INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

1

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 ). ” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

2

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

CAZUL C .PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V. CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE 4 .

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 5 .

care asigura legatura organismmediu exterior.1.Acesta se imparte in: S.N. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: • • • • • I. formeaza sistemul nervos. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne.1. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea.N. transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern. central – encefal + maduva spinarii S. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie. Sistemul nervos este impartit in: 6 . Rolul sistemului nervos: • • Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.

DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. trunchiul cerebral si cerebelul. • • • Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. cu exceptia celor olfactive.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si 7 . unele acte comportamentale. hipotalamusul – central superior de integrare. reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului. digestia prin centrii foamei.termoreglarea. doi lobi parietali. ritmul somn-veghe s.I.a.releu al sensibilitatilorvizuala si auditive. setei si satietatii. secretia endocrina. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali.impartit in trei zone: creierul mare. vizuale si auditive.deci sediul miscarilor voluntare. SISTEMUL NERVOS SOMATIC SISTEMUL CENTRAL: NERVOS ENCEFALUL. leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii). Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. printer care metabolismul intermediar. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. tulburari de comportament. doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central . tulburari in exprimarea verbal si scrisa. metatalamusul.

santul olfactiv. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii. situate inaintea santului central: lobul parietal. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara. deasupra scizurii laterale. si lob temporo-occipital. lobul temporal sub fisura lateral.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum.mediala si inferioara(bazala). situat posterior de fisura lateral. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H.II. 8 . Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital. Ca si la cerebel. si. situate anterior de fisura lateral. comisurale si de asociatie. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului. Pe fata medial se observa santul corpului calos. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. santul colaterar si santul occipito-temporal. SCOARTA CEREBRALA Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic. occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. lobul occipital situate in partea posterioara.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos. substanta cenusie este dispusa la suprafata.intre care se delimiteaza giri orbitari. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral. emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. formand scoarta cerebrala.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie. care adaposteste bulbul olfactiv. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus.

Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara.ANS. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica. Functiile motorii. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive. invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. voluntara si involuntara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii.. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul. 9 . epitalamus si mai putin cu neocortexul. PALEOCORTEXUL (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv. Reflexul conditionat este un raspuns. hipotalamus.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. reflexul de aparare). Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare—activitatea nervoasa superioara. asociative si motorii. talamus. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul.

de voma. excrescenta a durei mater cerebrale. cardioinhibitatori. stranut. tuse. Este situat inapoia bulbului si a 10 . Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator.La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. puntea lui Voroliv si mezencefalul. La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. masticator. TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita). Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. Ambele procese sunt extrem de mobile. putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. cardioacceleratoi. de acomodare. Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. de deglutitie. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului. fotomotor si lacrimal. de clipire.

Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare). prezentand o portiune mediana. dand. care delimiteaza lobii cerebelului. Are forma unui fluture. cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. structural. care formeaza nucleii cerebelului. potrivit localizarii lor: anterioare. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii. laterale si posterioare. Unele sunt numeroase si superficiale. se afla un strat de substanta cenusie. numite emisfere cerebrare. 11 . inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala. iar altele foarte adanci in numar doua. aspectul unei coroane de arbore. care formeaza scoarta cerebelului. care trimite prelungiri in interior. in ansamblu. madular(arhicerebel). MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central.voluminoase . posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului.de unde si numele. punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori. Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. mijlocii si superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente. cei mijlocii contin numai fibre aferete.arborele vietii’’ .In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie. adapostita in canalul vertebral. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Maduva spinarii contine. cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV.astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). delimitand lamelele cerebrale. Cerebelul este legat de bulb. care Lobi sunt: anterior(neocerebel). o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase.vermisul si doua portiuni laterale.. La exterior.puntii. altele mai adanci.

Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia.o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al 12 . Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul.Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv . Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR). Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Acestea sunt reflexe de aparare. fibra musculara striata. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului.

din punct de vedere al formei si al dimensiunilor .cerebeloasa .cardioacceleratoare.) 13 .sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ).ovala sau fusiforma .forma neuronilor este variabila .multipolari – au o forma stelata .piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ).piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala .cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva ). de mictiune. Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. sudorale. de defecatie si sexuale.coarnele anterioare din maduva spinarii . Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger. neuroni de asociatie si neuroni motori. dar si de cai scurte . de asociatie. Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior .doilea . neuronii pot fi ‘. sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ).au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t .’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central . pupilodilatatoare. Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .unipolari. Reflexele spinale vegetative. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii.bipolari de forma rotunda . In functie de numarul prelungirilor . sunt foarte diferiti . In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare).

delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii. este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii .dendritele.lunga (uneori de 1m) si mai groasa .cu 1-2 nucleoli .apoi se subtiaza .receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ).prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) .neuro.prin dendritele lor .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric . reticul endoplasmatic .motori.ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care 14 .in ele se gasesc neurofibrile .care . cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic . functional este celulifug .plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire .de sustinere si in conducerea impulsului nervos . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri .vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor .prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care. ribozomi.axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica . Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic .cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ).ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ).receptori .de-a lungul traseului sau .incluziuni pigmentare si organite specifice .Dupa functie .membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori . neuronii pot fi . Dendritele .aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli .in portiunea lor initiala sunt mai groase .

In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul axonului . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz .urmatoarele structuri. AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou . Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE .se regenereaza de-a lungul axonului. NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . care se repeta .membrana este in stare refractara absoluta .OLIGODENDROGLIA.ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ). Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate. adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus .unde s-a produs potentialul de actiune anterior . Nevroglia La mamiferele superioare .IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .VARIABILE CA NUMAR . DE PROTECTIE . TROFIC .CELULA SCHWAUN.potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . ASTROCITUL . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina . 15 . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa . MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII . numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor.NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ).inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.asadar .

vestibulare).avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice .pentru ca . Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice .centrii nrevosi . Alti receptori sinapselor (cofeina) .musculara sau secretorie .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul .numarul acestora sa scada accentuat . sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula . Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele . Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).calea aferenta ..Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . in acest caz . diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative.desi similara cu cea neuroneuronala. Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex . Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale.in snc .transmiterea se face intrun singur sens .raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.la nivelulsinapselor .calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice).altele o scad (unele 16 .axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic .a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare . auditive. acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ).in urmatorele milisecunde .

Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor. articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii . fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice.primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv.stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact .primesc stimuliide la muschi .epiteliul olfactiv. Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse • • • Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori. dar .vibratii si presiune .activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). In functie de provenienta stimulului se deosebesc: • • • Exteroreceptori.din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule. corpii carotidieni si aortici. In functie de viteza de adaptare : • • Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului.tendoane . in ciuda mentinerii acestuia .stimulati chimici :muguri gustativi .in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza • Chemoreceptori. Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central 17 .

paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice . Narevul VIII . Nervul VI .trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc. strabism intern.cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea . 18 .trismus(inclestarea maxilarului ). fata . fata asimetrica .ingustarea campului vizual .acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate . Nervul II optic(senzorial):amauroza. Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) . Nervul III .hiposmie.capul si membranele mucoase.anastazia mucoasei bucale . diplopie .trigemen. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala . Nervul IV . scaderea secretiei lacrimale si salivare .hemeralopie.fie motori sau micsti .parosmie. Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust . nigstagmus si tulburari de echilibru .nictalopie . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I . imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului . midriaza . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi . Nervul VII . comisura bucala coborata .facial(motor):paralizia fetei .acromatoxie. strabism.olfactiv(senzorial):anosmie.oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara . paralizia muschilor masticatori .cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi. Nervul V . tulburari de gust .oculomotor-extern (motor): diplopie .

19 . presiunea sanguina. Nervul XII . secretia. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. Nervul XI –spinal (accesor. influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii. digestive .hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor .fonatie intestinale. de asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza. etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare. Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. Dimpotriva. tulburari in masticatie si inghitire. Simpaticul si parasimpaticul exercita Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa.motor senzitiv . respiratorii si endocrine. II. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: • • • III+IV – din mezencenfal V+VI+VII+VIII.motor):tilburari de fonatie . secretor pentru toate organele interne toraco- abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii . paralizia maschilor trapez . SISTEMUL NERVOS VEGETATIV aceea este numit si sistemul nervos autonom. recventa miscarilor respiratorii. si sternocleidomastoidian.Nervul X -vag (mixt. paralizia laringelui si valului palatin . deglutitie .din punte IX+X+XI+XII – din bulb si hemiatrofia limbii . influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. distributia sangelui. celalat inhiba. Astfel. tulburari in articulatia Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.

ETIOLOGIE. cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta). aferente. muschi. BOALA. centrifuge. cardiopatie 20 . hemiplegie ischemica. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente. arteroscleroza). se favorizeaza mentinerea homeostaziei. DEFINITIE. tendoiane. anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA. care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele. eferente.2. CLASIFICARE DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului. ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga). talamus). aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb. cerebel. care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi). frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente. I.Prin aceste actiuni antagoniste. centripede. infarct miocardic sechelar.

avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. mareste concentratia de acid uric in sange. Ea este implicata in producerea structurii vasculare. tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant. toxice. cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii. nicotina. alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange. adica cu o structura normala. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. intensifica unel tulburari de coagulare sanguina. boli sanguine. Factori declasanti 21 . apar mai des la barbati. ca si infarctul cerebral. toxice.A.lan metabolic. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar. hipertensive si eterogene. etc. B. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina. arteriiopatii de cauze variate. C. alcool. creste secretia de catecolamine si insulina. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe. c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. cauzeaza o serie de disfunctii pe p. arteroscleroza. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante. totusi hemoragia cerebrala.

starile de tensiune emotionala. reflexele sunt abolite. LCR sanguinolent. prezenta unor dureri viscerale. excesele alimentare si/sau alcoolice. respiratia este profund alterata. Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii). pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala). vertij. este prezenta HTA. tulburari vizuale (cecitate). de obicei redoarea cefei este prezenta. Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei. brutala. LCR este hemoragic. tegumentel devin palide. dar nu brutala. apare HTA. apare paralizia membrelor. sunt posibile varsaturi. tonusul muscular este crescut. deficitul motor. hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga. aparitia edemului cerebral este progresiva. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie. oboseala fizica. tahicardie. aparitia edemului cerebral este rapida. isntalarea comei este supraacuta. pacientul prezinta midriaza. Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata. starile de incordare. instalarea comei este acuta. starile conflictuale. tonusul muscular este scazut. temperatura corpului este rar modificata.. varsaturi si este insotita posibil de convulsii. functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. Formele de coma sunt: Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta. colaps. circulatia si respiratia sunt normale. respiratia este normala sau modificata. deficit motor discret. se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi. se instaleaza hipertermia. LCR este limpede. incontinenta sfincteriana este frecventa. Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata). pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti. 22 . hTA sau TA normala. uneori tatraplegie. redoarea cefrei este absenta. variatiile bruste de temperatura si de presiune.- traume psiho-afective. insolatia. facies vultuos. tegumentele sunt rosiatice. rapida. varsaturlie sunt frecvente. cianotice. este posibila incontinenta sfincteriala. hipotermie.

afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii). leziunile sunt permanente si definitive. b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca. Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual). tetraplegie. paralizii de nervi cranieni (III . vertij (sindrom vestibular). tulburari de sensibilitate segmentara (brahial. mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore). 2. tulburari in coordonarea miscarilor) II. 3. crural). Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord. deficit motor (hemiplegie facio-brahiala. monioplegie crurala). obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de 23 . ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia. tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp). apatie sau din contra euforie). La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie. EVALUAREA UNOR SEMNE.I. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC Accident vascular ischemic: I. fara pierderea starii de a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara. defect de constienta). La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa.XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat. fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru.3. deficit motor (paraplegie. SIMPTOME.

faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. lezarea este in trunchiul cerebral. modificari de tonus muscular.sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). de troficitate a limbii. b) In teritoriul VB 1. surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii. XII: tulburari de deglutitie. VIII: paralizia miscarii globilor oculari. 3. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. 24 . leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune). IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX. VII. paralizie faciala. ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III. bolnavul isi priveste membrele paralizate. miscari involuntare. X. La nivelul arterei bazilare. XI. amigdalelor. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare. de sensibilitate a vaslului palatin. 2. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate. cerebeloase. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. In formele de supravietuire sechele sunt severe. tulburari ale starii de constienta. Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa. toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. miscari involuntare. In formele grave evolutia este rapida spre deces. de fonatie.

evolutia fiind rapida spre deces. Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA. 25 . In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR. angiom). impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee. tulburari vegetative. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. ASC. TBC-ului. atitudine in cocos de pusca. insolatii. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului. dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive. administrarea necontrolata de anticogulante.Accidentul vascular hemoragic I. un riol deosebit il are explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. ameteal cateva zile. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari. in boli hepatice si renale. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism. luesului. a bolilor de colagen. in boli de sange (anemii. varssaturi. endocarditei lente. tumori si metastaze cerebrale. variatii ale TA. Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa. II. purpura trombocitopenica). tulburari de ritm si frecventa cardiaca. evidwentiatra in punctia rahidiana. fotofobie. leucemii. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii.

incontinenta sfincteriana. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata. Formele clinice • Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda. bolnavul are starea de constienta altereta. clinic se manifesta prin cefalee. bolnavul intra in coma de la inceput. crize de rigidate decerebrata. bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii. fata este cianozata. Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA.Daca hemoragia este masiva. punte. tulburari de vorbire. congestionata. deficit motor la nivelul unor segmente. obnubilare. • Hemoragia de emisfera cerebrala. 26 . • Hemoragia de trunchi cerebral (bulb. hipertermie. tulburarile vegetative sunt prezente. pedunculi). fulgeratoare. In faza acuta. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta. varsaturi. varsaturi. varsa. crize de epilepsie. Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. vertij. redoare de ceafa. somnolenta. tulburari vegetative mari. gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile.

artera comunicanta posterioara. Artera bazilara (unica. I. modificari ale tonusului muscular. • Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra ortostatismul. se observa paralizii ale nervilor oculomotori. tulburari de coordonare a miscarilor. coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara. se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare. II. artera carotida externa si interna dreapta si stanga. Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga). artera cerebrala anterioara. 27 . Date anatomice de vascularizatie cerebrala Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I. paralizii de nervi cranieni (VI. laturi de tulburarea starii de constienta. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. tulburari de coordonare. artera cerebrala mijlocie (sylviana).la acestea se adauga varsaturi. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga). VII). sindrom bilateral. mezencefalice). Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala. Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga.Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii. tulburari cardiace si respiratorii. vertij. pontine. Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica. hipotonie mjusculara si tulburari vegetative. nepereche). unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. artera vertebrala (dreapta/ stanga). avand tendinta de cadere pe spate. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II.

perechile V. VI. mobilizarea pasiva. VIII – punte. intr-un anumit teritoriu. zona subtalamica. ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant. XI. XII – bulb. punte. Intre cele doua teritorii vasculare. carotidian si VB. mezencefal. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri.Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb.4. eliberarea cailor respiratorii superioare. Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic. observarea respiratiei. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV – mezencefal. hipocampul. exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. contribuind la restrangerea. asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala. creaza conditii optime de spitalizare (microclimat. pat dotat cu tot auxiliarul necesar. la limitarea zonei afectate de ischemie. mobilizarea activa daca starea lui permite. cadru metalic. deoarece aprovizioneaza cu sange. crearea unei obscuritati). VII. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat. incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate. sursa de oxigen. I. aria hipotalamica posterioara. evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza. perechile IX. baston). prin sistemul de anastomoze. 28 . pozitionarea corecta a bolnavului. masurarea TA. X. b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul. eventual indepartarea protezei mobile.

Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene. recoltarii produselor pentru examene de laborator. in afectiuni neurologice si neurochirurgicale.4 – 7. examinari radioactive cu radioizotopi.La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia . Este o metoda de rutina al starilor comatoase . serveste medicul cu materialul necesar. polinucleare . care circula in spatiul subarahnoidian . capacitatea de deglutitie. Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice. occipitale. citi. pH = 7.Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara. examenlului fundului de ochi. sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. respecta si asigur regulile de asepsie.sifilisul SNC Biochimice LCR = solutie apoasa . limpede ca apa de stanca . RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV . D =1005 – 1009 . suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. Volum: 100 -150 ml . Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari ). cu rol nutritiv si excretor . Se fac examinari : • Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite .atipii celulare ) • • • Bacteriologice – BK si alti germeni Serologice . examinari electrice. scrie. prin punctie ventriculara . Recoltarea se executa pe nemancate.aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. cu rol de protectie a SNC . bogat salina . eozinofile .5 29 . observa integritatea mucoaselor. Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ).De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi. unor punctii lombare.

Administrarea glaucom . retina . prin 10 – 20 cm apa in decubit lateral 20 – 25 cm apa in pozitie sezand 0 – suboccipital 0 – 5 cm apa la sugari este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor extragerea de lichid . 30 . ceea ce poate cauza moartea .Punctia . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F. pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in bolnavului este comuna pentru ambele examinari . MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul .O. pentru aceasta . exista riscul de a provoca accidente foarte grave . cu 30 minute inainte de examinare . macula ( pata galbena ). In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival .pentru a verifica presiunea intracraniana . Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ).) este necesar ca pupila sa fie dilatata .deoarece .O. . toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi . papilla nervului optic ( pata oarba ). producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) . EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care Examinarea se face mareste elementele intr – o camera obscura cu ajutorul de 15 – 20 ori . imediat dupa examenul F. vasele retiniene .Tensiunea : • • • • • Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros .

leziuni vasculare . al traumatismelor cerebrale .A. al infectiilor neurologice . pulmonare precum si in tumori cerebrale . se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie.C.R. renale .= 35 mmHg +_10 Examenul F. 10 . 6 . se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0. 12 sau 24 derivatii . se indica : in bolile cardiovasculare . electrozii sunt atasati pe cap • pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat . nemiscat .A. Pe traseele obtinute . tumori cerebrale . diabet zaharat . Pregatirea pacientului : • • • • 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult . dupa numarul canalelor pentru care sunt construite .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici .O. boli neurologice .E.Valoarea normal a T. testul nu este dureros . Se pot inregistra simultan 4 .5 – 3 c/s E. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .R. 8 . ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E. pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul 31 .G. si masurarea T.C.G. cu ochii inchisi .E.

Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . durata 2 – 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. pe verticala sau rotatorie) • Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse.• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . vasele cerebrale sau femurale . usual . ANGIOGRAFIA CEREBRALA • Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . care poate fi orizontala. Pregatirea pacientului : o sedare . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . In cazul folosirii carotidei . testarea la iod . 32 . • • Semne spontane Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. evaluarea functiilor vitale . timp de 2 minute. in pozitie fixa. explicarea procedurii .

PARTICIPAREA INTERVENTII ASISTENTEI AUTONOME SI MEDICALE DELEGATE LA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 33 . va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. cu ochii inchisi). se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) • Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate.5. se masoara durata nistagmusului. in cazul unei fistule labirintice. • • Semne provocate Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. I. apoi se opreste brusc. de la un pol la altul. care in mod normal este de 10-20 secunde) • Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). Daca exiata o leziune labirintica. • Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. bolnavul. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. • Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata.• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. in loc sa urmeze o linie dreapta. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. La trecerea curentului electric.

efectueaza igiena generala si corporala. bolnavilor . solutii de glucoza hipertone. asigura alimentarea la pat activ sau pasiv. 34 . previne complicatiile. solutii clorurate izotone. scaun. solutii clorurate izotone . temperatura. corticoizii . corticoizi. TA. tegumente. Reguli de administrare a medicamentelor:  Respectarea medicamentelor prescrise  Identificarea medicamentelor prescrise  Verificarea calitatii medicamentelor. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort. respiratie. mucoase). ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol. diureza. aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta). Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone . sa nu fie degradate alterate  Respectarea caii de administrare  Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic  Respectarea dozei prescrise  Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului  Evitarea incompatibilitatii intre medicamente  Servirea pacientului cu doza unica de medicament  Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor  Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise  Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor  Administrarea imediata a medicamentelor deschise  Prevenirea infectiilor intraspitalicesti Asistenta medicala asigura tratamentul la pat . supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls. desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat.

sublinguala . vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale . medicament sau toxic . solutii ) . intestinala ) respiratorie ( nazala . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor . Ele se administreaza pe diferite Cai directe : • • • • • • • • suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : • DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare 35 . vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet . aliment si otrava .Medicamentele sunt substante de origine animal . drajeuri . doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment .gastric .traheobronsica ) urinara ( uretrala ) Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) . capsule . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament .

deoarece unele descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp.• • • DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea . pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : • • RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj . dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor .altele in timpul alimantatiei ( fermenti 36 . tulburare . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) . sedimentare . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare . consistent . Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica. nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE .precipitare . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor . A RITMULUI substante se MEDIC – este obligatoriu . culoare . chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni . forma de prezentare . miros ) • VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate . lichefiere • • RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie . degradate .

Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI . cu exceptia antibioticelor trezirea . nerespectarea dozei. • • SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA • • • • • • • Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei . Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze .Nu se respecta orarul de administrare cand • • RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . chimioterapeuticelor al caror ritm impune • EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. ADMINISTRAREA ordine : MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea • LAMURIREA cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul .orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului .digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) . . Schimbarea caii de administrare madicamentului . Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii . • ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR . incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . a adusa imediat la cunostinta sau a orarului va fi 37 .

EVOLUTIE. Hemoragia subarahnoidiana.6. informele cu supravietuire sechele sunt severe. • -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei . absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj.medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. • -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. COMPLICATII. bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect. deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . I. Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii. BOALA.astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita. PROGNOSTIC AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord. 38 . daca nu s-a produs cu sangerare masiva. In formele grave evolutia este rapida spre deces.

Alte complicatii sunt: apilepsia. renuntarea la tutun .de sechele neurologice importante (paralizii. care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere . alcoolismul parintilor . tulburari vegetative trenante. Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . procesului de gandire .EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: • • • • • • • • • • in perioada embrionara . mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic . 1. de vorbire . Simtomele unui 39 . evitarea expunerii la caldura excesiva . Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului. prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un AVC ar putea sa apara in curand. Un ameteala ( vertij ) . convulsii . Pentru unele avut un persoane . cafea in exces . tulburari psihice. o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . nasterea sa se faca in unitati spitalicesti . sifilisul .7. alcool . de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita . evitarea stresului emotional si a oboselii fizice . grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori . control periodic al acitatii vizuale . rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului. paralizii sechelare de nervi cranieni. tulburari pshice). alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus . grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a Profilaxia secundara afectiunilor . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT . tratamentul HTA . sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil .

Renuntarea la tutun. poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . al TA. desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom . 40 . Evitarea expunerii la caldura excesiva. Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) . Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti. rubeola mamei.Daca la pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) . cafea in exces. se recomanda continuarea examinarii . pot leza creierul fragil al copilului. alcool. Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara. Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC . Control periodic al acuitatii vizuale. Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil. Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . grasimi de origine animala. Tratamentul HTA. Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice. Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic. sifilisul. sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute . Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos. Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara . totusi . alcoolismul parintilor.AIT .

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: • • • • • • Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; • • Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile – pe fetele palmare Mainile – pe fetele dorsale Palmele – interdigital Degetele – cu palma opusa Policele – cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. • • • • • • Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE
43

1.Interviul .Observatia .DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILE 44 . Metode de culegere a datelor: .M.1.Directe: pacienta .Indirecete : dosarul medical actual.1. II. familia 2.Colaborarea cu echipa de ingrijire II. Surse de date: .Studiul documentelor medicale . ecgipa de ingrijire.CULEGEREA DATELOR 1.PACIENTILOR CU AVC CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.

Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul.2. infectia HIV.Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte. II.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1.3.58 m Grup sanguin : B III RH+ 1.b.a.1. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1. Patologice : .Menopauza la 50 ani. conditii relativ igienice.d.2.Sarcini 2: nasteri 1.Antecedente personale Fiziologice : . .c.2. .2. munceste in gspodarie si agricultura.Bolile copilariei fara a preciza care anume.Motivele internarii 45 . II. incalzire cu lemne.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.2.3. TBC-ul in familie.a.INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.Menarha la 14 ani. 1.1. emisiuni tv. avort spontan 1.

glob vezical Sistem nervos. cai biliare.3.3. 1.Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang.2012.Istoricul bolii Pacienta R.b.c. organe de simt: Babinski pozitiv dreapta.M..Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide. hemipareza dreapta. 1. mobil Aparat respirator: torace mobil. 1. ROT dr<st.3. se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate.- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.3. in varsta de 79 ani. murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg. splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil. endocrin. fara tulburari de limbaj. 46 . nedureros la palpare Ficat. normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru.d. prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta.e.10. AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu.Data internarii 26. ora 10:00 1.

47 .

2. dezbraca statului socio-cultural Alterarea muschiului 2 cardiac.II. a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2 A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima 1 A fi curat. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta. nu se piaptana. Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz 48 .2. nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.1. aseza. venosi. a Mucoasa nazala umeda. supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica. a peretilor arteriali. fose Nu se spala. ingrijit. Analiza si interpretarea datelor II.

3-25°C Fara poluare fonica.Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18. microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori. chimica. de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate 1 Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta 2 Spitalizare Imobilizare la pat 2 Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2 49 .

de a-si descheia nasturii. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.2. de a se incalta – descalta. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta. anchiloze Infectii urinare II. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta.II.3. II.2.4. pneumonie hipostatica. atrofii. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale.tahicardie. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena. 50 . PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice.2. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.2. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele. escare.

a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste.8) Anxietate din cauza spitalizarii. somn perturbat. 12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta. ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. treziri frecvente. 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire. 51 . ingrijorare. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle.

Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .II.Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand . salon aerisit) .Verific prezenta globului vezical .3.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.3. la ore regulate si prezentate atragator . misca. avea o buna postura. a-si mentine tegumentele curate si integre) .Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca. la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei. tem. umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale .Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.Asigur un climat optim (temperature optima.peratura optima. OBIECTIVE GENERALE II. las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) . bea.Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.3. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea 52 . pun comprese calde pe regiuniea pubiana. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .2.1. lenjerie curate.

Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii - Sa fie ferita de infectii iatrogene sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare 53 . schimbarea pozitiei.

10. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. glicemie. ajutata se deplaseaza la toleta. 02. uree.II. ser fiziologic.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept. extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi 54 .10. 30. 26.4.10.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30. fibrinogen. Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata. Digoxin.5. triglyceride.2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28. apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp. Piracetam.10. Trombostop.2012 Pacienta. Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28. timp HOWEL. cholesterol. mai reduse la cel superior.10. 31. transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol. Clexan. autonome si delegate. dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. P. R. T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi.11.

2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste 55 . ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei à dèmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii 26.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta Somn peturbat Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal.10. 29.V.11. de a se imbraca.10.2012 Pacienta suporta sonda à dèmeure 29.10. nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui. a se imbraca.10. toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga 26. pa maini 01.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta.10. a se spala pe fata.2012 Dupa scoaterea sondei à dèmeure.miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire. episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie 28. de a se spala.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.10. in decurs de aproximativ 7 zile -antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga.iitativ si cantitativ -ii explic pacientei care este cauza retentiei.

mod de recuperare. sine. recuperare -identific manifestarile de dependent. s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate. sa realizeze o perceptive justa a realitatii.2012 asupra Starea de neliniste a disparut. modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare. a acceptat justa realitate cu resemnare.10. ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele. in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei.seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile Devalorizarea Deficit cunostinte de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala. pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta. tratament. receptiva. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular mediacl odihnita 30. prezinta pacientei privind boala. modul de participare la prevenirea recidivelor. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. masurile preventive si despre boala. curative. sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta.in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam.o fiola. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 56 .

v. T.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.v.i. 5-17u.0 g% 41 % 225000/mm 5.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13.i.v.P.G.5gr% -f=0.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.O. 4. 4-13u.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.i.-2 ml sange simplu nehemolizat .G.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. Uree 20-40mg% 35 % Triglyceride 50 mg% 47 mg% Timp HOWEL 90”-150” 180” Cretinina -b=1-1.v.i. 13 u.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.4 citrat de Na 3.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.8 gr% 57 .v.8/ Steril +1.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.EXAMENE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH PARACLINICE VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.v.5 gr% 0.v.000400. 20 u.5 ml sange /0.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.2 mm/1h MOD DE RECOLTARE p.5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina Cholesterol 140-220 mg% 202mg% T.v.

. Renuntarea la cafea. urmand tratament in ambulatoriu. cola. Externarea pacientei Data externarii: 04.6. fara tulburari de limbaj.semnul Babinski prezent.II. hipotensoare . -control medical dapa o luna de la externare. I s-au administrat medicamente anticoagulante . BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat.11. tensiune electrica). Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic . sarac in grasimi animale.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta . foc. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. -control transaminaze. alcool. 58 .in urma tomografiei . Este externata in stare ameliorata . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. diuretice .2012 Starea la externare: ameliorata .

Interviul . dotate confortabil . Metode de culegere a datelor: .Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii casaroriti). familia 2. II.1.ea si sotul dipun de doua camera .2.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.Directe: pacienta .Colaborarea cu echipa de ingrijire II. Munceste in gospodarie si agricultura.Studiul documentelor medicale .2.I.2.Indirecete : dosarul medical actual.1. Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV II. incalzire cu lemne.1.b.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1. echipa de ingrijire. LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta 59 . conditii relative igienice.a.Observatia .1. Surse de date: .CULEGEREA DATELOR 1.

3.a. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani. TBC-ul.2.e. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE 1. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat 60 .3. in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij.2. fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1. -HTA depistata la 50 ani.d. cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI.c. -menopauza –la 52 ani. -sarcini:2.Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata. infectiaHIV in familie -sora.10.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.b.1.3. DATA INTERNARII 8.nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1. ISTORICUL BOLII Pacienta S I .d. -neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006 II.c. cancer mamar 1.3. 1. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .3.2012 ora 13:50 1.

mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .crome SISTEM NERVOS.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili .ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene.CAI BILIARE. relief cortical de aspect normal. sau focalizate intracerebrale. sistem 61 . fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular. durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT.SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. ENDOCRIN. urini normo. AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu . fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg.

piele de culoare roz. Scaun normal. Digestie normal.II. corpului in limite normale A fi curat. cefalee. de Ameteli. Alterarea centrului nervos 1 Dificultate de a se mobilize. ingrijit. 2 a merge. Orar ritmic. unghii curate. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice.2. alterarea centrilor nervosa. Analiza si interpretarea datelor II. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator. ameteli. Reflex de deglutitie present. Mucoasa bucala roz. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. Par scurt. Tegumente calde. A elimina Frecventa mictiunilor normale. deviere spre stanga. venosi. prescriptiilor de igiena. a Alterarea muschiului cardiac. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala. dezbraca 2 1 Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. a 2 peretilor arteriali. Obstructii arteriale.2. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. fara cosmaruri. umeda. sa se 2 62 .1. supraincarcarea inimii 2 Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.

A actiona Timp de rugaciune. sa se pieptene. Tristete. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect. realizarii A se recrea Satisfactie. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Deviere spre stanga. Slabiciune. in vederea Sentiment de inferioritate. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. propriilor convingeri si valori. Alterarea centrului nervos 2 2 1 Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului. dificultate de limite fiziologice. Ignoranata 2 63 . conform Libertate. igiena tegumentele si bucala.proteja spele. mucoasele A evita Metode de destindere. Tristete. a-si exprima dorintele. Inactivitate.

64 . 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect.2. pneumonie hipostatica. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului. neliniste. escare.II. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. 4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. anchiloze II. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala.3.4.2. fara grasimi animale. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.2. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. atrofii. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. ingrijorare. loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. II. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi.2.

Asigur un climat ambiant (temperature optima.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare . OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare.1. avea o buna postura. o servesc la pat cu cele Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic 65 .Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . misca. a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .2. INTERVENTII ZILNICE . tem.3.peratura optima. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca. salon aerisit) . pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. bea.3.II. lenjerie curate.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.3. umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.

asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 66 .Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. schimbarea pozitiei.

10. este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28. glicemie .5. diuretice. apoi.2012 -idem Dificultate de a se misca -caderi.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30.II.10. se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii 67 . APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare prin da sau nu.EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu.10. timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare . T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit .10. loviri. hipotensoare . cu putina greutate in articularea lor 31. ajutata in a se imbraca . P. R. EVALUARE 28.2012 TA=170/90mmHg 31.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte .10.10.10. hemoglobin a.4.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului . propozitii simple 30. raniri Alimentatie in deficit Comunicare ineficienta Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.

receptiva. prezinta interes boala.2012 Pacienta se imbraca singura .de a incalta descalta se desbraca .10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28. prevenirea recidivelor. fara a sta in fotoliu . interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 68 .10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30.10. masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta. modul de manifestare. Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala.10. sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile usor de 31. modul de participare la recuperare tratament. -identific manifestarile de dependent. a se pe fotoliu. curative. mod de recuperare.

i.v. 28u.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2 ml sange simplu nehemolizat .i. 20u.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride 50 mg% 26. T. 5-17u.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.3g% 40.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.5gr% -f=0.4 citrat de Na 3.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.8 gr% 69 .v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.O.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.v.v.8/ Steril +1.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.v.i.v.v.000400.i.G.2 mm/1h Cholesterol 140-220 mg% 273 mg% T.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.3 g% 223000/mm 5. 4-13u.G.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.4mg% Protein reactiva Present absent sau Absent cretinina -b=1-1.5 gr% 0.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.v.P.

sarac in grasimi animale. foc. -control transaminaze. 70 . Renuntarea la cafea.Pacienta cu antecedente de HTA. cola. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. ROT deflexie bilateral coordonare normal. plaja linguala. Romberg pozitiv. alcool. Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie.6. Externarea pacientei Data externarii: 18.2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila . cu deviere spre stanga. Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. tensiune electrica). La prezentare probe de pareza membre.10.II. Examenul CT reactive a fost normal. neoplasm col neoperat. -control medical dupa o luna de la externare.

II. Mod de petrecere a timpului liber: .a.Studiul documentelor medicale .Directe: pacienta .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.1. familia Metode de culegere a datelor: . lecturarea unei carti. DATE ANTERIOARA PRIVIND STAREA DE SANATATE 1.CULEGEREA DATELOR Surse de date: . LIMITE SENZORIALE 71 . Munceste in gospodarie si agricultura.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit).2.Observatia .int-o casa cu patru camera si dependinte.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.1. incalzire cu lemne.1.b. echipa de ingrijire.Interviul .2.V.CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. conditii relative igienice.Indirecete : dosarul medical actual. emisiuni TV II.1.2.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.

2.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . 1. II.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.nasteri :1 . MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1.3.c. infectiaHIV in familie 1. urini normo. TBC-ul. P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .d.2. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .b. FICAT. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani.CAI BILIARE. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru.1. avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume.10.3. -menopauza –la 54 ani.e. DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic.crome 72 .3. ISTORICUL BOLII Pacienta P V .3.a. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1.hemiplegie stanga . fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute .c. TA=200/100 mmHg. HTA 1. DATA INTERNARII 24.d.2012 ora 14:15 1. in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate. -sarcini:2.3.

Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. hemiplegie stanga . ENDOCRIN. pareza faciala central stanga. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana 73 .ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. Babinski pozitiv –membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal.SISTEM NERVOS.

proteja tegumentele si mucoasele Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2 Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala Afectiune neurologica 2 2 Dificultate de a se mobilize. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete.II. Disconfort senzatie de Hemiplegie. edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1 Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor 2 74 . dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat.. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber.1. umeda. Analiza si interpretarea datelor II. Mucoasa bucala umeda sir oz. . Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. Mucoasa bucala roz. Tegumente calde. a gingi aderente dintilor. Alterarea centrilor nervosi de a merge. ingrijit.2. relaxare.2. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.

amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Lipsa de cunostinte 75 .3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul. Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine.A evita Temperature ambianta inre 18. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori. Hemiplegie: 1 2 A se recrea Divertisment . in vederea realizarii . 1 1 1 Tristete.

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. DIAGNOSTIC NURSING 1. anchiloze. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica. fibriatia atriala.2. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete.2. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA.II. neliniste. 76 . II. 9. 2. 10. in dezordine. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste.4.2. pneumonie hipostatica. ingrijorare.2. escare. 3. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. atrofii. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. constipatie II. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga.3. 6. miros dezagreabil 8.

Asigur un climat ambiant (temperature optima.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . lenjerie curate. bea. la ore regulate si prezentate atragator .peratura optima. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.3. misca.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . avea o buna postura.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .3. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.2. salon aerisit) .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii .Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand . a-si mentine tegumentele curate si integre) .3.1. tem.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .II.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste. OBIECTIVE GENERALE II. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore 77 . umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .

schimbarea pozitiei.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii - Sa prezinte minimalizarea parezei Sa fie ferita de infectii iatrogene Masez regiunile predispuse la escare. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 78 .

APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. de a se imbraca. Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele. din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele. urobilogen. protein. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa 79 . In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna. .4. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH. apoi bratele si mainile. fesele si fata posterioara a coapselor.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie.10.sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang). diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala. fata anterioara a coapselor. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. triglyceride. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta. fibrinogen. bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp. glucide.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26. . INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.10.10. cholesterol. -administrez medicatia prescrisa. bilirubina.5. Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana. R. pacienta se ridica in pozitie semisezand. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang. gatul si urechile. timp HOWEL.10. Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata. HLG. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. partea anterioara a toracelui. EVALUARE 24.II.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27. P. organelle genitale 24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior.lipsa coordonarii miscarilor. abdomen. de a Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie.

25.10.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste. ceai ). 80 . Avand in vedere evolutia favorabila.se alimenta. toaleta cavitatii bucale. Pacienta respecta programul stabilit. de a se deplasa la toaleta. increzatoare.. 27. Ingrijirea parului.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala. 27.10. Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva. legume pasate ). Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.10. Urmaresc diureza zilnica. alimente semisolide (piureuri . tranzitorie.2012-Pacienta suporta sonda. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina. . efectul ar putea fi negative pt ea. De perseverat. execute miscari cu mana si piciorul stang. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta . Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. II explic necesitatea sondajului vezical. optimista. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent. prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. pentru a depasi aceasta faza grea. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine. agitatie.2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare. incearca sa se adapteze la noua situatie. imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita. externe. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice . Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor.sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile. anxietate. Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte . 26.10. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila. supraveghez perfuzia instituita.

10. prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta. Discut cu pacienta cauzele disconfortului. modul de manifestare. Pacienta sa capete cunostinte despre boala. prevenirea recidivelor. mod de recuperare.Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica. Observ si notez schimbarile.2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic. receptiva. 30. modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent. masurile preventive si curative. tratament. dispozitie.. Deficit de cunostinte Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. 81 . prezinta buna starii de satisfactie.

v.57 gr % 124 mg% Punctie capilara –glucotest 80.v.000/mm 6 ml / 1h Cholesterol T.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p. 202 mg % 28u. 4.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.i.i.5 ml oxalate de 90”-150” sodium 82 Timp HOWEL 220” .vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.000400.v. 140-220 mg % 5-17u.i. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride Fibrinogen 50 mg% 200-400 % mg 50 mg % 220 mg % cretinina glicemie -b=1-1.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0. T.5gr% -f=0.4 citrat de Na 3.6 ml sange.O.v.4mg p.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.8/ Steril +1.120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na.Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.5 gr% 0.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p. 4-13u.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150.G.5 ml sange / 0.i.P.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.G.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 4.-2 ml sange simplu nehemolizat . 20u.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.5 mg sange +0.v.

Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic. I s-au administrat medicamente antiedematoase.11. diuretice. pareza faciala stanga. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament. alcool. foc. Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.2012 Starea la externare: ameliorate. -control periodic la medical de familie. cola. -renuntarea la cafea. in urma tomografiei. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator. Externarea pacientei Data externarii: 06. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. sarac in grasimi animale.6. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. cu tulburari de deglutitie. Se alimenteaza singura.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu II. hipotensoare. 83 . tensiune electrica).Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga. fara tulburari de limbaj. semnul Babinski present. -control medical dupa o luna de la externare. .

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII 84 .

. impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile.V. a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang. nimic. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist. starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. La externare. Dupa 10 zile de spitalizare. in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate. .. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. este o boala chiar cauzatoare de moarte. catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor.. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic.M. Starea generala s-a imbunatatit. hemoragic. . Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase. de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate.CONCLUZII AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului. Indiferent de forma : ischemic. cu urmarile anterior enumerate.P. AVC este o boala grava. a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB. starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. altadata considerate ca fiind lucruri firesti. in varsta de 79 ani.I. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. hipotensoare. hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.” 85 .. encefalopatie hipertensiva. diuretice. ameteli. raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta. cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta).S. hemiplegie stanga. totul e . . dar fara sanatate. HTA..R. deviere spre stanga. la internare prezenta cefalee. hemipareza dreapta. pierderea starii de constienta. hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). diuretice. asupra unei functionari a organismului.Sanatatea nu e totul. in varsta de 55 ani. In lucrare am prezentat trei dintre ele : ..

M. VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea CAZUL C NUME. carotidian stang.hemiplegie stanga . VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta. VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita CAZUL B NUME. AVC ischemic VB AVC hemoragic.PRENUME : R.10.2012 ora 14:15 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: AVC cardioembolic hemipareza dreapta.2012.10.2012 ora 13:50 24.10.PRENUME : P.SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI CAZUL A NUME.I. ora 10:00 8.PRENUME : S. HTA .V. al membrelor -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : 26.

PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE PROBLEME SPECIFICE CAZUL A -alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena -deficit de cunostinte -dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta) CAZUL B -disconfort -risc de accidente ( caderi. loviri ) -incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal CAZUL C -alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata -perturbarea stimei de sine -disconfort. -comunicare ineficienta la nivel motor (stanga ) INTERVENTII ZILNICE 87 .

CAZUL C -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie) 88 .OBIECTIVE COMUNE OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A -sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate .sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala .regim de viata . CAZUL B -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine -sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate. -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice -sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.pentru a preveni un nou accident vascular -sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.

-mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept. invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie.efectuez miscari passive. PACIENTA:P. prin miscari de flexie.M.invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila .extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute . solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie . solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie . pentru a depasi aceasta situatie grea. extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute. ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical . -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang .V. pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical . pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele.I. formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu. 89 . apoi propozitii simple. sa realizeze o perceptie justa a realitatii INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI PACIENTA:S. identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere. -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare. ii acord atentia cuvenita.ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. efectuez miscari passive . pe care il efectuez la indicatia madicului -ii explic pacientei ca pentru a se face bine . empatie -favorizez vizita membrilor familiei -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei. prin miscari de flexie . vointa sa conteaza foarte mult . insotesc pacienta la baie .INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R.

cafea . 90 . alcool.I. sofat . sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime. cola -evitare a situatiilor cu risc. RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S. alcool . tensiune electrica ) -a se evita consumul de cafea. cola. cola.V. RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP. -regim alimentar sarac in grasimi animale .M. -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat. sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc -a se evita consumul de alcool .desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea . inot .RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R. -regim desodat .

V.ANEXE TRATAMENT ADMINISTRAT 91 PACIENTEI : P. .

SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie – i.ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina 4 tablete / zi 1 tableta 1 tableta / zi 1 tableta mg .Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PREDUCTAL Tablet – 75 mg Per os FUROSEMID Fiole Perfuzie . capsule fiole Psihostimulant Combate astenia .35 1 fiola / zi 1 fiola 1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi 500 ml 1 fiola – 5 ml 1 capsule 1 fiole metoprolol DIGOXIN Tablet Per os tablete 2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi 1 tablete 1 tablete 92 .i. v. v.surmenaj psihic.

: Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PIRACETAM ASPENTER Tablet – 75 mg Per os Tablet Per os FUROSEMID SER FIZIOLOGIC ENAP Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet – 5 mg Psihostimulant Combate astenia .I.Tratament administrat pacientei S.ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola 2 tablete / zi 1 tableta 1 tablete / zi 1 tableta 1000 ml/ zi 500 ml 1 tablete / seara 1 tablete Algocalmin Fiole intramuscular - Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml 93 .surmenaj psihic.

ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 2 fiole / zi 1 fiola 1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi 1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN capsule Fiole intramuscular tablete - 1 capsule / zi 2 fiole / zi 1 capsule 1 fiola – 2 ml 1 tablete / zi 1 tablete 94 .Tratament administrat pacientei R. surmenaj psihic.M.: Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID Seringa Pa subcutanat Tablet – 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete Psihostimulant Combate astenia.

musama. seringi de capacitate ( in functie de scop ). aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm. diametrul 6/10. 7/10. pense. unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic ) PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului. crearea unei cai de acces intr – o vena prin Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice. manusi chirurgicale. 10/10 mm( in functie de scop ). hematologice. Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut. hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI -venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ). bacteriologice. serologice. tampoane 95 .PUNCTIA VENOASA Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie .

-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0,5 – 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

8-13 Hz (cicli pe secunda). de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. In mod normal. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. aproximativ 50 μV si frecventa medie. amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2).Amplitudinea reflecta nr. Unde alfa. Exemplu de inregistrare EEG normala. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex. Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1).) contribuie la realizarea ei. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma. potentiale sinaptice. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale: 1. observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde. Figura1.neuronala (potentiale de actiune. Se presupune ca aceste unde reflecta Figura 2. 99 . cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica. etc. Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine.

Figura 3. Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura 3). prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala. Desi sunt normale la copii.activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. 2. etc. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Spre deosebire de ritmul alfa. Prezenta undelor delta la adulti. Figura 4. Unde beta 3. in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale. Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior. a unei stari emotive. Unde teta 4. undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. neexistand practic zone corticale de maxma incidenta. 100 .

constiinta. deoarece hematomul impinge cortxul in jos. EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala.5. rezolvarea unor probleme complicate. EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor. dereglari ale somnului. Undele gamma folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). Deasemenea. EEG este Figura 5. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale. ca de exemplu: perceptia. Neuronii functioneaza asadar. boli degenerative sau metabolice. 101 . teama. diferiti stimuli) sau patologice. In cazul crizelor de epilepsie. Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana. infectii. este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame). crize de epilepsie. Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara. Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta. tumori. etc. la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare.

cu sindrom Reye. Pacient in coma. EEG in timpul somnului non-REM la copii.Exemple trasee patologice EEG Figura 6 . 16 ani. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice Figura 7. 102 .

oblic sau rotator. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice. Directia miscarii rapide determina directia in care 103 . Nistagmus reprezinta miscarea involuntara. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica. Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde Electrooculograma Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. Se formeaza astfel un potential de dipol. corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. cu o valoare medie in jur de 100 μV.Figura 8. neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal. determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. EEG pacient. ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV. sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei. 65 ani cu encefalita Herpes simplex. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal. vertical.

Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. ca masura a activitatii neuronale. Figura 9. in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga. PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier. Alte metode de investigare a creierului CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale).se produce nistagmus. Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si 104 . dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor. Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului). astfel.

se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei .asigura necesarul de energie. MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . • Semne spontane 105 . In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa. explicarea procedurii . usual . MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic. EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele .este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale. obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier. Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana .Arteriografia cerebral : . se pot identifica prin masurarea radioactivitatii. durata 2 – 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . ANGIOGRAFIA CEREBRALA . PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica. evaluarea functiilor vitale . zonele active din creier. Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . testarea la iod . vasele cerebrale sau femurale . In cazul folosirii carotidei . Pregatirea pacientului : -sedare .

cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. bolnavul. Daca exiata o leziune labirintica. • • 106 . • Semne provocate • • • • Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. cu ochii inchisi). se masoara durata nistagmusului. in loc sa urmeze o linie dreapta.• • Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. in cazul unei fistule labirintice. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). cu ochii inchisi). Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. apoi se opreste brusc. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. de la un pol la altul. La trecerea curentului electric. In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. timp de 2 minute. care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. in pozitie fixa. care poate fi orizontala.

107 .

108 .

verbale.Studiul documentelor – Documentul este un obiect. pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. data si ora internarii. RESURSE UMANE : Salonul nr. bolile insotitoare. c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale.2012 ) ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator .INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive. fonice. controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. sex. 2. un text ce ofera o informatie. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional. stare civila. 109 . tratamentul administrat. domiciliul) motivele internarii. domeniul de activitate. antecedente heredo-colaterale. 1 si nr. mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt. dizartrie. foto. un drept.2012 – 2. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate.11. evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. 12 pacienti diagnosticati cu AVC. SCOP : Culegerea datelor ( varsta. o obligatie. sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. iconografice. METODA : . de comunicare. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate. in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie. stabilirea formelor de AVC. nationalitate. sfincteriene. trofice. statistice. senzoriale. Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. Documentele pot fi : scrise.10.

REZULTATE : Varsta : 50 . 2 barbati.medic de familie.65 ani . 65 – 80 ani .infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei. 4 barbati. 1 barbat.2 femei. 4 barbati ) 110 . Sex : 6 femei. 6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei. 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei. 4 barbati ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei.4 femei. DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 . 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei. 1.

excese alimentare si/sau alcoolice. tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei. 1 barbat) tulburari respiratorii. 1 barbat ) hemiplegie ( faciala. crurala. 4 barbati ) rural – 6 pacienti ( 4 femei. tuburari sfincteriene : 1 pacient. hemiplegie. problemele pacientilor sunt : alterarea mobil. etc. 2 barbati ) MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : • • • • • vertij. tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee. varsaturi. lipsa autonomiei in ingrijirile personale. diminuarea fortei musculare. afazie. conflictuale si de tensiune emotionala.DOMICILIUL : urban – 6 pacienti ( 2 femei. STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei. DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular. insolatie. oboseala fizica. arteroscleroza. incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei. 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie. FACTORI DETERMINANTI : HTA. traume psiho-afective.itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. stari de incordare. 2 barbati) AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient. brahiala ). 111 . coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie). tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie. ameteli. 3 barbati ) tulburari de vedere. 3 barbati) • • • • AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie. alterarea comunicarii verbale. tulburari de mers si echilibru. somnolenta si stare comatoasa. variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica.

.- alterarea conceptiei despre sine. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal. riscul alterarii tegumentelor. simptomatologia este caracteristica.4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei. loviri. evolutia fiind rapida spre deces. . de sechele neurologice importante : paralizii. 1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. contabilitate. 112 . In functie de vasul afectat. 2. AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza. 1. risc de accidente ( caderi. tulburari psihice. 2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura. CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta.3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati.ceilalti 5 pacienti ( 4 femei. alimentatie inadecvata prin deficit. deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele. iar pentru supravietuitori. 3. am concluzionat urmatoarele : . raniri ).

Neurologie si psihiatrie. Radu Carmaciu. Niculescu. 2006 10. Gheorghe VUZITAS.Editura Viaţa medicala românească. Carmen Salavastru. Editura All Bucuresti.Bucuresti. 1996 9. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI. Editura Medicală. Dan Cristescu. Bucuresti. 2004 4. BUCURESTI 1996 7.BIBLIOGAFIE 1. Urgenţele medico-chirurgicale sinteze. Lucretia TITIRCA.Bucuresti. Ion CRISTEA. Editura STIINTA SI TEHNICA . Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a . Bucureşti. Lucretia TITIRCA. Cezar TH. Ghid de anestezie/terapie intensivă. (coordinator Lucreţia TITIRCĂ). Constantin POPA. Anatomia si fiziologia omului. Lucretia TITIRCA .. Bogdan Voiculescu. Marin CIOBANU. Editura CORINT. Corneliu BORUNEL. Manual de medicină internă pentru cădere medii . 2006 113 . 2000 6. Lucreţia TITIRCĂ. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale vol. 2006 8. BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI. Editura Viata Medicala. Aurelian ANGHELESCU. Bucureşti 2013 3. Bucuresti.I.MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Editura Viata Medicala. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI. ROXANA ALBU. 2002 2.Editura Medicală.Bucuresti. Editura Viata Medicala. Neurologie. 2002 5. Editura Naţional Bucureşti. Editura CORINT Bucuresti. 2006 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful