INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

1

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 ). ” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

2

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.CAZUL C . CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE 4 .V.

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 5 .

formeaza sistemul nervos.N.Acesta se imparte in: S. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative. Rolul sistemului nervos: • • Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne. Sistemul nervos este impartit in: 6 . NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea.1. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: • • • • • I.care asigura legatura organismmediu exterior.1.N. central – encefal + maduva spinarii S.

doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central . reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului.termoreglarea. doi lobi parietali. trunchiul cerebral si cerebelul. printer care metabolismul intermediar. • • • Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. tulburari de comportament. SISTEMUL NERVOS SOMATIC SISTEMUL CENTRAL: NERVOS ENCEFALUL. unele acte comportamentale. setei si satietatii. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali. vizuale si auditive. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile. Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.a.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si 7 . cu exceptia celor olfactive.releu al sensibilitatilorvizuala si auditive.deci sediul miscarilor voluntare.impartit in trei zone: creierul mare. hipotalamusul – central superior de integrare. secretia endocrina. leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii). tulburari in exprimarea verbal si scrisa. ritmul somn-veghe s.I. metatalamusul. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. digestia prin centrii foamei.

santul colaterar si santul occipito-temporal. situate inaintea santului central: lobul parietal. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal. substanta cenusie este dispusa la suprafata. deasupra scizurii laterale. formand scoarta cerebrala. comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii. SCOARTA CEREBRALA Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului.intre care se delimiteaza giri orbitari. 8 . si. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. Pe fata medial se observa santul corpului calos. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.mediala si inferioara(bazala). santul olfactiv.II. care adaposteste bulbul olfactiv. inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum. occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos. Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. situate anterior de fisura lateral. situat posterior de fisura lateral. lobul occipital situate in partea posterioara. Ca si la cerebel. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral. lobul temporal sub fisura lateral. si lob temporo-occipital.

invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). Functiile motorii. PALEOCORTEXUL (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv. talamus.formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul. voluntara si involuntara.ANS. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica. Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. epitalamus si mai putin cu neocortexul. 9 . reflexul de aparare). Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare—activitatea nervoasa superioara. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.. Reflexul conditionat este un raspuns. Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. asociative si motorii. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive. hipotalamus.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar.

La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. fotomotor si lacrimal. masticator. putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. puntea lui Voroliv si mezencefalul.La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. de voma. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. excrescenta a durei mater cerebrale. de clipire. Este situat inapoia bulbului si a 10 . tuse. stranut. cardioinhibitatori. Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. de deglutitie. Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului. Ambele procese sunt extrem de mobile. Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita). Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator. de acomodare. Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. cardioacceleratoi.

de unde si numele. numite emisfere cerebrare. cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV.In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie.arborele vietii’’ . Are forma unui fluture. se afla un strat de substanta cenusie. care trimite prelungiri in interior.puntii. iar altele foarte adanci in numar doua. Cerebelul este legat de bulb. structural. cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. potrivit localizarii lor: anterioare. MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central. adapostita in canalul vertebral. Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. laterale si posterioare. care delimiteaza lobii cerebelului. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii. dand.vermisul si doua portiuni laterale. prezentand o portiune mediana. delimitand lamelele cerebrale. punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala. altele mai adanci. 11 . care Lobi sunt: anterior(neocerebel). mijlocii si superiori. inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne. La exterior. Maduva spinarii contine. Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare).. madular(arhicerebel).astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). care formeaza nucleii cerebelului.voluminoase . Unele sunt numeroase si superficiale. aspectul unei coroane de arbore. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente. in ansamblu. o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase. care formeaza scoarta cerebelului. cei mijlocii contin numai fibre aferete. posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului.

piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv . Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al 12 . fibra musculara striata. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale. Acestea sunt reflexe de aparare. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR).Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi.o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului. Reflexele miotatice sunt monosinaptice. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere.

forma neuronilor este variabila .’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central . de defecatie si sexuale. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.(scoarta cerebrala . Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior .cardioacceleratoare.]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ). sudorale. sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ). In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare). neuronii pot fi ‘. de asociatie. de mictiune.cerebeloasa .piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ).din punct de vedere al formei si al dimensiunilor . Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii. Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Reflexele spinale vegetative. pupilodilatatoare.cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva ). sunt foarte diferiti .au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t .multipolari – au o forma stelata .) 13 .piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .unipolari. Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).bipolari de forma rotunda .doilea . neuroni de asociatie si neuroni motori.ovala sau fusiforma .coarnele anterioare din maduva spinarii . dar si de cai scurte . In functie de numarul prelungirilor .

ribozomi.cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ).ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ).acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica .prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) .in ele se gasesc neurofibrile .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric .in portiunea lor initiala sunt mai groase .plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire . Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic .prin dendritele lor . reticul endoplasmatic .vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.care .apoi se subtiaza .axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica .receptori .receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ).aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli .de sustinere si in conducerea impulsului nervos .incluziuni pigmentare si organite specifice . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri .motori.membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii .dendritele. neuronii pot fi .ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care 14 .de-a lungul traseului sau . cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic .neuro.lunga (uneori de 1m) si mai groasa . functional este celulifug .Dupa functie .intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori .delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii.corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor .prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care. Dendritele .cu 1-2 nucleoli .

NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ). In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul axonului .se regenereaza de-a lungul axonului. DE PROTECTIE . care se repeta .inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa .CELULA SCHWAUN. MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE .VARIABILE CA NUMAR . NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL .potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor. Nevroglia La mamiferele superioare .OLIGODENDROGLIA.aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior .asadar . ASTROCITUL .unde s-a produs potentialul de actiune anterior . Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate. aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL . TROFIC . Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE . AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI .ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ).butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. 15 .urmatoarele structuri.membrana este in stare refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou . adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .

a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare . Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale.calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului.numarul acestora sa scada accentuat .. Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice . Alti receptori sinapselor (cofeina) .altele o scad (unele 16 . sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara . vestibulare). diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative.raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.pentru ca . Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul .musculara sau secretorie .desi similara cu cea neuroneuronala. in acest caz .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice). Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .calea aferenta .Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie .in snc .in urmatorele milisecunde . Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ).axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic .centrii nrevosi . Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).la nivelulsinapselor .transmiterea se face intrun singur sens . auditive.

din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule.stimulati chimici :muguri gustativi .primesc stimuliide la muschi .prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv.activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). In functie de provenienta stimulului se deosebesc: • • • Exteroreceptori. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central 17 .stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact . Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor.epiteliul olfactiv. in ciuda mentinerii acestuia .primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori. corpii carotidieni si aortici.vibratii si presiune .nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse • • • Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori. dar .in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza • Chemoreceptori. articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii . Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni. In functie de viteza de adaptare : • • Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului.tendoane . fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice.

cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea . midriaza . nigstagmus si tulburari de echilibru . Nervul IV .olfactiv(senzorial):anosmie. imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului .oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara .trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare . Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust . Nervul VII . Narevul VIII . Nervul V . Nervul II optic(senzorial):amauroza. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala . strabism. din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .fie motori sau micsti . paralizia muschilor masticatori .trigemen.acromatoxie.cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi.facial(motor):paralizia fetei . scaderea secretiei lacrimale si salivare . fata asimetrica . Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice .hiposmie.capul si membranele mucoase. Nervul VI . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I . tulburari de gust . Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) . fata . strabism intern.nictalopie . Nervul III .anastazia mucoasei bucale . paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. diplopie .Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc. comisura bucala coborata .acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate .oculomotor-extern (motor): diplopie .cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi).parosmie.trismus(inclestarea maxilarului ).ingustarea campului vizual . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi .hemeralopie. 18 .

paralizia maschilor trapez . presiunea sanguina. Nervul XI –spinal (accesor. respiratorii si endocrine. 19 . Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta.motor senzitiv .fonatie intestinale. Dimpotriva. Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii. influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. tulburari in articulatia Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali. influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. de asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza. distributia sangelui.motor):tilburari de fonatie . paralizia laringelui si valului palatin . Nervul XII . secretia.hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor . secretor pentru toate organele interne toraco- abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii . celalat inhiba. Simpaticul si parasimpaticul exercita Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa. Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. recventa miscarilor respiratorii. etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare. digestive . II. tulburari in masticatie si inghitire. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: • • • III+IV – din mezencenfal V+VI+VII+VIII. Astfel.din punte IX+X+XI+XII – din bulb si hemiatrofia limbii . si sternocleidomastoidian. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV aceea este numit si sistemul nervos autonom. deglutitie .Nervul X -vag (mixt.

care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele. cardiopatie 20 . CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente. centripede. muschi. ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga). frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. aferente. care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi). infarct miocardic sechelar. arteroscleroza). talamus).2. se favorizeaza mentinerea homeostaziei.Prin aceste actiuni antagoniste. aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb. DEFINITIE. BOALA. I. tendoiane. CLASIFICARE DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului. eferente. centrifuge. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente. cerebel. hemiplegie ischemica. anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA. ETIOLOGIE. cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta).

tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant. toxice. c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. totusi hemoragia cerebrala. arteroscleroza. nicotina. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. apar mai des la barbati. hipertensive si eterogene. toxice. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii.lan metabolic. intensifica unel tulburari de coagulare sanguina. adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. alcool. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc. etc. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe. cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina. C. Ea este implicata in producerea structurii vasculare. creste secretia de catecolamine si insulina. cauzeaza o serie de disfunctii pe p. avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale.A. arteriiopatii de cauze variate. B. ca si infarctul cerebral. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar. alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange. mareste concentratia de acid uric in sange. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos. boli sanguine. Factori declasanti 21 .

Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei.. tahicardie. excesele alimentare si/sau alcoolice. brutala. colaps. tegumentele sunt rosiatice. functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. starile de tensiune emotionala. temperatura corpului este rar modificata. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie. starile conflictuale. isntalarea comei este supraacuta. reflexele sunt abolite.- traume psiho-afective. insolatia. Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee. aparitia edemului cerebral este progresiva. oboseala fizica. LCR este hemoragic. redoarea cefrei este absenta. deficit motor discret. se instaleaza hipertermia. varsaturlie sunt frecvente. sunt posibile varsaturi. tegumentel devin palide. hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata. apare HTA. tonusul muscular este scazut. se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi. tonusul muscular este crescut. 22 . hipotermie. facies vultuos. incontinenta sfincteriana este frecventa. rapida. dar nu brutala. de obicei redoarea cefei este prezenta. respiratia este normala sau modificata. varsaturi si este insotita posibil de convulsii. este posibila incontinenta sfincteriala. respiratia este profund alterata. pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti. uneori tatraplegie. variatiile bruste de temperatura si de presiune. circulatia si respiratia sunt normale. hTA sau TA normala. vertij. tulburari vizuale (cecitate). Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata). LCR sanguinolent. apare paralizia membrelor. LCR este limpede. prezenta unor dureri viscerale. Formele de coma sunt: Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta. starile de incordare. pacientul prezinta midriaza. instalarea comei este acuta. este prezenta HTA. deficitul motor. pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala). aparitia edemului cerebral este rapida. cianotice. Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii).

2. Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord.XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat. defect de constienta). SIMPTOME. fara pierderea starii de a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC Accident vascular ischemic: I. b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca. tulburari de sensibilitate segmentara (brahial. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1. fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru. afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii). ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei.I. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie. deficit motor (paraplegie. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa. monioplegie crurala). crural). tulburari in coordonarea miscarilor) II. vertij (sindrom vestibular). deficit motor (hemiplegie facio-brahiala. mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore). obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de 23 . paralizii de nervi cranieni (III . apatie sau din contra euforie). tetraplegie. tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp). EVALUAREA UNOR SEMNE.3. Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual). leziunile sunt permanente si definitive. 3.

2. In formele grave evolutia este rapida spre deces. faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere. 24 . Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. X.sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune). surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii. modificari de tonus muscular. XI. de fonatie. XII: tulburari de deglutitie. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX. de sensibilitate a vaslului palatin. paralizie faciala. VIII: paralizia miscarii globilor oculari. miscari involuntare. La nivelul arterei bazilare. de troficitate a limbii. bolnavul isi priveste membrele paralizate. 3. IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa. In formele de supravietuire sechele sunt severe. VII. lezarea este in trunchiul cerebral. b) In teritoriul VB 1. amigdalelor. miscari involuntare. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate. cerebeloase. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare. Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa. ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. tulburari ale starii de constienta.

varssaturi. un riol deosebit il are explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism. In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi. evidwentiatra in punctia rahidiana. Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa. a bolilor de colagen. impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee. administrarea necontrolata de anticogulante. endocarditei lente. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. tulburari vegetative. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari. evolutia fiind rapida spre deces. insolatii. in boli hepatice si renale. variatii ale TA. 25 . leucemii. in boli de sange (anemii. paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). ameteal cateva zile. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR. II. purpura trombocitopenica). angiom). ASC. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului.Accidentul vascular hemoragic I. fotofobie. dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive. TBC-ului. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii. tumori si metastaze cerebrale. atitudine in cocos de pusca. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. luesului.

Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. punte. bolnavul intra in coma de la inceput. vertij. somnolenta. varsaturi. pedunculi). tulburari vegetative mari. bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii. 26 . • Hemoragia de emisfera cerebrala. redoare de ceafa. incontinenta sfincteriana. crize de epilepsie. congestionata. gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. fulgeratoare. deficit motor la nivelul unor segmente. crize de rigidate decerebrata. varsaturi. fata este cianozata. crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile. • Hemoragia de trunchi cerebral (bulb. Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. tulburarile vegetative sunt prezente. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila.Daca hemoragia este masiva. obnubilare. bolnavul are starea de constienta altereta. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta. varsa. hipertermie. tulburari de vorbire. Formele clinice • Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda. cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. In faza acuta. clinic se manifesta prin cefalee.

pontine. mezencefalice). Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. 27 . unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. sindrom bilateral. hipotonie mjusculara si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi. tulburari de coordonare. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga). se observa paralizii ale nervilor oculomotori. artera comunicanta posterioara. tulburari de coordonare a miscarilor. avand tendinta de cadere pe spate. coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara. Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga. nepereche). artera vertebrala (dreapta/ stanga). artera cerebrala mijlocie (sylviana). Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II. • Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra ortostatismul. Artera bazilara (unica. tulburari cardiace si respiratorii. paralizii de nervi cranieni (VI. VII). laturi de tulburarea starii de constienta. II. I. Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga).Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii. vertij. Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala. Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica. se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare. artera cerebrala anterioara. modificari ale tonusului muscular. artera carotida externa si interna dreapta si stanga. Date anatomice de vascularizatie cerebrala Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I.

Intre cele doua teritorii vasculare. mezencefal. Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. VII. perechile IX. mobilizarea pasiva. observarea respiratiei. 28 . b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza. creaza conditii optime de spitalizare (microclimat. pat dotat cu tot auxiliarul necesar. zona subtalamica. carotidian si VB. deoarece aprovizioneaza cu sange. XII – bulb. asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala.Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV – mezencefal. punte. contribuind la restrangerea. perechile V. hipocampul. aria hipotalamica posterioara. baston). pozitionarea corecta a bolnavului. prin sistemul de anastomoze. exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. masurarea TA. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat. intr-un anumit teritoriu. sursa de oxigen. VIII – punte. crearea unei obscuritati). cadru metalic.4. incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate. eventual indepartarea protezei mobile. X. ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant. la limitarea zonei afectate de ischemie. eliberarea cailor respiratorii superioare. I. XI. mobilizarea activa daca starea lui permite. VI.

Volum: 100 -150 ml . Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ).De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi. limpede ca apa de stanca . pH = 7.4 – 7. in afectiuni neurologice si neurochirurgicale. Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari ). cu rol nutritiv si excretor .sifilisul SNC Biochimice LCR = solutie apoasa . observa integritatea mucoaselor. Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene. prin punctie ventriculara .atipii celulare ) • • • Bacteriologice – BK si alti germeni Serologice . Se fac examinari : • Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite . bogat salina . suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. polinucleare . unor punctii lombare.La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia . eozinofile . capacitatea de deglutitie.5 29 . recoltarii produselor pentru examene de laborator. care circula in spatiul subarahnoidian . respecta si asigur regulile de asepsie. D =1005 – 1009 . scrie. cu rol de protectie a SNC . occipitale. serveste medicul cu materialul necesar. citi. RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV . examenlului fundului de ochi. Este o metoda de rutina al starilor comatoase .aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta.Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara. examinari radioactive cu radioizotopi. Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice. Recoltarea se executa pe nemancate. examinari electrice. sau se masora tensiunea cu manometrul Claude.

Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros . pentru aceasta . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F. 30 .Punctia . MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul .deoarece . toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi .O. cu 30 minute inainte de examinare . exista riscul de a provoca accidente foarte grave . EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care Examinarea se face mareste elementele intr – o camera obscura cu ajutorul de 15 – 20 ori . prin 10 – 20 cm apa in decubit lateral 20 – 25 cm apa in pozitie sezand 0 – suboccipital 0 – 5 cm apa la sugari este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor extragerea de lichid .O. macula ( pata galbena ). Administrarea glaucom .Tensiunea : • • • • • Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui . ceea ce poate cauza moartea . imediat dupa examenul F. In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival . vasele retiniene .pentru a verifica presiunea intracraniana . pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ). retina .) este necesar ca pupila sa fie dilatata . papilla nervului optic ( pata oarba ). producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) . .

al traumatismelor cerebrale . leziuni vasculare . electrozii sunt atasati pe cap • pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat .E.C. boli neurologice .5 – 3 c/s E.A. tumori cerebrale . se indica : in bolile cardiovasculare . se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie. 8 .E.Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . testul nu este dureros . pulmonare precum si in tumori cerebrale .A. ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E. 12 sau 24 derivatii .C. 6 .G. nemiscat . cu ochii inchisi . si masurarea T.R.G. dupa numarul canalelor pentru care sunt construite .R. Pregatirea pacientului : • • • • 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult . pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul 31 . 10 .= 35 mmHg +_10 Examenul F. Pe traseele obtinute . Se pot inregistra simultan 4 . renale .O.Valoarea normal a T. se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0. diabet zaharat . ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului . al infectiilor neurologice .

substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . care poate fi orizontala. In cazul folosirii carotidei . • • Semne spontane Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. testarea la iod . in pozitie fixa. Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . explicarea procedurii . ANGIOGRAFIA CEREBRALA • Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . timp de 2 minute.• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . evaluarea functiilor vitale . Pregatirea pacientului : o sedare . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . vasele cerebrale sau femurale . pe verticala sau rotatorie) • Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. durata 2 – 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . usual . 32 . cu ochii inchisi).

bolnavul. in loc sa urmeze o linie dreapta. La trecerea curentului electric.5. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. in cazul unei fistule labirintice. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). de la un pol la altul. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) • Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. • Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. PARTICIPAREA INTERVENTII ASISTENTEI AUTONOME SI MEDICALE DELEGATE LA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 33 . apoi se opreste brusc. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. • • Semne provocate Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. se masoara durata nistagmusului. cu ochii inchisi). care in mod normal este de 10-20 secunde) • Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. Daca exiata o leziune labirintica. • Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. I.

aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta). scaun. ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. solutii de glucoza hipertone. corticoizii . efectueaza igiena generala si corporala. temperatura. respiratie. Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone .Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. 34 . sa nu fie degradate alterate  Respectarea caii de administrare  Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic  Respectarea dozei prescrise  Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului  Evitarea incompatibilitatii intre medicamente  Servirea pacientului cu doza unica de medicament  Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor  Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise  Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor  Administrarea imediata a medicamentelor deschise  Prevenirea infectiilor intraspitalicesti Asistenta medicala asigura tratamentul la pat . Reguli de administrare a medicamentelor:  Respectarea medicamentelor prescrise  Identificarea medicamentelor prescrise  Verificarea calitatii medicamentelor. corticoizi. solutii clorurate izotone . diureza. asigura alimentarea la pat activ sau pasiv. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort. previne complicatiile. TA. Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol. bolnavilor . solutii clorurate izotone. supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls. desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. mucoase). tegumente.

vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament . capsule . vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale . aliment si otrava . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : • DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare 35 . Ele se administreaza pe diferite Cai directe : • • • • • • • • suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala .gastric . sublinguala .traheobronsica ) urinara ( uretrala ) Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) . drajeuri . medicament sau toxic . intestinala ) respiratorie ( nazala . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament .Medicamentele sunt substante de origine animal . folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor . solutii ) .

altele in timpul alimantatiei ( fermenti 36 .deoarece unele descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. A RITMULUI substante se MEDIC – este obligatoriu . consistent .precipitare . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor . Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica. lichefiere • • RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie . tulburare . degradate . forma de prezentare . chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni .• • • DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea . culoare . sedimentare . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si . miros ) • VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate . dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare . pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : • • RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj . nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) .

. chimioterapeuticelor al caror ritm impune • EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI . a adusa imediat la cunostinta sau a orarului va fi 37 . Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze . cu exceptia antibioticelor trezirea . ADMINISTRAREA ordine : MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea • LAMURIREA cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul .digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) . • ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR . nerespectarea dozei. incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii .orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului .Nu se respecta orarul de administrare cand • • RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . • • SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA • • • • • • • Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei . Schimbarea caii de administrare madicamentului .

absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj. I. PROGNOSTIC AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. COMPLICATII. • -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. • -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei . Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii.medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu. deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect. Hemoragia subarahnoidiana. In formele grave evolutia este rapida spre deces.astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita. EVOLUTIE.6. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. informele cu supravietuire sechele sunt severe. BOALA. 38 . daca nu s-a produs cu sangerare masiva. se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord.

Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului. sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil . alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus . o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . tulburari psihice. mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic . de vorbire . procesului de gandire . paralizii sechelare de nervi cranieni. evitarea expunerii la caldura excesiva . alcoolismul parintilor . renuntarea la tutun . care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere .Alte complicatii sunt: apilepsia. convulsii . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT .7. control periodic al acitatii vizuale . tulburari pshice). alcool .de sechele neurologice importante (paralizii. Un ameteala ( vertij ) . cafea in exces . tulburari vegetative trenante. rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului. Simtomele unui 39 . 1. nasterea sa se faca in unitati spitalicesti . grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a Profilaxia secundara afectiunilor . de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita . evitarea stresului emotional si a oboselii fizice . Pentru unele avut un persoane . tratamentul HTA . sifilisul . prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un AVC ar putea sa apara in curand.EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: • • • • • • • • • • in perioada embrionara . Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori .

poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . cafea in exces. alcoolismul parintilor. grasimi de origine animala. Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . sifilisul. La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom .AIT . pot leza creierul fragil al copilului. se recomanda continuarea examinarii . Renuntarea la tutun. Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . alcool. 40 . Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC . de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil. Tratamentul HTA. Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara. Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara .Daca la pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) . Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos. Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice. totusi . Control periodic al acuitatii vizuale. sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute . Evitarea expunerii la caldura excesiva. Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic. al TA. rubeola mamei. desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti.

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: • • • • • • Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; • • Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile – pe fetele palmare Mainile – pe fetele dorsale Palmele – interdigital Degetele – cu palma opusa Policele – cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. • • • • • • Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE
43

Colaborarea cu echipa de ingrijire II.1.Studiul documentelor medicale . Surse de date: . II.CULEGEREA DATELOR 1.Indirecete : dosarul medical actual.M.1.PACIENTILOR CU AVC CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R. ecgipa de ingrijire.Observatia .1. familia 2.Directe: pacienta .DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILE 44 . Metode de culegere a datelor: .Interviul .

avort spontan 1. munceste in gspodarie si agricultura.2.Menarha la 14 ani.INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.3. TBC-ul in familie. .a.1.Bolile copilariei fara a preciza care anume.d. incalzire cu lemne.Menopauza la 50 ani.3.Sarcini 2: nasteri 1.c.Antecedente personale Fiziologice : .1. II.2. infectia HIV. emisiuni tv.Motivele internarii 45 . Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj.2. Patologice : . .Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte.a.2. conditii relativ igienice.58 m Grup sanguin : B III RH+ 1. 1.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.2. II.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1.b.

organe de simt: Babinski pozitiv dreapta. ROT dr<st..Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide. normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru. se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate. splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil.d.- Deficit motor al membrelor de partea dreapta. 1.3.M. hemipareza dreapta. AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu. endocrin. in varsta de 79 ani.2012. prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta.3.e. 1.c. glob vezical Sistem nervos. nedureros la palpare Ficat.Data internarii 26.3. ora 10:00 1. fara tulburari de limbaj.10.Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang. murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg. cai biliare. 1. mobil Aparat respirator: torace mobil.Istoricul bolii Pacienta R.3. 46 .b.

47 .

nu se piaptana. supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica. ingrijit. venosi. a Mucoasa nazala umeda. Analiza si interpretarea datelor II. fose Nu se spala.2. a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2 A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima 1 A fi curat. nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. dezbraca statului socio-cultural Alterarea muschiului 2 cardiac.II.2. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta. Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz 48 . aseza.1. a peretilor arteriali.

3-25°C Fara poluare fonica. de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate 1 Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta 2 Spitalizare Imobilizare la pat 2 Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2 49 . chimica.Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18. microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori.

50 .tahicardie. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta. pneumonie hipostatica. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.2.2. de a-si descheia nasturii.3. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.II.2. II. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele.4. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta. de a se incalta – descalta. escare. atrofii. anchiloze Infectii urinare II. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale.2.

ingrijorare.8) Anxietate din cauza spitalizarii. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle. 12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta. ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. treziri frecvente. 51 . a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste. 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire. somn perturbat.

INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: . Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.II.2. avea o buna postura.Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei.peratura optima.Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea 52 .Verific prezenta globului vezical . salon aerisit) .1. las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II. OBIECTIVE GENERALE II. lenjerie curate. la ore regulate si prezentate atragator .Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei. umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale . la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Asigur un climat optim (temperature optima. misca. bea.3.Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . a-si mentine tegumentele curate si integre) . o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . pun comprese calde pe regiuniea pubiana.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .3. tem.Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.3.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .

asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare 53 . schimbarea pozitiei. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale.Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii - Sa fie ferita de infectii iatrogene sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare.

2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28. T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH. uree.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata. fibrinogen.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept. timp HOWEL. 02. Digoxin.10.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi. Trombostop. autonome si delegate. extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi 54 . 26.4. apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp. R. cholesterol.II.2012 Pacienta. mai reduse la cel superior. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. triglyceride.10. ajutata se deplaseaza la toleta. 30.10.11. Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile. Clexan. transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol. dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. Piracetam. 31. P.10. glicemie.10.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28. Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor. ser fiziologic.5.

iitativ si cantitativ -ii explic pacientei care este cauza retentiei. ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei à dèmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii 26.10. de a se imbraca. episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie 28. pa maini 01. 29.10.V.10. de a se spala.10.miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire. toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga 26. nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui. in decurs de aproximativ 7 zile -antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga.10.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta.10.2012 Pacienta suporta sonda à dèmeure 29.2012 Dupa scoaterea sondei à dèmeure.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta Somn peturbat Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal.11. a se spala pe fata. a se imbraca.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste 55 .

2012 asupra Starea de neliniste a disparut. pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta. recuperare -identific manifestarile de dependent. tratament. a acceptat justa realitate cu resemnare. prezinta pacientei privind boala.seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile Devalorizarea Deficit cunostinte de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 56 . receptiva. sa realizeze o perceptive justa a realitatii.10. modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare.o fiola. sine. in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul. sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular mediacl odihnita 30.in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam. modul de participare la prevenirea recidivelor. mod de recuperare. ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele. curative. masurile preventive si despre boala.

v.5 ml sange /0. 13 u. 4.0 g% 41 % 225000/mm 5.-2 ml sange simplu nehemolizat .i.i.v.v.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13. 5-17u.G. T.5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina Cholesterol 140-220 mg% 202mg% T.000400.8/ Steril +1.i.v.v.EXAMENE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH PARACLINICE VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.G.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.5 gr% 0.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.O.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.4 citrat de Na 3.P.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.8 gr% 57 .5gr% -f=0. Uree 20-40mg% 35 % Triglyceride 50 mg% 47 mg% Timp HOWEL 90”-150” 180” Cretinina -b=1-1.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P. 4-13u.v.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 20 u.2 mm/1h MOD DE RECOLTARE p.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.v.

2012 Starea la externare: ameliorata . urmand tratament in ambulatoriu. 58 . Este externata in stare ameliorata . foc. sarac in grasimi animale. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic .semnul Babinski prezent.6. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime.in urma tomografiei .11. fara tulburari de limbaj.II. hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta . cola. Externarea pacientei Data externarii: 04. -control medical dapa o luna de la externare. I s-au administrat medicamente anticoagulante . -control transaminaze. Renuntarea la cafea. alcool. diuretice . BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat.. tensiune electrica).

Surse de date: . Metode de culegere a datelor: .Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.1.Studiul documentelor medicale . LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta 59 .Observatia .2.2. Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV II. Munceste in gospodarie si agricultura. incalzire cu lemne. familia 2.ea si sotul dipun de doua camera .Interviul . II.a.CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.b. dotate confortabil . conditii relative igienice.I.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii casaroriti).DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.Directe: pacienta .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.2.CULEGEREA DATELOR 1.Indirecete : dosarul medical actual. echipa de ingrijire.1.

3. cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. 1.c.c.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. ISTORICUL BOLII Pacienta S I .2. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani.d.2012 ora 13:50 1. -sarcini:2.nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. cancer mamar 1.a.d. -HTA depistata la 50 ani. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1. DATA INTERNARII 8.3.10.3.b.3. TBC-ul.e. -neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006 II. in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij. fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat 60 . ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .3. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE 1. infectiaHIV in familie -sora.1.2.Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata. -menopauza –la 52 ani.

fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg. sistem 61 .SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene.CAI BILIARE. relief cortical de aspect normal. fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular. ENDOCRIN.SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. sau focalizate intracerebrale. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .crome SISTEM NERVOS. AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu . urini normo.

unghii curate. 2 a merge. cefalee. Tegumente calde. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator. Digestie normal.II. Par scurt. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala. a Alterarea muschiului cardiac. sa se 2 62 .2. Alterarea centrului nervos 1 Dificultate de a se mobilize. alterarea centrilor nervosa. prescriptiilor de igiena. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice. Orar ritmic.2. umeda. Obstructii arteriale. ameteli. ingrijit. dezbraca 2 1 Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. supraincarcarea inimii 2 Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. a 2 peretilor arteriali.1. fara cosmaruri. Reflex de deglutitie present. Mucoasa bucala roz. deviere spre stanga. corpului in limite normale A fi curat. Analiza si interpretarea datelor II. A elimina Frecventa mictiunilor normale. venosi. de Ameteli. Scaun normal. piele de culoare roz. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete.

Alterarea centrului nervos 2 2 1 Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului. dificultate de limite fiziologice. igiena tegumentele si bucala.proteja spele. in vederea Sentiment de inferioritate. A actiona Timp de rugaciune. Inactivitate. a-si exprima dorintele. propriilor convingeri si valori. Slabiciune. conform Libertate. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Deviere spre stanga. Tristete.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect. sa se pieptene. mucoasele A evita Metode de destindere. Tristete. realizarii A se recrea Satisfactie. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator. Ignoranata 2 63 . de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi.

DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.2. ingrijorare.4.II.3. anchiloze II. loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. fara grasimi animale. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala. escare.2. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga. pneumonie hipostatica. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. neliniste. 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. atrofii. 64 . II. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.2. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. 4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata.2.

INTERVENTII ZILNICE .3.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.1.peratura optima. OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II. a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .II.3.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei. umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . tem.2. bea.3. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare.Asigur un climat ambiant (temperature optima. salon aerisit) . Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . o servesc la pat cu cele Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic 65 .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare . avea o buna postura. lenjerie curate. misca.

schimbarea pozitiei.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 66 .

propozitii simple 30.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului .10. diuretice. raniri Alimentatie in deficit Comunicare ineficienta Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit .10.10. P. hemoglobin a.10. timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare .5. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. glicemie . cu putina greutate in articularea lor 31.EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile.2012 TA=170/90mmHg 31.10. loviri.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte . R. EVALUARE 28.2012 -idem Dificultate de a se misca -caderi.4. hipotensoare .2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare prin da sau nu. ajutata in a se imbraca . se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii 67 .10.II. Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. apoi. este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30.

a se pe fotoliu.10.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30. modul de participare la recuperare tratament.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta. -identific manifestarile de dependent. sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile usor de 31.10. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 68 . Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala. mod de recuperare.2012 Pacienta se imbraca singura . modul de manifestare. masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28. prevenirea recidivelor. prezinta interes boala. fara a sta in fotoliu .de a incalta descalta se desbraca . curative. receptiva.

T.i.4 citrat de Na 3. 28u.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.v. 5-17u. 4-13u.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.v.3g% 40.3 g% 223000/mm 5.O.G.v.000400.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.5gr% -f=0.i.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.8/ Steril +1.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.v.4mg% Protein reactiva Present absent sau Absent cretinina -b=1-1.v.v. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride 50 mg% 26.8 gr% 69 . 20u.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2 ml sange simplu nehemolizat .G.v.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.i.P.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.2 mm/1h Cholesterol 140-220 mg% 273 mg% T.5 gr% 0.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.i.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.

neoplasm col neoperat. Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. -control transaminaze. 70 .6.10. Externarea pacientei Data externarii: 18. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. foc. Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie.II. La prezentare probe de pareza membre. plaja linguala. -control medical dupa o luna de la externare. cu deviere spre stanga.2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila . Romberg pozitiv. tensiune electrica). sarac in grasimi animale. Renuntarea la cafea.Pacienta cu antecedente de HTA. cola. Examenul CT reactive a fost normal. prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. alcool. ROT deflexie bilateral coordonare normal.

Colaborarea cu echipa de ingrijire II. echipa de ingrijire.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit).int-o casa cu patru camera si dependinte.CULEGEREA DATELOR Surse de date: . II.V.1.a.2.b.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1. lecturarea unei carti.2. Munceste in gospodarie si agricultura. LIMITE SENZORIALE 71 .CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.Studiul documentelor medicale .Observatia . incalzire cu lemne.Indirecete : dosarul medical actual. DATE ANTERIOARA PRIVIND STAREA DE SANATATE 1.Directe: pacienta . conditii relative igienice.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.1. familia Metode de culegere a datelor: .1.Interviul . Mod de petrecere a timpului liber: . emisiuni TV II.2.1.

ISTORICUL BOLII Pacienta P V . HTA 1.10.e.2. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. urini normo.CAI BILIARE.a. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1. 1. DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic.3. infectiaHIV in familie 1. -menopauza –la 54 ani. FICAT.hemiplegie stanga .3.2.c.crome 72 . TBC-ul. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul . -sarcini:2.3.3.2012 ora 14:15 1. P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu . DATA INTERNARII 24. avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. II. TA=200/100 mmHg.c. fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute . ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani.d.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili .1.Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1. in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.b.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.d.nasteri :1 . mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .3.

SISTEM NERVOS. pareza faciala central stanga. Babinski pozitiv –membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. hemiplegie stanga . ENDOCRIN.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana 73 . Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata.

relaxare. Tegumente calde. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. a gingi aderente dintilor. . A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz.1. dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. proteja tegumentele si mucoasele Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2 Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala Afectiune neurologica 2 2 Dificultate de a se mobilize. ingrijit.. Mucoasa bucala roz. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete.2.II. Alterarea centrilor nervosi de a merge. Mucoasa bucala umeda sir oz. Analiza si interpretarea datelor II.2. umeda. Disconfort senzatie de Hemiplegie. edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1 Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor 2 74 .

in vederea realizarii .3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul. 1 1 1 Tristete. vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori. amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Lipsa de cunostinte 75 . Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine. Hemiplegie: 1 2 A se recrea Divertisment .A evita Temperature ambianta inre 18. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi.

constipatie II.2. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. 9. 6. fibriatia atriala. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.4. 3. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras.3.2. ingrijorare. II. 76 .2. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. in dezordine. miros dezagreabil 8. 10. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. neliniste. 2.II. DIAGNOSTIC NURSING 1. anchiloze. pneumonie hipostatica.2. escare. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. atrofii.

salon aerisit) . avea o buna postura. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.2.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.1.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli . bea. a-si mentine tegumentele curate si integre) . lenjerie curate. la ore regulate si prezentate atragator .Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .3.peratura optima.3. misca.3. OBIECTIVE GENERALE II.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . tem.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore 77 .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii .Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei.II.Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Asigur un climat ambiant (temperature optima.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .

schimbarea pozitiei.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii - Sa prezinte minimalizarea parezei Sa fie ferita de infectii iatrogene Masez regiunile predispuse la escare. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 78 .

30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang. diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27. bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp. gatul si urechile. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta. se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele. glucide. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata.10. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. EVALUARE 24. fesele si fata posterioara a coapselor. Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana. cholesterol. de a Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie.10.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27. abdomen. de a se imbraca. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. fibrinogen. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa 79 .10.10. apoi bratele si mainile. Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. protein. pacienta se ridica in pozitie semisezand.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26. urobilogen.II. In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna. Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang).5. HLG.lipsa coordonarii miscarilor. -administrez medicatia prescrisa. triglyceride. fata anterioara a coapselor. . INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. organelle genitale 24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele.sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. timp HOWEL. partea anterioara a toracelui. P.4. . bilirubina. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. R.

Pacienta respecta programul stabilit.2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare. Ingrijirea parului. agitatie.sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile. Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina. 27.10.10.. efectul ar putea fi negative pt ea.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. 26. sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste. legume pasate ). Avand in vedere evolutia favorabila. toaleta cavitatii bucale. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta . pentru a depasi aceasta faza grea. tranzitorie. 27. prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent. . execute miscari cu mana si piciorul stang. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala. optimista. imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila. supraveghez perfuzia instituita. De perseverat. ceai ). de a se deplasa la toaleta.2012-Pacienta suporta sonda. 25. increzatoare. incearca sa se adapteze la noua situatie. Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale. anxietate. Urmaresc diureza zilnica. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine. 80 .se alimenta.10. externe.10. Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte . Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice . alimente semisolide (piureuri . Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. II explic necesitatea sondajului vezical.

10. prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. receptiva. modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent. prevenirea recidivelor. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala. dispozitie. Deficit de cunostinte Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. prezinta buna starii de satisfactie.. mod de recuperare. Discut cu pacienta cauzele disconfortului.Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta. 81 . Pacienta sa capete cunostinte despre boala. modul de manifestare. Observ si notez schimbarile. 30. masurile preventive si curative. tratament.2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic.

-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.v.4mg p. 4-13u.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.i.v.i. 20u. 4.v.v.5 ml sange / 0.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150.v. 202 mg % 28u.i.6 ml sange.Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.5 ml oxalate de 90”-150” sodium 82 Timp HOWEL 220” .-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0. 140-220 mg % 5-17u.v. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride Fibrinogen 50 mg% 200-400 % mg 50 mg % 220 mg % cretinina glicemie -b=1-1.57 gr % 124 mg% Punctie capilara –glucotest 80.-2 ml sange simplu nehemolizat .v.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.8/ Steril +1.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.G.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.O.v.v.000400.5gr% -f=0. T.5 mg sange +0.G.120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na.4 citrat de Na 3.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.P. 4.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.i.5 gr% 0.000/mm 6 ml / 1h Cholesterol T.

Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic. semnul Babinski present. diuretice. 83 . alcool. foc. sarac in grasimi animale. pareza faciala stanga. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime.6. fara tulburari de limbaj. -renuntarea la cafea.2012 Starea la externare: ameliorate. tensiune electrica).11. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu II. Se alimenteaza singura. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament. cu tulburari de deglutitie. in urma tomografiei. I s-au administrat medicamente antiedematoase. -control periodic la medical de familie.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator. hipotensoare. -control medical dupa o luna de la externare. Externarea pacientei Data externarii: 06. cola. .

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII 84 .

.. . Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. in varsta de 55 ani. La externare. diuretice. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. deviere spre stanga.. a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta. Indiferent de forma : ischemic.P. hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator. a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB.CONCLUZII AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului. In lucrare am prezentat trei dintre ele : . impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile.I..V. catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase.S. pierderea starii de constienta. asupra unei functionari a organismului. encefalopatie hipertensiva. hemoragic. altadata considerate ca fiind lucruri firesti. cu urmarile anterior enumerate.. hipotensoare. hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic. ameteli. totul e .M. . HTA. raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. in varsta de 79 ani. hemiplegie stanga. de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate.” 85 . nimic.. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist. Starea generala s-a imbunatatit. hemipareza dreapta. este o boala chiar cauzatoare de moarte. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator.R. diuretice. cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta).Sanatatea nu e totul. dar fara sanatate. AVC este o boala grava. a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang. la internare prezenta cefalee. in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate. Dupa 10 zile de spitalizare. .

10. VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta.10. HTA .2012 ora 13:50 24. al membrelor -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : 26.M. VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea CAZUL C NUME. carotidian stang.PRENUME : P.I.V.SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI CAZUL A NUME.10.PRENUME : S. VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita CAZUL B NUME.2012 ora 14:15 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: AVC cardioembolic hemipareza dreapta. ora 10:00 8. AVC ischemic VB AVC hemoragic.hemiplegie stanga .2012.PRENUME : R.

PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE PROBLEME SPECIFICE CAZUL A -alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena -deficit de cunostinte -dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta) CAZUL B -disconfort -risc de accidente ( caderi. loviri ) -incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal CAZUL C -alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata -perturbarea stimei de sine -disconfort. -comunicare ineficienta la nivel motor (stanga ) INTERVENTII ZILNICE 87 .

sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala .pentru a preveni un nou accident vascular -sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. CAZUL B -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine -sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.OBIECTIVE COMUNE OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A -sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate .regim de viata . CAZUL C -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie) 88 . -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice -sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.

ii acord atentia cuvenita. empatie -favorizez vizita membrilor familiei -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei. pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele.extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute . prin miscari de flexie . formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu.V.M. pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical .efectuez miscari passive.INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R. apoi propozitii simple. efectuez miscari passive . vointa sa conteaza foarte mult . -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept. pentru a depasi aceasta situatie grea. PACIENTA:P. ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical . extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute.I. prin miscari de flexie.invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila . solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie . -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare. solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie . insotesc pacienta la baie . identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere. 89 .ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. pe care il efectuez la indicatia madicului -ii explic pacientei ca pentru a se face bine . -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang . invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie. sa realizeze o perceptie justa a realitatii INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI PACIENTA:S.

cola. alcool. cola. cola -evitare a situatiilor cu risc. sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime. cafea . -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat. inot . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S. -regim alimentar sarac in grasimi animale .I. sofat . 90 . tensiune electrica ) -a se evita consumul de cafea.V.desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea . alcool .RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R. RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP.M. -regim desodat . sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc -a se evita consumul de alcool .

V.ANEXE TRATAMENT ADMINISTRAT 91 PACIENTEI : P. .

v. v.Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PREDUCTAL Tablet – 75 mg Per os FUROSEMID Fiole Perfuzie .35 1 fiola / zi 1 fiola 1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi 500 ml 1 fiola – 5 ml 1 capsule 1 fiole metoprolol DIGOXIN Tablet Per os tablete 2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi 1 tablete 1 tablete 92 .surmenaj psihic.i.ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina 4 tablete / zi 1 tableta 1 tableta / zi 1 tableta mg . capsule fiole Psihostimulant Combate astenia . SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie – i.

ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola 2 tablete / zi 1 tableta 1 tablete / zi 1 tableta 1000 ml/ zi 500 ml 1 tablete / seara 1 tablete Algocalmin Fiole intramuscular - Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml 93 .: Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PIRACETAM ASPENTER Tablet – 75 mg Per os Tablet Per os FUROSEMID SER FIZIOLOGIC ENAP Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet – 5 mg Psihostimulant Combate astenia .surmenaj psihic.Tratament administrat pacientei S.I.

Tratament administrat pacientei R.M. ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 2 fiole / zi 1 fiola 1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi 1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN capsule Fiole intramuscular tablete - 1 capsule / zi 2 fiole / zi 1 capsule 1 fiola – 2 ml 1 tablete / zi 1 tablete 94 . surmenaj psihic.: Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID Seringa Pa subcutanat Tablet – 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete Psihostimulant Combate astenia.

hematologice. bacteriologice. serologice.PUNCTIA VENOASA Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie . 7/10. aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm. seringi de capacitate ( in functie de scop ). unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic ) PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului. crearea unei cai de acces intr – o vena prin Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice. Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut. 10/10 mm( in functie de scop ). manusi chirurgicale. tampoane 95 . hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI -venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ). pense. diametrul 6/10. musama.

-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0,5 – 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

8-13 Hz (cicli pe secunda). amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2). In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde. Se presupune ca aceste unde reflecta Figura 2. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. aproximativ 50 μV si frecventa medie. Exemplu de inregistrare EEG normala. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex.neuronala (potentiale de actiune.) contribuie la realizarea ei. Unde alfa. iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma. Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1).Amplitudinea reflecta nr. amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine. In mod normal. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale: 1. Figura1. 99 . etc. potentiale sinaptice. Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron. cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron.

100 . etc. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale. Prezenta undelor delta la adulti. Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura 3). Figura 3. in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala. Spre deosebire de ritmul alfa. Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Unde teta 4. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata.activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior. a unei stari emotive. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Figura 4. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie. 2. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Unde beta 3. Desi sunt normale la copii. neexistand practic zone corticale de maxma incidenta.

In cazul crizelor de epilepsie. EEG este Figura 5. tumori. este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame). Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). ca de exemplu: perceptia. Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara. EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor. marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare.5. crize de epilepsie. Undele gamma folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. etc. la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). infectii. EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica. Deasemenea. Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta. rezolvarea unor probleme complicate. diferiti stimuli) sau patologice. constiinta. deoarece hematomul impinge cortxul in jos. dereglari ale somnului. boli degenerative sau metabolice. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana. Neuronii functioneaza asadar. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale. teama. EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. 101 .

Pacient in coma. EEG in timpul somnului non-REM la copii. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice Figura 7. 16 ani. 102 .Exemple trasee patologice EEG Figura 6 . cu sindrom Reye.

Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul. determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal. Directia miscarii rapide determina directia in care 103 . Nistagmus reprezinta miscarea involuntara. Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde Electrooculograma Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. Se formeaza astfel un potential de dipol. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV.Figura 8. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. cu o valoare medie in jur de 100 μV. vertical. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice. 65 ani cu encefalita Herpes simplex. corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. oblic sau rotator. ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. EEG pacient. sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei.

dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva. Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului). schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor. Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. Alte metode de investigare a creierului CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. astfel. ca masura a activitatii neuronale. in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga. PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier. Figura 9.se produce nistagmus. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale). Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si 104 .

ANGIOGRAFIA CEREBRALA . durata 2 – 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . • Semne spontane 105 . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom .Arteriografia cerebral : . usual . testarea la iod . MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic. vasele cerebrale sau femurale . Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa. substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . evaluarea functiilor vitale . In cazul folosirii carotidei . Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale.asigura necesarul de energie. explicarea procedurii . zonele active din creier.este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica. se pot identifica prin masurarea radioactivitatii. EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. Pregatirea pacientului : -sedare . obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier.

se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. apoi se opreste brusc. timp de 2 minute. In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. • Semne provocate • • • • Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. in loc sa urmeze o linie dreapta. Daca exiata o leziune labirintica. in pozitie fixa. cu ochii inchisi). La trecerea curentului electric.• • Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. de la un pol la altul. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. se masoara durata nistagmusului. in cazul unei fistule labirintice. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. cu ochii inchisi). bolnavul. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. care poate fi orizontala. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. • • 106 . care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos.

107 .

108 .

pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. un text ce ofera o informatie.2012 – 2. Documentele pot fi : scrise. fonice. sex. foto. verbale. dizartrie. in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate. trofice. 2. domeniul de activitate.2012 ) ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator . stare civila. sfincteriene. RESURSE UMANE : Salonul nr. nationalitate. METODA : . Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate.10. 12 pacienti diagnosticati cu AVC. mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt. 1 si nr. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional. data si ora internarii.Studiul documentelor – Documentul este un obiect. statistice. domiciliul) motivele internarii. c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale. iconografice. Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. SCOP : Culegerea datelor ( varsta.11. controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. o obligatie. 109 .INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27. de comunicare. antecedente heredo-colaterale. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive. stabilirea formelor de AVC. un drept. senzoriale. evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. tratamentul administrat. bolile insotitoare.

DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 . 2 barbati.65 ani . 1 barbat.2 femei.4 femei. 4 barbati.REZULTATE : Varsta : 50 . 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei. 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei. 65 – 80 ani . Sex : 6 femei. 4 barbati ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei.medic de familie. 6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei. 1.infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei. 4 barbati ) 110 .

3 barbati ) tulburari de vedere. 2 barbati) AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient. incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei. brahiala ). tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie. somnolenta si stare comatoasa. 1 barbat) tulburari respiratorii. varsaturi. afazie. etc. FACTORI DETERMINANTI : HTA. diminuarea fortei musculare. tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee. ameteli. 1 barbat ) hemiplegie ( faciala. 3 barbati) • • • • AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie. conflictuale si de tensiune emotionala. crurala. arteroscleroza. 2 barbati ) MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : • • • • • vertij. coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie). 4 barbati ) rural – 6 pacienti ( 4 femei. alterarea comunicarii verbale. 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie. tulburari de mers si echilibru. traume psiho-afective. variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica. DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular. lipsa autonomiei in ingrijirile personale. hemiplegie.itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial. stari de incordare. tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei. tuburari sfincteriene : 1 pacient. oboseala fizica. problemele pacientilor sunt : alterarea mobil. excese alimentare si/sau alcoolice. 111 . STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei.DOMICILIUL : urban – 6 pacienti ( 2 femei. insolatie. tulburari de ritm si frecventa cardiaca.

1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. de sechele neurologice importante : paralizii.4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei. risc de accidente ( caderi. 112 . AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal. iar pentru supravietuitori.- alterarea conceptiei despre sine. evolutia fiind rapida spre deces. alimentatie inadecvata prin deficit.ceilalti 5 pacienti ( 4 femei.3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati. am concluzionat urmatoarele : . In functie de vasul afectat. reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta. 1. raniri ). loviri. simptomatologia este caracteristica. 2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura. AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza. tulburari psihice. . contabilitate. 2. riscul alterarii tegumentelor. 3. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele. CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita. .

Editura Viata Medicala.Bucuresti. 1996 9. 2004 4. Niculescu. Editura Naţional Bucureşti. Lucreţia TITIRCĂ. Bucuresti. BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI. Ghid de anestezie/terapie intensivă. Manual de medicină internă pentru cădere medii . ROXANA ALBU.MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Aurelian ANGHELESCU. 2006 113 . 2000 6. Ion CRISTEA. 2002 2. Editura Viata Medicala. Gheorghe VUZITAS. Dan Cristescu. (coordinator Lucreţia TITIRCĂ). BUCURESTI 1996 7. Neurologie. Editura All Bucuresti.Editura Medicală.Editura Viaţa medicala românească. Lucretia TITIRCA . Corneliu BORUNEL. Anatomia si fiziologia omului. Cezar TH. Lucretia TITIRCA. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI. Editura Medicală. 2006 10. Lucretia TITIRCA. Bucureşti. Carmen Salavastru. Radu Carmaciu. Neurologie si psihiatrie. Editura STIINTA SI TEHNICA .Bucuresti. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale vol. Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a . Bucureşti 2013 3.Bucuresti. 2006 11. Marin CIOBANU. Editura CORINT Bucuresti. Urgenţele medico-chirurgicale sinteze.. 2006 8.BIBLIOGAFIE 1. Constantin POPA. Bucuresti. Bogdan Voiculescu. Editura CORINT. 2002 5.I. Editura Viata Medicala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful