminat la toaleta sau, daca starea generala a pacientului nu permite deplasarea la toaleta intr-un vas (plosca), pacientul stand in pat.

Preglirea bolnavului pentru a-i face puncia rahidian i ngrjirea lui ulterioar Materiale neeesare: -ace sterile de puncie rahidian cu mandren avnd lungimea de 8-10 cm, -seringi sterile de 2-5-10 ml, substane dezinfectante (iod 5%, alcool etili 70%, clorur de var 0,5% 0 -tvie renale, - manometru, -5 eprubete sterile pentru analiza citologic i biochimic), - mnui sterile,tampoane sterile, substane analeptice,. Pregtirea bolnavului. Punctia se face n sala de tratamente, iar n cazurile grave nsalonul bolnavului. Pacientul este aezat n decubit lateral pe marginea patului sau a mesei deoperaie, cu genunchii cit mai apropiai de gur, cu capul la maximum flexat, cu minile cuprinznd genunchii. Astfel, curbarea coloanei vertebrale are ca scop indeprtarea apofizelor spinoase, prin care se va putea ptrunde cu acul n spaiul subarahnoidian.Asistentul va explica bolnavului pozitia exact, pe care trebuie s-o pstreze n timpul punciei, lmurindu-i necesitatea acestei poziii. Un alt asistent va ajuta bolnavului s menin accast poziie. Dac micul pacient este agitat, el este legat de cap i genunchi cu un cearaf rsucit. Rolul asistentului medical n timpul punctiei. Medicul i asistentul vor face asepsia riguroas a minilor, dup care asistentul i va oferi medicului mnuile sterile. Medicul se va aeza la spatele bolnavului, avind n dreapta msua cu instrumente. Una dintre asistente fixeaz holnavul n poziia aleas, cealalt deservete medicul eu instrumente. Punctia lombar se face, de obicei, fr anestezie.Dup dezinfectia locului ales, asistentul prezint medicului o pens steril, cu care acestava alege acul cu mandren pentru puncie. Dup ce medicul a ptruns n spaiul subarahnoidian i lichidul incepe s curg, asistentul prezint manometrul pentru a determina presiunea lichidului cefalorahidian.Dup msurarea presiunii, se fac recoltri pentru examinrile de laborator n eprubete sterile. Cantitatea recoltat nu trebuie s depeasc 10 ml. Dac puncia este insoit de introducerea medicamentelor, asistentul va pregati seringile cu soluiile date.Dup administrarea medicamentelor, medicul scoate acul, asistentul badijoneaz locui cu tinctur de iod de 5% i aplic un pansament cu tifon steril, pe carc l fixeaz cu emplastru. Accidente n timput punciei. n timpul punciei pot aprea: ameeli, tulburri vizuale, cefatee, greuri, tuse i vrsturi. Asistentut care fixeaz bolnavul, l supravegheaz n timput interveniei, vorbete cu el, raportndui medicului orice abatere de la starea normal. ngrijirea bolnavului dup puncie. Dup puncie bolnavul este imediat culcat: fr pern cu capul la nivelul patului in decubit ventral sau semiventral, evitnd scurgerea lichidului n esutul perimeningian. Bolnavul va pstra aceast poziie nemicat 2 ore, ins nu prsete patul i nu folosete perna 24 de ore. Prin repaus la pat se stabilizeaz presiunea lichidului. Dup puncie, alimentaia este contraindicat bolnavului timp de 2h Peste 24 de ore bolnavului i se d perna, iar dup a 3-a zi poate fi ridicat pe ezute. Regimul la pat l pstreaz timp de 5 zile.Pregtirea lichidului obinut pentru laborator.Lichidut recoltat este plasat imediat n termostat sau n baia de aburi. Asistentul eticheteaz recipientele cu lichid recoltat,completeaz formularele de recoltare i le duce la laborator.La sfiritul procedurii se dezinfecteaz masa i utilajul folosit.