P. 1
151835097 Ingrijirea Pacientului Cu Accident Vascular Cerebral

151835097 Ingrijirea Pacientului Cu Accident Vascular Cerebral

|Views: 1,107|Likes:
Published by Lorand Kx
abc
abc

More info:

Published by: Lorand Kx on Jul 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/08/2014

pdf

text

original

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

1

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 ). ” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

2

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V. CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE 4 .CAZUL C .

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 5 .

Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative. formeaza sistemul nervos. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: • • • • • I. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie.N.N.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea.1.Acesta se imparte in: S. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II.care asigura legatura organismmediu exterior. Rolul sistemului nervos: • • Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. central – encefal + maduva spinarii S. Sistemul nervos este impartit in: 6 . transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne.

secretia endocrina.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si 7 . tulburari de comportament.releu al sensibilitatilorvizuala si auditive. printer care metabolismul intermediar. doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central . doi lobi parietali.I. metatalamusul. digestia prin centrii foamei. Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. vizuale si auditive. trunchiul cerebral si cerebelul. hipotalamusul – central superior de integrare. • • • Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. ritmul somn-veghe s. leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii). EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. unele acte comportamentale. SISTEMUL NERVOS SOMATIC SISTEMUL CENTRAL: NERVOS ENCEFALUL. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile.a.deci sediul miscarilor voluntare. tulburari in exprimarea verbal si scrisa.termoreglarea. reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului. cu exceptia celor olfactive.impartit in trei zone: creierul mare. setei si satietatii.

Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus. situat posterior de fisura lateral. Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital.mediala si inferioara(bazala). emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. comisurale si de asociatie. Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. si lob temporo-occipital. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal. lobul occipital situate in partea posterioara.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos. SCOARTA CEREBRALA Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. formand scoarta cerebrala.II. santul colaterar si santul occipito-temporal. inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. care adaposteste bulbul olfactiv. Ca si la cerebel.intre care se delimiteaza giri orbitari. si. occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. 8 . Pe fata medial se observa santul corpului calos. situate inaintea santului central: lobul parietal.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii. deasupra scizurii laterale. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului. santul olfactiv. situate anterior de fisura lateral. substanta cenusie este dispusa la suprafata. lobul temporal sub fisura lateral.

formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. hipotalamus. asociative si motorii. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala..Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica. Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul. voluntara si involuntara. PALEOCORTEXUL (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv. Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare—activitatea nervoasa superioara. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar. invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). 9 . Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. reflexul de aparare).ANS. epitalamus si mai putin cu neocortexul. talamus. Reflexul conditionat este un raspuns. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. Functiile motorii.

Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. masticator. excrescenta a durei mater cerebrale. puntea lui Voroliv si mezencefalul. cardioacceleratoi. Este situat inapoia bulbului si a 10 . de clipire. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului. Ambele procese sunt extrem de mobile. La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. cardioinhibitatori. de voma.La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita). fotomotor si lacrimal. tuse. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator. de deglutitie. fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. stranut. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). de acomodare. Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical.

. MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central. care Lobi sunt: anterior(neocerebel). delimitand lamelele cerebrale. altele mai adanci. care formeaza nucleii cerebelului. care trimite prelungiri in interior. cei mijlocii contin numai fibre aferete.arborele vietii’’ . Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare). structural. care delimiteaza lobii cerebelului. Maduva spinarii contine. aspectul unei coroane de arbore. Unele sunt numeroase si superficiale. prezentand o portiune mediana. La exterior. Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. madular(arhicerebel).puntii. 11 . cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV.vermisul si doua portiuni laterale. cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente. potrivit localizarii lor: anterioare. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. laterale si posterioare. posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului.de unde si numele. mijlocii si superiori.astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). adapostita in canalul vertebral. Are forma unui fluture.In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie. Cerebelul este legat de bulb. punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori.voluminoase . Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii. in ansamblu. iar altele foarte adanci in numar doua. se afla un strat de substanta cenusie. inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala. care formeaza scoarta cerebelului. dand. numite emisfere cerebrare. o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase.

Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al 12 . Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers.Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR). O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). fibra musculara striata. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului. piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv . Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal.o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Acestea sunt reflexe de aparare.

In functie de numarul prelungirilor .doilea . sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ). sudorale. neuronii pot fi ‘. neuroni de asociatie si neuroni motori.multipolari – au o forma stelata . dar si de cai scurte .piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon . pupilodilatatoare.piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ). sunt foarte diferiti . de mictiune.au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t .unipolari. de asociatie.cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva ). Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului.sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ).din punct de vedere al formei si al dimensiunilor .cerebeloasa . Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior .ovala sau fusiforma . Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos . Reflexele spinale vegetative.forma neuronilor este variabila .bipolari de forma rotunda .(scoarta cerebrala . Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.) 13 .’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central .coarnele anterioare din maduva spinarii . In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare). de defecatie si sexuale.cardioacceleratoare.

Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica .in portiunea lor initiala sunt mai groase . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri .aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli .in ele se gasesc neurofibrile . reticul endoplasmatic . ribozomi.delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii.ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ).receptori .de-a lungul traseului sau . cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic .incluziuni pigmentare si organite specifice . functional este celulifug .care .cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ).Dupa functie . Dendritele .cu 1-2 nucleoli . neuronii pot fi .prin dendritele lor .vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire .receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ).membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor .prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) .motori.intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori .neuro.lunga (uneori de 1m) si mai groasa .ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care 14 .de sustinere si in conducerea impulsului nervos .prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care.axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii .apoi se subtiaza .dendritele.

unde s-a produs potentialul de actiune anterior .VARIABILE CA NUMAR . MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE . 15 .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ).OLIGODENDROGLIA.aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior .ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ). Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz . AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI .IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .asadar .CELULA SCHWAUN. In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul axonului . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina . NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.se regenereaza de-a lungul axonului. ASTROCITUL . numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor.de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou . Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE .membrana este in stare refractara absoluta . TROFIC . Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate. adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus . care se repeta . DE PROTECTIE .inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .urmatoarele structuri. aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa . Nevroglia La mamiferele superioare .potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei .

in urmatorele milisecunde . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ).calea aferenta . auditive. Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).la nivelulsinapselor .centrii nrevosi .pentru ca . Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele ..numarul acestora sa scada accentuat .raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului.Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul . Alti receptori sinapselor (cofeina) .avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice . in acest caz .in snc .musculara sau secretorie . Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice).reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. vestibulare). sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .transmiterea se face intrun singur sens .desi similara cu cea neuroneuronala.altele o scad (unele 16 . Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale. Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula . Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice . diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative.axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic .

epiteliul olfactiv.tendoane . Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor. Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central 17 .in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza • Chemoreceptori. dar .activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). in ciuda mentinerii acestuia .nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse • • • Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori. articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii .prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv.vibratii si presiune . corpii carotidieni si aortici. Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule.stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact . La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori. In functie de provenienta stimulului se deosebesc: • • • Exteroreceptori. fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice.primesc stimuliide la muschi . In functie de viteza de adaptare : • • Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului.stimulati chimici :muguri gustativi .

Nervul V .hiposmie. afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I .acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate . scaderea secretiei lacrimale si salivare . Narevul VIII . tulburari de gust .olfactiv(senzorial):anosmie.trigemen.acromatoxie.ingustarea campului vizual .cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea . comisura bucala coborata . fata asimetrica . Nervul II optic(senzorial):amauroza. strabism intern. Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust .parosmie. fata .trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare . diplopie . midriaza . Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) .hemeralopie.oculomotor-extern (motor): diplopie . strabism. 18 .capul si membranele mucoase. Nervul VII .fie motori sau micsti .Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc. Nervul III . paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. Nervul VI . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi .anastazia mucoasei bucale .trismus(inclestarea maxilarului ).cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi. Nervul IV .facial(motor):paralizia fetei . paralizia muschilor masticatori . Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala .nictalopie .cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni . nigstagmus si tulburari de echilibru .oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara . imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului . Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice .

19 . digestive . Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii. tulburari in articulatia Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV aceea este numit si sistemul nervos autonom. si sternocleidomastoidian. tulburari in masticatie si inghitire. Simpaticul si parasimpaticul exercita Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa. Nervul XI –spinal (accesor. Dimpotriva. etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare.motor):tilburari de fonatie . Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. Astfel. respiratorii si endocrine. influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. presiunea sanguina.Nervul X -vag (mixt.motor senzitiv . influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. celalat inhiba.din punte IX+X+XI+XII – din bulb si hemiatrofia limbii . paralizia maschilor trapez . paralizia laringelui si valului palatin . secretor pentru toate organele interne toraco- abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii . distributia sangelui. recventa miscarilor respiratorii. deglutitie .fonatie intestinale.hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor . II. Nervul XII . Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: • • • III+IV – din mezencenfal V+VI+VII+VIII. Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. de asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza. secretia.

care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi). CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente. I. infarct miocardic sechelar.2. se favorizeaza mentinerea homeostaziei. ETIOLOGIE. DEFINITIE. eferente. CLASIFICARE DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului. ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga). BOALA.Prin aceste actiuni antagoniste. aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb. care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele. arteroscleroza). muschi. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente. aferente. cardiopatie 20 . cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta). centrifuge. anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA. hemiplegie ischemica. talamus). cerebel. centripede. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. tendoiane.

c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. alcool. cauzeaza o serie de disfunctii pe p. nicotina. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante. B. C. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. intensifica unel tulburari de coagulare sanguina.A. mareste concentratia de acid uric in sange. ca si infarctul cerebral. creste secretia de catecolamine si insulina. hipertensive si eterogene. toxice. totusi hemoragia cerebrala. adica cu o structura normala. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos. avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe. etc.lan metabolic. arteroscleroza. arteriiopatii de cauze variate. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar. Factori declasanti 21 . alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. Ea este implicata in producerea structurii vasculare. cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. boli sanguine. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii. toxice. apar mai des la barbati. tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant.

Formele de coma sunt: Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta. deficit motor discret. hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga. apare HTA. LCR este limpede. hipotermie. redoarea cefrei este absenta. instalarea comei este acuta. tonusul muscular este crescut. pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti. este posibila incontinenta sfincteriala. sunt posibile varsaturi. Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee. starile conflictuale. circulatia si respiratia sunt normale. tonusul muscular este scazut. hTA sau TA normala. pacientul prezinta midriaza.- traume psiho-afective. facies vultuos. incontinenta sfincteriana este frecventa. tulburari vizuale (cecitate). prezenta unor dureri viscerale. dar nu brutala. functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. LCR este hemoragic. starile de tensiune emotionala. rapida. Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei. respiratia este normala sau modificata. brutala. este prezenta HTA. pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala). se instaleaza hipertermia. variatiile bruste de temperatura si de presiune. isntalarea comei este supraacuta. excesele alimentare si/sau alcoolice. oboseala fizica. vertij. Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii). aparitia edemului cerebral este rapida. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata. tegumentele sunt rosiatice. apare paralizia membrelor. cianotice. respiratia este profund alterata. insolatia. se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi. 22 . colaps. LCR sanguinolent. temperatura corpului este rar modificata. uneori tatraplegie. reflexele sunt abolite. de obicei redoarea cefei este prezenta. aparitia edemului cerebral este progresiva. starile de incordare. varsaturlie sunt frecvente. Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata). tegumentel devin palide. varsaturi si este insotita posibil de convulsii. deficitul motor.. tahicardie.

ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1. Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual). deficit motor (hemiplegie facio-brahiala. tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp). La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie. afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii). defect de constienta). tetraplegie. paralizii de nervi cranieni (III .XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat. fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru.I. 2. b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca. obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de 23 . monioplegie crurala). Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord. mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore).3. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC Accident vascular ischemic: I. tulburari in coordonarea miscarilor) II. EVALUAREA UNOR SEMNE. leziunile sunt permanente si definitive. SIMPTOME. vertij (sindrom vestibular). 3. tulburari de sensibilitate segmentara (brahial. deficit motor (paraplegie. apatie sau din contra euforie). La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei. crural). La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa. fara pierderea starii de a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara.

toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. VIII: paralizia miscarii globilor oculari. 2. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare. bolnavul isi priveste membrele paralizate. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III. Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa. leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune).sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). de fonatie. faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. 3. b) In teritoriul VB 1. tulburari ale starii de constienta. XI. miscari involuntare. VII. In formele de supravietuire sechele sunt severe. La nivelul arterei bazilare. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere. In formele grave evolutia este rapida spre deces. modificari de tonus muscular. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate. de troficitate a limbii. de sensibilitate a vaslului palatin. 24 . Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. paralizie faciala. IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa. lezarea este in trunchiul cerebral. surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii. X. amigdalelor. ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. cerebeloase. miscari involuntare. XII: tulburari de deglutitie.

fotofobie. TBC-ului. luesului.Accidentul vascular hemoragic I. Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism. evidwentiatra in punctia rahidiana. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee. administrarea necontrolata de anticogulante. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR. evolutia fiind rapida spre deces. angiom). varssaturi. variatii ale TA. purpura trombocitopenica). impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari. in boli hepatice si renale. tumori si metastaze cerebrale. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). insolatii. 25 . un riol deosebit il are explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA. endocarditei lente. ASC. tulburari vegetative. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii. in boli de sange (anemii. leucemii. II. a bolilor de colagen. ameteal cateva zile. Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa. atitudine in cocos de pusca. dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive.

crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile. punte. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata. redoare de ceafa. somnolenta. bolnavul are starea de constienta altereta. bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii. clinic se manifesta prin cefalee. vertij. fulgeratoare. • Hemoragia de trunchi cerebral (bulb. varsaturi. tulburari de vorbire. fata este cianozata. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta. hipertermie. Formele clinice • Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. tulburari vegetative mari. gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. obnubilare. congestionata. pedunculi). • Hemoragia de emisfera cerebrala. incontinenta sfincteriana. varsaturi. 26 . In faza acuta. cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA. bolnavul intra in coma de la inceput. crize de epilepsie. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila. varsa.Daca hemoragia este masiva. tulburarile vegetative sunt prezente. Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. deficit motor la nivelul unor segmente. Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. crize de rigidate decerebrata.

I. • Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra ortostatismul. avand tendinta de cadere pe spate. paralizii de nervi cranieni (VI. Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala. hipotonie mjusculara si tulburari vegetative. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II. tulburari cardiace si respiratorii. artera cerebrala mijlocie (sylviana). tulburari de coordonare. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. artera vertebrala (dreapta/ stanga). modificari ale tonusului muscular. se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare.la acestea se adauga varsaturi. artera carotida externa si interna dreapta si stanga. II. Date anatomice de vascularizatie cerebrala Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I. tulburari de coordonare a miscarilor. unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. pontine. Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga. artera comunicanta posterioara.Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga). 27 . nepereche). mezencefalice). laturi de tulburarea starii de constienta. sindrom bilateral. Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica. coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara. artera cerebrala anterioara. se observa paralizii ale nervilor oculomotori. Artera bazilara (unica. VII). vertij. Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga).

exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. hipocampul. la limitarea zonei afectate de ischemie. 28 . pozitionarea corecta a bolnavului. ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant. masurarea TA. mezencefal. baston). cadru metalic.4. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. Intre cele doua teritorii vasculare. evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza. X. observarea respiratiei. zona subtalamica. punte. pat dotat cu tot auxiliarul necesar. mobilizarea pasiva. aria hipotalamica posterioara. VII. creaza conditii optime de spitalizare (microclimat. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV – mezencefal. contribuind la restrangerea. Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic. carotidian si VB. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat. crearea unei obscuritati). XII – bulb.Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb. VIII – punte. incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate. deoarece aprovizioneaza cu sange. eventual indepartarea protezei mobile. eliberarea cailor respiratorii superioare. perechile IX. b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul. prin sistemul de anastomoze. XI. I. mobilizarea activa daca starea lui permite. VI. intr-un anumit teritoriu. sursa de oxigen. perechile V. asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala.

in afectiuni neurologice si neurochirurgicale.5 29 . sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. capacitatea de deglutitie. examinari electrice.Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara. D =1005 – 1009 . citi. eozinofile . RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV . suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. unor punctii lombare. Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari ). bogat salina . care circula in spatiul subarahnoidian .sifilisul SNC Biochimice LCR = solutie apoasa . cu rol de protectie a SNC . Se fac examinari : • Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite . recoltarii produselor pentru examene de laborator. serveste medicul cu materialul necesar. cu rol nutritiv si excretor . Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene. Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). Volum: 100 -150 ml . prin punctie ventriculara . respecta si asigur regulile de asepsie.La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia . observa integritatea mucoaselor. examenlului fundului de ochi.atipii celulare ) • • • Bacteriologice – BK si alti germeni Serologice . examinari radioactive cu radioizotopi.aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Este o metoda de rutina al starilor comatoase . pH = 7. limpede ca apa de stanca . Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice. scrie.4 – 7. occipitale.De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi. Recoltarea se executa pe nemancate. polinucleare .

vasele retiniene .) este necesar ca pupila sa fie dilatata . pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in bolnavului este comuna pentru ambele examinari .pentru a verifica presiunea intracraniana . toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi . MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul . imediat dupa examenul F. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care Examinarea se face mareste elementele intr – o camera obscura cu ajutorul de 15 – 20 ori .O. papilla nervului optic ( pata oarba ). macula ( pata galbena ). producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) . Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ). .Tensiunea : • • • • • Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui . pentru aceasta . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F. exista riscul de a provoca accidente foarte grave . ceea ce poate cauza moartea .Punctia . 30 .O. In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival . retina . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros . prin 10 – 20 cm apa in decubit lateral 20 – 25 cm apa in pozitie sezand 0 – suboccipital 0 – 5 cm apa la sugari este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor extragerea de lichid .deoarece . cu 30 minute inainte de examinare . Administrarea glaucom .

renale . testul nu este dureros .A. 6 . 12 sau 24 derivatii . cu ochii inchisi . diabet zaharat . nemiscat . ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .R.5 – 3 c/s E. Se pot inregistra simultan 4 . se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie.Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . al infectiilor neurologice .C.E. pulmonare precum si in tumori cerebrale .G. Pregatirea pacientului : • • • • 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult . dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . electrozii sunt atasati pe cap • pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat . tumori cerebrale . pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul 31 . si masurarea T. boli neurologice .O.C. leziuni vasculare .E. se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0. ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.Valoarea normal a T. se indica : in bolile cardiovasculare .= 35 mmHg +_10 Examenul F.G. 10 .A. 8 .R. Pe traseele obtinute . al traumatismelor cerebrale .

durata 2 – 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . evaluarea functiilor vitale . care poate fi orizontala. ANGIOGRAFIA CEREBRALA • Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . Pregatirea pacientului : o sedare . explicarea procedurii . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . pe verticala sau rotatorie) • Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. vasele cerebrale sau femurale . In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. usual . cu ochii inchisi). In cazul folosirii carotidei . • • Semne spontane Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . testarea la iod .• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . in pozitie fixa. vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . 32 . timp de 2 minute. se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei .

5. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. • • Semne provocate Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). care in mod normal este de 10-20 secunde) • Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) • Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. La trecerea curentului electric. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. se masoara durata nistagmusului. • Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. I. Daca exiata o leziune labirintica.• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. bolnavul. in loc sa urmeze o linie dreapta. • Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. cu ochii inchisi). unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. in cazul unei fistule labirintice. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. apoi se opreste brusc. PARTICIPAREA INTERVENTII ASISTENTEI AUTONOME SI MEDICALE DELEGATE LA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 33 . de la un pol la altul. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica.

Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol. mucoase). TA. Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone .Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat. Reguli de administrare a medicamentelor:  Respectarea medicamentelor prescrise  Identificarea medicamentelor prescrise  Verificarea calitatii medicamentelor. efectueaza igiena generala si corporala. sa nu fie degradate alterate  Respectarea caii de administrare  Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic  Respectarea dozei prescrise  Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului  Evitarea incompatibilitatii intre medicamente  Servirea pacientului cu doza unica de medicament  Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor  Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise  Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor  Administrarea imediata a medicamentelor deschise  Prevenirea infectiilor intraspitalicesti Asistenta medicala asigura tratamentul la pat . desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. solutii de glucoza hipertone. diureza. solutii clorurate izotone. respiratie. bolnavilor . temperatura. corticoizi. scaun. previne complicatiile. supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort. aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta). 34 . tegumente. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. corticoizii . ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. asigura alimentarea la pat activ sau pasiv. solutii clorurate izotone .

traheobronsica ) urinara ( uretrala ) Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) . medicament sau toxic .gastric . capsule . intestinala ) respiratorie ( nazala . Ele se administreaza pe diferite Cai directe : • • • • • • • • suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala . drajeuri . doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament . vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale . vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . solutii ) . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : • DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare 35 . aliment si otrava . sublinguala .Medicamentele sunt substante de origine animal . folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament .

nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE .precipitare . forma de prezentare . miros ) • VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate . sedimentare . consistent . pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : • • RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj . Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica.altele in timpul alimantatiei ( fermenti 36 . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si . culoare . degradate . tulburare . lichefiere • • RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare .deoarece unele descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni . dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor . A RITMULUI substante se MEDIC – este obligatoriu .• • • DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea .

digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) . . • ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR . a adusa imediat la cunostinta sau a orarului va fi 37 . Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze . Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii .orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI . ADMINISTRAREA ordine : MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea • LAMURIREA cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul .Nu se respecta orarul de administrare cand • • RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . chimioterapeuticelor al caror ritm impune • EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Schimbarea caii de administrare madicamentului . nerespectarea dozei. cu exceptia antibioticelor trezirea . • • SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA • • • • • • • Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei .

Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii. absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj. COMPLICATII. daca nu s-a produs cu sangerare masiva. • -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei . BOALA. • -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. I. Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. EVOLUTIE. bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu.6. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect. 38 . informele cu supravietuire sechele sunt severe. PROGNOSTIC AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord.astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita. Hemoragia subarahnoidiana.medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . In formele grave evolutia este rapida spre deces.

EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: • • • • • • • • • • in perioada embrionara . evitarea stresului emotional si a oboselii fizice . de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita . sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil . rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului. alcool . paralizii sechelare de nervi cranieni. procesului de gandire . tulburari pshice). Simtomele unui 39 . mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic . convulsii . grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a Profilaxia secundara afectiunilor . alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus . renuntarea la tutun . tulburari vegetative trenante. Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului.Alte complicatii sunt: apilepsia. Pentru unele avut un persoane . cafea in exces . prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un AVC ar putea sa apara in curand. care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere .7. alcoolismul parintilor . sifilisul . o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . tratamentul HTA . 1. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . evitarea expunerii la caldura excesiva . Un ameteala ( vertij ) . control periodic al acitatii vizuale . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT . de vorbire .de sechele neurologice importante (paralizii. grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori . tulburari psihice. nasterea sa se faca in unitati spitalicesti .

Evitarea expunerii la caldura excesiva. Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara. rubeola mamei. alcoolismul parintilor. Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti. de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . Tratamentul HTA. cafea in exces. totusi . Renuntarea la tutun. sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute . desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . grasimi de origine animala. Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic. se recomanda continuarea examinarii . Control periodic al acuitatii vizuale. poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul .AIT . 40 . pot leza creierul fragil al copilului. Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC . al TA. sifilisul. Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara . La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom .Daca la pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) . Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice. alcool. Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil. Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) . Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos.

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: • • • • • • Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; • • Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile – pe fetele palmare Mainile – pe fetele dorsale Palmele – interdigital Degetele – cu palma opusa Policele – cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. • • • • • • Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE
43

1. Surse de date: .Indirecete : dosarul medical actual.PACIENTILOR CU AVC CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.Colaborarea cu echipa de ingrijire II. ecgipa de ingrijire. familia 2.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILE 44 .Observatia .CULEGEREA DATELOR 1.Studiul documentelor medicale .1. II.Directe: pacienta . Metode de culegere a datelor: .M.Interviul .

d.2.c.Menopauza la 50 ani.2.Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte. infectia HIV. II. Patologice : .3.Bolile copilariei fara a preciza care anume. conditii relativ igienice.Menarha la 14 ani.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1.b. . emisiuni tv. .58 m Grup sanguin : B III RH+ 1. avort spontan 1.Motivele internarii 45 .Sarcini 2: nasteri 1. 1.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1. II.a.Antecedente personale Fiziologice : .2.2.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj.2.3.1. incalzire cu lemne.a.1. munceste in gspodarie si agricultura.INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. TBC-ul in familie.

3.2012.c. ROT dr<st. AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu. ora 10:00 1. fara tulburari de limbaj.3.M. 1. 1. splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil. prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta.d.Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang.e.Istoricul bolii Pacienta R. glob vezical Sistem nervos. hemipareza dreapta.- Deficit motor al membrelor de partea dreapta. 1. organe de simt: Babinski pozitiv dreapta.Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide. se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate.3.3. mobil Aparat respirator: torace mobil. nedureros la palpare Ficat. cai biliare. 46 .b. endocrin. normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru.10.Data internarii 26. in varsta de 79 ani.. murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg.

47 .

nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta. Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz 48 . ingrijit. fose Nu se spala.2.1. venosi. a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2 A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima 1 A fi curat. a Mucoasa nazala umeda. a peretilor arteriali.2.II. dezbraca statului socio-cultural Alterarea muschiului 2 cardiac. aseza. nu se piaptana. supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica. Analiza si interpretarea datelor II.

microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori.Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18.3-25°C Fara poluare fonica. chimica. de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate 1 Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta 2 Spitalizare Imobilizare la pat 2 Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2 49 .

4. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.II. de a-si descheia nasturii. atrofii. de a se incalta – descalta.2.2. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta. pneumonie hipostatica. escare. anchiloze Infectii urinare II.2. II. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice.3.tahicardie. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena.2. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta. 50 .

12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta. 11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle. somn perturbat.8) Anxietate din cauza spitalizarii. a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste. ingrijorare. treziri frecvente. 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire. 51 .

tem. umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale . pun comprese calde pe regiuniea pubiana. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.2.peratura optima. misca. la ore regulate si prezentate atragator . avea o buna postura. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta. bea.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei.1.3.Asigur un climat optim (temperature optima.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand . a-si mentine tegumentele curate si integre) . la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli . OBIECTIVE GENERALE II.Verific prezenta globului vezical .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.3. salon aerisit) . o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .II.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea 52 .Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) .Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata. lenjerie curate.

schimbarea pozitiei.Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii - Sa fie ferita de infectii iatrogene sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare 53 .

ajutata se deplaseaza la toleta. Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor. T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH.11.10. 31. dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie. 30. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.10.2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28. Digoxin. transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol. P. ser fiziologic.5.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.4. autonome si delegate. R. cholesterol.10. 02. timp HOWEL.II. mai reduse la cel superior. triglyceride.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30.10.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept. 26. extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi 54 . glicemie. Piracetam. apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp.10. uree. fibrinogen.2012 Pacienta. Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile. Trombostop. Clexan.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi.

a se imbraca. de a se spala. in decurs de aproximativ 7 zile -antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga.V. episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie 28. ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei à dèmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii 26. toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga 26.10.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta Somn peturbat Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal.10.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste 55 . 29.10.11.iitativ si cantitativ -ii explic pacientei care este cauza retentiei. pa maini 01.10. nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I. de a se imbraca.miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire.2012 Pacienta suporta sonda à dèmeure 29.2012 Dupa scoaterea sondei à dèmeure.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta.10.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29. a se spala pe fata.10.

10. masurile preventive si despre boala. sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta. ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele. modul de participare la prevenirea recidivelor. in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. sine. tratament. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele. a acceptat justa realitate cu resemnare. recuperare -identific manifestarile de dependent. receptiva.2012 asupra Starea de neliniste a disparut. curative.o fiola. s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate.seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile Devalorizarea Deficit cunostinte de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala.in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam. pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul. mod de recuperare. sa realizeze o perceptive justa a realitatii. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 56 . modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular mediacl odihnita 30. prezinta pacientei privind boala.

v.v. 13 u.0 g% 41 % 225000/mm 5. 4-13u.G.v.2 mm/1h MOD DE RECOLTARE p. 20 u. 5-17u.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.v.i.5 gr% 0.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.-2 ml sange simplu nehemolizat . T. 4.i.8 gr% 57 .EXAMENE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH PARACLINICE VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.v.000400. Uree 20-40mg% 35 % Triglyceride 50 mg% 47 mg% Timp HOWEL 90”-150” 180” Cretinina -b=1-1.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.P.4 citrat de Na 3.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13.i.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.5 ml sange /0.v.G.5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina Cholesterol 140-220 mg% 202mg% T.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.8/ Steril +1.O.5gr% -f=0.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.

tensiune electrica).semnul Babinski prezent.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta . -control transaminaze. foc. Renuntarea la cafea. fara tulburari de limbaj. alcool. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. sarac in grasimi animale.2012 Starea la externare: ameliorata . diuretice . -control medical dapa o luna de la externare. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic . Este externata in stare ameliorata . urmand tratament in ambulatoriu.11.in urma tomografiei . cola. Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat..6.II. 58 . hipotensoare . Externarea pacientei Data externarii: 04. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. I s-au administrat medicamente anticoagulante .

incalzire cu lemne. Metode de culegere a datelor: .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.Interviul .I.1.b.1. echipa de ingrijire. Munceste in gospodarie si agricultura.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1. LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta 59 . II.ea si sotul dipun de doua camera .CULEGEREA DATELOR 1.Directe: pacienta .2.a.2.1.Studiul documentelor medicale .Indirecete : dosarul medical actual. conditii relative igienice.2. Surse de date: . familia 2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii casaroriti). dotate confortabil .1.CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.Observatia . Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV II.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .1.Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata.2.b.2. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1.3.e.a. 1. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE 1.3. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani.d.10. -neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006 II. -sarcini:2.3. fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1.2012 ora 13:50 1. -menopauza –la 52 ani. cancer mamar 1.d.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij. cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. DATA INTERNARII 8. -HTA depistata la 50 ani. ISTORICUL BOLII Pacienta S I .c.3.c. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat 60 .3. TBC-ul. infectiaHIV in familie -sora.nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume.

sau focalizate intracerebrale.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg. durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT. urini normo. relief cortical de aspect normal. fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular. sistem 61 .CAI BILIARE.SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil . ENDOCRIN.crome SISTEM NERVOS. AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene.

Digestie normal. Reflex de deglutitie present. fara cosmaruri. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz.II. unghii curate. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. ingrijit. Mucoasa bucala roz. piele de culoare roz. deviere spre stanga. Alterarea centrului nervos 1 Dificultate de a se mobilize. dezbraca 2 1 Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice. de Ameteli. supraincarcarea inimii 2 Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. Scaun normal.1. Obstructii arteriale. a 2 peretilor arteriali. ameteli. Tegumente calde.2. Par scurt. a Alterarea muschiului cardiac. corpului in limite normale A fi curat. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator. 2 a merge. sa se 2 62 . cefalee. Analiza si interpretarea datelor II.2. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala. venosi. prescriptiilor de igiena. umeda. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. Orar ritmic. alterarea centrilor nervosa. A elimina Frecventa mictiunilor normale.

a-si exprima dorintele. igiena tegumentele si bucala. Ignoranata 2 63 . Tristete. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Deviere spre stanga. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator.proteja spele. Inactivitate. mucoasele A evita Metode de destindere. sa se pieptene. Alterarea centrului nervos 2 2 1 Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului. propriilor convingeri si valori. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. conform Libertate. dificultate de limite fiziologice. realizarii A se recrea Satisfactie. in vederea Sentiment de inferioritate. A actiona Timp de rugaciune.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. Slabiciune. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect. Tristete.

loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice.2. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului. escare.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.4. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala. atrofii. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. ingrijorare. 64 .2. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete.2. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. neliniste. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi. anchiloze II.2. 4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga. II. 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect. fara grasimi animale.II. pneumonie hipostatica.

bea.II. tem.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei. avea o buna postura.2. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) . umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.3.3.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare . o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . lenjerie curate. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. o servesc la pat cu cele Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic 65 .Asigur un climat ambiant (temperature optima. misca. Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca.1.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .3. salon aerisit) .Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . INTERVENTII ZILNICE . OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II. la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare.peratura optima.

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. schimbarea pozitiei. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 66 .

hipotensoare . T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit .4. se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii 67 . diuretice. propozitii simple 30.10.2012 -idem Dificultate de a se misca -caderi. este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28.EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile. P.10.10. cu putina greutate in articularea lor 31. loviri. R. apoi.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte . Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.II.10. hemoglobin a. EVALUARE 28.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu.10.10. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. glicemie .2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare prin da sau nu.2012 TA=170/90mmHg 31. ajutata in a se imbraca . raniri Alimentatie in deficit Comunicare ineficienta Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.10.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului . timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare .5.

-identific manifestarile de dependent.de a incalta descalta se desbraca . interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 68 . prevenirea recidivelor. prezinta interes boala. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30. Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31.10. receptiva. a se pe fotoliu.10. curative. mod de recuperare. fara a sta in fotoliu .2012 Pacienta se imbraca singura . sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile usor de 31.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta.10. modul de manifestare. modul de participare la recuperare tratament. masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala.

v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.G.O.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.G.3g% 40.000400.4mg% Protein reactiva Present absent sau Absent cretinina -b=1-1.v. 5-17u. T.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13.v.P.i.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.-2 ml sange simplu nehemolizat .i.v. 20u.5 gr% 0.2 mm/1h Cholesterol 140-220 mg% 273 mg% T.i.8 gr% 69 .8/ Steril +1.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 28u. 4-13u.5gr% -f=0.3 g% 223000/mm 5.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.4 citrat de Na 3.v.i.v. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride 50 mg% 26.v.v.v.

Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. Examenul CT reactive a fost normal. Renuntarea la cafea. sarac in grasimi animale.2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila . La prezentare probe de pareza membre. cu deviere spre stanga.II. cola. tensiune electrica). Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie. foc.6. plaja linguala. alcool. prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Romberg pozitiv. neoplasm col neoperat. -control transaminaze. 70 . -control medical dupa o luna de la externare. ROT deflexie bilateral coordonare normal.Pacienta cu antecedente de HTA.10. Externarea pacientei Data externarii: 18.

Munceste in gospodarie si agricultura.Studiul documentelor medicale .Observatia . LIMITE SENZORIALE 71 .Colaborarea cu echipa de ingrijire II. lecturarea unei carti. DATE ANTERIOARA PRIVIND STAREA DE SANATATE 1. II.CULEGEREA DATELOR Surse de date: .2. conditii relative igienice. echipa de ingrijire. incalzire cu lemne.b.CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.1.Interviul .60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.a. emisiuni TV II. familia Metode de culegere a datelor: .DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit).1.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.int-o casa cu patru camera si dependinte.Indirecete : dosarul medical actual.Directe: pacienta .2.1.V.1.2. Mod de petrecere a timpului liber: .

crome 72 . urini normo.b.hemiplegie stanga .c.Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .3.2. FICAT.3. DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic. II. HTA 1.e. in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate. TBC-ul. avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani.3. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul . 1. infectiaHIV in familie 1. fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute . DATA INTERNARII 24.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.d.a.1. TA=200/100 mmHg. -menopauza –la 54 ani. -sarcini:2.10.c. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .d.CAI BILIARE.3. ISTORICUL BOLII Pacienta P V .2.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili .nasteri :1 .2012 ora 14:15 1. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1.3.

Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana 73 . Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene.SISTEM NERVOS. Babinski pozitiv –membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. pareza faciala central stanga. ENDOCRIN. hemiplegie stanga .

2. Alterarea centrilor nervosi de a merge. A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber. Analiza si interpretarea datelor II. Tegumente calde. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. ingrijit. Mucoasa bucala roz. a gingi aderente dintilor. dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat. Disconfort senzatie de Hemiplegie. .2. edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1 Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor 2 74 . A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare.1.II. Mucoasa bucala umeda sir oz. relaxare. umeda. proteja tegumentele si mucoasele Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2 Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala Afectiune neurologica 2 2 Dificultate de a se mobilize..

in vederea realizarii . amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Lipsa de cunostinte 75 . vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi.A evita Temperature ambianta inre 18. 1 1 1 Tristete. Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine. Hemiplegie: 1 2 A se recrea Divertisment .3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul.

6. pneumonie hipostatica. 2. 3. atrofii. ingrijorare. 9.2. DIAGNOSTIC NURSING 1. 10. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste. anchiloze. in dezordine. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. 76 . fibriatia atriala. constipatie II.II. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras.2. II.4. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. miros dezagreabil 8. escare. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.3. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. neliniste. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica.2.2.

peratura optima. salon aerisit) .II. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii .Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.3. misca.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata. avea o buna postura.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . OBIECTIVE GENERALE II.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare . bea. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.2.Asigur un climat ambiant (temperature optima. la ore regulate si prezentate atragator .Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei. tem.3. umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore 77 . lenjerie curate.1. a-si mentine tegumentele curate si integre) .

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii - Sa prezinte minimalizarea parezei Sa fie ferita de infectii iatrogene Masez regiunile predispuse la escare. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 78 . schimbarea pozitiei.

2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27. bilirubina. pacienta se ridica in pozitie semisezand. fibrinogen.10.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. EVALUARE 24. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang. R. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.5.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27. gatul si urechile. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta. protein. Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata. de a Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. triglyceride. Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.10. se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele. urobilogen. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa 79 . -administrez medicatia prescrisa. abdomen. bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH.4. . fata anterioara a coapselor.10. apoi bratele si mainile. Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang). diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala. .II. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. organelle genitale 24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. cholesterol. In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna. HLG. P. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. glucide.sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie. fesele si fata posterioara a coapselor. Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana. de a se imbraca.10. timp HOWEL. partea anterioara a toracelui.lipsa coordonarii miscarilor.

Urmaresc diureza zilnica.10.10. 25.sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile. agitatie. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta . ceai ). 27.se alimenta. Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. Avand in vedere evolutia favorabila.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. incearca sa se adapteze la noua situatie. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. legume pasate ). 27.. 26. Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva. optimista. de a se deplasa la toaleta. tranzitorie. Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent. II explic necesitatea sondajului vezical. efectul ar putea fi negative pt ea. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina. sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste. toaleta cavitatii bucale. Ingrijirea parului. imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.10. externe.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. Pacienta respecta programul stabilit. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine. supraveghez perfuzia instituita.2012-Pacienta suporta sonda. pentru a depasi aceasta faza grea. ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala.10. anxietate. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice . prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. increzatoare. . alimente semisolide (piureuri . 80 .2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila. De perseverat. Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte . execute miscari cu mana si piciorul stang.

receptiva. Pacienta sa capete cunostinte despre boala. prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent. Observ si notez schimbarile.. dispozitie. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala. Discut cu pacienta cauzele disconfortului. prezinta buna starii de satisfactie. 30.Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica. modul de manifestare. tratament. mod de recuperare. masurile preventive si curative. prevenirea recidivelor. Deficit de cunostinte Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. 81 .10.2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta.

v.5 gr% 0.-2 ml sange simplu nehemolizat .v.5 ml oxalate de 90”-150” sodium 82 Timp HOWEL 220” .v.O.Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.v.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p. T.P.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.57 gr % 124 mg% Punctie capilara –glucotest 80.8/ Steril +1.4 citrat de Na 3.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 4. 202 mg % 28u. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride Fibrinogen 50 mg% 200-400 % mg 50 mg % 220 mg % cretinina glicemie -b=1-1.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.4mg p.v.i.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.i.v.G.120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na. 20u.000/mm 6 ml / 1h Cholesterol T.5 ml sange / 0. 4-13u.i.6 ml sange.5gr% -f=0.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.000400. 4.G.5 mg sange +0. 140-220 mg % 5-17u.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.

in urma tomografiei. . semnul Babinski present. 83 .Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga. alcool. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator. I s-au administrat medicamente antiedematoase. sarac in grasimi animale. Externarea pacientei Data externarii: 06. cola. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament. cu tulburari de deglutitie. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. tensiune electrica).11. Se alimenteaza singura. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. pareza faciala stanga. -control periodic la medical de familie.2012 Starea la externare: ameliorate. fara tulburari de limbaj.6.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu II. -control medical dupa o luna de la externare. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic. foc. -renuntarea la cafea. diuretice. hipotensoare.

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII 84 .

Indiferent de forma : ischemic.. a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang. hemipareza dreapta. hipotensoare.R. . diuretice. catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor. hemoragic. AVC este o boala grava.M. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase. encefalopatie hipertensiva.” 85 .CONCLUZII AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului. altadata considerate ca fiind lucruri firesti. pierderea starii de constienta.I. la internare prezenta cefalee. Starea generala s-a imbunatatit. a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB.V. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. asupra unei functionari a organismului. a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta. de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate. cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta). Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante. . totul e .. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist. nimic.Sanatatea nu e totul. este o boala chiar cauzatoare de moarte. deviere spre stanga.S. in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate. In lucrare am prezentat trei dintre ele : . hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). dar fara sanatate.. . raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. cu urmarile anterior enumerate. ameteli. hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator. HTA. La externare. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI.. in varsta de 55 ani. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic. Dupa 10 zile de spitalizare.. impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile. starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. in varsta de 79 ani.P. diuretice.. hemiplegie stanga.

HTA . VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita CAZUL B NUME.V. carotidian stang.PRENUME : P. al membrelor -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : 26. VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea CAZUL C NUME. ora 10:00 8.PRENUME : S.2012 ora 13:50 24.hemiplegie stanga .10.I.2012. AVC ischemic VB AVC hemoragic.PRENUME : R. VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta.10.M.SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI CAZUL A NUME.2012 ora 14:15 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: AVC cardioembolic hemipareza dreapta.10.

-comunicare ineficienta la nivel motor (stanga ) INTERVENTII ZILNICE 87 .PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE PROBLEME SPECIFICE CAZUL A -alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena -deficit de cunostinte -dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta) CAZUL B -disconfort -risc de accidente ( caderi. loviri ) -incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal CAZUL C -alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata -perturbarea stimei de sine -disconfort.

-sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice -sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.regim de viata .pentru a preveni un nou accident vascular -sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. CAZUL C -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie) 88 . CAZUL B -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine -sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.OBIECTIVE COMUNE OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A -sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate .sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala .

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept. invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie. 89 . identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere. pe care il efectuez la indicatia madicului -ii explic pacientei ca pentru a se face bine . pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele.I. vointa sa conteaza foarte mult .efectuez miscari passive. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang . formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu. efectuez miscari passive . -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare.V. insotesc pacienta la baie .M. PACIENTA:P. empatie -favorizez vizita membrilor familiei -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei. prin miscari de flexie . solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie .ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute.invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila . ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical . apoi propozitii simple. pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical .extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute . sa realizeze o perceptie justa a realitatii INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI PACIENTA:S. solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie . pentru a depasi aceasta situatie grea. ii acord atentia cuvenita. prin miscari de flexie.

desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea . cola. alcool . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S.RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R. inot . -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat. sofat . -regim alimentar sarac in grasimi animale . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP. -regim desodat . sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime. cafea .I.V. tensiune electrica ) -a se evita consumul de cafea. cola -evitare a situatiilor cu risc.M. sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc -a se evita consumul de alcool . alcool. 90 . cola.

V. .ANEXE TRATAMENT ADMINISTRAT 91 PACIENTEI : P.

35 1 fiola / zi 1 fiola 1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi 500 ml 1 fiola – 5 ml 1 capsule 1 fiole metoprolol DIGOXIN Tablet Per os tablete 2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi 1 tablete 1 tablete 92 . SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie – i. v.i.ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina 4 tablete / zi 1 tableta 1 tableta / zi 1 tableta mg .Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PREDUCTAL Tablet – 75 mg Per os FUROSEMID Fiole Perfuzie .surmenaj psihic. v. capsule fiole Psihostimulant Combate astenia .

surmenaj psihic.ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola 2 tablete / zi 1 tableta 1 tablete / zi 1 tableta 1000 ml/ zi 500 ml 1 tablete / seara 1 tablete Algocalmin Fiole intramuscular - Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml 93 .Tratament administrat pacientei S.I.: Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PIRACETAM ASPENTER Tablet – 75 mg Per os Tablet Per os FUROSEMID SER FIZIOLOGIC ENAP Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet – 5 mg Psihostimulant Combate astenia .

M. surmenaj psihic. ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 2 fiole / zi 1 fiola 1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi 1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN capsule Fiole intramuscular tablete - 1 capsule / zi 2 fiole / zi 1 capsule 1 fiola – 2 ml 1 tablete / zi 1 tablete 94 .Tratament administrat pacientei R.: Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID Seringa Pa subcutanat Tablet – 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete Psihostimulant Combate astenia.

PUNCTIA VENOASA Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie . hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI -venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ). Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut. diametrul 6/10. 7/10. 10/10 mm( in functie de scop ). unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic ) PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului. tampoane 95 . hematologice. serologice. aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm. pense. seringi de capacitate ( in functie de scop ). musama. bacteriologice. manusi chirurgicale. crearea unei cai de acces intr – o vena prin Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice.

-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0,5 – 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

neuronala (potentiale de actiune. etc. cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale: 1. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex. Exemplu de inregistrare EEG normala. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron. observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. Figura1. Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat.Amplitudinea reflecta nr. 99 . Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. aproximativ 50 μV si frecventa medie. potentiale sinaptice.) contribuie la realizarea ei. amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Unde alfa. 8-13 Hz (cicli pe secunda). amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2). Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1). iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma. In mod normal. Se presupune ca aceste unde reflecta Figura 2. Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica.

Prezenta undelor delta la adulti. Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura 3). Unde beta 3.activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. neexistand practic zone corticale de maxma incidenta. Spre deosebire de ritmul alfa. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale. Figura 3. Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. 100 . Desi sunt normale la copii. etc. a unei stari emotive. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior. 2. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie. Unde teta 4. in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Figura 4. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta.

5. In cazul crizelor de epilepsie. Neuronii functioneaza asadar. infectii. Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara. EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica. teama. la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. tumori. deoarece hematomul impinge cortxul in jos. EEG este Figura 5. este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame). Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta. EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor. Undele gamma folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale. etc. ca de exemplu: perceptia. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana. rezolvarea unor probleme complicate. diferiti stimuli) sau patologice. 101 . boli degenerative sau metabolice. crize de epilepsie. Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). dereglari ale somnului. Deasemenea. constiinta. EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare.

16 ani. Pacient in coma.Exemple trasee patologice EEG Figura 6 . cu sindrom Reye. EEG in timpul somnului non-REM la copii. 102 . Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice Figura 7.

determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica.Figura 8. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV. Nistagmus reprezinta miscarea involuntara. vertical. Se formeaza astfel un potential de dipol. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul. corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei. EEG pacient. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal. 65 ani cu encefalita Herpes simplex. Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde Electrooculograma Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. Directia miscarii rapide determina directia in care 103 . oblic sau rotator. ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. cu o valoare medie in jur de 100 μV.

ca masura a activitatii neuronale. Alte metode de investigare a creierului CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si 104 . dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva. Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale).se produce nistagmus. in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga. PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier. Figura 9. Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului). schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor. astfel.

zonele active din creier. ANGIOGRAFIA CEREBRALA . se pot identifica prin masurarea radioactivitatii. In cazul folosirii carotidei . PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica.Arteriografia cerebral : . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. usual . MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa. obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier. evaluarea functiilor vitale . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale. se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . vasele cerebrale sau femurale . Pregatirea pacientului : -sedare .este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . • Semne spontane 105 . testarea la iod . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida .asigura necesarul de energie. explicarea procedurii . durata 2 – 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic.

apoi se opreste brusc. In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. in cazul unei fistule labirintice. cu ochii inchisi). in pozitie fixa. in loc sa urmeze o linie dreapta. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. care poate fi orizontala. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. se masoara durata nistagmusului. bolnavul. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. cu ochii inchisi). de la un pol la altul. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. • • 106 . cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. • Semne provocate • • • • Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. La trecerea curentului electric. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. timp de 2 minute.• • Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). Daca exiata o leziune labirintica. care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica.

107 .

108 .

Documentele pot fi : scrise. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional. stabilirea formelor de AVC. statistice. METODA : . pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru.10. evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. 1 si nr. sex. Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. 12 pacienti diagnosticati cu AVC. o obligatie. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive. domeniul de activitate.INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27. iconografice. tratamentul administrat. fonice. data si ora internarii. in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate. stare civila. RESURSE UMANE : Salonul nr. c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale. nationalitate. foto. antecedente heredo-colaterale. sfincteriene. mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt. un drept. 109 .2012 – 2. domiciliul) motivele internarii. un text ce ofera o informatie.11. SCOP : Culegerea datelor ( varsta.2012 ) ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator . Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate. 2. dizartrie. bolile insotitoare. verbale. controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. de comunicare.Studiul documentelor – Documentul este un obiect. trofice. sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. senzoriale.

2 femei.REZULTATE : Varsta : 50 . 4 barbati ) 110 . 4 barbati ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei.infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei.4 femei. 6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei.medic de familie. 65 – 80 ani . 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei. 1 barbat. 1. 2 barbati. 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei. 4 barbati. Sex : 6 femei.65 ani . DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 .

variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica. crurala. tulburari de mers si echilibru. tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee. ameteli. DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular. brahiala ). etc. tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei. 111 . somnolenta si stare comatoasa. lipsa autonomiei in ingrijirile personale. stari de incordare. incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei. 1 barbat ) hemiplegie ( faciala. 2 barbati) AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient. conflictuale si de tensiune emotionala. STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei. 4 barbati ) rural – 6 pacienti ( 4 femei. arteroscleroza. coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie). oboseala fizica. 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie. 3 barbati ) tulburari de vedere. hemiplegie. alterarea comunicarii verbale. diminuarea fortei musculare. tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie.itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial. excese alimentare si/sau alcoolice. 3 barbati) • • • • AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie. 1 barbat) tulburari respiratorii. 2 barbati ) MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : • • • • • vertij. problemele pacientilor sunt : alterarea mobil. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. tuburari sfincteriene : 1 pacient. traume psiho-afective. varsaturi. FACTORI DETERMINANTI : HTA.DOMICILIUL : urban – 6 pacienti ( 2 femei. afazie. insolatie.

2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura. loviri. iar pentru supravietuitori. reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta. . tulburari psihice.ceilalti 5 pacienti ( 4 femei. de sechele neurologice importante : paralizii. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele. alimentatie inadecvata prin deficit. 1. riscul alterarii tegumentelor. risc de accidente ( caderi. contabilitate. simptomatologia este caracteristica.- alterarea conceptiei despre sine.3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal. . 3. evolutia fiind rapida spre deces. 2. In functie de vasul afectat.4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei. 112 . CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita. 1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza. raniri ). am concluzionat urmatoarele : .

Aurelian ANGHELESCU. Editura Medicală. Niculescu. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI. Lucreţia TITIRCĂ. Lucretia TITIRCA.I. Editura CORINT Bucuresti.Editura Medicală. Marin CIOBANU.MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. 2004 4. Bogdan Voiculescu. Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a . 2006 113 . Editura CORINT. (coordinator Lucreţia TITIRCĂ). 2002 2.Editura Viaţa medicala românească. Bucuresti. Manual de medicină internă pentru cădere medii . Radu Carmaciu. Cezar TH. Bucureşti 2013 3. 2002 5. Editura STIINTA SI TEHNICA . Lucretia TITIRCA . Editura Naţional Bucureşti.Bucuresti. Bucureşti. BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI. Ghid de anestezie/terapie intensivă. 2006 8. BUCURESTI 1996 7. Neurologie. Ion CRISTEA. Constantin POPA. Editura Viata Medicala. 2000 6. ROXANA ALBU. 1996 9. Lucretia TITIRCA. Editura Viata Medicala.. Editura Viata Medicala. Editura All Bucuresti. Urgenţele medico-chirurgicale sinteze.BIBLIOGAFIE 1. Neurologie si psihiatrie. Anatomia si fiziologia omului.Bucuresti. Corneliu BORUNEL. 2006 11. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI. Carmen Salavastru. Dan Cristescu. 2006 10. Gheorghe VUZITAS. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale vol.Bucuresti. Bucuresti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->