AlexandruLapusneanu

deCostacheNegruzzi
‘AlexandruLapusneanu’ de CostacheNegruzzieste prima nuvelareusita din literaturaromana,
publicata in 1940 in primulnumar al primiirevisteliterare de culturaromaneasca. Nuvelaromantica de
inspiratieistorica, publicata in Dacia Literara, poate fi considerataca model in
ceeaceprivestespeciasivaloareaartistica.
Nuvelaeste o specie a genului epic, se caracterizeazaprintr-un conflict puternic, bine conturat de
regulacentratpecaracterul principal. Are o actiuneunitarasiconcisa in care se prezintasituatiirealistice
ale vietii.Cadimensiuni, esteincadrataintre roman sischita.
Nuvelaistoricainspirata de cronicaluiGrigoreUreche, a douadomnie a
luiAlexandruLapusneanul.Scriitorul se opresteasupracelei de-a douadomniideoareceaceasta a
fostmaifurtunoasapentrucaLapusneanulintors in Moldova se
varazbunaimpotrivaboierilorpentrutradarea din prima domnie.
Negruzzimaifolosestesialtesurse de inspiratie, dovadaca nu toatecapitolele au mottoulluat din
cronicaluiUrechesimaimult, scenaucideriiluiMotoc pare a fi inspirata din altacronicatransilvaneana.
Opera estestructuratape 4 capitole, fiecareavandcate un motto.
I Dacavoi nu ma vreti, euvavreau...
II Ai sadaisama, Doamna!...
III CapulluiMotocvrem...
IV De ma voiscula, pre multi am sapopescsieu...
Actiuneaprimului capitol relateazaintalnireadintreAlecandruLapusneanulinsotit de armataturceasca
cu soliadomnitoruluitomsa, la Tecuci.SoliadomnitoruluiTomsaesteformata din vorniculMotoc,
postelniculVeverita, spatarulSpanciocsiStroici.
Tematratata se refera la infruntareadintreLapusneanulsi mare boierimefeudalapentruformareaunui
stat centralizat.Defaptconflictulnuvelei tine de personajul central, de A.L, prototipultiranului feudal
care dorestesacentralizezeputerea in stat. Compozitianuveleiesteechilibrata, actiuneaesteunitarasi
de un dramatismrarintalnit.
Momenteleactiuniisuntgrupate in 4 capitole care pot fi asemanate cu 4 actedintr-o piesa de teatru.
Subiectul are o desfasurareascendentasi o insusireclasica a momenteloracestuia. In expozitiune se
precizeazaloculsitimpulactiunii, respectiv a douadomnie a lui A.L in Moldova sipersonajelenuvelei,
domnitorulMotoc, Spancioc, StroicisiVeverita.Conflictulesteluptadintre A.L siboieri, iscat din
dorintadomnitorului de a stapaniisi a se razbunapeboieriice l-au tradat in prima domnie.
In primul capitol, Lapusneanulesteintampinat la Tecuci de solialuiTomsaformata din Spancioc,
Stroici, VeveritasiMotocpentru a-i spuneluiLapusneanulsa se intoarcadeoarece ‘Norodul nu tevrea,
niciteiuveste’ iartaraestelinistita. RaspunsulluiLapusneanulexprimavointa de
neinduplecatsicuvinteleluisuntmemorabiledevenindmottoulcapitolului ‘Dacavoi nu ma vrei,
euvavreau.’.
In capitoluldoi care are drept motto cuvintele ‘Ai sadaisama, doamna!’ suntprezentatefaptele de
cruzime ale domnitorului care la celmaimic gest de nesupunere al boierilortaiecapetepunandu-
siastfel in practicaplanul de rafuiala.
Tensiuneadramaticacresteprinintroducereunorelementeromantice, prinprezentadoamneiRuxanda, o
femeiegingasa, frumoasa, o sotiecredincioasa total opusaprincaractersotuluisau.
Punctul culminant al nuveleiilformeazacapitolul 3 care are o
desfasurarestransainchegatasirigurosmotivata a actiunii, capitol in care domnitorul in zi de
sarbatoareisipune in aplicareplanulsangerosucigandcei 47 de boierichematidupaslujbareligioasa la
curteadomneasca. Acestcapitol are o derularegradata, autorulpunctandsecventa cu
secventacompozitiapersonajului central. Lapusneanul vine la bisericaimbracat ‘cu
toatapompadomneasca’, se inchina la icoana, sarutaracla Sf. IoanCelNoudespre care se spuneca a
‘tresarit’ apoirosteste ‘O desantatacuvantare, presarata cu pildebiblice, mimand o tendinta de
impacare’.
In salaospatului, dupace au fostdezarmatisislujilelasate in afara, boieriisuntuimiti de
opulentaospatului, iarcandVeveritatoasteazapentrudomnitor, Lapusneanul da
poruncasiincepemacelulucigandcei 47 boieri.
Cu lux de amanunteesteredatascena in care domnitorulsiMotocurmarescmacelul. Este
prezentatascena cu personajcolectiv, multimeavenita din curiozitatepentrucaapoisa se
insisteasupramomentului in care Motoc se vaicaresteinspaimantatcamultimea ii vreacapul.
Nemilossicinic, domnitoruliloferapeboierultradatormultimiiapoiporuncestesa se aseze in
piramidacapetele, fiindu-i prezentataapoidoamneiRuxanda. Aceasta cade in
lesinsiLapusneanulspune ‘femeia, tot femeie’ peun ton nemilos
Actiuneacapitolului 4 se desfasoara la 4 anidupascenamacelului la
cetateaHotinuluiundeLapusneanulretrasbolnavfiindsigandindsaopreasca un pericolce-arputeaveni
de afara. Fiindacalugaritintr-un moment de lesin, cand se
trezestedevineamenintatordaresteucisturnandnu-i-se otrava in oaharul cu apa la
indemnulboierilorSpanciocsiStroici. DoamnaRuxandaindemnata de boierisaducapaharul cu otrava,
cerepovatamitropolituluiiaracesteipocritsiviclean o sfatuiestesa-l ucida.
Personajelenuvelei se caracterizeazaprintr-o deosebitaindividualitatesicomplexitate. A.L
protagonistulnuvelei are o psihologiecomplexa cu calitatisidefecteputernice, antagonice.
Figurareprezentativa a tiranului medieval, A.L manifestavointa de neclinti, hotararesicuraj in actiune.
Este diplomat, inteligent, prefacut, ipocrit, dovedestevointa de neclintit, intuieste de fiecare data
intentiileboierilor in care nu se maiincrede, se razbuna cu cruzime, panasi inlacasulsfant se preface
mimandintentie de impacare.
In caracterizarealui, scriitorulvalorificacaracterizareadirectasiindirecta.Este
prezentatsugestivprinlimbaj, comportament, vestimentatie, suntdescrieriinterioare, se
valorificasiparerilealtorpersonaje.Existanotatii ale scriitorului in momentecheie.
In antiteza cu L. estedoamnaRuxanda, o femeiegingasa, duioasa, stapanita de mila, sotiesupusasi
mama adevarata. Gestulotravirii la indemnulmitropolituluiaparemotivat chair
dacaatuncimitropolitulsta sub semnulhipocriziei.
Personaj care manifestauncaracter violent si o cruzimediabolica,
Lapusneanulintrunestetrasaturileeroului romantic cu o ascensiunespectaculoasadarsi cu o
caderepemasuraacesteia.
Antitezacaprocedeu de caracterizareesteprincipalul element prin care
personajeledevinmaiexpresiveiarnuvelaramane in literaturaromana o prima mare reusitadesore care
G. Calinescunoteaza: ‘Nu se poateinchipuii o mai perfecta sinteza de gesturipatetice, adanci,
cuvintememorabile de o observatiepsihologicaacuta, de
atitudineromanticasiintentieartisticacandestevorbadespreacestarealizare in prozaromana’.