INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

1

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 ). ” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

2

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

V.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.CAZUL C . CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE 4 .

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 5 .

care asigura legatura organismmediu exterior.Acesta se imparte in: S. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne.1. transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: • • • • • I. Sistemul nervos este impartit in: 6 . Rolul sistemului nervos: • • Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. central – encefal + maduva spinarii S.N. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.N.1. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II. formeaza sistemul nervos.

termoreglarea. secretia endocrina. reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului. hipotalamusul – central superior de integrare. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. digestia prin centrii foamei.impartit in trei zone: creierul mare. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile.deci sediul miscarilor voluntare. doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central . Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. cu exceptia celor olfactive. metatalamusul. vizuale si auditive. • • • Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. setei si satietatii. trunchiul cerebral si cerebelul. tulburari de comportament.releu al sensibilitatilorvizuala si auditive. doi lobi parietali.a.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si 7 .I. ritmul somn-veghe s. SISTEMUL NERVOS SOMATIC SISTEMUL CENTRAL: NERVOS ENCEFALUL. leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii). printer care metabolismul intermediar. tulburari in exprimarea verbal si scrisa. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali. unele acte comportamentale.

situate anterior de fisura lateral. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. si. si lob temporo-occipital. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic.mediala si inferioara(bazala). Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. 8 . formand scoarta cerebrala.intre care se delimiteaza giri orbitari. lobul occipital situate in partea posterioara. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. situate inaintea santului central: lobul parietal. comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum. deasupra scizurii laterale. inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). santul olfactiv.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos. situat posterior de fisura lateral. lobul temporal sub fisura lateral. SCOARTA CEREBRALA Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. substanta cenusie este dispusa la suprafata. Pe fata medial se observa santul corpului calos. Ca si la cerebel. Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. care adaposteste bulbul olfactiv. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara. santul colaterar si santul occipito-temporal. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal.II. emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.

Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar. epitalamus si mai putin cu neocortexul. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica..formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. hipotalamus. Functiile motorii. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. PALEOCORTEXUL (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive. reflexul de aparare). asociative si motorii. talamus. Reflexul conditionat este un raspuns. invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. 9 . Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.ANS. voluntara si involuntara. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare—activitatea nervoasa superioara.

Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. Ambele procese sunt extrem de mobile. de voma. Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare.La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. de acomodare. puntea lui Voroliv si mezencefalul. stranut. Este situat inapoia bulbului si a 10 . Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului. La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. cardioinhibitatori. masticator. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. cardioacceleratoi. Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. fotomotor si lacrimal. TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita). putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. tuse. de deglutitie. de clipire. excrescenta a durei mater cerebrale. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator. fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni.

astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). prezentand o portiune mediana.de unde si numele. care formeaza nucleii cerebelului.voluminoase . Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii.vermisul si doua portiuni laterale. adapostita in canalul vertebral. o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase. Cerebelul este legat de bulb.arborele vietii’’ . inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne. Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare). in ansamblu. mijlocii si superiori. Are forma unui fluture. se afla un strat de substanta cenusie. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente. dand. care trimite prelungiri in interior.puntii. posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului. altele mai adanci.. La exterior. numite emisfere cerebrare. cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. laterale si posterioare. potrivit localizarii lor: anterioare.In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie. madular(arhicerebel). care Lobi sunt: anterior(neocerebel). MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central. aspectul unei coroane de arbore. Unele sunt numeroase si superficiale. delimitand lamelele cerebrale. structural. punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori. care delimiteaza lobii cerebelului. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. cei mijlocii contin numai fibre aferete. iar altele foarte adanci in numar doua. 11 . care formeaza scoarta cerebelului. cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. Maduva spinarii contine. Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala.

Acestea sunt reflexe de aparare. Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor.o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul. Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale. fibra musculara striata. in grosimea ei se gasesc vase arteriale.Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR). piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv . Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al 12 . Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia.

In functie de numarul prelungirilor .au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t .(scoarta cerebrala . neuroni de asociatie si neuroni motori.) 13 . de asociatie. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.cerebeloasa .]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ). sudorale. de mictiune.forma neuronilor este variabila . In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare).cardioacceleratoare. neuronii pot fi ‘.ovala sau fusiforma . sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ). Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva ). pupilodilatatoare.unipolari.bipolari de forma rotunda .doilea . Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior .multipolari – au o forma stelata . dar si de cai scurte .piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ).din punct de vedere al formei si al dimensiunilor . de defecatie si sexuale.coarnele anterioare din maduva spinarii . Reflexele spinale vegetative. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii.’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central . Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. sunt foarte diferiti .sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).

neuro. este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii .de-a lungul traseului sau .ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ).delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii. Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic .membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .de sustinere si in conducerea impulsului nervos .cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ).receptori .in portiunea lor initiala sunt mai groase .prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri .receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ).prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care.plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire .apoi se subtiaza .care . neuronii pot fi .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric .aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli .ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care 14 . functional este celulifug .intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori . cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic . ribozomi.vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile. Dendritele .in ele se gasesc neurofibrile .Dupa functie .prin dendritele lor .corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica .axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica .motori.cu 1-2 nucleoli . reticul endoplasmatic .dendritele.lunga (uneori de 1m) si mai groasa .incluziuni pigmentare si organite specifice .

asadar .potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul axonului . care se repeta . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa .CELULA SCHWAUN. AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI .ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ).VARIABILE CA NUMAR .IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .membrana este in stare refractara absoluta . 15 . ASTROCITUL .OLIGODENDROGLIA. TROFIC . NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate.NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ). Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor.de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou .se regenereaza de-a lungul axonului.unde s-a produs potentialul de actiune anterior . adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus . Nevroglia La mamiferele superioare . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII .aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz . DE PROTECTIE .urmatoarele structuri. Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .

Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice . auditive.raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului.calea aferenta .transmiterea se face intrun singur sens . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula . Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale. Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice). diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative.Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul .avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice . Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).numarul acestora sa scada accentuat . sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .in urmatorele milisecunde . vestibulare). in acest caz .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.centrii nrevosi .altele o scad (unele 16 .desi similara cu cea neuroneuronala.axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic .musculara sau secretorie .la nivelulsinapselor . Alti receptori sinapselor (cofeina) .in snc .. Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ).a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare .pentru ca .

in ciuda mentinerii acestuia . La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.primesc stimuliide la muschi . Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv.activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central 17 . dar . corpii carotidieni si aortici. In functie de provenienta stimulului se deosebesc: • • • Exteroreceptori.din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule. fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice.tendoane .in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza • Chemoreceptori.vibratii si presiune . articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii .primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori.epiteliul olfactiv.stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact .nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse • • • Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor. In functie de viteza de adaptare : • • Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului.stimulati chimici :muguri gustativi .

fata asimetrica . paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. Nervul III . Nervul VI . Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala .oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara . strabism. diplopie . Nervul V . strabism intern.ingustarea campului vizual . imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului .oculomotor-extern (motor): diplopie .hiposmie. din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni . Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice .acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate .trigemen.olfactiv(senzorial):anosmie. Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust . nigstagmus si tulburari de echilibru .trismus(inclestarea maxilarului ). scaderea secretiei lacrimale si salivare . comisura bucala coborata . Narevul VIII .Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc.facial(motor):paralizia fetei . Nervul IV .cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). fata .trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .parosmie.capul si membranele mucoase.cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea . tulburari de gust . 18 .nictalopie . Nervul VII . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I .hemeralopie.acromatoxie.cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi. midriaza .fie motori sau micsti . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi . paralizia muschilor masticatori . Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) .anastazia mucoasei bucale . Nervul II optic(senzorial):amauroza.

Nervul XII . paralizia maschilor trapez . tulburari in articulatia Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali. si sternocleidomastoidian. presiunea sanguina. de asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza.motor senzitiv . SISTEMUL NERVOS VEGETATIV aceea este numit si sistemul nervos autonom. II. 19 .din punte IX+X+XI+XII – din bulb si hemiatrofia limbii . Dimpotriva.Nervul X -vag (mixt. tulburari in masticatie si inghitire. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. secretia. celalat inhiba. digestive . deglutitie . influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba.fonatie intestinale. Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. paralizia laringelui si valului palatin .hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor . etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare. respiratorii si endocrine. recventa miscarilor respiratorii.motor):tilburari de fonatie . Nervul XI –spinal (accesor. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: • • • III+IV – din mezencenfal V+VI+VII+VIII. distributia sangelui. influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Simpaticul si parasimpaticul exercita Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa. secretor pentru toate organele interne toraco- abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii . Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii. Astfel.

eferente. BOALA. muschi. CLASIFICARE DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului. DEFINITIE. cerebel. care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi). I. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. aferente. cardiopatie 20 . se favorizeaza mentinerea homeostaziei. ETIOLOGIE. infarct miocardic sechelar.2. arteroscleroza). centrifuge. care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele.Prin aceste actiuni antagoniste. hemiplegie ischemica. centripede. cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta). ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga). talamus). tendoiane. aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb. anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente.

hipertensive si eterogene. cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului.lan metabolic. boli sanguine. etc. apar mai des la barbati. alcool. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. intensifica unel tulburari de coagulare sanguina. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante. alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos. arteriiopatii de cauze variate. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. B. adica cu o structura normala. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc. Ea este implicata in producerea structurii vasculare. avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. Factori declasanti 21 . nicotina. toxice.A. C. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. totusi hemoragia cerebrala. ca si infarctul cerebral. toxice. creste secretia de catecolamine si insulina. tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii. arteroscleroza. mareste concentratia de acid uric in sange. cauzeaza o serie de disfunctii pe p.

deficitul motor. redoarea cefrei este absenta. insolatia. starile de incordare. cianotice. starile de tensiune emotionala. LCR este hemoragic.- traume psiho-afective. tulburari vizuale (cecitate). starile conflictuale. incontinenta sfincteriana este frecventa. se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi. Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii). variatiile bruste de temperatura si de presiune. pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala). pacientul prezinta midriaza. facies vultuos. tonusul muscular este scazut. excesele alimentare si/sau alcoolice. isntalarea comei este supraacuta. tahicardie. reflexele sunt abolite. hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga. este prezenta HTA. deficit motor discret. este posibila incontinenta sfincteriala. instalarea comei este acuta. dar nu brutala. prezenta unor dureri viscerale. tegumentel devin palide. hTA sau TA normala. tegumentele sunt rosiatice. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata. se instaleaza hipertermia. respiratia este normala sau modificata. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie. Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee. hipotermie. de obicei redoarea cefei este prezenta. 22 . sunt posibile varsaturi. circulatia si respiratia sunt normale.. LCR sanguinolent. aparitia edemului cerebral este progresiva. apare HTA. respiratia este profund alterata. Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei. Formele de coma sunt: Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta. Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata). tonusul muscular este crescut. apare paralizia membrelor. functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. LCR este limpede. vertij. varsaturlie sunt frecvente. oboseala fizica. pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti. uneori tatraplegie. temperatura corpului este rar modificata. colaps. aparitia edemului cerebral este rapida. rapida. varsaturi si este insotita posibil de convulsii. brutala.

deficit motor (paraplegie. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie. b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca. obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de 23 . tulburari in coordonarea miscarilor) II. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC Accident vascular ischemic: I. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa. paralizii de nervi cranieni (III . deficit motor (hemiplegie facio-brahiala.3. mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore). Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual). SIMPTOME. monioplegie crurala). Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei. fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru. tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp). vertij (sindrom vestibular). EVALUAREA UNOR SEMNE. 2. afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii). tulburari de sensibilitate segmentara (brahial. fara pierderea starii de a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara. defect de constienta). apatie sau din contra euforie). crural).I. tetraplegie. ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia.XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat. 3. leziunile sunt permanente si definitive.

2. ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. XI. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. In formele de supravietuire sechele sunt severe. faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. In formele grave evolutia este rapida spre deces. paralizie faciala. XII: tulburari de deglutitie. miscari involuntare. Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa.sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). La nivelul arterei bazilare. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX. lezarea este in trunchiul cerebral. b) In teritoriul VB 1. tulburari ale starii de constienta. modificari de tonus muscular. de sensibilitate a vaslului palatin. toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. de troficitate a limbii. surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii. 3. X. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare. VII. 24 . In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III. VIII: paralizia miscarii globilor oculari. miscari involuntare. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. de fonatie. leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune). cerebeloase. bolnavul isi priveste membrele paralizate. amigdalelor. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate. IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa.

luesului. angiom). Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa. Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism. II. paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. tulburari vegetative. ameteal cateva zile. administrarea necontrolata de anticogulante. leucemii. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii. a bolilor de colagen. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee. ASC. insolatii. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari. Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR. tumori si metastaze cerebrale. purpura trombocitopenica). Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. endocarditei lente. un riol deosebit il are explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. evidwentiatra in punctia rahidiana. in boli hepatice si renale. In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi. evolutia fiind rapida spre deces.Accidentul vascular hemoragic I. varssaturi. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului. fotofobie. TBC-ului. variatii ale TA. atitudine in cocos de pusca. in boli de sange (anemii. 25 . tulburari de ritm si frecventa cardiaca.

Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila. pedunculi). tulburarile vegetative sunt prezente. crize de rigidate decerebrata. somnolenta. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta. tulburari vegetative mari. hipertermie. gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. obnubilare. deficit motor la nivelul unor segmente. varsa.Daca hemoragia este masiva. clinic se manifesta prin cefalee. bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii. congestionata. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. incontinenta sfincteriana. In faza acuta. vertij. varsaturi. Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. fata este cianozata. crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile. redoare de ceafa. bolnavul are starea de constienta altereta. Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. 26 . tulburari de vorbire. fulgeratoare. varsaturi. • Hemoragia de trunchi cerebral (bulb. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata. cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA. crize de epilepsie. Formele clinice • Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda. bolnavul intra in coma de la inceput. • Hemoragia de emisfera cerebrala. punte.

laturi de tulburarea starii de constienta. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga). VII). avand tendinta de cadere pe spate. modificari ale tonusului muscular. Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala.Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii. se observa paralizii ale nervilor oculomotori. paralizii de nervi cranieni (VI. coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara. tulburari de coordonare a miscarilor. I. 27 . artera comunicanta posterioara. artera vertebrala (dreapta/ stanga). Artera bazilara (unica. artera cerebrala anterioara. unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. Date anatomice de vascularizatie cerebrala Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I. Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga. pontine. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. hipotonie mjusculara si tulburari vegetative. tulburari de coordonare. sindrom bilateral. II. se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare. artera carotida externa si interna dreapta si stanga.la acestea se adauga varsaturi. tulburari cardiace si respiratorii. Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga). Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II. vertij. artera cerebrala mijlocie (sylviana). nepereche). mezencefalice). • Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra ortostatismul.

baston). X. prin sistemul de anastomoze. aria hipotalamica posterioara. intr-un anumit teritoriu. la limitarea zonei afectate de ischemie. exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. sursa de oxigen. VI. pozitionarea corecta a bolnavului. XII – bulb. carotidian si VB. 28 . mobilizarea pasiva. eliberarea cailor respiratorii superioare. punte. ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant. masurarea TA. contribuind la restrangerea. zona subtalamica.Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb. VII. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV – mezencefal. observarea respiratiei. hipocampul. I. deoarece aprovizioneaza cu sange. asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat. perechile IX. VIII – punte. creaza conditii optime de spitalizare (microclimat. mobilizarea activa daca starea lui permite.4. mezencefal. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic. evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza. XI. crearea unei obscuritati). eventual indepartarea protezei mobile. perechile V. pat dotat cu tot auxiliarul necesar. incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate. b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul. Intre cele doua teritorii vasculare. cadru metalic.

limpede ca apa de stanca . Recoltarea se executa pe nemancate. serveste medicul cu materialul necesar. prin punctie ventriculara . in afectiuni neurologice si neurochirurgicale.La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia . examinari radioactive cu radioizotopi. Se fac examinari : • Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite . cu rol de protectie a SNC . observa integritatea mucoaselor.4 – 7.atipii celulare ) • • • Bacteriologice – BK si alti germeni Serologice . recoltarii produselor pentru examene de laborator.5 29 .aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta.De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi. Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari ). RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV . unor punctii lombare. cu rol nutritiv si excretor . care circula in spatiul subarahnoidian .Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara. examenlului fundului de ochi. respecta si asigur regulile de asepsie. capacitatea de deglutitie. occipitale.sifilisul SNC Biochimice LCR = solutie apoasa . bogat salina . Volum: 100 -150 ml . Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). scrie. examinari electrice. citi. sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. eozinofile . Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene. pH = 7. suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. polinucleare . Este o metoda de rutina al starilor comatoase . Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice. D =1005 – 1009 .

imediat dupa examenul F. vasele retiniene . macula ( pata galbena ). Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ). EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care Examinarea se face mareste elementele intr – o camera obscura cu ajutorul de 15 – 20 ori . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival . cu 30 minute inainte de examinare . producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) .Tensiunea : • • • • • Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui .) este necesar ca pupila sa fie dilatata . ceea ce poate cauza moartea . . toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi .O. MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul .Punctia . pentru aceasta . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros . exista riscul de a provoca accidente foarte grave .deoarece . pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in bolnavului este comuna pentru ambele examinari .pentru a verifica presiunea intracraniana . 30 . Administrarea glaucom . papilla nervului optic ( pata oarba ). retina .O. Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F. prin 10 – 20 cm apa in decubit lateral 20 – 25 cm apa in pozitie sezand 0 – suboccipital 0 – 5 cm apa la sugari este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor extragerea de lichid .

Pe traseele obtinute .G. pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul 31 . se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie. Se pot inregistra simultan 4 . diabet zaharat . ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului . 12 sau 24 derivatii .A. cu ochii inchisi . 8 . 10 . se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0. electrozii sunt atasati pe cap • pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat .R. pulmonare precum si in tumori cerebrale . ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . leziuni vasculare .= 35 mmHg +_10 Examenul F. renale . al infectiilor neurologice .E.A.R. al traumatismelor cerebrale . tumori cerebrale . boli neurologice . testul nu este dureros .G. se indica : in bolile cardiovasculare .Valoarea normal a T.C. Pregatirea pacientului : • • • • 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult .O. 6 .E. nemiscat .C. si masurarea T.5 – 3 c/s E. dupa numarul canalelor pentru care sunt construite .

durata 2 – 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . timp de 2 minute. ANGIOGRAFIA CEREBRALA • Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral .• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . • • Semne spontane Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. 32 . usual . In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. Pregatirea pacientului : o sedare . In cazul folosirii carotidei . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . care poate fi orizontala. cu ochii inchisi). testarea la iod . explicarea procedurii . vasele cerebrale sau femurale . se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . in pozitie fixa. pe verticala sau rotatorie) • Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. evaluarea functiilor vitale . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana .

bolnavul. care in mod normal este de 10-20 secunde) • Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. I. de la un pol la altul. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. • Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. cu ochii inchisi). va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. PARTICIPAREA INTERVENTII ASISTENTEI AUTONOME SI MEDICALE DELEGATE LA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 33 .5. in loc sa urmeze o linie dreapta. apoi se opreste brusc. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) • Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. La trecerea curentului electric. in cazul unei fistule labirintice. se masoara durata nistagmusului. Daca exiata o leziune labirintica. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). • Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. • • Semne provocate Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC.• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala.

scaun. ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. corticoizii . Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol. solutii de glucoza hipertone. efectueaza igiena generala si corporala. aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta). TA.Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat. desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Reguli de administrare a medicamentelor:  Respectarea medicamentelor prescrise  Identificarea medicamentelor prescrise  Verificarea calitatii medicamentelor. bolnavilor . diureza. corticoizi. solutii clorurate izotone . respiratie. previne complicatiile. 34 . asigura alimentarea la pat activ sau pasiv. temperatura. mucoase). tegumente. sa nu fie degradate alterate  Respectarea caii de administrare  Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic  Respectarea dozei prescrise  Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului  Evitarea incompatibilitatii intre medicamente  Servirea pacientului cu doza unica de medicament  Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor  Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise  Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor  Administrarea imediata a medicamentelor deschise  Prevenirea infectiilor intraspitalicesti Asistenta medicala asigura tratamentul la pat . supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort. solutii clorurate izotone. Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone .

Medicamentele sunt substante de origine animal . medicament sau toxic . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament . doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment . sublinguala . vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . aliment si otrava . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : • DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare 35 .traheobronsica ) urinara ( uretrala ) Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) . folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor . solutii ) . intestinala ) respiratorie ( nazala . capsule . Ele se administreaza pe diferite Cai directe : • • • • • • • • suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala .gastric . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament . vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet . drajeuri .

sedimentare . tulburare . consistent . chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni .• • • DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare .precipitare .deoarece unele descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor . dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . degradate . A RITMULUI substante se MEDIC – este obligatoriu . culoare . forma de prezentare . Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica. nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE . pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : • • RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si . lichefiere • • RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie . miros ) • VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate .altele in timpul alimantatiei ( fermenti 36 .

Nu se respecta orarul de administrare cand • • RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . chimioterapeuticelor al caror ritm impune • EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Schimbarea caii de administrare madicamentului . • • SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA • • • • • • • Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei .orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului . nerespectarea dozei. Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI . Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze . . • ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR .digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) . Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii . a adusa imediat la cunostinta sau a orarului va fi 37 . cu exceptia antibioticelor trezirea . ADMINISTRAREA ordine : MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea • LAMURIREA cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul . incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective .

BOALA. deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . Hemoragia subarahnoidiana. 38 . daca nu s-a produs cu sangerare masiva.medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii. Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. EVOLUTIE. • -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei .6.astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita. I. informele cu supravietuire sechele sunt severe. In formele grave evolutia este rapida spre deces. absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj. bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu. • -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. COMPLICATII. PROGNOSTIC AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord.

o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . evitarea expunerii la caldura excesiva . care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere . renuntarea la tutun .Alte complicatii sunt: apilepsia.EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: • • • • • • • • • • in perioada embrionara . convulsii . grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori . procesului de gandire . tulburari pshice). Simtomele unui 39 . Pentru unele avut un persoane . Un ameteala ( vertij ) . mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic . tratamentul HTA . prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un AVC ar putea sa apara in curand. paralizii sechelare de nervi cranieni. grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a Profilaxia secundara afectiunilor . cafea in exces . alcool . alcoolismul parintilor .7. nasterea sa se faca in unitati spitalicesti . 1. alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus . rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului. de vorbire .de sechele neurologice importante (paralizii. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . tulburari vegetative trenante. sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil . tulburari psihice. sifilisul . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT . evitarea stresului emotional si a oboselii fizice . control periodic al acitatii vizuale . de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita .

rubeola mamei. Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . grasimi de origine animala. se recomanda continuarea examinarii . al TA. sifilisul.AIT .Daca la pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) . Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic. alcoolismul parintilor. cafea in exces. Renuntarea la tutun. poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice. Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC . Control periodic al acuitatii vizuale. Tratamentul HTA. pot leza creierul fragil al copilului. Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara. Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos. alcool. totusi . 40 . La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom . sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute . Evitarea expunerii la caldura excesiva. Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti. Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara . Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil. Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) . desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene .

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: • • • • • • Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; • • Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile – pe fetele palmare Mainile – pe fetele dorsale Palmele – interdigital Degetele – cu palma opusa Policele – cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. • • • • • • Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE
43

1.1. II.PACIENTILOR CU AVC CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R. ecgipa de ingrijire.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILE 44 .M.Interviul .Directe: pacienta .Indirecete : dosarul medical actual. Surse de date: .Studiul documentelor medicale .1.Observatia . familia 2.CULEGEREA DATELOR 1. Metode de culegere a datelor: .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.

2.d.1. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj. 1. Patologice : . munceste in gspodarie si agricultura.2.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1. . emisiuni tv.INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.Menopauza la 50 ani.1. incalzire cu lemne. avort spontan 1.Motivele internarii 45 .2.58 m Grup sanguin : B III RH+ 1.a.Sarcini 2: nasteri 1.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul. II.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1.3.Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte.2. TBC-ul in familie.b.2. infectia HIV.a.Antecedente personale Fiziologice : . .3.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1. conditii relativ igienice.Menarha la 14 ani. II.Bolile copilariei fara a preciza care anume.c.

AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu. 1. hemipareza dreapta.Istoricul bolii Pacienta R. 46 .b.Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang. 1.3. ROT dr<st.3. ora 10:00 1. nedureros la palpare Ficat.10.. cai biliare.Data internarii 26. glob vezical Sistem nervos.c.d. prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta. mobil Aparat respirator: torace mobil.3. 1.3.2012. se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate. murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg. normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru.M. in varsta de 79 ani. endocrin. splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil. organe de simt: Babinski pozitiv dreapta.Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide.e. fara tulburari de limbaj.- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.

47 .

Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz 48 . venosi.II. dezbraca statului socio-cultural Alterarea muschiului 2 cardiac. fose Nu se spala. nu se piaptana. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta.2.1.2. a peretilor arteriali. a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2 A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima 1 A fi curat. ingrijit. Analiza si interpretarea datelor II. nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. aseza. supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica. a Mucoasa nazala umeda.

Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18. chimica. microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori. de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate 1 Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta 2 Spitalizare Imobilizare la pat 2 Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2 49 .3-25°C Fara poluare fonica.

2. pneumonie hipostatica.3. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele.tahicardie.2. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta.2. atrofii.II. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena. II. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta. de a-si descheia nasturii.2. 50 . anchiloze Infectii urinare II. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale. de a se incalta – descalta. escare.4.

ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. ingrijorare. somn perturbat. 12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle. treziri frecvente. a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste. 51 . 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire.8) Anxietate din cauza spitalizarii.

Verific prezenta globului vezical .II.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .1. avea o buna postura.2. umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale .Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca. misca.Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei.3. salon aerisit) .Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand . a-si mentine tegumentele curate si integre) .Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .Asigur un climat optim (temperature optima.3.peratura optima.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) . pun comprese calde pe regiuniea pubiana. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea 52 .Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .3. lenjerie curate. OBIECTIVE GENERALE II. bea. la ore regulate si prezentate atragator . tem.

pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale.Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii - Sa fie ferita de infectii iatrogene sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare 53 . schimbarea pozitiei. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala.

4. autonome si delegate. Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile. mai reduse la cel superior. P. ser fiziologic. dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie. T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi. cholesterol. Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept. Piracetam. 30.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata. ajutata se deplaseaza la toleta. triglyceride. extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi 54 . Clexan.11. timp HOWEL.10. apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp.10.2012 Pacienta.II. Digoxin.2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28.10. Trombostop. transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol. 02. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.10.5. glicemie. 31. R. 26. uree. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. fibrinogen.10.

2012 Dupa scoaterea sondei à dèmeure.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta. 29. de a se imbraca. toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga 26.10.11. episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie 28.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta Somn peturbat Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal.V. nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui. in decurs de aproximativ 7 zile -antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste 55 . a se imbraca. a se spala pe fata.10. pa maini 01.10.10. de a se spala.10.2012 Pacienta suporta sonda à dèmeure 29. ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei à dèmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii 26.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.10.miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire.iitativ si cantitativ -ii explic pacientei care este cauza retentiei.

10. a acceptat justa realitate cu resemnare. s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate.o fiola. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. tratament. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular mediacl odihnita 30. in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei. sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta. masurile preventive si despre boala. ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele. pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul. prezinta pacientei privind boala.seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile Devalorizarea Deficit cunostinte de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala. mod de recuperare. sine. recuperare -identific manifestarile de dependent. receptiva.2012 asupra Starea de neliniste a disparut.in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam. modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare. sa realizeze o perceptive justa a realitatii. curative. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 56 . modul de participare la prevenirea recidivelor.

v.5gr% -f=0. 5-17u.i.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13.G.v.v. 20 u.0 g% 41 % 225000/mm 5.5 gr% 0.v.O.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.000400. 4.8 gr% 57 .P.4 citrat de Na 3.v.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. T.i.G.v.v.v.8/ Steril +1.i.5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina Cholesterol 140-220 mg% 202mg% T.5 ml sange /0.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 4-13u.i.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. Uree 20-40mg% 35 % Triglyceride 50 mg% 47 mg% Timp HOWEL 90”-150” 180” Cretinina -b=1-1. 13 u.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.2 mm/1h MOD DE RECOLTARE p.EXAMENE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH PARACLINICE VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.-2 ml sange simplu nehemolizat .

-evitarea situatiilor ca risc (inaltime.in urma tomografiei . foc. sarac in grasimi animale. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic ..6. urmand tratament in ambulatoriu. tensiune electrica). -control medical dapa o luna de la externare. fara tulburari de limbaj. Este externata in stare ameliorata .II. Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Externarea pacientei Data externarii: 04. -control transaminaze. Renuntarea la cafea. diuretice .11. I s-au administrat medicamente anticoagulante .Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta .semnul Babinski prezent. 58 . alcool. hipotensoare .2012 Starea la externare: ameliorata . cola.

dotate confortabil . conditii relative igienice.CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii casaroriti).DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1. II.1. LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta 59 . Munceste in gospodarie si agricultura.1. familia 2.Indirecete : dosarul medical actual.a. echipa de ingrijire.b.1.CULEGEREA DATELOR 1.ea si sotul dipun de doua camera .Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.1. Metode de culegere a datelor: .Observatia . Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV II. incalzire cu lemne.Directe: pacienta .I.Interviul .2.2. Surse de date: .Studiul documentelor medicale .2.Colaborarea cu echipa de ingrijire II.

3. -neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006 II. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul . cancer mamar 1.c.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. 1.Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata.d. infectiaHIV in familie -sora. in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij.2. DATA INTERNARII 8.e. -sarcini:2.3.2.c. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1. cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI.3. -HTA depistata la 50 ani.nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. TBC-ul. -menopauza –la 52 ani.2012 ora 13:50 1. fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1.b. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat 60 .1.3. ISTORICUL BOLII Pacienta S I .d.a. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE 1.10. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani.3.

fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .CAI BILIARE. relief cortical de aspect normal. ENDOCRIN.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT. AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. sistem 61 . urini normo. sau focalizate intracerebrale.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene.crome SISTEM NERVOS. fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular.

A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. Digestie normal. Reflex de deglutitie present. ameteli. Scaun normal. cefalee. venosi. Par scurt. umeda. unghii curate. piele de culoare roz. deviere spre stanga. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.II. supraincarcarea inimii 2 Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. alterarea centrilor nervosa. sa se 2 62 . A elimina Frecventa mictiunilor normale.2. Orar ritmic. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator.1. a 2 peretilor arteriali. a Alterarea muschiului cardiac. Obstructii arteriale. Analiza si interpretarea datelor II. fara cosmaruri. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. corpului in limite normale A fi curat. ingrijit. Alterarea centrului nervos 1 Dificultate de a se mobilize. Tegumente calde. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. Mucoasa bucala roz. 2 a merge. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice. prescriptiilor de igiena. de Ameteli.2. dezbraca 2 1 Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca.

Slabiciune. in vederea Sentiment de inferioritate. Inactivitate. dificultate de limite fiziologice. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Deviere spre stanga. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator. A actiona Timp de rugaciune. Tristete. mucoasele A evita Metode de destindere.proteja spele.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. sa se pieptene. conform Libertate. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect. propriilor convingeri si valori. realizarii A se recrea Satisfactie. Tristete. a-si exprima dorintele. Ignoranata 2 63 . Alterarea centrului nervos 2 2 1 Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului. igiena tegumentele si bucala.

4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.4. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala. ingrijorare.II. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului.2. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. neliniste. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga.2. II. 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect. atrofii. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. fara grasimi animale. anchiloze II. escare. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. pneumonie hipostatica. loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. 64 .

1.3.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. tem.3.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare . lenjerie curate. umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .peratura optima. avea o buna postura. Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca. bea. OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II.II. salon aerisit) .Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . misca. la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . o servesc la pat cu cele Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic 65 . INTERVENTII ZILNICE .2.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) .Asigur un climat ambiant (temperature optima.3.

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 66 . schimbarea pozitiei.

5. diuretice.4. propozitii simple 30.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit .10. P.EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile. apoi. glicemie .10. cu putina greutate in articularea lor 31. Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.10.II. este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte .2012 TA=170/90mmHg 31. R. loviri. raniri Alimentatie in deficit Comunicare ineficienta Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28. se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii 67 .10.2012 -idem Dificultate de a se misca -caderi. hipotensoare . timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare .10.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului .10. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. hemoglobin a. ajutata in a se imbraca .10.2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare prin da sau nu. EVALUARE 28.

10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30. prezinta interes boala. Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala. curative.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta.10. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28. masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. modul de participare la recuperare tratament. fara a sta in fotoliu .2012 Pacienta se imbraca singura .de a incalta descalta se desbraca . modul de manifestare. prevenirea recidivelor. sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile usor de 31. a se pe fotoliu. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 68 .10.10. -identific manifestarile de dependent. receptiva.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31. mod de recuperare.

i.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.5gr% -f=0.v.4mg% Protein reactiva Present absent sau Absent cretinina -b=1-1.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.3g% 40.i.G. T.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.5 gr% 0.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.-2 ml sange simplu nehemolizat .v.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 5-17u.v.2 mm/1h Cholesterol 140-220 mg% 273 mg% T.v. 4-13u.v. 20u.O.v.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13.v.8 gr% 69 .P.3 g% 223000/mm 5.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p. 28u.000400.G.8/ Steril +1.4 citrat de Na 3.i.i. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride 50 mg% 26.

Renuntarea la cafea.II. La prezentare probe de pareza membre. tensiune electrica). plaja linguala. foc. cu deviere spre stanga. -control transaminaze.Pacienta cu antecedente de HTA. Examenul CT reactive a fost normal. alcool.10. ROT deflexie bilateral coordonare normal. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. 70 . sarac in grasimi animale. prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei.6. Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat.2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila . Externarea pacientei Data externarii: 18. Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie. cola. Romberg pozitiv. -control medical dupa o luna de la externare. neoplasm col neoperat.

1.b. emisiuni TV II. LIMITE SENZORIALE 71 .2.a.CULEGEREA DATELOR Surse de date: .int-o casa cu patru camera si dependinte.Directe: pacienta .Studiul documentelor medicale .60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.1.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1. II.2. lecturarea unei carti. conditii relative igienice.Indirecete : dosarul medical actual. Munceste in gospodarie si agricultura.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit).1. Mod de petrecere a timpului liber: . incalzire cu lemne.Interviul .Observatia . familia Metode de culegere a datelor: .2.V.CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. DATE ANTERIOARA PRIVIND STAREA DE SANATATE 1.1.Colaborarea cu echipa de ingrijire II. echipa de ingrijire.

b. HTA 1. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani.Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1.e.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili .2. in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.d. FICAT.3. -sarcini:2.d. 1.10.3. -menopauza –la 54 ani. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .1. ISTORICUL BOLII Pacienta P V . DATA INTERNARII 24. urini normo.3.3.3.hemiplegie stanga .3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.2.a. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1. II. TBC-ul.nasteri :1 .c. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .CAI BILIARE. avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic.2012 ora 14:15 1. infectiaHIV in familie 1.crome 72 . fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute . TA=200/100 mmHg. P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .c.

SISTEM NERVOS. pareza faciala central stanga. Babinski pozitiv –membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. hemiplegie stanga .ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. ENDOCRIN. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana 73 .

2. proteja tegumentele si mucoasele Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2 Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala Afectiune neurologica 2 2 Dificultate de a se mobilize. a gingi aderente dintilor. Tegumente calde.2. Mucoasa bucala roz. Analiza si interpretarea datelor II. Mucoasa bucala umeda sir oz. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1 Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor 2 74 .II. dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat.. relaxare.1. Disconfort senzatie de Hemiplegie. Alterarea centrilor nervosi de a merge. A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. umeda. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. ingrijit. .

in vederea realizarii . Hemiplegie: 1 2 A se recrea Divertisment . de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine. amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Lipsa de cunostinte 75 .A evita Temperature ambianta inre 18.3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul. vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori. 1 1 1 Tristete.

Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. DIAGNOSTIC NURSING 1. 9. neliniste. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. 2. escare. 76 . in dezordine. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.II.4. 10. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. fibriatia atriala. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. ingrijorare. anchiloze.2. II.2. atrofii. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras.2. 6.3. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. pneumonie hipostatica.2. constipatie II. miros dezagreabil 8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste. 3.

lenjerie curate. bea.Asigur un climat ambiant (temperature optima.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.II. OBIECTIVE GENERALE II. avea o buna postura.Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii . la ore regulate si prezentate atragator .3.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.2.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . salon aerisit) . misca.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . tem. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.3.Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore 77 .Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei.3.peratura optima. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare . a-si mentine tegumentele curate si integre) . umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli . Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.1.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .

pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii - Sa prezinte minimalizarea parezei Sa fie ferita de infectii iatrogene Masez regiunile predispuse la escare. schimbarea pozitiei. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 78 .

urobilogen.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. fesele si fata posterioara a coapselor. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang.sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta. din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele. apoi bratele si mainile. EVALUARE 24. abdomen.10. fata anterioara a coapselor. fibrinogen. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.II.5. R. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang.10. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. pacienta se ridica in pozitie semisezand. organelle genitale 24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv.lipsa coordonarii miscarilor. gatul si urechile. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie. diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala.10. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. partea anterioara a toracelui. Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana. Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH. bilirubina. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp. se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele. glucide.10. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. -administrez medicatia prescrisa. protein. de a se imbraca.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26. timp HOWEL. In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa 79 . .4. triglyceride. de a Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang. P. HLG. . Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. cholesterol. Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang).

externe.se alimenta. alimente semisolide (piureuri . tranzitorie. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine.sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent. anxietate. supraveghez perfuzia instituita. . 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. ceai ).2012-Pacienta suporta sonda. efectul ar putea fi negative pt ea. De perseverat.10. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala. toaleta cavitatii bucale. sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste. agitatie. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice .. Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. de a se deplasa la toaleta.10. 80 . 27. incearca sa se adapteze la noua situatie. Pacienta respecta programul stabilit.10. pentru a depasi aceasta faza grea. legume pasate ).10. prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. Urmaresc diureza zilnica.2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina. Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. 26. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta . Ingrijirea parului. imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita. Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva. Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte . 25. increzatoare. Avand in vedere evolutia favorabila. 27. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare. optimista. II explic necesitatea sondajului vezical. execute miscari cu mana si piciorul stang. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila.

Deficit de cunostinte Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala. mod de recuperare. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta. modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent. 81 . Observ si notez schimbarile. receptiva. Discut cu pacienta cauzele disconfortului. 30. prezinta buna starii de satisfactie. Pacienta sa capete cunostinte despre boala. masurile preventive si curative.2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic.Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica.. modul de manifestare. dispozitie. prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. prevenirea recidivelor. tratament.10.

O. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride Fibrinogen 50 mg% 200-400 % mg 50 mg % 220 mg % cretinina glicemie -b=1-1.57 gr % 124 mg% Punctie capilara –glucotest 80.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.5 gr% 0.5 ml oxalate de 90”-150” sodium 82 Timp HOWEL 220” .4 citrat de Na 3.120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na.v.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150.v.G.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.5gr% -f=0. 202 mg % 28u.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.v. T.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.000400.v.5 mg sange +0.-2 ml sange simplu nehemolizat .i.v. 20u.4mg p.v. 4-13u. 4.v.Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.i.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.5 ml sange / 0.6 ml sange. 140-220 mg % 5-17u.P.G.v.000/mm 6 ml / 1h Cholesterol T. 4.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.8/ Steril +1.i.

Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga. foc. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic. Externarea pacientei Data externarii: 06. diuretice. alcool. semnul Babinski present. -renuntarea la cafea. I s-au administrat medicamente antiedematoase. pareza faciala stanga. fara tulburari de limbaj. in urma tomografiei. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. . -control periodic la medical de familie. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament. -control medical dupa o luna de la externare. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator. cu tulburari de deglutitie. Se alimenteaza singura. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.6.2012 Starea la externare: ameliorate. Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. hipotensoare. 83 .11. tensiune electrica). -evitarea situatiilor ca risc (inaltime.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu II. cola. sarac in grasimi animale.

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII 84 .

. In lucrare am prezentat trei dintre ele : . diuretice. pierderea starii de constienta. este o boala chiar cauzatoare de moarte.. Starea generala s-a imbunatatit. hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). altadata considerate ca fiind lucruri firesti. HTA. raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. dar fara sanatate.S. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. asupra unei functionari a organismului.” 85 .V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic. cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta).R. totul e . impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile. in varsta de 55 ani. La externare.. diuretice.P..M. . la internare prezenta cefalee. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase. nimic. catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor. hipotensoare. . starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante. a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta. a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. deviere spre stanga. hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.Sanatatea nu e totul. hemiplegie stanga. cu urmarile anterior enumerate. in varsta de 79 ani. de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate.. .. Indiferent de forma : ischemic. Dupa 10 zile de spitalizare. hemoragic. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. hemipareza dreapta. ameteli.CONCLUZII AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului. AVC este o boala grava. a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang.I. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist. encefalopatie hipertensiva. in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate.

SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI CAZUL A NUME.2012 ora 13:50 24. AVC ischemic VB AVC hemoragic.2012 ora 14:15 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: AVC cardioembolic hemipareza dreapta.2012. VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita CAZUL B NUME. ora 10:00 8.V.hemiplegie stanga .M.PRENUME : R. al membrelor -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : 26. VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta.10.I.10.PRENUME : P. HTA . VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea CAZUL C NUME. carotidian stang.10.PRENUME : S.

-comunicare ineficienta la nivel motor (stanga ) INTERVENTII ZILNICE 87 . loviri ) -incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal CAZUL C -alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata -perturbarea stimei de sine -disconfort.PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE PROBLEME SPECIFICE CAZUL A -alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena -deficit de cunostinte -dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta) CAZUL B -disconfort -risc de accidente ( caderi.

sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala .OBIECTIVE COMUNE OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A -sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate .regim de viata . -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice -sa-si recapete interesul fata de sine si de altii. CAZUL C -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie) 88 .pentru a preveni un nou accident vascular -sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. CAZUL B -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine -sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R. formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu. invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie. pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical . -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang . solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie . identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere.M. sa realizeze o perceptie justa a realitatii INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI PACIENTA:S.I.invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila . -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept. pentru a depasi aceasta situatie grea.extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute . empatie -favorizez vizita membrilor familiei -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei. solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie . pe care il efectuez la indicatia madicului -ii explic pacientei ca pentru a se face bine . 89 .efectuez miscari passive. insotesc pacienta la baie .ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare. prin miscari de flexie . pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele.V. ii acord atentia cuvenita. vointa sa conteaza foarte mult . efectuez miscari passive . extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute. apoi propozitii simple. PACIENTA:P. prin miscari de flexie. ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical .

cola. -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat. tensiune electrica ) -a se evita consumul de cafea. -regim alimentar sarac in grasimi animale . cafea .I. inot . sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime. alcool. 90 .desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP. cola -evitare a situatiilor cu risc. alcool . cola. sofat . sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc -a se evita consumul de alcool . -regim desodat .RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R. RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S.V.M.

V. .ANEXE TRATAMENT ADMINISTRAT 91 PACIENTEI : P.

ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina 4 tablete / zi 1 tableta 1 tableta / zi 1 tableta mg . capsule fiole Psihostimulant Combate astenia . v. v.35 1 fiola / zi 1 fiola 1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi 500 ml 1 fiola – 5 ml 1 capsule 1 fiole metoprolol DIGOXIN Tablet Per os tablete 2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi 1 tablete 1 tablete 92 .i.surmenaj psihic.Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PREDUCTAL Tablet – 75 mg Per os FUROSEMID Fiole Perfuzie . SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie – i.

ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola 2 tablete / zi 1 tableta 1 tablete / zi 1 tableta 1000 ml/ zi 500 ml 1 tablete / seara 1 tablete Algocalmin Fiole intramuscular - Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml 93 .I.: Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PIRACETAM ASPENTER Tablet – 75 mg Per os Tablet Per os FUROSEMID SER FIZIOLOGIC ENAP Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet – 5 mg Psihostimulant Combate astenia .surmenaj psihic.Tratament administrat pacientei S.

: Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID Seringa Pa subcutanat Tablet – 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete Psihostimulant Combate astenia. surmenaj psihic.Tratament administrat pacientei R.M. ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 2 fiole / zi 1 fiola 1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi 1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN capsule Fiole intramuscular tablete - 1 capsule / zi 2 fiole / zi 1 capsule 1 fiola – 2 ml 1 tablete / zi 1 tablete 94 .

musama. 7/10. unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic ) PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului.PUNCTIA VENOASA Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie . crearea unei cai de acces intr – o vena prin Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice. manusi chirurgicale. tampoane 95 . aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm. serologice. hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI -venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ). bacteriologice. diametrul 6/10. Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut. seringi de capacitate ( in functie de scop ). pense. hematologice. 10/10 mm( in functie de scop ).

-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0,5 – 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2). Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica. observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde. amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV.neuronala (potentiale de actiune. Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1). aproximativ 50 μV si frecventa medie. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale: 1. potentiale sinaptice. Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine. cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Unde alfa. etc. 99 . Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. Exemplu de inregistrare EEG normala. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron. iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma.Amplitudinea reflecta nr. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex. Figura1. In mod normal. Se presupune ca aceste unde reflecta Figura 2.) contribuie la realizarea ei. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. 8-13 Hz (cicli pe secunda).

undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie. neexistand practic zone corticale de maxma incidenta. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Figura 3. Unde teta 4.activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura 3). 100 . Desi sunt normale la copii. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior. Spre deosebire de ritmul alfa. a unei stari emotive. 2. Figura 4. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale. Unde beta 3. Prezenta undelor delta la adulti. prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala. etc.

boli degenerative sau metabolice. teama. este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame). infectii. EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica. Undele gamma folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. In cazul crizelor de epilepsie. 101 .5. ca de exemplu: perceptia. marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare. EEG este Figura 5. Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana. deoarece hematomul impinge cortxul in jos. Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). diferiti stimuli) sau patologice. EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta. Deasemenea. etc. dereglari ale somnului. sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). Neuronii functioneaza asadar. crize de epilepsie. rezolvarea unor probleme complicate. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale. constiinta. EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor. la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. tumori.

16 ani. EEG in timpul somnului non-REM la copii. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice Figura 7. Pacient in coma. cu sindrom Reye. 102 .Exemple trasee patologice EEG Figura 6 .

Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde Electrooculograma Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. cu o valoare medie in jur de 100 μV. ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice. Directia miscarii rapide determina directia in care 103 . Se formeaza astfel un potential de dipol. 65 ani cu encefalita Herpes simplex. sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei. neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul.Figura 8. vertical. Nistagmus reprezinta miscarea involuntara. EEG pacient. oblic sau rotator. determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv.

Figura 9. Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier. astfel. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor. Alte metode de investigare a creierului CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga. Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului).se produce nistagmus. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale). ca masura a activitatii neuronale. dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva. Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si 104 .

• Semne spontane 105 . zonele active din creier. MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. se pot identifica prin masurarea radioactivitatii. In cazul folosirii carotidei . se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . explicarea procedurii . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida .asigura necesarul de energie. vasele cerebrale sau femurale . usual . evaluarea functiilor vitale . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate.este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . durata 2 – 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . testarea la iod . MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic. Pregatirea pacientului : -sedare .Arteriografia cerebral : . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa. PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica. substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale. obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier. ANGIOGRAFIA CEREBRALA .

apoi se opreste brusc. cu ochii inchisi). cu ochii inchisi). Daca exiata o leziune labirintica. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). in pozitie fixa. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. de la un pol la altul. in loc sa urmeze o linie dreapta. La trecerea curentului electric. • Semne provocate • • • • Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. se masoara durata nistagmusului. in cazul unei fistule labirintice. timp de 2 minute. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. bolnavul. • • 106 . In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. care poate fi orizontala. care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos.• • Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata.

107 .

108 .

Documentele pot fi : scrise.Studiul documentelor – Documentul este un obiect. 1 si nr. statistice. data si ora internarii. de comunicare. evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. domiciliul) motivele internarii. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate. foto. pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. SCOP : Culegerea datelor ( varsta. sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. senzoriale. 109 . stare civila.11.2012 ) ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator . sfincteriene. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional. METODA : . Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. nationalitate. stabilirea formelor de AVC. iconografice. controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale. un drept. antecedente heredo-colaterale. mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt.INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27. bolile insotitoare. tratamentul administrat. trofice. o obligatie. in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie.10. dizartrie. domeniul de activitate. sex. un text ce ofera o informatie. verbale. 12 pacienti diagnosticati cu AVC. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive. 2. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate. RESURSE UMANE : Salonul nr.2012 – 2. fonice.

6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei.medic de familie.infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei. 1 barbat. 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei. Sex : 6 femei. 65 – 80 ani .65 ani .4 femei. 2 barbati. 4 barbati ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei. DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 . 1.REZULTATE : Varsta : 50 . 4 barbati.2 femei. 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei. 4 barbati ) 110 .

DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular. incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei. traume psiho-afective. arteroscleroza. 2 barbati) AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient. FACTORI DETERMINANTI : HTA. tuburari sfincteriene : 1 pacient. excese alimentare si/sau alcoolice. 3 barbati) • • • • AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie. brahiala ). hemiplegie. tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie. 1 barbat ) hemiplegie ( faciala. problemele pacientilor sunt : alterarea mobil. oboseala fizica.itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial. ameteli. 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie. 2 barbati ) MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : • • • • • vertij. 4 barbati ) rural – 6 pacienti ( 4 femei. crurala. varsaturi. alterarea comunicarii verbale. somnolenta si stare comatoasa. STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei. lipsa autonomiei in ingrijirile personale. 111 . tulburari de mers si echilibru.DOMICILIUL : urban – 6 pacienti ( 2 femei. diminuarea fortei musculare. tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei. afazie. 1 barbat) tulburari respiratorii. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee. insolatie. conflictuale si de tensiune emotionala. variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica. 3 barbati ) tulburari de vedere. coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie). stari de incordare. etc.

1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. 2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura. 3. de sechele neurologice importante : paralizii. 1. alimentatie inadecvata prin deficit. reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta. 112 . iar pentru supravietuitori. 2.- alterarea conceptiei despre sine. . raniri ). In functie de vasul afectat. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal. simptomatologia este caracteristica.4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei. am concluzionat urmatoarele : . AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). risc de accidente ( caderi.3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati. deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele. .ceilalti 5 pacienti ( 4 femei. riscul alterarii tegumentelor. CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita. tulburari psihice. loviri. contabilitate. evolutia fiind rapida spre deces.

Cezar TH. 2000 6. Bucuresti. Editura All Bucuresti. Bucureşti. Editura Medicală.I. 2004 4. 2002 5. Constantin POPA. 2006 11.Bucuresti. Lucretia TITIRCA. Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a . Aurelian ANGHELESCU. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI. 1996 9. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale vol. ROXANA ALBU. Editura Viata Medicala. Editura Naţional Bucureşti.BIBLIOGAFIE 1. Niculescu. Gheorghe VUZITAS. Corneliu BORUNEL. Neurologie si psihiatrie. Ghid de anestezie/terapie intensivă. BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI. 2006 113 . Lucreţia TITIRCĂ.Bucuresti. Bogdan Voiculescu. Urgenţele medico-chirurgicale sinteze.MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Lucretia TITIRCA . Radu Carmaciu. Marin CIOBANU. 2006 10.. 2002 2. Ion CRISTEA. BUCURESTI 1996 7. Bucureşti 2013 3.Editura Medicală. (coordinator Lucreţia TITIRCĂ). Bucuresti. Manual de medicină internă pentru cădere medii . Neurologie.Editura Viaţa medicala românească. Editura STIINTA SI TEHNICA . 2006 8. Dan Cristescu. Lucretia TITIRCA. Editura Viata Medicala. Carmen Salavastru. Anatomia si fiziologia omului.Bucuresti. Editura CORINT Bucuresti. Editura CORINT. Editura Viata Medicala.