INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

1

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 ). ” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

2

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE 4 .CAZUL C .V.

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 5 .

Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: • • • • • I.Acesta se imparte in: S.care asigura legatura organismmediu exterior. central – encefal + maduva spinarii S.N. Rolul sistemului nervos: • • Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern. Sistemul nervos este impartit in: 6 . Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne. formeaza sistemul nervos.1. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II.N. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie.1.

digestia prin centrii foamei.deci sediul miscarilor voluntare.termoreglarea. vizuale si auditive. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali. printer care metabolismul intermediar. reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului. metatalamusul. doi lobi parietali. hipotalamusul – central superior de integrare. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. • • • Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. trunchiul cerebral si cerebelul.releu al sensibilitatilorvizuala si auditive. doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central . unele acte comportamentale. SISTEMUL NERVOS SOMATIC SISTEMUL CENTRAL: NERVOS ENCEFALUL.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si 7 . ritmul somn-veghe s.a. tulburari de comportament. tulburari in exprimarea verbal si scrisa. setei si satietatii. Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. cu exceptia celor olfactive.impartit in trei zone: creierul mare. secretia endocrina. leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii).I. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.

SCOARTA CEREBRALA Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus. substanta cenusie este dispusa la suprafata. care adaposteste bulbul olfactiv. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. santul olfactiv. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal. lobul temporal sub fisura lateral. si lob temporo-occipital. deasupra scizurii laterale. situate inaintea santului central: lobul parietal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic. Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum. si.II. santul colaterar si santul occipito-temporal. comisurale si de asociatie. occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. Pe fata medial se observa santul corpului calos. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral. situate anterior de fisura lateral. lobul occipital situate in partea posterioara.mediala si inferioara(bazala). Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital. inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. Ca si la cerebel. formand scoarta cerebrala. situat posterior de fisura lateral.intre care se delimiteaza giri orbitari. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos. 8 .

Functiile motorii.. talamus. reflexul de aparare). Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. epitalamus si mai putin cu neocortexul. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive. Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare—activitatea nervoasa superioara. 9 .Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar.ANS. invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul. asociative si motorii.formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica. PALEOCORTEXUL (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv. Reflexul conditionat este un raspuns. voluntara si involuntara. hipotalamus.

tuse. fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. Este situat inapoia bulbului si a 10 . de clipire. masticator. de voma. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). cardioinhibitatori. TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita). Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului. La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. excrescenta a durei mater cerebrale. stranut. Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. de deglutitie. Ambele procese sunt extrem de mobile. de acomodare.La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. cardioacceleratoi. fotomotor si lacrimal. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator. puntea lui Voroliv si mezencefalul.

Unele sunt numeroase si superficiale. punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori. mijlocii si superiori. se afla un strat de substanta cenusie. numite emisfere cerebrare. Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. altele mai adanci. cei mijlocii contin numai fibre aferete. care trimite prelungiri in interior. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii.. Cerebelul este legat de bulb.voluminoase . prezentand o portiune mediana. cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. adapostita in canalul vertebral.arborele vietii’’ .vermisul si doua portiuni laterale. madular(arhicerebel). posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului. potrivit localizarii lor: anterioare. cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. iar altele foarte adanci in numar doua. 11 . care delimiteaza lobii cerebelului. o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala.astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). delimitand lamelele cerebrale. Maduva spinarii contine. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente. care formeaza nucleii cerebelului. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi.de unde si numele. Are forma unui fluture. Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare). La exterior. care formeaza scoarta cerebelului. in ansamblu. inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne.In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie. laterale si posterioare. structural.puntii. dand. aspectul unei coroane de arbore. MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central. care Lobi sunt: anterior(neocerebel).

Acestea sunt reflexe de aparare. arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR). Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. fibra musculara striata. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere.o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al 12 . Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri. Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Calea eferenta este axonul motor iar efectorul. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv .Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale.

sudorale. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare). dar si de cai scurte .sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ). sunt foarte diferiti .cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva ).bipolari de forma rotunda . neuronii pot fi ‘. de mictiune. pupilodilatatoare.coarnele anterioare din maduva spinarii .(scoarta cerebrala . Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. de defecatie si sexuale.din punct de vedere al formei si al dimensiunilor .unipolari. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger.cerebeloasa . Reflexele spinale vegetative. neuroni de asociatie si neuroni motori.multipolari – au o forma stelata . Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii.piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .ovala sau fusiforma .piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ). de asociatie. In functie de numarul prelungirilor .]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ).cardioacceleratoare.forma neuronilor este variabila .’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central . sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ).) 13 . Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior .doilea . Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t .

in ele se gasesc neurofibrile .ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care 14 .plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire .lunga (uneori de 1m) si mai groasa .receptori .Dupa functie .prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care.aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli .delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii. neuronii pot fi .cu 1-2 nucleoli .apoi se subtiaza .intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori .cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ). Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic .de sustinere si in conducerea impulsului nervos . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii .neuro.de-a lungul traseului sau .incluziuni pigmentare si organite specifice .axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica . Dendritele .membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri .receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ).corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric .in portiunea lor initiala sunt mai groase .prin dendritele lor . ribozomi.vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) . cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic .ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ).acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica . functional este celulifug .motori.dendritele. reticul endoplasmatic .care .

aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII . care se repeta .CELULA SCHWAUN. NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus .IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL . AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI . In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul axonului . TROFIC . Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate. Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ).de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina . DE PROTECTIE .ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ).inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .VARIABILE CA NUMAR . ASTROCITUL . Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.OLIGODENDROGLIA. numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor. 15 .se regenereaza de-a lungul axonului. Nevroglia La mamiferele superioare .asadar .potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei .membrana este in stare refractara absoluta . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa .urmatoarele structuri.aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE .unde s-a produs potentialul de actiune anterior .

Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice .desi similara cu cea neuroneuronala.Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie .centrii nrevosi . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). vestibulare). Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul .calea aferenta . Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale. Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .musculara sau secretorie .axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic .in snc . in acest caz ..pentru ca .transmiterea se face intrun singur sens .altele o scad (unele 16 .in urmatorele milisecunde . sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara . Alti receptori sinapselor (cofeina) . auditive.raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative. Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare . Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice .numarul acestora sa scada accentuat .calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice).la nivelulsinapselor . Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.

vibratii si presiune .primesc stimuliide la muschi . Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni. corpii carotidieni si aortici.din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule.stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact . dar . in ciuda mentinerii acestuia . In functie de provenienta stimulului se deosebesc: • • • Exteroreceptori.epiteliul olfactiv. Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central 17 .tendoane .prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv. In functie de viteza de adaptare : • • Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului.primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii .activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ).stimulati chimici :muguri gustativi .nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse • • • Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor.in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza • Chemoreceptori. fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice.

hemeralopie. paralizia muschilor masticatori . Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust .ingustarea campului vizual . nigstagmus si tulburari de echilibru .oculomotor-extern (motor): diplopie .facial(motor):paralizia fetei .fie motori sau micsti . Narevul VIII .acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate . fata . Nervul V . strabism intern.cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi).parosmie.olfactiv(senzorial):anosmie. paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. comisura bucala coborata . Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) .cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi. Nervul II optic(senzorial):amauroza. midriaza . tulburari de gust . Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice .trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare . imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului . scaderea secretiei lacrimale si salivare .oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara .nictalopie .cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea . Nervul IV . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi . Nervul VI . diplopie .Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc. afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I .capul si membranele mucoase. strabism. fata asimetrica .acromatoxie.hiposmie. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala . Nervul VII . 18 . Nervul III .trismus(inclestarea maxilarului ).anastazia mucoasei bucale .trigemen.

motor senzitiv . secretia. respiratorii si endocrine. Nervul XII . Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. tulburari in masticatie si inghitire. deglutitie . paralizia laringelui si valului palatin . Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: • • • III+IV – din mezencenfal V+VI+VII+VIII. distributia sangelui.fonatie intestinale. presiunea sanguina. Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii. digestive . influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. si sternocleidomastoidian. influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. Nervul XI –spinal (accesor. secretor pentru toate organele interne toraco- abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii .hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor . tulburari in articulatia Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali. paralizia maschilor trapez .din punte IX+X+XI+XII – din bulb si hemiatrofia limbii . Simpaticul si parasimpaticul exercita Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa. Astfel. celalat inhiba. recventa miscarilor respiratorii. II. Dimpotriva.Nervul X -vag (mixt.motor):tilburari de fonatie . de asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza. 19 . SISTEMUL NERVOS VEGETATIV aceea este numit si sistemul nervos autonom. etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare.

se favorizeaza mentinerea homeostaziei. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente. eferente. muschi. cerebel. centrifuge. infarct miocardic sechelar.2. cardiopatie 20 . centripede. I. BOALA.Prin aceste actiuni antagoniste. aferente. DEFINITIE. care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente. talamus). tendoiane. cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta). care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi). arteroscleroza). frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. CLASIFICARE DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului. ETIOLOGIE. anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA. aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb. ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga). hemiplegie ischemica.

c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante. hipertensive si eterogene. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar. mareste concentratia de acid uric in sange. ca si infarctul cerebral. intensifica unel tulburari de coagulare sanguina. cauzeaza o serie de disfunctii pe p. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. apar mai des la barbati. C. toxice. Factori declasanti 21 .A.lan metabolic. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos. alcool. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc. toxice. avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina. nicotina. alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange. totusi hemoragia cerebrala. arteroscleroza. etc. tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii. arteriiopatii de cauze variate. cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. boli sanguine. creste secretia de catecolamine si insulina. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe. B. adica cu o structura normala. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt.

tegumentel devin palide. pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala). circulatia si respiratia sunt normale.. respiratia este profund alterata. apare HTA. apare paralizia membrelor. tulburari vizuale (cecitate). deficitul motor. dar nu brutala. brutala. insolatia. LCR este hemoragic. cianotice. Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata). hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga. starile de incordare. oboseala fizica. redoarea cefrei este absenta. excesele alimentare si/sau alcoolice. starile conflictuale. Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee. 22 . varsaturlie sunt frecvente. starile de tensiune emotionala. de obicei redoarea cefei este prezenta.- traume psiho-afective. temperatura corpului este rar modificata. aparitia edemului cerebral este progresiva. Formele de coma sunt: Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta. functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. reflexele sunt abolite. instalarea comei este acuta. prezenta unor dureri viscerale. deficit motor discret. facies vultuos. tonusul muscular este scazut. hTA sau TA normala. uneori tatraplegie. hipotermie. este posibila incontinenta sfincteriala. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata. LCR sanguinolent. este prezenta HTA. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie. LCR este limpede. Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii). tahicardie. varsaturi si este insotita posibil de convulsii. se instaleaza hipertermia. vertij. tonusul muscular este crescut. colaps. pacientul prezinta midriaza. respiratia este normala sau modificata. aparitia edemului cerebral este rapida. rapida. Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei. sunt posibile varsaturi. tegumentele sunt rosiatice. se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi. isntalarea comei este supraacuta. variatiile bruste de temperatura si de presiune. incontinenta sfincteriana este frecventa. pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti.

3.3.I. deficit motor (hemiplegie facio-brahiala. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1. tulburari in coordonarea miscarilor) II. tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp). mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore). obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de 23 . afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii). b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca. defect de constienta). tetraplegie. vertij (sindrom vestibular). EVALUAREA UNOR SEMNE. crural). SIMPTOME. 2. apatie sau din contra euforie). Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual). fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa. tulburari de sensibilitate segmentara (brahial. leziunile sunt permanente si definitive. deficit motor (paraplegie. paralizii de nervi cranieni (III . La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie. Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord.XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat. fara pierderea starii de a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara. monioplegie crurala). ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC Accident vascular ischemic: I.

VIII: paralizia miscarii globilor oculari. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX. miscari involuntare. paralizie faciala. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative. de sensibilitate a vaslului palatin. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III. IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa. modificari de tonus muscular. cerebeloase. de troficitate a limbii. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare. bolnavul isi priveste membrele paralizate. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate. In formele de supravietuire sechele sunt severe. In formele grave evolutia este rapida spre deces.sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). La nivelul arterei bazilare. X. de fonatie. 24 . ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. miscari involuntare. tulburari ale starii de constienta. toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. b) In teritoriul VB 1. leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune). surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii. faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. lezarea este in trunchiul cerebral. VII. XII: tulburari de deglutitie. 2. amigdalelor. XI. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere. 3.

varssaturi. tulburari vegetative. tumori si metastaze cerebrale. In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi. paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). fotofobie. dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive. 25 . a bolilor de colagen. atitudine in cocos de pusca. endocarditei lente. leucemii. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee. evidwentiatra in punctia rahidiana. administrarea necontrolata de anticogulante. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR. in boli hepatice si renale. angiom). purpura trombocitopenica). Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa. impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. ameteal cateva zile. II. TBC-ului. in boli de sange (anemii. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. variatii ale TA. Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism. ASC. luesului.Accidentul vascular hemoragic I. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii. insolatii. evolutia fiind rapida spre deces. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului. Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA. un riol deosebit il are explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari.

Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. fata este cianozata. punte. Formele clinice • Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda. varsa. 26 .Daca hemoragia este masiva. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. vertij. In faza acuta. deficit motor la nivelul unor segmente. • Hemoragia de emisfera cerebrala. obnubilare. cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA. redoare de ceafa. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila. • Hemoragia de trunchi cerebral (bulb. pedunculi). incontinenta sfincteriana. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta. crize de rigidate decerebrata. congestionata. somnolenta. hipertermie. tulburari vegetative mari. clinic se manifesta prin cefalee. bolnavul are starea de constienta altereta. crize de epilepsie. bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii. tulburarile vegetative sunt prezente. gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. varsaturi. varsaturi. tulburari de vorbire. crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata. Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. bolnavul intra in coma de la inceput. fulgeratoare.

Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga. unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga). Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala. II. hipotonie mjusculara si tulburari vegetative. Date anatomice de vascularizatie cerebrala Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I. artera vertebrala (dreapta/ stanga). tulburari de coordonare. VII). Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica. artera carotida externa si interna dreapta si stanga. modificari ale tonusului muscular. sindrom bilateral. tulburari de coordonare a miscarilor. vertij. mezencefalice). artera cerebrala mijlocie (sylviana). I. se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare. laturi de tulburarea starii de constienta. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II.Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii.la acestea se adauga varsaturi. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. pontine. • Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra ortostatismul. Artera bazilara (unica. avand tendinta de cadere pe spate. paralizii de nervi cranieni (VI. 27 . artera cerebrala anterioara. coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga). artera comunicanta posterioara. nepereche). se observa paralizii ale nervilor oculomotori. tulburari cardiace si respiratorii.

mezencefal.Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb. baston). punte. X. aria hipotalamica posterioara. sursa de oxigen. pat dotat cu tot auxiliarul necesar. VIII – punte. Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic. eventual indepartarea protezei mobile. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. zona subtalamica. masurarea TA. crearea unei obscuritati). eliberarea cailor respiratorii superioare. evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza. perechile IX. Intre cele doua teritorii vasculare. mobilizarea pasiva. VII. intr-un anumit teritoriu. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV – mezencefal. carotidian si VB. deoarece aprovizioneaza cu sange. exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. perechile V. asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala. incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate. hipocampul. creaza conditii optime de spitalizare (microclimat. b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. contribuind la restrangerea. XII – bulb. I. VI. la limitarea zonei afectate de ischemie. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat. pozitionarea corecta a bolnavului. 28 . prin sistemul de anastomoze. cadru metalic.4. ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant. observarea respiratiei. XI. mobilizarea activa daca starea lui permite.

D =1005 – 1009 . suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. polinucleare . Se fac examinari : • Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite . pH = 7. eozinofile . Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice. Este o metoda de rutina al starilor comatoase . RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV . Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari ). unor punctii lombare.La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia . Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene.sifilisul SNC Biochimice LCR = solutie apoasa .De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi. examinari electrice. care circula in spatiul subarahnoidian . limpede ca apa de stanca . serveste medicul cu materialul necesar. Recoltarea se executa pe nemancate. cu rol de protectie a SNC . respecta si asigur regulile de asepsie. bogat salina .aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. cu rol nutritiv si excretor .5 29 .Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara. capacitatea de deglutitie. Volum: 100 -150 ml .4 – 7. prin punctie ventriculara . occipitale. citi. examenlului fundului de ochi.atipii celulare ) • • • Bacteriologice – BK si alti germeni Serologice . in afectiuni neurologice si neurochirurgicale. scrie. observa integritatea mucoaselor. examinari radioactive cu radioizotopi. Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). recoltarii produselor pentru examene de laborator. sau se masora tensiunea cu manometrul Claude.

Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros . Administrarea glaucom .O. macula ( pata galbena ).) este necesar ca pupila sa fie dilatata .Tensiunea : • • • • • Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui . pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in bolnavului este comuna pentru ambele examinari . ceea ce poate cauza moartea .pentru a verifica presiunea intracraniana . EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care Examinarea se face mareste elementele intr – o camera obscura cu ajutorul de 15 – 20 ori . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F. cu 30 minute inainte de examinare . retina . 30 .O. prin 10 – 20 cm apa in decubit lateral 20 – 25 cm apa in pozitie sezand 0 – suboccipital 0 – 5 cm apa la sugari este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor extragerea de lichid . exista riscul de a provoca accidente foarte grave . producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) . toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival .deoarece . . Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ). MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul . papilla nervului optic ( pata oarba ).Punctia . imediat dupa examenul F. vasele retiniene . pentru aceasta .

boli neurologice . dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pregatirea pacientului : • • • • 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult . ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .G.A. diabet zaharat . 12 sau 24 derivatii .5 – 3 c/s E. Pe traseele obtinute . Se pot inregistra simultan 4 . 8 . 10 . se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie. testul nu este dureros . se indica : in bolile cardiovasculare .E.C.Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0.Valoarea normal a T.G. 6 .A. si masurarea T.C.= 35 mmHg +_10 Examenul F. al infectiilor neurologice . tumori cerebrale . leziuni vasculare .O. pulmonare precum si in tumori cerebrale . renale . electrozii sunt atasati pe cap • pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat .R.R. pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul 31 . al traumatismelor cerebrale . ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E. nemiscat . cu ochii inchisi .

ANGIOGRAFIA CEREBRALA • Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . In cazul folosirii carotidei . 32 . usual . durata 2 – 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida .• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . evaluarea functiilor vitale . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. explicarea procedurii . care poate fi orizontala. vasele cerebrale sau femurale . testarea la iod . in pozitie fixa. In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Pregatirea pacientului : o sedare . pe verticala sau rotatorie) • Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . cu ochii inchisi). timp de 2 minute. Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . • • Semne spontane Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari.

se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) • Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde.5. apoi se opreste brusc.• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. se masoara durata nistagmusului. de la un pol la altul. Daca exiata o leziune labirintica. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. PARTICIPAREA INTERVENTII ASISTENTEI AUTONOME SI MEDICALE DELEGATE LA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 33 . in cazul unei fistule labirintice. • Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. cu ochii inchisi). unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). La trecerea curentului electric. care in mod normal este de 10-20 secunde) • Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. • Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. • • Semne provocate Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. bolnavul. in loc sa urmeze o linie dreapta. I.

scaun. corticoizii . supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls. solutii clorurate izotone . tegumente. Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone . diureza. asigura alimentarea la pat activ sau pasiv. corticoizi. Reguli de administrare a medicamentelor:  Respectarea medicamentelor prescrise  Identificarea medicamentelor prescrise  Verificarea calitatii medicamentelor. desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. sa nu fie degradate alterate  Respectarea caii de administrare  Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic  Respectarea dozei prescrise  Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului  Evitarea incompatibilitatii intre medicamente  Servirea pacientului cu doza unica de medicament  Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor  Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise  Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor  Administrarea imediata a medicamentelor deschise  Prevenirea infectiilor intraspitalicesti Asistenta medicala asigura tratamentul la pat . aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta). bolnavilor . ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. solutii de glucoza hipertone. TA. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort. temperatura. previne complicatiile. mucoase). Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. solutii clorurate izotone. Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol.Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat. 34 . efectueaza igiena generala si corporala. respiratie.

aliment si otrava . folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor . vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet . capsule . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : • DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare 35 . drajeuri . Ele se administreaza pe diferite Cai directe : • • • • • • • • suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament . doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment .Medicamentele sunt substante de origine animal . vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale .gastric . sublinguala . solutii ) . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament .traheobronsica ) urinara ( uretrala ) Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) . intestinala ) respiratorie ( nazala . medicament sau toxic .

dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor .precipitare . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) . forma de prezentare .altele in timpul alimantatiei ( fermenti 36 . pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : • • RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj . culoare . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor . nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE .• • • DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea . tulburare . consistent . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si . chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni . A RITMULUI substante se MEDIC – este obligatoriu . miros ) • VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate . degradate . Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica.deoarece unele descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. sedimentare . lichefiere • • RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie .

a adusa imediat la cunostinta sau a orarului va fi 37 . nerespectarea dozei. • ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR .digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) . • • SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA • • • • • • • Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei . incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective . Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze .orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului . Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI . ADMINISTRAREA ordine : MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea • LAMURIREA cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul .Nu se respecta orarul de administrare cand • • RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . chimioterapeuticelor al caror ritm impune • EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. . Schimbarea caii de administrare madicamentului . cu exceptia antibioticelor trezirea .

PROGNOSTIC AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. I.6. daca nu s-a produs cu sangerare masiva. absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj. se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord. Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. EVOLUTIE. bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu. • -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei . Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. COMPLICATII. informele cu supravietuire sechele sunt severe. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect.medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . 38 . • -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii. Hemoragia subarahnoidiana. deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . BOALA. In formele grave evolutia este rapida spre deces.astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita.

sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil . 1. Un ameteala ( vertij ) .EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: • • • • • • • • • • in perioada embrionara . grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a Profilaxia secundara afectiunilor . prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un AVC ar putea sa apara in curand.de sechele neurologice importante (paralizii.Alte complicatii sunt: apilepsia. o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . tulburari pshice). cafea in exces . tulburari vegetative trenante. alcoolismul parintilor . control periodic al acitatii vizuale . de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita . Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT . convulsii . mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic . Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . renuntarea la tutun . care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere . sifilisul . alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus . nasterea sa se faca in unitati spitalicesti . evitarea stresului emotional si a oboselii fizice . evitarea expunerii la caldura excesiva . paralizii sechelare de nervi cranieni. procesului de gandire . rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului. Simtomele unui 39 . tratamentul HTA .7. alcool . grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori . Pentru unele avut un persoane . tulburari psihice. de vorbire . Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului.

alcoolismul parintilor. Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . sifilisul.Daca la pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) . Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice. grasimi de origine animala. Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara . Renuntarea la tutun. Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) . Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic . 40 . poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . pot leza creierul fragil al copilului. Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos. Control periodic al acuitatii vizuale. sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute . Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic. cafea in exces. al TA. rubeola mamei. Tratamentul HTA. Evitarea expunerii la caldura excesiva. La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom . alcool. desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti. Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara. Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil. se recomanda continuarea examinarii . totusi .AIT . Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC .

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: • • • • • • Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; • • Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile – pe fetele palmare Mainile – pe fetele dorsale Palmele – interdigital Degetele – cu palma opusa Policele – cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. • • • • • • Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE
43

Studiul documentelor medicale .1. familia 2. Surse de date: .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.CULEGEREA DATELOR 1.PACIENTILOR CU AVC CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R. ecgipa de ingrijire.Directe: pacienta .Observatia . II. Metode de culegere a datelor: .DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILE 44 .Indirecete : dosarul medical actual.1.Interviul .1.M.

Bolile copilariei fara a preciza care anume. . TBC-ul in familie. munceste in gspodarie si agricultura. avort spontan 1.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1.a.2. incalzire cu lemne.58 m Grup sanguin : B III RH+ 1. infectia HIV. emisiuni tv.Antecedente personale Fiziologice : . II.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul. II.Motivele internarii 45 .Menopauza la 50 ani.3.2.3.Menarha la 14 ani.1.a.1.2. 1.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.c. conditii relativ igienice. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj.Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1.2. Patologice : .INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.d.b.Sarcini 2: nasteri 1.2. .

normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru. prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta. 46 . splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil. AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu.Data internarii 26.Istoricul bolii Pacienta R. fara tulburari de limbaj.10.3. nedureros la palpare Ficat.3.d. in varsta de 79 ani. hemipareza dreapta. 1. ROT dr<st.Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide.3.. ora 10:00 1. glob vezical Sistem nervos.M. cai biliare. 1.b. mobil Aparat respirator: torace mobil.2012.e. endocrin. se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate. organe de simt: Babinski pozitiv dreapta.Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang.- Deficit motor al membrelor de partea dreapta. murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg.3.c. 1.

47 .

a Mucoasa nazala umeda. Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz 48 . Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta. Analiza si interpretarea datelor II. a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2 A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima 1 A fi curat.2.2. supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica. aseza. dezbraca statului socio-cultural Alterarea muschiului 2 cardiac. venosi. fose Nu se spala. a peretilor arteriali. ingrijit. nu se piaptana. nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.1.II.

3-25°C Fara poluare fonica. chimica. microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori. de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate 1 Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta 2 Spitalizare Imobilizare la pat 2 Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2 49 .Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18.

2.2. anchiloze Infectii urinare II. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena. 50 .4.2. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.II.3. escare. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele. atrofii. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta. pneumonie hipostatica. de a se incalta – descalta.tahicardie. de a-si descheia nasturii. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. II.2.

11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire. ingrijorare. 51 . somn perturbat.8) Anxietate din cauza spitalizarii. treziri frecvente. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle. 12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta. a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste.

Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .3. misca. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. salon aerisit) .Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . lenjerie curate.2. bea.Verific prezenta globului vezical .3. umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale .peratura optima.Asigur un climat optim (temperature optima.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) .3.Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . pun comprese calde pe regiuniea pubiana.1.II. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II. a-si mentine tegumentele curate si integre) . tem. avea o buna postura. la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea 52 . la ore regulate si prezentate atragator .Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta.Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei. OBIECTIVE GENERALE II.

asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare 53 . o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale.Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii - Sa fie ferita de infectii iatrogene sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. schimbarea pozitiei.

Piracetam. apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp. 30.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30. mai reduse la cel superior.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. cholesterol. transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol. ajutata se deplaseaza la toleta. triglyceride. 31.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata.10. Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor. Clexan. T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH.10.2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28. Digoxin.10.5. dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie. P.10.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept.4. 02. Trombostop. autonome si delegate. R. 26. Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile. glicemie. timp HOWEL. ser fiziologic. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.10. fibrinogen.II.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28.2012 Pacienta. extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi 54 . uree.11.

10. episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie 28. a se spala pe fata.2012 Pacienta suporta sonda à dèmeure 29. in decurs de aproximativ 7 zile -antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga. ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei à dèmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii 26.V. a se imbraca.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta Somn peturbat Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal.10.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta.iitativ si cantitativ -ii explic pacientei care este cauza retentiei. pa maini 01.10.miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire. nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui. toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga 26.10.11.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.10. 29. de a se spala. de a se imbraca.2012 Dupa scoaterea sondei à dèmeure.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste 55 .10.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.

recuperare -identific manifestarile de dependent. tratament. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 56 . prezinta pacientei privind boala.2012 asupra Starea de neliniste a disparut. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular mediacl odihnita 30.o fiola. sine. mod de recuperare. receptiva. sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul. a acceptat justa realitate cu resemnare. ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele.in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam.seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile Devalorizarea Deficit cunostinte de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala.10. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele. sa realizeze o perceptive justa a realitatii. in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei. modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare. masurile preventive si despre boala. modul de participare la prevenirea recidivelor. curative. s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate. pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol.

20 u.000400.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13.-2 ml sange simplu nehemolizat . T.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.5 ml sange /0.4 citrat de Na 3.5gr% -f=0.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P. 13 u.v.v. 4-13u.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.v.v.v.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p. 5-17u.v. 4.O.0 g% 41 % 225000/mm 5.8 gr% 57 .G.8/ Steril +1.v.G.v.5 gr% 0.EXAMENE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH PARACLINICE VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.i.5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina Cholesterol 140-220 mg% 202mg% T. Uree 20-40mg% 35 % Triglyceride 50 mg% 47 mg% Timp HOWEL 90”-150” 180” Cretinina -b=1-1.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.P.2 mm/1h MOD DE RECOLTARE p.i.

Este externata in stare ameliorata . hipotensoare . Externarea pacientei Data externarii: 04. -control transaminaze. Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. sarac in grasimi animale.semnul Babinski prezent.6. urmand tratament in ambulatoriu. Renuntarea la cafea. diuretice . alcool. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic ..II. tensiune electrica).Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta . I s-au administrat medicamente anticoagulante .11. -control medical dapa o luna de la externare. foc. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. fara tulburari de limbaj.2012 Starea la externare: ameliorata . 58 .in urma tomografiei . BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. cola.

60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.Indirecete : dosarul medical actual.CULEGEREA DATELOR 1.Observatia .DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1. Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV II.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii casaroriti).Directe: pacienta .Colaborarea cu echipa de ingrijire II. familia 2.ea si sotul dipun de doua camera . conditii relative igienice.I.Interviul .CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.1. Munceste in gospodarie si agricultura.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1. incalzire cu lemne.1.2.2.1.Studiul documentelor medicale . Metode de culegere a datelor: .1. LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta 59 .2.b. II.a. Surse de date: . echipa de ingrijire. dotate confortabil .

3. cancer mamar 1.c.e. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1.d. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE 1.a. fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1. in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij. -menopauza –la 52 ani. cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI.3.2.c. -sarcini:2. infectiaHIV in familie -sora. -HTA depistata la 50 ani.3. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat 60 . -neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006 II.nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume.b.3.2.Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata. ISTORICUL BOLII Pacienta S I .d.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. 1.10.3.2012 ora 13:50 1. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul . DATA INTERNARII 8.1. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani. TBC-ul.

fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular. fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg. urini normo. AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu . sau focalizate intracerebrale.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili .crome SISTEM NERVOS.CAI BILIARE.SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT. relief cortical de aspect normal. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil . sistem 61 . ENDOCRIN.

venosi. A elimina Frecventa mictiunilor normale. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.2. Obstructii arteriale. corpului in limite normale A fi curat. cefalee. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice. deviere spre stanga. umeda. unghii curate. ingrijit. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator. sa se 2 62 . Analiza si interpretarea datelor II. Mucoasa bucala roz. piele de culoare roz. Reflex de deglutitie present. Orar ritmic. supraincarcarea inimii 2 Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala. Tegumente calde. a 2 peretilor arteriali. ameteli.1. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete.II. a Alterarea muschiului cardiac. Alterarea centrului nervos 1 Dificultate de a se mobilize. alterarea centrilor nervosa. dezbraca 2 1 Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca.2. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. de Ameteli. Digestie normal. 2 a merge. prescriptiilor de igiena. Scaun normal. fara cosmaruri. Par scurt.

Tristete. conform Libertate. dificultate de limite fiziologice. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Deviere spre stanga. propriilor convingeri si valori. igiena tegumentele si bucala. realizarii A se recrea Satisfactie. mucoasele A evita Metode de destindere. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. A actiona Timp de rugaciune. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect. Inactivitate. in vederea Sentiment de inferioritate. Slabiciune.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. sa se pieptene. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator.proteja spele. a-si exprima dorintele. Ignoranata 2 63 . Tristete. Alterarea centrului nervos 2 2 1 Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului.

atrofii. II. 4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.2. ingrijorare. 64 . fara grasimi animale. 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. Nivelul II de dependenta moderata si temporara.2. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.4. escare.3. pneumonie hipostatica. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga.2. anchiloze II.II.2. neliniste.

umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.peratura optima.Asigur un climat ambiant (temperature optima. la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. misca. tem.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .II.3. a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) . o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca.2.3. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. INTERVENTII ZILNICE . OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.3.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei. bea.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . salon aerisit) .1.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste. avea o buna postura.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . o servesc la pat cu cele Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic 65 . lenjerie curate.

asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 66 . schimbarea pozitiei.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala.

4. propozitii simple 30.EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului . loviri. R. timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare .10.5. ajutata in a se imbraca . P.2012 TA=170/90mmHg 31. hemoglobin a.10. diuretice.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte . Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare prin da sau nu.10. glicemie . este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28. hipotensoare .10. cu putina greutate in articularea lor 31. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit . se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii 67 . apoi. raniri Alimentatie in deficit Comunicare ineficienta Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28.10. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.II.10.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu.2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30. EVALUARE 28.2012 -idem Dificultate de a se misca -caderi.

10. curative.10. mod de recuperare. prevenirea recidivelor. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28. prezinta interes boala.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta. modul de participare la recuperare tratament. Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala. -identific manifestarile de dependent.de a incalta descalta se desbraca . interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 68 .10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30. sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile usor de 31.2012 Pacienta se imbraca singura . receptiva. masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. a se pe fotoliu. modul de manifestare.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31. fara a sta in fotoliu .10.

-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.G.v.8 gr% 69 .P.i.i. 4-13u.3 g% 223000/mm 5. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride 50 mg% 26.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2 ml sange simplu nehemolizat . T.v.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.G.i.i.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.5 gr% 0. 5-17u.000400.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0. 20u.5gr% -f=0.O.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.8/ Steril +1.v.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13.2 mm/1h Cholesterol 140-220 mg% 273 mg% T. 28u.4 citrat de Na 3.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.4mg% Protein reactiva Present absent sau Absent cretinina -b=1-1.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.3g% 40.

6. neoplasm col neoperat. Renuntarea la cafea. sarac in grasimi animale. prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. -control transaminaze. foc. alcool. cola. Examenul CT reactive a fost normal. -control medical dupa o luna de la externare.2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila . cu deviere spre stanga. Romberg pozitiv. 70 . -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie. La prezentare probe de pareza membre. plaja linguala. Externarea pacientei Data externarii: 18.Pacienta cu antecedente de HTA. tensiune electrica).10. ROT deflexie bilateral coordonare normal.II.

int-o casa cu patru camera si dependinte.Colaborarea cu echipa de ingrijire II. Mod de petrecere a timpului liber: .Indirecete : dosarul medical actual.1.Studiul documentelor medicale . DATE ANTERIOARA PRIVIND STAREA DE SANATATE 1. echipa de ingrijire.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.2. II. emisiuni TV II. conditii relative igienice. LIMITE SENZORIALE 71 . lecturarea unei carti.1. Munceste in gospodarie si agricultura.V.Observatia .Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1. incalzire cu lemne.1.CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.2.b.Interviul .DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit).Directe: pacienta . familia Metode de culegere a datelor: .a.2.1.CULEGEREA DATELOR Surse de date: .

10.2. II.nasteri :1 . -menopauza –la 54 ani.3. ISTORICUL BOLII Pacienta P V .SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . infectiaHIV in familie 1.3.c. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru.c. FICAT. DATA INTERNARII 24.a. 1.2. DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic.2012 ora 14:15 1. TBC-ul.CAI BILIARE. urini normo.3. -sarcini:2. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .crome 72 .1. fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute .d.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1. in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate. avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume.hemiplegie stanga . HTA 1.d. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani. P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .3. TA=200/100 mmHg.3.e. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .b. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1.Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1.

hemiplegie stanga . Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata.SISTEM NERVOS. pareza faciala central stanga. Babinski pozitiv –membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. ENDOCRIN.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana 73 .

Tegumente calde. relaxare. Mucoasa bucala umeda sir oz. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. Alterarea centrilor nervosi de a merge. a gingi aderente dintilor. proteja tegumentele si mucoasele Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2 Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala Afectiune neurologica 2 2 Dificultate de a se mobilize. edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1 Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor 2 74 ..II. Analiza si interpretarea datelor II. A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber.2.1. dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat. Mucoasa bucala roz. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului.2. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. Disconfort senzatie de Hemiplegie. ingrijit. . avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. umeda.

A evita Temperature ambianta inre 18. 1 1 1 Tristete. Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine. in vederea realizarii . Hemiplegie: 1 2 A se recrea Divertisment . de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi.3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul. vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori. amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Lipsa de cunostinte 75 .

constipatie II. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. 9. in dezordine.4. pneumonie hipostatica. 3. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste. anchiloze.2. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras. 6. ingrijorare.3. 2.2.2. II.2. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. fibriatia atriala.II. 10. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. neliniste. DIAGNOSTIC NURSING 1. miros dezagreabil 8. escare. atrofii. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. 76 .

avea o buna postura.Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare . salon aerisit) .Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei.peratura optima. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .II.2.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca. a-si mentine tegumentele curate si integre) .Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore 77 . umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli . OBIECTIVE GENERALE II.3. la ore regulate si prezentate atragator .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii . INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: .Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.Asigur un climat ambiant (temperature optima. misca. tem. bea.Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . lenjerie curate.3.1.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.

pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 78 . o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii - Sa prezinte minimalizarea parezei Sa fie ferita de infectii iatrogene Masez regiunile predispuse la escare. schimbarea pozitiei.

. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa 79 . In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna. timp HOWEL. R.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. abdomen. HLG. fesele si fata posterioara a coapselor. de a se imbraca. cholesterol.4. de a Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26.10. diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala. din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele. bilirubina.2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp.II.10. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. gatul si urechile. Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata.10. urobilogen. organelle genitale 24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv. partea anterioara a toracelui. fata anterioara a coapselor. triglyceride.sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. EVALUARE 24. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie.10. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.lipsa coordonarii miscarilor. . Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang). apoi bratele si mainile. P. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana.5. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. -administrez medicatia prescrisa. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta. protein. pacienta se ridica in pozitie semisezand. glucide. fibrinogen. Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.

2012-Pacienta suporta sonda.10. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator.10. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina. imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita.. 80 . Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare. 25. tranzitorie.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul.10. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta . Pacienta respecta programul stabilit. de a se deplasa la toaleta. toaleta cavitatii bucale.se alimenta. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine. prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. supraveghez perfuzia instituita. . efectul ar putea fi negative pt ea. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila.sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile. ceai ). II explic necesitatea sondajului vezical. Avand in vedere evolutia favorabila. Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte . pentru a depasi aceasta faza grea. Ingrijirea parului. increzatoare. Urmaresc diureza zilnica. Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale.10. alimente semisolide (piureuri .2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala. 27. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. anxietate. externe. legume pasate ). Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva. incearca sa se adapteze la noua situatie. optimista. 27. De perseverat. execute miscari cu mana si piciorul stang. 26. sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste. agitatie. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice .2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare.

prezinta buna starii de satisfactie. Pacienta sa capete cunostinte despre boala. modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent. Observ si notez schimbarile.Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica. masurile preventive si curative. tratament. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala. Discut cu pacienta cauzele disconfortului. Deficit de cunostinte Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.10.. mod de recuperare. prevenirea recidivelor. 81 . receptiva. modul de manifestare. dispozitie. 30.2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic. prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta.

i.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p. 4-13u.i.G.v.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat . 4.5 ml sange / 0.v.5gr% -f=0.57 gr % 124 mg% Punctie capilara –glucotest 80.P. 140-220 mg % 5-17u.000400.5 gr% 0.O.G.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na.v.v.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150. 20u. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride Fibrinogen 50 mg% 200-400 % mg 50 mg % 220 mg % cretinina glicemie -b=1-1.4mg p.5 ml oxalate de 90”-150” sodium 82 Timp HOWEL 220” .v. T.i.v.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.v.000/mm 6 ml / 1h Cholesterol T.4 citrat de Na 3. 4. 202 mg % 28u.6 ml sange.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.5 mg sange +0.8/ Steril +1.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.

pareza faciala stanga. cola. semnul Babinski present. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu II. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. 83 . sarac in grasimi animale. Se alimenteaza singura. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga. -renuntarea la cafea. . in urma tomografiei. Externarea pacientei Data externarii: 06. I s-au administrat medicamente antiedematoase. hipotensoare. tensiune electrica).6. -control periodic la medical de familie. -control medical dupa o luna de la externare. fara tulburari de limbaj. cu tulburari de deglutitie. Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. diuretice.2012 Starea la externare: ameliorate. foc. BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta.11. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic. alcool.

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII 84 .

a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta. raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.S. La externare.. este o boala chiar cauzatoare de moarte. . in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic. . dar fara sanatate.. hemipareza dreapta. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila.P. diuretice. nimic. catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor. AVC este o boala grava.” 85 . asupra unei functionari a organismului. totul e . altadata considerate ca fiind lucruri firesti. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist.V. impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile. hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.M.CONCLUZII AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului. hipotensoare. ameteli. hemoragic. de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate. hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga)... In lucrare am prezentat trei dintre ele : .I. hemiplegie stanga. . deviere spre stanga. encefalopatie hipertensiva. la internare prezenta cefalee. cu urmarile anterior enumerate. Starea generala s-a imbunatatit. a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang.Sanatatea nu e totul. pierderea starii de constienta.. a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB. HTA.R. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. Dupa 10 zile de spitalizare. in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate. in varsta de 55 ani. starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante. Indiferent de forma : ischemic. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. in varsta de 79 ani. diuretice. cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta)..

VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta.2012.M.SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI CAZUL A NUME. ora 10:00 8. AVC ischemic VB AVC hemoragic. carotidian stang. HTA .I.PRENUME : P.PRENUME : S. VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita CAZUL B NUME.10.2012 ora 13:50 24.10.hemiplegie stanga .2012 ora 14:15 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: AVC cardioembolic hemipareza dreapta. VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea CAZUL C NUME. al membrelor -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : 26.PRENUME : R.10.V.

loviri ) -incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal CAZUL C -alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata -perturbarea stimei de sine -disconfort. -comunicare ineficienta la nivel motor (stanga ) INTERVENTII ZILNICE 87 .PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE PROBLEME SPECIFICE CAZUL A -alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena -deficit de cunostinte -dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta) CAZUL B -disconfort -risc de accidente ( caderi.

sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala .OBIECTIVE COMUNE OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A -sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate .pentru a preveni un nou accident vascular -sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. CAZUL C -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie) 88 . CAZUL B -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine -sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate. -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice -sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.regim de viata .

identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere. extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute. pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical .extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute .I. empatie -favorizez vizita membrilor familiei -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept. ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical . prin miscari de flexie. pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele.efectuez miscari passive. pentru a depasi aceasta situatie grea.M. apoi propozitii simple.INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R. prin miscari de flexie . -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare. solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie . 89 . -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang . formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu. PACIENTA:P.ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie . efectuez miscari passive . sa realizeze o perceptie justa a realitatii INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI PACIENTA:S. ii acord atentia cuvenita. pe care il efectuez la indicatia madicului -ii explic pacientei ca pentru a se face bine . vointa sa conteaza foarte mult . insotesc pacienta la baie .V. invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie.invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila .

M. alcool . tensiune electrica ) -a se evita consumul de cafea. cola. cola -evitare a situatiilor cu risc.desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea . cola. inot .I. sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime.V. cafea . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP. 90 . alcool. -regim alimentar sarac in grasimi animale . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S. -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat. sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc -a se evita consumul de alcool . sofat .RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R. -regim desodat .

ANEXE TRATAMENT ADMINISTRAT 91 PACIENTEI : P. .V.

Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PREDUCTAL Tablet – 75 mg Per os FUROSEMID Fiole Perfuzie .35 1 fiola / zi 1 fiola 1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi 500 ml 1 fiola – 5 ml 1 capsule 1 fiole metoprolol DIGOXIN Tablet Per os tablete 2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi 1 tablete 1 tablete 92 .ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina 4 tablete / zi 1 tableta 1 tableta / zi 1 tableta mg . SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie – i.surmenaj psihic. capsule fiole Psihostimulant Combate astenia .i. v. v.

Tratament administrat pacientei S.: Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PIRACETAM ASPENTER Tablet – 75 mg Per os Tablet Per os FUROSEMID SER FIZIOLOGIC ENAP Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet – 5 mg Psihostimulant Combate astenia .surmenaj psihic.I.ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola 2 tablete / zi 1 tableta 1 tablete / zi 1 tableta 1000 ml/ zi 500 ml 1 tablete / seara 1 tablete Algocalmin Fiole intramuscular - Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml 93 .

: Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID Seringa Pa subcutanat Tablet – 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete Psihostimulant Combate astenia.M. surmenaj psihic. ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 2 fiole / zi 1 fiola 1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi 1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN capsule Fiole intramuscular tablete - 1 capsule / zi 2 fiole / zi 1 capsule 1 fiola – 2 ml 1 tablete / zi 1 tablete 94 .Tratament administrat pacientei R.

hematologice. manusi chirurgicale. Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut. unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic ) PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului. 10/10 mm( in functie de scop ). tampoane 95 . serologice.PUNCTIA VENOASA Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie . musama. 7/10. crearea unei cai de acces intr – o vena prin Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice. bacteriologice. diametrul 6/10. pense. aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm. hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI -venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ). seringi de capacitate ( in functie de scop ).

-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0,5 – 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde. etc. amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. 8-13 Hz (cicli pe secunda). cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica.) contribuie la realizarea ei. Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron. Unde alfa. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale: 1. amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2).Amplitudinea reflecta nr. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex. Exemplu de inregistrare EEG normala. In mod normal. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat.neuronala (potentiale de actiune. 99 . Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1). potentiale sinaptice. Se presupune ca aceste unde reflecta Figura 2. Figura1. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma. aproximativ 50 μV si frecventa medie.

Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Prezenta undelor delta la adulti.activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura 3). Aceste unde pot sa apara in orice derivatie. Spre deosebire de ritmul alfa. 2. neexistand practic zone corticale de maxma incidenta. in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4). Desi sunt normale la copii. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Figura 4. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior. Figura 3. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Unde beta 3. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale. Unde teta 4. 100 . etc. a unei stari emotive. prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala.

marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare. EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor. crize de epilepsie. EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. ca de exemplu: perceptia. sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). teama. 101 . etc. EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica. Undele gamma folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana. dereglari ale somnului. infectii. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale.5. Neuronii functioneaza asadar. In cazul crizelor de epilepsie. Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta. Deasemenea. diferiti stimuli) sau patologice. boli degenerative sau metabolice. Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara. EEG este Figura 5. rezolvarea unor probleme complicate. este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame). tumori. constiinta. deoarece hematomul impinge cortxul in jos. la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5).

102 . cu sindrom Reye. EEG in timpul somnului non-REM la copii.Exemple trasee patologice EEG Figura 6 . Pacient in coma. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice Figura 7. 16 ani.

sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei. ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga.Figura 8. Se formeaza astfel un potential de dipol. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde Electrooculograma Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. cu o valoare medie in jur de 100 μV. Nistagmus reprezinta miscarea involuntara. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal. neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal. 65 ani cu encefalita Herpes simplex. corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Directia miscarii rapide determina directia in care 103 . vertical. oblic sau rotator. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica. determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. EEG pacient. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul.

Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale). Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si 104 . Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului). astfel. Figura 9. in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga. Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. Alte metode de investigare a creierului CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor. ca masura a activitatii neuronale.se produce nistagmus. dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva.

este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral .Arteriografia cerebral : . usual . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica. se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . testarea la iod . obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier. vasele cerebrale sau femurale . MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale. Pregatirea pacientului : -sedare . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic.asigura necesarul de energie. • Semne spontane 105 . Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa. In cazul folosirii carotidei . explicarea procedurii . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. se pot identifica prin masurarea radioactivitatii. ANGIOGRAFIA CEREBRALA . In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. durata 2 – 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . evaluarea functiilor vitale . zonele active din creier.

care poate fi orizontala. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. cu ochii inchisi). timp de 2 minute. in pozitie fixa. apoi se opreste brusc. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. se masoara durata nistagmusului. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). • • 106 . cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. bolnavul. Daca exiata o leziune labirintica. In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. • Semne provocate • • • • Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC.• • Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. La trecerea curentului electric. cu ochii inchisi). Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. in loc sa urmeze o linie dreapta. in cazul unei fistule labirintice. de la un pol la altul. care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica.

107 .

108 .

dizartrie. antecedente heredo-colaterale. Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie. verbale. sfincteriene. un drept. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive. senzoriale.INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27. data si ora internarii. Documentele pot fi : scrise. 109 . foto. 12 pacienti diagnosticati cu AVC. sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. bolile insotitoare. iconografice. stare civila. pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. METODA : . Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate. nationalitate. evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. sex. trofice.11. de comunicare. statistice. stabilirea formelor de AVC.10.2012 – 2. 1 si nr. tratamentul administrat. o obligatie. SCOP : Culegerea datelor ( varsta. c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale. 2. RESURSE UMANE : Salonul nr. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.Studiul documentelor – Documentul este un obiect. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate. fonice. domiciliul) motivele internarii. mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt. domeniul de activitate. controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor.2012 ) ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator . un text ce ofera o informatie.

infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei. 2 barbati.4 femei. 4 barbati ) 110 . DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 . 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei.2 femei. 4 barbati.REZULTATE : Varsta : 50 . 1.medic de familie. 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei. 65 – 80 ani . 4 barbati ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei. 6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei. 1 barbat.65 ani . Sex : 6 femei.

traume psiho-afective. crurala.DOMICILIUL : urban – 6 pacienti ( 2 femei. etc. arteroscleroza. 2 barbati) AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient. ameteli. tuburari sfincteriene : 1 pacient. 1 barbat ) hemiplegie ( faciala. tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie. insolatie. STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei. 4 barbati ) rural – 6 pacienti ( 4 femei. FACTORI DETERMINANTI : HTA. coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie). 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie. conflictuale si de tensiune emotionala. tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee. problemele pacientilor sunt : alterarea mobil.itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial. brahiala ). variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica. hemiplegie. oboseala fizica. excese alimentare si/sau alcoolice. 3 barbati ) tulburari de vedere. tulburari de mers si echilibru. DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular. afazie. 1 barbat) tulburari respiratorii. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. 111 . tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei. diminuarea fortei musculare. stari de incordare. 3 barbati) • • • • AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie. incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei. alterarea comunicarii verbale. varsaturi. lipsa autonomiei in ingrijirile personale. 2 barbati ) MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : • • • • • vertij. somnolenta si stare comatoasa.

. . 1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. 112 . AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal. CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita. 1.4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei. alimentatie inadecvata prin deficit. In functie de vasul afectat.ceilalti 5 pacienti ( 4 femei. iar pentru supravietuitori. raniri ).- alterarea conceptiei despre sine. simptomatologia este caracteristica. de sechele neurologice importante : paralizii. tulburari psihice. deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele. risc de accidente ( caderi. AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza. evolutia fiind rapida spre deces. 2. loviri. 2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura. riscul alterarii tegumentelor. 3. contabilitate.3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati. am concluzionat urmatoarele : . reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta.

1996 9. Editura CORINT Bucuresti. (coordinator Lucreţia TITIRCĂ).I. Cezar TH.BIBLIOGAFIE 1. 2006 10. Bucuresti. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI. 2006 11. Manual de medicină internă pentru cădere medii . 2006 113 .MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. Ion CRISTEA. Corneliu BORUNEL.Bucuresti. Ghid de anestezie/terapie intensivă.Bucuresti. Editura CORINT. Niculescu. Editura Naţional Bucureşti.. 2006 8.Editura Viaţa medicala românească. Lucreţia TITIRCĂ. Bucureşti. Neurologie si psihiatrie. 2004 4. 2002 5. Gheorghe VUZITAS. Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a . Radu Carmaciu. Editura Viata Medicala. Editura STIINTA SI TEHNICA . Constantin POPA. 2000 6. Editura Medicală. Editura Viata Medicala. Neurologie. Urgenţele medico-chirurgicale sinteze. Lucretia TITIRCA. Aurelian ANGHELESCU. Lucretia TITIRCA . BUCURESTI 1996 7. Dan Cristescu. Anatomia si fiziologia omului. 2002 2. Editura Viata Medicala. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale vol. ROXANA ALBU.Editura Medicală. Editura All Bucuresti. Carmen Salavastru. Marin CIOBANU. Bucuresti. Bucureşti 2013 3. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI. Lucretia TITIRCA. Bogdan Voiculescu.Bucuresti. BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful