INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

1

ARGUMENT

Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a informatiilor. Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire. Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac niciodata. Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina. La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale. Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune. Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 – 2.11.2012 ). ” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “

- Virginia Henderson – Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului

2

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A 1.2.BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE 1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC 1.4.PARTICIPAREA INVESTIGATIE ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

1.5.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI 1.6.BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC 1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE 1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR CAPITOLUL AL II-LEA PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M. II.A.1. CULEGEREA DATELOR II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
3

CAZUL C . CAPITOLUL AL III-LEA CONCLUZII SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI ANEXE BIBLIOGRAFIE 4 .V.PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC 5 .

N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali II.care asigura legatura organismmediu exterior.1.Acesta se imparte in: S. Receptor Cale aferenta Centrul nervos Cale eferenta Efector Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie. Rolul sistemului nervos: • • Face legatura dintre organism si mediul inconjurator Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea. Sistemul nervos este impartit in: 6 .1.N. formeaza sistemul nervos. central – encefal + maduva spinarii S. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne. transmiterea si prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern. Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe: • • • • • I. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.

Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.a. hipotalamusul – central superior de integrare.impartit in trei zone: creierul mare. DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile. printer care metabolismul intermediar. • • • Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale. ritmul somn-veghe s. doi lobi parietali.deci sediul miscarilor voluntare.termoreglarea. vizuale si auditive. SISTEMUL NERVOS SOMATIC SISTEMUL CENTRAL: NERVOS ENCEFALUL. digestia prin centrii foamei. tulburari in exprimarea verbal si scrisa. Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si 7 . setei si satietatii. leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii). reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului. Creierul mare este impartit in doi lobi frantali. secretia endocrina. unele acte comportamentale. cu exceptia celor olfactive.I. trunchiul cerebral si cerebelul. doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central . metatalamusul.releu al sensibilitatilorvizuala si auditive. tulburari de comportament. EMISFERELE CEREBRALE Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central.

occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. SCOARTA CEREBRALA Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Pe fata medial se observa santul corpului calos. Ca si la cerebel. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic. santul olfactiv. Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal. comisurale si de asociatie.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. si.intre care se delimiteaza giri orbitari. 8 . situate anterior de fisura lateral. santul colaterar si santul occipito-temporal. lobul temporal sub fisura lateral. deasupra scizurii laterale. Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii. inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II.mediala si inferioara(bazala). substanta cenusie este dispusa la suprafata. Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando.II. lobul occipital situate in partea posterioara.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum. emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. situat posterior de fisura lateral. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie. care adaposteste bulbul olfactiv. si lob temporo-occipital. La nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara.Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos. formand scoarta cerebrala. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral. Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului. situate inaintea santului central: lobul parietal.

Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. Neocortexul Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare—activitatea nervoasa superioara. Functiile motorii. epitalamus si mai putin cu neocortexul. Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive. reflexul de aparare).Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar. asociative si motorii.ANS. 9 . invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta biologica). Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.Este alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. PALEOCORTEXUL (sistemul limbic) Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv. Reflexul conditionat este un raspuns. Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul. Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. voluntara si involuntara.formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara.. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul. hipotalamus. talamus.

Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. de deglutitie. Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la nivelul cortical. fotomotor si lacrimal. de clipire. Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente. Ambele procese sunt extrem de mobile. puntea lui Voroliv si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. stranut. Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului. La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia. Este situat inapoia bulbului si a 10 . La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. cardioacceleratoi. masticator. Buabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator.La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. de acomodare. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala). tuse. putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. TRUNCHIUL CEREBRAL Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita). fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. cardioinhibitatori. de voma. excrescenta a durei mater cerebrale.

cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. 11 . prezentand o portiune mediana. madular(arhicerebel).In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie.puntii.. La exterior. o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare nervoase. iar altele foarte adanci in numar doua. delimitand lamelele cerebrale. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. care formeaza scoarta cerebelului. structural. cu care delimiteaza cavitatea ventriculului IV. se afla un strat de substanta cenusie. mijlocii si superiori. adapostita in canalul vertebral. numite emisfere cerebrare. care Lobi sunt: anterior(neocerebel). care delimiteaza lobii cerebelului. altele mai adanci. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala. aspectul unei coroane de arbore. potrivit localizarii lor: anterioare. Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare). laterale si posterioare.de unde si numele. Maduva spinarii contine.arborele vietii’’ . posterior (paleocerebel) si floculo delimiteaza lobulii cerebelului. Are forma unui fluture. punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori. inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne. Cerebelul este legat de bulb.astazie (tulburari ale ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular). Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente. care trimite prelungiri in interior.vermisul si doua portiuni laterale. cei mijlocii contin numai fibre aferete. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii. care formeaza nucleii cerebelului. in ansamblu. MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central. dand.voluminoase . Unele sunt numeroase si superficiale.

Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari – fusurile neuro musculare. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale. arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR).In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). Calea eferenta este axonul motor iar efectorul.o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural.Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. in grosimea ei se gasesc vase arteriale. Acestea sunt reflexe de aparare. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului. Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al 12 . Functia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv . Reflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri. fibra musculara striata. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca.

cardioacceleratoare. In functie de numarul prelungirilor . Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior .doilea .unipolari.ovala sau fusiforma .piramidala ( zonele motorii ale scoartei cerebrale ). Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului.coarnele anterioare din maduva spinarii .cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva ). Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .cerebeloasa . Reflexele spinale vegetative. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger. neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii. sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ). sudorale. neuronii pot fi ‘.(scoarta cerebrala .bipolari de forma rotunda .) 13 .multipolari – au o forma stelata . de asociatie.’dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central .au aspect globulos cu o singura prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t .sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).din punct de vedere al formei si al dimensiunilor . dar si de cai scurte .forma neuronilor este variabila . sunt foarte diferiti . de defecatie si sexuale.piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .]stelata( coarnele anterioare ale maduvei ). de mictiune. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare). pupilodilatatoare.

ultimele ramificatii –butonii terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care 14 .Dupa functie .aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli . Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri . cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic .in portiunea lor initiala sunt mai groase .prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si axonul care. Dendritele .incluziuni pigmentare si organite specifice .corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor .de-a lungul traseului sau .cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ).care .cu 1-2 nucleoli . reticul endoplasmatic .lunga (uneori de 1m) si mai groasa .receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ).celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii .ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ). Nucleul Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic .prin dendritele lor .receptori . functional este celulifug .vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii.apoi se subtiaza .de sustinere si in conducerea impulsului nervos .membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos . neuronii pot fi .axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica .dendritele.intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori .prelungire unica a neuronului Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) . ribozomi.acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului Axonul este o prelungire unica .in ele se gasesc neurofibrile .neuro.plasma (citoplasma) si nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire .motori.

OLIGODENDROGLIA.IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .VARIABILE CA NUMAR . 15 . Conducerea impulsului nervos Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .se regenereaza de-a lungul axonului.de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou .membrana este in stare refractara absoluta . numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor. Forma sidimensiunile corpului celular pot fi diferite iar PRELUNGIRILE . MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE SATELITE .potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei .urmatoarele structuri.butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL .CELULA SCHWAUN.ROL FAGOCITAR (MICROGLIA ). proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa .aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . SE DESCRIU MAI MULTE TIPURI DE NEVROGLII .unde s-a produs potentialul de actiune anterior .asadar . adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus . DE PROTECTIE . ASTROCITUL .inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor . TROFIC . Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate. In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare –snp sau snc –si de diametrul axonului .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR DIN SNC ). care se repeta . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . Nevroglia La mamiferele superioare . Conducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz . AU ROL DE SUPORT PENTRU NEURONI .

Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ..calea aferenta . auditive.desi similara cu cea neuroneuronala.calea eferenta si efectorul Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului.Conducerea la nivelul axonilor mielinizati Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie .altele o scad (unele 16 . Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (15961650).a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare . Alti receptori sinapselor (cofeina) .musculara sau secretorie .numarul acestora sa scada accentuat . Reflexul Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .centrii nrevosi .la nivelulsinapselor . sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative. Unele medicamente cresc excitabilitatea anestezice).avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice . Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale. Aceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). in acest caz .raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .transmiterea se face intrun singur sens .in snc . vestibulare).axoaxonice sau dendrodendritice Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic . Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente anatomice :receptorul .pentru ca .in urmatorele milisecunde .

Sistemul nervos periferic structurilor din sistemul nervos central 17 . La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.prin centriiunui reflex se intelege totalitatea care participa la actul reflex respectiv.vibratii si presiune .stimulati chimici :muguri gustativi . Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor. Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni. in ciuda mentinerii acestuia .stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact . articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii .nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse • • • Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere Mecanoreceptori.din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule.activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ). dar . In functie de provenienta stimulului se deosebesc: • • • Exteroreceptori.tendoane . fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice.primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori.epiteliul olfactiv.in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza • Chemoreceptori. In functie de viteza de adaptare : • • Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului.primesc stimuliide la muschi . corpii carotidieni si aortici.

paralizia muschilor masticatori .capul si membranele mucoase. scaderea secretiei lacrimale si salivare . fata . tulburari de gust .parosmie.trismus(inclestarea maxilarului ).hemeralopie. fata asimetrica . nigstagmus si tulburari de echilibru . strabism intern. Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice .cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni . comisura bucala coborata . Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust .facial(motor):paralizia fetei . midriaza .nictalopie .trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .hiposmie. Nervul VI .fie motori sau micsti . Nervul IV . Nervul II optic(senzorial):amauroza. 18 .acromatoxie. paralizia muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie. strabism.oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara .acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate .Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc. Prelungirile axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care influxul vine la celula) . Nervul III . diplopie . imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului . Narevul VIII .oculomotor-extern (motor): diplopie .cei senzitivi sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni senzitivi. afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari: Nervul I .cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi).olfactiv(senzorial):anosmie.ingustarea campului vizual . Nervul VII . Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala . Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi .anastazia mucoasei bucale .trigemen. Nervul V .

digestive . tulburari in articulatia Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali. presiunea sanguina.hipoglos(motor):hemiparalizia cuvintelor . de asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza. secretia.din punte IX+X+XI+XII – din bulb si hemiatrofia limbii .fonatie intestinale. si sternocleidomastoidian. etc – prin reglarea functiilor cardiovasculare. recventa miscarilor respiratorii. respiratorii si endocrine. Simpaticul si parasimpaticul exercita Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa. secretor pentru toate organele interne toraco- abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii . Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni: • • • III+IV – din mezencenfal V+VI+VII+VIII.motor senzitiv . Astfel. Nervul XI –spinal (accesor. influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba. Nervul XII .Nervul X -vag (mixt. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in mod special de scoarta. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV aceea este numit si sistemul nervos autonom. deglutitie . Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. tulburari in masticatie si inghitire. distributia sangelui. paralizia laringelui si valului palatin . Dimpotriva.motor):tilburari de fonatie . Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii. paralizia maschilor trapez . 19 . celalat inhiba. II.

centrifuge. ETIOLOGIE In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: facio-brahiala dreapta sau stanga). frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. aferente. talamus). cardiopatie 20 . I. muschi. anamneza descopera antecedente cardiovasculare (HTA. CLASIFICARE DEFINITIE AVC este una din leziunile primitive ale creierului. ETIOLOGIE. tendoiane. eferente. centripede. care conduc impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la piele. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTOR Sunt fasciculele descendente. BOALA. DEFINITIE. aponevroze) in centrii nervosi superiori din encefal (bulb. hemiplegie ischemica. cel mai adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare progresiva a starii de constienta). infarct miocardic sechelar.Prin aceste actiuni antagoniste. cerebel.2. se favorizeaza mentinerea homeostaziei. CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV Sunt fasciculele ascendente. care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi). arteroscleroza).

nicotina. creste secretia de catecolamine si insulina. totusi hemoragia cerebrala. arteriiopatii de cauze variate.A. alcool. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. toxice. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii. boli sanguine. cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. ca si infarctul cerebral. apar mai des la barbati. c) Factorul nervos Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. C. cauzeaza o serie de disfunctii pe p. alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste grasimile circulante in sange. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe. Ea este implicata in producerea structurii vasculare. B. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. Factori declasanti 21 .lan metabolic. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. adica cu o structura normala. arteroscleroza. toxice. mareste concentratia de acid uric in sange. tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc. etc. intensifica unel tulburari de coagulare sanguina. avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. hipertensive si eterogene. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui b) vascualar. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina.

starile conflictuale. tulburari vizuale (cecitate). se instaleaza hipertermia. este posibila incontinenta sfincteriala. variatiile bruste de temperatura si de presiune. respiratia este normala sau modificata. CLASIFICARE AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata. excesele alimentare si/sau alcoolice. redoarea cefrei este absenta. tonusul muscular este crescut. tegumentel devin palide. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie. apare paralizia membrelor. rapida. dar nu brutala. Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee. isntalarea comei este supraacuta. 22 . LCR este hemoragic. instalarea comei este acuta. temperatura corpului este rar modificata. Formele de coma sunt: Gradul I – coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu este complet pierduta. apare HTA. aparitia edemului cerebral este rapida. reflexele sunt abolite. deficit motor discret. este prezenta HTA. pacientul prezinta midriaza. LCR sanguinolent. aparitia edemului cerebral este progresiva. Gradul IV – coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut in viata prin respiratie mecanica (asistata). starile de tensiune emotionala. LCR este limpede. tonusul muscular este scazut. facies vultuos. sunt posibile varsaturi. deficitul motor. circulatia si respiratia sunt normale.- traume psiho-afective. hTA sau TA normala. tahicardie. colaps.. oboseala fizica. prezenta unor dureri viscerale. vertij. varsaturlie sunt frecvente. uneori tatraplegie. Gradul II – coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a cunostintei. insolatia. tegumentele sunt rosiatice. functiile vietii vegetative (respiratia si circulatia) sunt pastrate. hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga. de obicei redoarea cefei este prezenta. cianotice. starile de incordare. Gradul III – coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative (respiratorii si circulatorii). incontinenta sfincteriana este frecventa. pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de excitanti. pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala). respiratia este profund alterata. hipotermie. varsaturi si este insotita posibil de convulsii. brutala. se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi.

ischemice la care se asociaza (in leziunile de emisfera stanga) si afazia. deficit motor (paraplegie. Semnele clinice de atac ischemic constituit: a) In teritoriul carotidian 1.XII) insotite de deficit motor sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului cranian paralizat.3. EVALUAREA UNOR SEMNE. 3. Accident vascular constituit AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta infarctul pentru cord. b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca. obstructia totala se manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de partea paralizata) + tulburari de 23 . leziunile sunt permanente si definitive. crural). deficit motor (hemiplegie facio-brahiala. paralizii de nervi cranieni (III . La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie. fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru. tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp). La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa. monioplegie crurala). tulburari de sensibilitate segmentara (brahial. Accident vascular ischemic tranzitor camp vizual). mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand este raqpid reversibil sub 24 ore). afazie (tulburari de vorbire si/sau de intelegere a vorbirii). 2. SIMPTOME. PROBLEME ALE PACIENTILOR CU AVC Accident vascular ischemic: I.I. fara pierderea starii de a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi (cecitate monoculara. defect de constienta). tetraplegie. tulburari in coordonarea miscarilor) II. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana): obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a fetei de partea opusa a arterei. vertij (sindrom vestibular). apatie sau din contra euforie).

ischemia poate produce: tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari respiratorii + paralizii de nervi cranieni. IV + peticit motor al membrelor de partea opusa globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de siferinta cerebeloasa. lezarea este in trunchiul cerebral. miscari involuntare. 3. X. leziunea este localizata in emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii oculari (bolnavul priveste spre leziune). In formele de supravietuire sechele sunt severe. cerebeloase. tulburari ale starii de constienta. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia nervilor IX.sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia). amigdalelor. In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si tulburari de echilibru + dispnee. de fonatie. de sensibilitate a vaslului palatin. La nivelul arterei bazilare. de troficitate a limbii. toate acestea la nivelul membrelor de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare + tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului somn-veghe. modificari de tonus muscular. b) In teritoriul VB 1. In formele grave evolutia este rapida spre deces. bolnavul isi priveste membrele paralizate. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari de vedere. XI. VII. VIII: paralizia miscarii globilor oculari. Daca bolnavul are globii oculari indreptati spre membrele paralizate. XII: tulburari de deglutitie. paralizie faciala. Un loc aparte il ocupa sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse + hipoestezie + iluzii de miscare. miscari involuntare. In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi oculomotori III. Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si paralizia membrelor de partea opusa. surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii. 24 . 2. Daca obstructia arterei bazilare este incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative.

evolutia fiind rapida spre deces. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne de gravitate extrema. ASC. Hemoragia subarahnoidiana Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism. dureri in rahis cu probe de elongatie pozitive. 25 . TBC-ului. atitudine in cocos de pusca. In forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi. endocarditei lente. variatii ale TA. II. tulburari vegetative. ameteal cateva zile. insolatii. paralizii de nervi VI + redoare de ceafa). angiom). in boli de sange (anemii. purpura trombocitopenica). fotofobie. un riol deosebit il are explorarea CT – descopera locul de unde a pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene. in boli hepatice si renale. Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa. Hemoragia cerebrala HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la baza producerii acestei mari drame a creierului. luesului.Accidentul vascular hemoragic I. a bolilor de colagen. tumori si metastaze cerebrale. In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari respiratorii. varssaturi. Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee. Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. administrarea necontrolata de anticogulante. leucemii. evidwentiatra in punctia rahidiana. Semnele clinice se grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata + tulburari vegetative mari. Praclinic pe langa prezenta sangelui in LCR. impunandu-se evident diagnosticul diferential cu meningita unde este prezent tabloul infectios. De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria.

clinic se manifesta prin cefalee. In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a bolnavului este pastrata. cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa + reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA. fata este cianozata. crize de rigidate decerebrata. somnolenta. bolnavul are starea de constienta altereta. bolnavul intra in coma de la inceput. • Hemoragia de trunchi cerebral (bulb. pedunculi). redoare de ceafa. congestionata. 26 . • Hemoragia de emisfera cerebrala. punte. tulburari vegetative mari. gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. deficit motor la nivelul unor segmente. crize de epilepsie. Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta. vertij. varsa. hipertermie. Formele clinice • Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda. Pot exista prodroame manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre locul de producere a hemoragiei. Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu revenirea lenta respectabila. Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio. fulgeratoare. In faza acuta. crizele de rigiditate decerebrata completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la 1-2 zile. bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu modificari respiratorii.Daca hemoragia este masiva. tulburari de vorbire. incontinenta sfincteriana. varsaturi. varsaturi. Se poate observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral. tulburarile vegetative sunt prezente. obnubilare.

Artera carotida dreapta si stanga patrunde in interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica. tulburari de coordonare a miscarilor. pontine. Partea de encefal vascularizata prin teritoriul carotidian este reprezentata de: II. vertij. Teritoriul anterior carotidian Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB) Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga. • Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru – bolnavul nu poate pastra ortostatismul. Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu prin gaura occipitala. paralizii de nervi cranieni (VI. I. tulburari cardiace si respiratorii. mezencefalice).la acestea se adauga varsaturi. avand tendinta de cadere pe spate. nepereche). Date anatomice de vascularizatie cerebrala Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii arteriale: I. Artera bazilara (unica. artera carotida externa si interna dreapta si stanga. tulburari de coordonare. hipotonie mjusculara si tulburari vegetative. 27 . sindrom bilateral. se afla in dreptul trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia acestuia (ramurile circumferintei bulbare. artera cerebrala anterioara. artera vertebrala (dreapta/ stanga). modificari ale tonusului muscular. artera cerebrala mijlocie (sylviana). Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale posterioare (drepta/stanga). unde se unsesc intre ele si formeaza artera bazilara. Artera carotida externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala superioara si fata. II.Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii. VII). artera comunicanta posterioara. coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara. laturi de tulburarea starii de constienta. se observa paralizii ale nervilor oculomotori. globii oculari lobii frontali lobii parietali fata externa a lobilor temporali Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga).

X. intr-un anumit teritoriu. asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala. baston). Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in cazul producerii unui accident ischemic. mobilizarea activa daca starea lui permite. XI. ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant. eliberarea cailor respiratorii superioare. Vasele de sange ale fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange din interiorul craniului. VIII – punte.4. cadru metalic.Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB este reprezentata de: a) Trunchiul cerebral: bulb. contribuind la restrangerea. carotidian si VB. observarea respiratiei. VII. masurarea TA. XII – bulb. pat dotat cu tot auxiliarul necesar. eventual indepartarea protezei mobile. evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza. punte. b) Fata interna a lobului temporal c) Lobul occipital d) Cerebelul e) Structurile nervoase specifice: talamusul. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat. incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate. aria hipotalamica posterioara. perechile IX. prin sistemul de anastomoze. zona subtalamica. perechile V. De asemenea intre cele doua emisfere exista un sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. crearea unei obscuritati). 28 . mezencefal. VI. hipocampul. I. pozitionarea corecta a bolnavului. sursa de oxigen. mobilizarea pasiva. Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum urmeaza: perechile III si IV – mezencefal. Intre cele doua teritorii vasculare. exista un sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un teritoriu in altul. la limitarea zonei afectate de ischemie. creaza conditii optime de spitalizare (microclimat. deoarece aprovizioneaza cu sange.

observa integritatea mucoaselor. respecta si asigur regulile de asepsie. Volum: 100 -150 ml . examenlului fundului de ochi.atipii celulare ) • • • Bacteriologice – BK si alti germeni Serologice . D =1005 – 1009 . prin punctie ventriculara . suboccipitala sau in decubit lateral va fi strict asptica. occipitale.La pacientii cu stare pentru a evita lipotimia .De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi. Se fac examinari : • Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite .aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. pH = 7. cu rol de protectie a SNC . care circula in spatiul subarahnoidian . scrie. eozinofile . recoltarii produselor pentru examene de laborator. examinari radioactive cu radioizotopi. Se generala alterata se executa punctionare si prelevare care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene. polinucleare .5 29 .sifilisul SNC Biochimice LCR = solutie apoasa . RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV . citi. Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite examinari ).4 – 7. examinari electrice. serveste medicul cu materialul necesar. cu rol nutritiv si excretor . Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice.Tehnica de observa presiunea de scurgere lombara. unor punctii lombare. Este o metoda de rutina al starilor comatoase . bogat salina . limpede ca apa de stanca . Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ). sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. capacitatea de deglutitie. Recoltarea se executa pe nemancate. in afectiuni neurologice si neurochirurgicale.

papilla nervului optic ( pata oarba ). retina . Administrarea glaucom . pregatirea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in bolnavului este comuna pentru ambele examinari . pentru aceasta .Tensiunea : • • • • • Prin punctia executata se lombara presiunii verifica prezenta sau absenta sangelui . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros .pentru a verifica presiunea intracraniana . imediat dupa examenul F. toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al fundului de ochi . exista riscul de a provoca accidente foarte grave . vasele retiniene . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival . prin 10 – 20 cm apa in decubit lateral 20 – 25 cm apa in pozitie sezand 0 – suboccipital 0 – 5 cm apa la sugari este conta indicata in caz de hipertensiune craniana cauzeaza hernierea structurilor extragerea de lichid . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.Punctia . EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) oftalmoscopului care Examinarea se face mareste elementele intr – o camera obscura cu ajutorul de 15 – 20 ori .O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . 30 . cu 30 minute inainte de examinare . Reducerea rapida a cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ). MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI Se determina cu oftalmodinamometrul .deoarece . ceea ce poate cauza moartea . macula ( pata galbena ).O. . producand compresiune bulbar (asupra centrilor vitali) .

si masurarea T. 6 . cu ochii inchisi .A.G. renale .A.C.E. se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0.C. 12 sau 24 derivatii . al traumatismelor cerebrale . Se pot inregistra simultan 4 . 8 .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici .G.5 – 3 c/s E. leziuni vasculare . pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul 31 . 10 . dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . boli neurologice .Valoarea normal a T. Pe traseele obtinute . electrozii sunt atasati pe cap • pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat . testul nu este dureros .O. ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.R.R. se indica : in bolile cardiovasculare .E. Pregatirea pacientului : • • • • 3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult . diabet zaharat . al infectiilor neurologice . tumori cerebrale .= 35 mmHg +_10 Examenul F. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului . pulmonare precum si in tumori cerebrale . se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie. nemiscat .

testarea la iod . • • Semne spontane Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari. timp de 2 minute. 32 . vasele cerebrale sau femurale . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. pe verticala sau rotatorie) • Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. Pregatirea pacientului : o sedare .• copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea . usual . Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. evaluarea functiilor vitale . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . ANGIOGRAFIA CEREBRALA • Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . cu ochii inchisi). explicarea procedurii . In cazul folosirii carotidei . durata 2 – 3 ore o anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . in pozitie fixa. Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . care poate fi orizontala.

5.• Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. se masoara durata nistagmusului. cu ochii inchisi). Daca exiata o leziune labirintica. PARTICIPAREA INTERVENTII ASISTENTEI AUTONOME SI MEDICALE DELEGATE LA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 33 . in loc sa urmeze o linie dreapta. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. La trecerea curentului electric. • Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. I. • Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. • • Semne provocate Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. bolnavul. care in mod normal este de 10-20 secunde) • Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. apoi se opreste brusc. in cazul unei fistule labirintice. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) • Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. de la un pol la altul. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal).

scaun. asigura alimentarea la pat activ sau pasiv. TA. bolnavilor . supravegheaza starea generala (urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls. sa nu fie degradate alterate  Respectarea caii de administrare  Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic  Respectarea dozei prescrise  Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului  Evitarea incompatibilitatii intre medicamente  Servirea pacientului cu doza unica de medicament  Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor  Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise  Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor  Administrarea imediata a medicamentelor deschise  Prevenirea infectiilor intraspitalicesti Asistenta medicala asigura tratamentul la pat . desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate. temperatura. corticoizii . aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota proasta pentru asistenta). Din tratament fac parte lichidele administrate intravenos: manitol. Din tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone . diureza. solutii clorurate izotone . previne complicatiile. respiratie. corticoizi. Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. solutii de glucoza hipertone. mucoase).Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat. 34 . ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort. efectueaza igiena generala si corporala. Reguli de administrare a medicamentelor:  Respectarea medicamentelor prescrise  Identificarea medicamentelor prescrise  Verificarea calitatii medicamentelor. solutii clorurate izotone. tegumente.

vegetala sau chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet . aliment si otrava . folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea cai cum ar fi : bolilor .gastric . Ele se administreaza pe diferite Cai directe : • • • • • • • • suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala . intestinala ) respiratorie ( nazala . doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca aliment . Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament . vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale .Medicamentele sunt substante de origine animal . solutii ) . medicament sau toxic . drajeuri .traheobronsica ) urinara ( uretrala ) Cai indirect tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos intradermic Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) . capsule . sublinguala . Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . In ingrijirea bolnavuluieste foarte important medicament urmatoarele : • DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit sa se cunoasca pentru fiecare 35 . De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament .

forma de prezentare . lichefiere • • RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE –este obligatorie . dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri prin cumularea dozelor . chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de germeni . Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea toxica. miros ) • VERIFICAREA CALITATII MEDICAMENTELOR – sa nu fie alterate . Medicamentele isi schimba culoarea sau aspectul ( decolorare . A RITMULUI substante se MEDIC – este obligatoriu .precipitare . degradate . nerespectarea caii de administrare poate duce la accidente grave RESPECTAREA ORARULUI PRESCRIS DE DE ADMINISTRARE .• • • DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea .altele in timpul alimantatiei ( fermenti 36 . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor . culoare . administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Deoarece medic cat si pentru asistenta medicala si . consistent . tulburare . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) .deoarece unele descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. sedimentare . pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele reguli : • • RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj .

Asistenta medicala trebuie sa indicatii si cintraindicatii .digestive ) iar altele numai dupa masa ( antiemetice ) . • • SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT –va fi administrate personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta RESPECTAREA • • • • • • • Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii ovule vaginale supozitoare PACIENTULUI cunoasca ASUPRA MEDICATIEI astfel pe langa PRESCRISE in SUCCESIUNII IN ei . incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective .orarul de administrare va fi stability astfel incat sa nu fie necesara trezirea pacientului . nerespectarea dozei. a adusa imediat la cunostinta sau a orarului va fi 37 . Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL PACIENTULUI . . Schimbarea caii de administrare madicamentului . chimioterapeuticelor al caror ritm impune • EVITAREA INCOMPATIBILITATI –unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. • ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR .Nu se respecta orarul de administrare cand • • RESPECTAREA apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de intolerant . ADMINISTRAREA ordine : MEDICAMENTELOR – consta in a pastra urmatoarea • LAMURIREA cazul in care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul . cu exceptia antibioticelor trezirea .

daca nu s-a produs cu sangerare masiva. se transforma dupa mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord. absorbtiei LCR din nevrax in sistemel venoase de drenaj. In formele grave evolutia este rapida spre deces. • -ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei . PROGNOSTIC AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor respective. • -PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI – prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare. Boala reprezinta o urgenta medicala deoarece netratata la timp si corect. bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu. 38 .6. informele cu supravietuire sechele sunt severe. deoarece pastrarea lor permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor . Evolutia consta in reversibilitate totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta. BOALA.medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar putea fi fatale pacientului . Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu repercusiuni asupra eliminarii.astfel el se acumuleaza in axces prin dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita. COMPLICATII. I. Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este hidrocefalia. EVOLUTIE. Hemoragia subarahnoidiana.

de comportament si a AIT poate provoca o pierdere de cunostita . renuntarea la tutun . o slabiciune sau amorteala intr – o parte a corpului . grasimi de origine animal consta in depistarea precoce si tratarea corespunzatoare a Profilaxia secundara afectiunilor . evitarea stresului emotional si a oboselii fizice .7. Un ameteala ( vertij ) .EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in precizarea urmatoarelor informatii: • • • • • • • • • • in perioada embrionara .de sechele neurologice importante (paralizii. mama sa se fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic . alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus . alcool . control periodic al acitatii vizuale . tulburari psihice. sifilisul . procesului de gandire . Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la prevanirea unui AVC . tulburari pshice). Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte a creierului. Este imperios necesara solicitarea unui ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT . care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem de vedere . Pentru unele avut un persoane . tulburari vegetative trenante. cafea in exces . alcoolismul parintilor . nasterea sa se faca in unitati spitalicesti . rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului. grefata de o mortalitate crescuta iar pentru supravietuitori . de vorbire . paralizii sechelare de nervi cranieni. 1. convulsii . tratamentul HTA . prevenirea accidantului vascular poate incepe dupa ce au semnal de alarma ca un accident ischemic tranzitor ( AIT ) – care este un AVC ar putea sa apara in curand. Simtomele unui 39 .Alte complicatii sunt: apilepsia. sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil . evitarea expunerii la caldura excesiva .

Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos. Poate fi folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala pentru redeschiderea arterei carotid blocate . Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui copil. alcoolismul parintilor.AIT . Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic. sifilisul. Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor informatii: In perioada embrionara. grasimi de origine animala. sunt temporare si de obicei dispar dupa 10 – 20 minute . al TA. Daca se aude un sunet ca un fosnet la ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul gatului ( arterele carotid ) . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie vasculara . Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti. de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . rubeola mamei. Control periodic al acuitatii vizuale.Daca la pacientul respective s – a spus ca are o ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) . totusi . desi uneori ele pot persista pana la 24 ore . Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice. poate fi nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada colesterolul . Evitarea expunerii la caldura excesiva. La unele persoane cu un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de placa de aterom . Multe AVC –uri pot fi prevenite prin contolul factorilor de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la aparitia unui AVC . pot leza creierul fragil al copilului. Renuntarea la tutun. alcool. Tratamentul HTA. cafea in exces. 40 . se recomanda continuarea examinarii . Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut déjà un AVC ischemic .

1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii. Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la: • • • • • • Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli; Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate (butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc); Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic (ecrabe de protectie, manusi, sorturi); Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc); Modul de interventie in az de avarii sau accidente; Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele de munca, conform standardelo; • • Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de iradiere, etc; Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati. Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor. Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.

41

Cei sase pasi ai spalarii mainilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mainile – pe fetele palmare Mainile – pe fetele dorsale Palmele – interdigital Degetele – cu palma opusa Policele – cu palama opusa Unghiile prin rotatie pe palma opusa Cand ar trebui spalate mainile: - de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare; - Inainte de contactul direct cu pacientul; - Inainte de baie; - Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie; - Dupa indepartarea manusilor; - Inainte si dupa parasirea saloanelorl; - Inainte de manuirea hranei; - Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii, punctii, etc; - Inainte de contactul cu orice pacient. • • • • • • Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant; In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana; Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile; Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate bolnavilor; Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala; Se cere respectarea intocmai a procedeelor.

42

CAPITOLUL II PLANURI DE INGRIJIRE ALE
43

Indirecete : dosarul medical actual.Observatia .Colaborarea cu echipa de ingrijire II. ecgipa de ingrijire.1.M.1.PACIENTILOR CU AVC CAZUL A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI DATE RELATIV STABILE 44 . Surse de date: .Directe: pacienta . familia 2.Interviul .1.CULEGEREA DATELOR 1. Metode de culegere a datelor: . II.Studiul documentelor medicale .

Menarha la 14 ani.Limite senzoriale Alergii: nu prezinta Proteze : nu prezinta Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata Somn : peturbat Mobilitate: diminuarea fortei musculare Alimentatie : necorespunzatoare Eliminari : inadecvate 1.58 m Grup sanguin : B III RH+ 1.INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.d.b. Patologice : .2.3. TBC-ul in familie.c.2.Nume : R Prenume : M Varsta : 79 ani Sex : Feminin Religie : Ortodoxa Nationjalitatea: Romana Starea civila : Vaduva Ocupatia : Pensionara DATE VARIABILE Domiciliul : Rural Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte. infectia HIV.a. 1. II.Motivele internarii 45 . incalzire cu lemne.Bolile copilariei fara a preciza care anume.2.2. avort spontan 1.1. . emisiuni tv.1.3. .Antecedente personale Fiziologice : .a. II. Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj. munceste in gspodarie si agricultura.Sarcini 2: nasteri 1.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul.2. conditii relativ igienice.Date antropometrice Greutatea : 59 kg Inaltimea: 1.Menopauza la 50 ani.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.

normal colorate Mucoase: normal colorate Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: normal reprezentat Sistem osteo-articular: integru. in varsta de 79 ani. endocrin.M. 1. murmur vezicular prezent bilateral Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg.e. fara tulburari de limbaj.d. prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea dreapta. organe de simt: Babinski pozitiv dreapta. AV= 105/min Aparat digestiv: abdomen suplu. nedureros la palpare Ficat.2012. splina: nepalpabile Aparat urogenital: rinichi nepalpabil. ora 10:00 1. ROT dr<st. 46 .3.3. 1.Data internarii 26.- Deficit motor al membrelor de partea dreapta. cai biliare.b.3. glob vezical Sistem nervos. 1.3.10.Examen clinic pe aparate Stare generala: alterata Stare de nutritie: buna Stare de constienta: constienta Facies: asimetric Tegumente: palide.c. hemipareza dreapta. se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate.Istoricul bolii Pacienta R..Diagnostic la internare AVC cardioembolic carotidian stang. mobil Aparat respirator: torace mobil.

47 .

2. dezbraca statului socio-cultural Alterarea muschiului 2 cardiac. fose Nu se spala. Analiza si interpretarea datelor II.2. venosi.II. Diminuarea mobilitatii pe 2 proteja tegumentele si nazale libere degaja miros dezagreabil partea dreapta mucoasele Mucoasa bucala umeda sir oz 48 . Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a avea o Ambele hemitorace prezinta buna circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei A bea si a manca Reflex de deglutitie present Masticatie umana Digestive lenta. a Diminuarea miscarilor 2 merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei Alterarea centrului nervos Somn peturbat Ore insificiente de somn Dificultate de a imbraca si dezbraca Dificultate de a-si misca membrul superior si inferior drept Anxietate Spitalizare Impotenta functional Alterarea centrului nervos 2 2 A mentine temperature Temperatura corpului in limite corpului in limite fiziologice normale Transpiratie minima 1 A fi curat. a Mucoasa nazala umeda. nestingherita A elimina Urini normo-crome Aspect normal A se misca si a avea o TA se modifica in raport cu buna postura intensitatea efortului depus P creste frecventa si amplitudinea lui in functie de intensitatea efortului depus A dormi si a se odihni Perioade de relaxare sit imp liber A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. a peretilor arteriali. supraincarcarea inimii Dificultate de a se alimenta si Diminuarea mobilitatii 2 hidrata Hemipareza dreapta Glob vezical Retentie urinara 2 Mictiuni absente Dificultate de a se ridica. nu se piaptana. aseza.1. ingrijit.

chimica. de a practicda Morala religia A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de inutilitate vederea realizarii Autocritica Incapacitatea de a indeplini activitati inseminate A se recrea Amuzament Dificultate de a indeplini activitati recreative A invata cum sa-ti Modificarea comportamentului Cunostinte insufuciente pastrezi sanatatea fata de sanatate 1 Alterarea centrului nervos Hemiplegie dreapta 2 Spitalizare Imobilizare la pat 2 Peturbarea stimei de sine 2 Prezenta handicapului locomotor Lezarea integritatii fizice 2 Ignoranata 2 49 . microbiana A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a functiilor Exprimare clara a gandurilor motorii muscular pe partea drepata Comunicare ineficienta la nivel motor A actiona conform Credinta Dificultate de a-si practica religia propriilor convingeri si Spiritualitate valori.3-25°C Fara poluare fonica.Giungiile aderente dintilor A evita pericolele Masuri de prevenire a infectiilor Temperatura ambianta intre 18.

4.tahicardie. de a se incalta – descalta. anchiloze Infectii urinare II. pneumonie hipostatica.2. 6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de igiena. de a-si descheia nasturii.II.3.2. 2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale. 5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si misca membrele. 4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza dreapta. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. 3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin hemipareza dreapta. II.2. atrofii. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Eliminari inadecvate Dificultate de a se alimenta Dificultate de a se deplasa Lipsa autonomiei in ingrijirile personale Dificultate de a se imbraca si dezbraca Atingerea integritatii corporale Comunicare ieficienta la nivel motor Anxietate Somn peturbat Incapacitatea de arecrea Devalorizare Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. escare.2. 7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta. 50 .

treziri frecvente. ore insuficiente de somn 10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate. 11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de incompetenta. 13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire.8) Anxietate din cauza spitalizarii. ingrijorare. 51 . somn perturbat. 9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle. a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste. 12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie drepta.

salon aerisit) .Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a bolnavei.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .3. misca. tem.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica.Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata. umiditate corespunzatoare Sa prezinte mictiuni normale .2. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca. avea o buna postura.Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .3.1.Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei. bea.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .II. las robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient) . a-si mentine tegumentele curate si integre) . la ore regulate si prezentate atragator .Asigur un climat optim (temperature optima.peratura optima.Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea 52 . INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: . OBIECTIVE GENERALE II. lenjerie curate. la indicatia medicului Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .Verific prezenta globului vezical . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub pacienta. pun comprese calde pe regiuniea pubiana. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .3.

Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii - Sa fie ferita de infectii iatrogene sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin interventiile anterioare 53 . o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. schimbarea pozitiei.

glicemie.11.2012 Pacienta. uree. P.II. Nitropector EVALUARE -in urma interventiilor. dar nu lipite de corp -asez membrele inferioare departe unul de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept -solicit cooperarea pacientei la schimbarile de pozitie -efectuez miscari passive ale membrelor prin miscari de flexie.2012 TA=180/100 mmHg AV=105/min 28.5. mai reduse la cel superior. Piracetam.102012 Pacienta efectueaza usoare miscari active ale membrelor inferior si superior drept.10.10. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproximativ 3-4 zile INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA.10. 26. extensie si rotire de trei ori pe zi cate 5 minute -invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutirul celei stangi 54 .2012 TA=120/170 mmHg Av=80/min 28.2012 Pacienta se ridica in pozitie semisezand ajutata. Digoxin. 31.10. 02. Clexan. fibrinogen. triglyceride. 30.4.2012 TA=170/100 mmHg AV=80/min 30.2012 Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi. timp HOWEL. T si le notez in foaia de temperature -recoltez sange pentru VSH. R. Trombostop. ajutata se deplaseaza la toleta.10. ser fiziologic. Alterarea mobilitatii legata de deficitul motor manifestat prin: -incapacitatea de miscare voluntata: hemicorp drept -limitarea amplitudinii de miscare -lipsa coordonarii Pacienta: -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa se deplaseze cu ajutor cativa pasi in termen de 3-4 zile. autonome si delegate. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. cholesterol. apoi pana la toaleta in termen de 7-8 zile -sa nu prezinte escare -asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp. transaminaze -aAdministrez medicatia prescrisa: Manitol.

V.10. toracelui si membrelor cu alcool mentolat si pudra de talc -incurajez pacienta sa se alimenteze folosind mana stanga 26.2012 Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri 29.10.10. nu-si poate face toaleta intima) -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de igiena personala lae pacientei (izolare cu un paravan) -dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale spatelui.2012 Pacienta foloseste mana stanga pentru a se alimenta. a se spala pe fata.10. 29. episoadele de emisie urinara sunt in limite fiziologice -pacienta cere plosca la nevoie 28. ca este o situatie remediabila -ii explic necesitatea sondajului vezical (instituirea sondei à dèmeure pentru o perioada de timp) -efectuez sondajul medical la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care-I pot determina discomfort si iritabilitate -identific cauza anxietatii 26.2012 Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze miscari cu mana dreapta Somn peturbat Pacienta: -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice in decurs de aproximativ 7 zile Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cal.2012 Dupa scoaterea sondei à dèmeure.miscarilor -diminuarea fortei muscular Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin: -incapacitate de a se spala -incapacitate de a se imbraca -dificultate de a se alimenta -incapacitate de a se deplasa la toaleta Alterarea eliminarilor Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire.11.2012 Pacienta a fost alimentata in perfuzie I. pa maini 01. de a se spala.2012 Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste 55 . de a se imbraca.2012 Pacienta suporta sonda à dèmeure 29.10.10. in decurs de aproximativ 7 zile -antrenez pacienta in efectuarea autoingrijirilor -evaluez cu pacienta ce poate sa faca singura si ce nu poate legat de ingrijire de igiena (se spala pe fata cu mana stanga. a se imbraca.iitativ si cantitativ -ii explic pacientei care este cauza retentiei.

pruin de inferioritate si de pierdere a imaginii de dialogul pe care il port zilnic cu aceasta. sa realizeze o perceptive justa a realitatii. sine. masurile preventive si despre boala. -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de sentimentele. curative. tratament. receptiva.10. a acceptat justa realitate cu resemnare.in decurs de trei patru -administrez tratament zile (diazepam. modul de interes pentru acumularea de noi cunostinte manifestare.seara -observ efectul acestuia organismului pacientei Incapacitatea de a se recrea Pacienta sa-si recapete increderea in fortele proprii in termen de o saptamana Pacienta sa-si recapete interesul fata de sine si de altii in decurs de 7 zile Devalorizarea Deficit cunostinte de Paqcienta sa capete cunostinte despre boala. Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care imparte salonul. sa se integreze in colectiv -explorez nivelul de cunostinte al Pacienta este cooperanta.o fiola. prezinta pacientei privind boala. s-a resemnati in fata situatiei cu privire la starea sa de sanatate. acordandu-I atentia cuvenita -ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 56 .2012 asupra Starea de neliniste a disparut. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular mediacl odihnita 30. ii castig increderea si o ajut sanatate si-a recapatata buna dispozitie si sa depaseasca momentele dificile increderea in propriile forte -aleg mijloaele de recreere in functie de starea sa fiziologica -administrez si supraveghez efectul tratamentului indicat de medic -ma ingrijesc sa cunosc sentimentele. modul de participare la prevenirea recidivelor. mod de recuperare. in Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental interesele si capacitatile pacientei. recuperare -identific manifestarile de dependent.

vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.5 ml sange /0. 4-13u.-2 ml sange simplu nehemolizat .5ml oxalat de sodiu vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina Cholesterol 140-220 mg% 202mg% T.i.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.G.i.2 mm/1h MOD DE RECOLTARE p.5 gr% 0.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.v.v.8 gr% 57 .v.P.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.EXAMENE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH PARACLINICE VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150.000400.v.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.O.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.i.v. 4.8/ Steril +1.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7500/mm 13.v. T. 13 u.0 g% 41 % 225000/mm 5. 20 u.G.5gr% -f=0.4 citrat de Na 3. Uree 20-40mg% 35 % Triglyceride 50 mg% 47 mg% Timp HOWEL 90”-150” 180” Cretinina -b=1-1. 5-17u.i.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.

urmand tratament in ambulatoriu.6. tensiune electrica). Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. fara tulburari de limbaj. Renuntarea la cafea. alcool. diuretice . sarac in grasimi animale.in urma tomografiei .2012 Starea la externare: ameliorata . Este externata in stare ameliorata . hipotensoare ..semnul Babinski prezent. 58 . BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. cola. foc. -control medical dapa o luna de la externare.11. Externarea pacientei Data externarii: 04. I s-au administrat medicamente anticoagulante . -control transaminaze.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta .II.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: S Prenume: I Varsta: 55 ani Sex: feminine Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Ocupatie: casnica Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii casaroriti).Observatia .1. Surse de date: .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.Indirecete : dosarul medical actual. Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV II.2.ea si sotul dipun de doua camera .60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1. incalzire cu lemne.I.Studiul documentelor medicale .1. II.1.Directe: pacienta . LIMITE SENZORIALE Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta 59 .2. conditii relative igienice. familia 2.CAZUL B PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.1.Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1.Interviul . dotate confortabil .a.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA 1.b. echipa de ingrijire. Munceste in gospodarie si agricultura.CULEGEREA DATELOR 1.2. Metode de culegere a datelor: .

1.3. cancer mamar 1. -menopauza –la 52 ani.3.e. -HTA depistata la 50 ani.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.2. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: buna STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: simetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat 60 . TBC-ul.b.a.2. in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij. -sarcini:2. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 14 ani. MOTIVELE INTERNARII -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta 1. DATA INTERNARII 8.Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie: desodata.2012 ora 13:50 1. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul . cadere spre stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. 1.3.10. ISTORICUL BOLII Pacienta S I .nasteri :2 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. fara grasimi animale Eliminari: in limite fiziologice 1. -neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006 II. DIAGNOSTIC AVC ischemic VB LA INTERNARE 1.c.d.3.c. infectiaHIV in familie -sora.3.d.

SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. AV=88/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu . urini normo. sau focalizate intracerebrale.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. fara nigstagmus SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze ventricular. ENDOCRIN. relief cortical de aspect normal. fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg.CAI BILIARE. sistem 61 . durere difuza la palpare predominant in etajul inferior FICAT.crome SISTEM NERVOS.SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .

Alterarea centrului nervos 1 Dificultate de a se mobilize.1. sa se 2 62 . Tegumente calde. Orar ritmic. supraincarcarea inimii 2 Alimentative desodata si saraca HTA in grasimi animale. de Ameteli. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. umeda. a 2 peretilor arteriali. a Alterarea muschiului cardiac. dezbraca A mentine Temperatura corpului in limite temperature fiziologice. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Tahicardie HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. A se misca si a Decubit dorsal avea o buna postura A dormi si a se Somn generator. Digestie normal. Par scurt. ingrijit. dezbraca 2 1 Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. Analiza si interpretarea datelor II. A elimina Frecventa mictiunilor normale.2. Mucoasa bucala roz. unghii curate. ameteli.2. 1 Dificultate de a imbraca si Oboseala. 2 a merge. piele de culoare roz. prescriptiilor de igiena.II. cefalee. alterarea centrilor nervosa. deviere spre stanga. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. fara cosmaruri. Scaun normal. corpului in limite normale A fi curat. Reflex de deglutitie present. venosi. Obstructii arteriale.

realizarii A se recrea Satisfactie. Tristete. Nu poate realize controlul pericolele asupra mediului inconjurator. Tristete. de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi. a-si exprima dorintele. Alterarea centrului nervos 2 2 1 Lipsa de cunoastere a starii sale 2 de sanatate si a tratamentului. propriilor convingeri si valori. A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect. dificultate de limite fiziologice. sa se pieptene.proteja spele. A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Deviere spre stanga. igiena tegumentele si bucala. A actiona Timp de rugaciune. Ignoranata 2 63 . conform Libertate.i Dificultate de a-si mentine 2 echilibrul. in vederea Sentiment de inferioritate. Inactivitate. Slabiciune. mucoasele A evita Metode de destindere.

loviri) Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea respiratiei si circulatiei Dificultate in a se misca Comunicare ineficienta Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Anxietate Risc de accidente(caderi.2.2. fara grasimi animale. 64 . Nivelul II de dependenta moderata si temporara. DIAGNOSTIC NURSING 1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. 4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata.4. 3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin oboseala.II. 7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj incorect. 6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi. II. atrofii. 5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate prin pierderea echilibrului. 2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere spre stanga. anchiloze II.2. pneumonie hipostatica. escare. 9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala.2.3. neliniste. 8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete. ingrijorare.

Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste.2. OBIECTIVE GENERALE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II. INTERVENTII ZILNICE . tem.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .peratura optima. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.3.II. o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea .Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice . avea o buna postura. umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata. Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si autonom (a manca. a-si mentine tegumentele curate microclimate si integre) .1.3.3.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale. la ore regulate si prezentate atragator Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Masez regiunile predispuse la escare. lenjerie curate. misca.Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei.Asigur un climat ambiant (temperature optima. salon aerisit) . bea. o servesc la pat cu cele Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic 65 .Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare .

schimbarea pozitiei.Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Sa prezinte diminuarea parezei Sa fie ferita de complicatii Sa fie ferita de infectii iatrogene necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 66 .

2012 TA=200/80mmHg AV=88/min 30. Pacienta sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile Pacienta sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. apoi. cu putina greutate in articularea lor 31. se imbraca si -ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand efectuarea tehnicii 67 .EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte valori ale Ta in limite fiziologice in 3 zile.2012-pacienta este receptive si dornica de -formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda comunicare prin da sau nu.2012 -idem Dificultate de a se misca -caderi. este trecatoare -a doua zi merge sprijinita Insotesc pacienta la baie -a treia zi merge cu ajutorul unui cadru -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez bolnava de importanta si necesitatea -pacienta se conformeaza si respecta regimul respectarii regimului alimentar alimentar -dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece in Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o aceasta perioada procesul de digestie blocheaza cantitate de alimente necesare nevoilor sale energia organismului prin angajarea unei mari energetic cantitati de sange la nivelul organelor abdominal -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei 28. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.10.10. ajutata in a se imbraca .II.10. EVALUARE 28.5.10. raniri Alimentatie in deficit Comunicare ineficienta Pacienta: -sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale pe durata spitalizarii Pacienta: -ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si 28. loviri.10.4.2012 TA=160/70mmHg -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a -in pima zi pacienta este servita cu plosca la pat echilibrului . R. hemoglobin a. P.2012 TA=170/90mmHg 31.2012 Dificultate de -sa fie capabila a desbraca -pacienta se ibraca stand pe fotoliu. propozitii simple 30. hipotensoare . timp de protombina -administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare . glicemie . T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru hematocrit .2012-pacienta articuleaza multe cuvinte .10.10. diuretice.

2012 Pacienta formuleaza propozitii simple -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este cooperanta. receptiva. a se pe fotoliu. -identific manifestarile de dependent.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi propozitii 30. modul de manifestare. masurile preventive si pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. sa foloseasca haine largi si incalta si descalta imbracat si incaltaminte fara sireturi in aproximativ 3 zile usor de 31.de a incalta descalta se desbraca . prevenirea recidivelor. modul de participare la recuperare tratament. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -asigur conditii optime de microclimate in salon -asigur conditii optime pentru a evita pericolele de accidentare -formulez intrbari simple la care sa poata raspunda 28.2012 Pacienta silabiseste cuvinte simple 31.2012 Pacienta se imbraca singura . interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte 68 .10.10.10. curative. fara a sta in fotoliu . mod de recuperare. Pacienta a fost ferita si protejata impotriva complicatiilor pe toata durata spitalizarii Risc de Pacienta: complicatii -sa prezinte tegumente integre pe tot parcursul spitalizarii Dificultate de Pacienta sa isi a comunica poata exprima nevoile utilizand comunicarea verbal in termen de aproximativ 3-4 zile Deficit de Paqcienta sa capete cunostinte cunostinte despre boala. prezinta interes boala.

5-17u.v.8/ Steril +1.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P. 28u.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 8500/mm 13.6 ml sange Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.3 g% 223000/mm 5.G.2 mm/1h Cholesterol 140-220 mg% 273 mg% T. T. 4-13u.G.v.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.4 citrat de Na 3. Uree 20-40mg% 36% Triglyceride 50 mg% 26.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.i.4mg% Protein reactiva Present absent sau Absent cretinina -b=1-1.000400.5 gr% 0.i.-2ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 4000-8000/mm 12-15 g% 40-45% 150. 20u.5gr% -f=0.8 gr% 69 .-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu C p.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.v.v.-2 ml sange simplu nehemolizat .v.v.3g% 40.i.v.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.O.v.i.P.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.

Examenul CT reactive a fost normal. alcool. La prezentare probe de pareza membre. cu deviere spre stanga. -control transaminaze.Pacienta cu antecedente de HTA. Sub tratament evolutia a fost favorabila BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg Puls in limite fiziologice p=80/min Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. ROT deflexie bilateral coordonare normal. 70 .2012 Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila . cola. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. foc. Externarea pacientei Data externarii: 18. tensiune electrica). -control medical dupa o luna de la externare. neoplasm col neoperat.II. prezinta in ziua precedent cefalee ametelii devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Romberg pozitiv.10.6. plaja linguala. Este dusa la spitalul Valeni de unde a doua zi este trimisa la SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI sectia neurologie. Renuntarea la cafea. sarac in grasimi animale.

V.1.1. Mod de petrecere a timpului liber: . LIMITE SENZORIALE 71 .Observatia .Studiul documentelor medicale .Colaborarea cu echipa de ingrijire II.b.2.2. lecturarea unei carti. II. Munceste in gospodarie si agricultura.Indirecete : dosarul medical actual.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI Date relative stabile Nume: P Prenume: V Varsta: 74 ani Sex: femin Religie ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: vaduva Ocupatie: pensionara Date variabile Domiciliul: mediul rural Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit).CULEGEREA DATELOR Surse de date: .int-o casa cu patru camera si dependinte.1.Directe: pacienta .Date antropometrice Greutate:60kg Talie:1. echipa de ingrijire. incalzire cu lemne.a. familia Metode de culegere a datelor: .Interviul . emisiuni TV II.CAZUL C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P. conditii relative igienice.1. DATE ANTERIOARA PRIVIND STAREA DE SANATATE 1.2.60m Grup sanguine:A II Rh:+ 1.

2.3.crome 72 .c. P=74/min APARAT DIGESTIV: abdomen suplu .2012 ora 14:15 1.3. II. TA=200/100 mmHg.3.c. ISTORICUL BOLII Pacienta P V .SPLINA: relative normale APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili . DIAGNOSTIC LA INTERNARE AVC hemoragic.CAI BILIARE. avort spontan 1 PATOLOGICE: -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume. infectiaHIV in familie 1. FICAT.b.Alergii: nu prezinta Proteze: nu prezinta Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate Somn: linistit Mobilitate: diminuata Alimentatie:in deficit Eliminari: incontinenta urinara 1. DATA INTERNARII 24. HTA 1.10. urini normo. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE -neaga luesul .hemiplegie stanga .1. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang 1. -menopauza –la 54 ani.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.nasteri :1 . 1.d.3.a. TBC-ul. mobil APARAT RESPIRATOR: torace mobil .e.2. -sarcini:2. EXAMEN CLINIC PE APARATE STARE GENERALA: mediocra STARE DE NUTRITIE: buna FACIES: asimetric TEGUMENTE: normale MUCOASE: normale SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru. in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.3. fara raluri APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute .d. ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE: -menarha-la 13 ani.

SISTEM NERVOS. hemiplegie stanga . Sistem ventricular usor asimetric situate pe linia mediana 73 . ENDOCRIN.ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene. pareza faciala central stanga. Babinski pozitiv –membru stang SECTIA RADIOIMAGISTICA DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic REGIUNE EXAMINATA:craniu REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata.

1. avea o buna Ambele hemitorace prezinta circulatie aceeasi miscare de ridicare si coborare. Mucoasa bucala umeda sir oz. Analiza si interpretarea datelor II. ingrijit. odihni A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. A elimina Urini normocrome Miros specific A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire avea o buna postura A dormi si a se Timp liber.2. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale Nevoia fundamentala Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Fibrilatie latriala HTA Surse de dificultate Nota A respire si a Mucoasa respiratory roz. a gingi aderente dintilor. Disconfort senzatie de Hemiplegie. umeda. edem cerebral 2 neplacere fizica si psihica Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2 dezbraca membrelor superioare: 1 Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang dezordine Incontinent urinara Degaja miros dezagreabil Alterarea integritati tegumentelor 2 74 .. . Mucoasa bucala roz.2. relaxare. proteja tegumentele si mucoasele Tulburare de ritm generate de 2 impulsuri ectopice atriale foarte rapide 400-500/min Dezechilibru neurologic: 2 Disfagie Consum redus de lichide Incontinent urinala Afectiune neurologica 2 2 Dificultate de a se mobilize. Tegumente calde. Alterarea centrilor nervosi de a merge. A bea si a Prezinta senzatie de foame si manca sete.II. dezbraca A mentine Stare afrebrila temperature corpului in limite normale A fi curat.

in vederea realizarii . amuzament A invata cum Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente sa-ti pastrezi fata de sanatate sanatatea Lipsa de cunostinte 75 . 1 1 1 Tristete.A evita Temperature ambianta inre 18. Lipsa de control a fincterului 2 Sentiment de inferioritate si urinar depierdere a imaginii de sine.3pericolele 25 C Fara poluare microbiana A comunica Auzul. vazul permit comunicarea cu lumea exterioara Nu prezinta turburari de limbaj A actiona Posibilitatea de a actiona conform conform propriilor dorinte sau propriilor credinte convingeri si valori. Hemiplegie: 1 2 A se recrea Divertisment . de a practicda religia A fi preocupat Dorinta de a se insanatosi.

pneumonie hipostatica. II.II. atrofii. 3.2. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara 5. 9. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA. 76 . anchiloze. fibriatia atriala. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere fizica si psihica si fizica. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par murder si gras.4. ingrijorare.2. miros dezagreabil 8. 6. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin dificultate de a inghitii 4. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi cunostinte despre boala. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale. in dezordine.2. DIAGNOSTIC NURSING 1. PROBLEME DE DEPENDENTA Probleme actuale Alterarea circulatiei Alterarea mobilitatii Alimentative inadecvata Eliminare inadecvata Dificultate de a se imbraca si dezbraca Discomfort Incapacitatea de asi efectua singura toaleta Perturbarea stimei de sine Anxietate Deficit de cunostinte Probleme potentiale Risc de complicatie: tromboembolitice. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin hemipegie stanga. Nivelul II de dependenta moderata si temporara. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin neliniste. escare.2. constipatie II. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete.3. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos manifestat prin hemiplegie 7. neliniste. 2. 10.

Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate Sa beneficieze de tratament adecvat Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic Administrez tratamentul prescris de medic Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore 77 . o conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea . OBIECTIVE GENERALE II. la ore regulate si prezentate atragator .Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare .1.Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei. a-si mentine tegumentele curate si integre) . Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate microclimate satisface autonom (a manca.3.2.Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii .Administrez medicatia recomandata Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice .Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata.3. bea. INTERVENTII ZILNICE STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI Pacienta: . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR II.Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare . lenjerie curate. avea o buna postura.Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica. tem. misca.3. umiditate corespunzatoare Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli .peratura optima.Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste. salon aerisit) .II.Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare .Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand .Asigur un climat ambiant (temperature optima.

Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn Sa fie ferita de complicatii - Sa prezinte minimalizarea parezei Sa fie ferita de infectii iatrogene Masez regiunile predispuse la escare. schimbarea pozitiei. o servesc la pat cu cele necesare Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina disconfortul si iritabilitatea Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate Facilitez contactul cu membrii familiei Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala. asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala Mentin ionterventiile anterioare 78 . pudrez cu talc Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale.

lipsa coordonarii miscarilor. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II. . Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea succesiune: se incepe cu fata. R. Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie. de a se imbraca. EVALUARE PROBLEME Alterarea circulatiei OBIECTIVE Pacienta sa prezinte functii vitale in limite fiziologice in termen de aproxim ativ 3-4 zile. diminuarea fortei de miscare Deficit de autoingrijire din cauza deficitului motor manifestat prin incapacitatea de a se spala.sa se deplaseze cativa pasi cu ajutor in termen de aprox 7-8 zile apoi pana la toaleta in decurs de aprox 10 zile. gatul si urechile. bratul deasupra in semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp.10.5.4. urobilogen. timp HOWEL. bilirubina.2012 A inceput sa miste membrul stang nferior. fata anterioara a coapselor. In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna. Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie. . fibrinogen. de a Pacienta : sa efectueze miscari active cu membrulinferior si superior stang. EVALUARE 24. T si le notez in foaia de temperatura -recoltez sange pentru VSH. cholesterol. Alterarea mobilitatii fizice legata de deficitul motor manifestata prin: incapacitatea de miscare(hemicorp stang). Pacienta sa fie capabila sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de aprox o saptamana.10. apoi bratele si mainile. Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte. Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE -masor TA. fesele si fata posterioara a coapselor. 30/10/2012 Deficitul motor ameliorat semnificativ la nivelul membrul superior stang. abdomen. 4/11/2012 Pacienta (ajutata) se deplaseaza la toaleta. pacienta se ridica in pozitie semisezand. organelle genitale 24/10/2012 Pacienta a fot alimentata pasiv. glucide. -administrez medicatia prescrisa. HLG.2012 TA=200/100mmHg AV=105/min 26. Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei. protein. P.II. din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele. partea anterioara a toracelui.2012 TA=170/100mmHg AV=80/min 27.10.10. triglyceride. 29/10/2012 Pacienta incearca in permanenta sa 79 .2012 TA=150/70mmHg AV=76/min 27. 28/10/2012 Pacienta este alimentata acti la pat in decubit lateral stang. se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala spatele.

externe. Avand in vedere evolutia favorabila. Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a 30/10/2012 accepte modificarea se face bine. Pacienta respecta programul stabilit. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la escare. Manifest rabdare in alimentarea pacientei Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice . Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie Incerc administrarea orala de lichide (lapte . de a se deplasa la toaleta.10. ceai ). legume pasate ). increzatoare. execute miscari cu mana si piciorul stang. prin administrarea de cantitati mici la interval mici de timp. 26.2012 -pacienta nu prezinta semen de deshidratare. imaginii corporale Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece pacienta este mai linistita. alimente semisolide (piureuri .2012-Pacienta suporta sonda. .10. 80 .2012-Dupa scoaterea sondei episoadele de incontinent sunt mai rare..sa redobandeasca partial continenta urinara in decurs de 7-10 zile. anxietate. Urmaresc diureza zilnica. Se pot administra pe cale orala alimente lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si semisolide. Incontinenta urinara legata de perturbarea sfincteriana(lipsa controlului nervos) manifestata prin emisie involuntara de urina.10. pentru a depasi aceasta faza grea.10. Ingrijirea parului. De perseverat.2012 Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul. 27. 28/10/2012 Pacienta este hidratata corespunzator. II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila. Risc de alterare a nutritiei prin deficit legat de tulburarile de deglutitie Pacienta: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent. supraveghez perfuzia instituita. efectul ar putea fi negative pt ea. sa fie alimentata si hidratata corespunzator cantitativ si calitativ pe toata durata spitalizarii Perturbarea stimei de sine din cauza hemiplegiei manifestata prin neliniste. Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva. tranzitorie. agitatie. 25. toaleta cavitatii bucale. 27. optimista. ii explic pacientei ca este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe cale orala. Pacienta: -sa-si mentina starea de nutritive prezenta . Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale.se alimenta. II explic necesitatea sondajului vezical. incearca sa se adapteze la noua situatie.

2012 Pacienta nu mai prezinta Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii discomfort fizic si psihic.Perturbarea somnului din cauza disconfortului manifestat prin stare neplacuta fizica si psihica.. dispozitie. receptiva. prezinta interes pentru acumularea de noi cunostinte despre boala. prezinta buna starii de satisfactie. Observ si notez schimbarile. 81 . 30. Discut cu pacienta cauzele disconfortului.10. mod de recuperare. prevenirea recidivelor. masurile preventive si curative. Deficit de cunostinte Pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii. interactiunile lor cu alte nevoi -stimulez dorinta de cunoastere -motivez importanta acumularii de noi cunostinte Pacienta este cooperanta. Pacienta sa capete cunostinte despre boala. tratament. regimul de viata pentru a preveni un nou accident vascular -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind boala. modul de manifestare. modul de participare la recuperare -identific manifestarile de dependent.

Fara staza venoasa Vacutainer cu capac negru 5ml sange simplu Nehemolizat Vacutainer cu capac Rosu sau portocaliu p.i.i.v. 4.i.5 gr% 0. 4-13u.8/ Steril +1.000/mm 6 ml / 1h Cholesterol T.6 ml sange. 202 mg % 28u.5gr% -f=0.O.5 mg sange +0. 4.000400.v.-2ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov 0.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov P.000/mm 5-10mm/1h VALOAREA OBTINUTA 7800/ mm 14 g % 42 % 240.4 citrat de Na 3.v.5 ml sange / 0.G.5 ml oxalate de 90”-150” sodium 82 Timp HOWEL 220” . Uree 20-40mg% 36% Triglyceride Fibrinogen 50 mg% 200-400 % mg 50 mg % 220 mg % cretinina glicemie -b=1-1. 140-220 mg % 5-17u.v.v.-5 ml sange simplu nehemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.G.-2 ml sange/EDTA Vacutainer cu capac mov P.-2 ml sange simplu nehemolizat .120 mg % Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na.P.EXAMENE PARACLINICE EXAMENUL CERUT Leucocite Hemiglobina Hematocrit trombocite VSH MOD DE RECOLTARE p.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p. 20u.v.v. T.v.57 gr % 124 mg% Punctie capilara –glucotest 80.v.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.5 ml citrate de sodiu vacutainer cu capac bleu -10 ml din prima urina VALORI NORMALE 40008000/mm 12-15 g% 40-45% 150.4mg p.-5 ml sange simplu nahemolizat vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.i.

diuretice.Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga.6. semnul Babinski present.vacutainer cu capac rosu sau portocaliu II. cu tulburari de deglutitie. 83 . Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic. -control medical dupa o luna de la externare.2012 Starea la externare: ameliorate. Recomandari la externare: -regim alimentar hiposodat. Externarea pacientei Data externarii: 06. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. -control periodic la medical de familie. hipotensoare. in urma tomografiei. -evitarea situatiilor ca risc (inaltime. . tensiune electrica). BILANTUL AUTONOMIEI: Evaluarea functiilor vitale: R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg Puls in limite fiziologice AV=80/min Se poate deplasa sustinuta. foc. sarac in grasimi animale. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator. fara tulburari de limbaj. I s-au administrat medicamente antiedematoase. cola.11. -renuntarea la cafea. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si tratament. pareza faciala stanga. alcool. Se alimenteaza singura.

CAPITOLUL AL III LEA CONCLUZII 84 .

pierderea starii de constienta. catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor.Sanatatea nu e totul. HTA. hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga). de a-i insanatosi prin tratamentul medical de specialitate. nimic. altadata considerate ca fiind lucruri firesti. hemiplegie stanga. Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist. a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB.. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic... asupra unei functionari a organismului. frecvent se constata existenta unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi. Indiferent de forma : ischemic.. in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate. cu urmarile anterior enumerate. este o boala chiar cauzatoare de moarte.S. encefalopatie hipertensiva. diuretice. . hemipareza dreapta. hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.M.P. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate medicamente antiedematoase. .. La externare. Pe parcursul spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de sanatate a fost favorabila. la internare prezenta cefalee. in varsta de 55 ani. AVC este o boala grava. Starea generala s-a imbunatatit.. totul e . impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu responsabilitate si profesionalism ingrijirile. deviere spre stanga. starea pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante. In lucrare am prezentat trei dintre ele : . dar fara sanatate. In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. Dupa 10 zile de spitalizare. hipotensoare.” 85 . . a fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang. raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. starea ei de sanatate este ameliorata si va urma tratament ambulator. diuretice.R.CONCLUZII AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului.I. ameteli. hemoragic. cel mai adesea apare brusc ( adica nu este precedata de o alterare progresiva a starii de constienta). a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta.V. in varsta de 79 ani.

VARSTA:55 ani STARE CIVILA: casatorita OCUPATIA: casnica DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : de partea CAZUL C NUME.10. VARSTA : 74 ani OCUPATIA : pensionara STARE CIVILA : casatorita CAZUL B NUME.hemiplegie stanga . HTA .PRENUME : P. AVC ischemic VB AVC hemoragic. VARSTA:74 ani STAREA CIVILA: vaduva OCUPATIA:pensionara DOMICILIUL:rural MOTIVELE INTERNARII : -deficit motor hemicorp stang DOMICILIUL: rural MOTIVELE INTERNARII : Deficit motor dreapta.I.M.V. ora 10:00 8.10.2012 ora 14:15 DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE: AVC cardioembolic hemipareza dreapta.2012 ora 13:50 24.2012. carotidian stang.PRENUME : R.10.PRENUME : S. al membrelor -cefalee -ameteli -deviere spre stanga -pierderea starii de constienta DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : DATA INTERNARII : 26.SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI CAZUL A NUME.

PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME COMUNE CELOR TREI PACIENTE PROBLEME SPECIFICE CAZUL A -alterarea circulatiei -alterarea mobilitatii -deficit de autoingrijire -anxietate -carente de igiena -deficit de cunostinte -dificultate de a elimina -somn perturbat -vulnerabilitate fata de pericole -incapacitatea de se recreea -comunicare ineficienta la nivel motor ( dreapta) CAZUL B -disconfort -risc de accidente ( caderi. loviri ) -incapacitate de a se recreea -comunicare ineficienta la nivel verbal CAZUL C -alimentatie inadecvata -eliminare inadecvata -perturbarea stimei de sine -disconfort. -comunicare ineficienta la nivel motor (stanga ) INTERVENTII ZILNICE 87 .

CAZUL B -sa se poata deplasa singura in decurs de 3 zile -sa fie alimentata conform nevoilor organismului si bolii -sa-si recapete increderea in sine -sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale de sanatate.pentru a preveni un nou accident vascular -sa beneficieze de confort fizic si psihic pe durata spitalizarii.regim de viata . CAZUL C -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior stang -sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinenta urinara -sa redobandeasca partial continenta urinara -sa accepte modificarea imaginii corporale (tranzitorie) 88 .sa se deplaseze cativa pasi in termen de 3-4 zile -sa-si satisfaca partial nevoile de autoingrijire in decurs de 7 zile -sa prezinte diminuarea pana disparitia anxietatii pe perioada spitalizarii -sa poata depasi carentele de igiena partial -sa capete cunostinte despre boala . -sa efectueze miscari active cu membrul inferior si superior drept -sa nu prezinte escare -sa prezinte diminuarea retentiei urinare -sa redobandeasca emisie urinara in limite fiziologice -sa-si recapete interesul fata de sine si de altii.OBIECTIVE COMUNE OBIECTIVE SPECIFICE CAZUL A -sa prezinte valoriale TA in limite fiziologice in aprximativ 3 zile -sa efectueze miscari active cu membrele paralizate .

V. 89 .INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE PACIENTA:R. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral stang si drept. solicit pacientei cooperarea la schimbarea de pozitie . pudrez si masez zonele predispose la escare cu pudra de talc -ii explic care este cauza retentiei de urina si necesitatea efectuarii sondajului vezical . prin miscari de flexie. extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute. apoi propozitii simple. empatie -favorizez vizita membrilor familiei -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacientei. efectuez miscari passive . PACIENTA:P. ii explic necesitatea efectuarii sondajului vezical . sa realizeze o perceptie justa a realitatii INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE AUTONOME SI PACIENTA:S. invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi -dupa baie. prin miscari de flexie . -redau increderea pacientei ca starea de pierdere a echilibrului este o stare trecatoare. vointa sa conteaza foarte mult . insotesc pacienta la baie .invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte --ii explic pacientei care este cauza incontinentei urinare si ca este o situatie remediabila . pe care il efectuez la indicatia madicului -ii explic pacientei ca pentru a se face bine .extensie si rotire de 3 ori/zi cate 5 minute .M. solicit cooperarea pacientei la fiecare schimbare de pozitie . identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei -constientizez pacienta de importanta si necesitatea respectarii regimului alimentar -creez un climat de intelegere. formulez intrebari simple la care raspunsul sa fie da sau nu. pentru a depasi aceasta situatie grea. ii acord atentia cuvenita.ma ingrijesc ajut pacienta sa se adapteze la noul rol. pe care il efectuez la indicatia medicului -urmaresc diureza zilnica -prin dialogul purtat zilnic cu pacienta sa-i cunosc sentimentele. -mobilizez pasiv pacienta la 2 ore din decubit dorsal in decubit lateral drept si stang .I.efectuez miscari passive.

cafea .desodat -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -control medical periodic la medicul de familie -renuntarea la cafea . -control medical periodic -contol medical de specialitate la 1 luna de la externare -regim alimentar hiposodat. alcool. sarac in grasimi animale -a se evita situatiile cu risc ( inaltime. alcool . 90 . -regim desodat .V.RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:R. cola.M. RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTA:S.I. sarac in grasimi animale -control transaminaze -contol medical de specialitate -control medical dupa 1 luna de la externare -a se evita situatiile cu risc -a se evita consumul de alcool . RECOMANDARI LA EXTERNARE PACIENTAP. cola -evitare a situatiilor cu risc. inot . tensiune electrica ) -a se evita consumul de cafea. cola. sofat . -regim alimentar sarac in grasimi animale .

ANEXE TRATAMENT ADMINISTRAT 91 PACIENTEI : P. .V.

capsule fiole Psihostimulant Combate astenia . SER FIZIOLOGIC ENAP NITROPECTOR VITAMINA K Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Fiole Perfuzie – i.35 1 fiola / zi 1 fiola 1000 ml/ zi 2 fiole / zi 1 capsule / zi 2 fiole / zi 500 ml 1 fiola – 5 ml 1 capsule 1 fiole metoprolol DIGOXIN Tablet Per os tablete 2 tablete / zi Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 1 tablete / zi 1 tablete 1 tablete 92 .Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PREDUCTAL Tablet – 75 mg Per os FUROSEMID Fiole Perfuzie .i.ATS cerebrala Previne crizele de angina pectoral in actiune cu alte medicamente Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl hipotensor antianginos Antihemoragic prin favorizarea formarii de protombina 4 tablete / zi 1 tableta 1 tableta / zi 1 tableta mg . v. v.surmenaj psihic.

Tratament administrat pacientei S.I.: Denumire Medicament MANITOL Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml PIRACETAM ASPENTER Tablet – 75 mg Per os Tablet Per os FUROSEMID SER FIZIOLOGIC ENAP Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablet – 5 mg Psihostimulant Combate astenia .surmenaj psihic.ATS cerebrala Antitrombotic Antiagregant plachetar Diuretica Creste eliminarea de sare Effect rapid Combate deshidratatrea Aport de NaCl Hipotensor 2 fiole / zi 1 fiola 2 tablete / zi 1 tableta 1 tablete / zi 1 tableta 1000 ml/ zi 500 ml 1 tablete / seara 1 tablete Algocalmin Fiole intramuscular - Analgesic Antipiretic Antispastic antiinflamator 2 fiole / zi 1 fiola – 2 ml 93 .

Tratament administrat pacientei R.: Denumire Medicament MANITOL PIRACETAM Forma de Administrare Solutie perfuzabila Saci PVC -250 ml Fiole -20% -5 ml In perfuzie Actiune Diuretic asmatic Doza Zilnica 125 ml / zi Doza Unica 250 ml CLEXAN TROMBOSTOP SER FIZIOLOGIC METOCLOPRAMID Seringa Pa subcutanat Tablet – 2 mg Flacon -500 ml Perfuzie -intravenos Tablete Psihostimulant Combate astenia. ATS cerebrala Antitrombotic antitrombotic Combate deshidratatrea Aport de NaCl Antiemetic Favorizeaza peristaltismul Grabeste golirea stomacului antianginos Analgezic Antipyretic Antispastic Antiinflamator Tonicardiac cu actiune rapida si de scurta durata 2 fiole / zi 1 fiola 1 seinga / zi 1 tableta / zi 1000 ml/ zi 1 tableta / zi 1 seringa 1 tableta 500 ml 1 tableta NITROPECTOR ALGOCALMIN DIGOXIN capsule Fiole intramuscular tablete - 1 capsule / zi 2 fiole / zi 1 capsule 1 fiola – 2 ml 1 tablete / zi 1 tablete 94 .M. surmenaj psihic.

tampoane 95 . unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor -venele antebratului -nenele de pe fata dorsal a mainii -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleinare interne -venele jugulare si epicraniene ( mai ales la sugar si copilul mic ) PREGATIREA PUNCTIEI MATERIALE -de protectie – perna elastic pentru spijinirea bratului. crearea unei cai de acces intr – o vena prin Scop explorator: recolterea sangelui pentru examene de laborator : biochimice. hipertensiune arterial LOCUL PUNCTIEI -venele de la plica cotului ( basilica si cefalica ). hematologice. pense. manusi chirurgicale. bacteriologice. diametrul 6/10.PUNCTIA VENOASA Punctia venoasa reprezinta intermediul unui ac de punctie . Scop terapeutic: -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -exacutarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonary acut. 10/10 mm( in functie de scop ). aleza -pentu dezinfectia tegumentului tip I -instrumentar si materiale sterile –ace de 25 – 30 mm. serologice. musama. seringi de capacitate ( in functie de scop ). 7/10.

-alte materile – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii madicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala ( materialele se vor pregati in functie descopul punctiei ) PACIENTUL -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica –pentru punctia la venele bratului, antabratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia ( decubit dorsal ) -se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainale sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -se aseaza bratul pe perna si musama in abductie siextensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele -se aplica garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel iacat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente

EXECUTIA

PUNCTIEI

Asistenta imbraca manusile sterile si ae aseaza vizavi de bolnav: -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 -5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directia oblica ( unghi de 30 de grade ), apoi peretele venos – impingandu- se o rezistenta elastic, pana cand inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena pin aspiratie cu seringa -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangalui, perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul coletor, garoul ramanand legat la brat

96

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima local locul punctiei 1 -3 minute, bratul fiind in pozitie vertical INGRIJIREA ULTERIOARA -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR -se face imediat ACCIDENTE Hematom ( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ):- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1- 3 minute Strapungerea venei ( perforarea peretelui opus ) : -se retrage acul in lumenul venei Ameteli , paloare, lipotimie : -se itrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI A PACIENTULUI

(OFTALMOSCOPIA) Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene . Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare. Administrarea glaucom . de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in

MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI

97

Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat bolnavului este comuna pentru ambele examinari . Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10

dupa examenul F.O. ; pregatirea

Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .

ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. ) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale : -ALFA =8 12 c/ s -BETA =14 – 30 c/s -TETA = 4 – 7 c/s -DELTA = 0,5 – 3 c/s E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale . Pregatirea pacientului : -3 zile inainte este interzisa medicatia -scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul ) -se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca -se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap -pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul -copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .

Electroencefalograma Electoencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate

98

aproximativ 50 μV si frecventa medie. iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma. Unde alfa. etc. potentiale sinaptice. Exemplu de inregistrare EEG normala. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale: 1. Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica. 99 . Se presupune ca aceste unde reflecta Figura 2. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine. 8-13 Hz (cicli pe secunda). In mod normal. Figura1. amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV.Amplitudinea reflecta nr. Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 μV (figura 1). cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron.) contribuie la realizarea ei.neuronala (potentiale de actiune. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 μV. de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activiate al fiecarui neuron. observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. amplitudinea lor creste si descrete regulat formand fusuri caraceristice (figura 2).

in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala. Spre deosebire de ritmul alfa. Prezenta undelor delta la adulti. a unei stari emotive. Figura 3. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Figura 4. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie. undele beta sunt foarte nergulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior. Desi sunt normale la copii. Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 μV (figura 4).activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. etc. Unde beta 3. 2. Unde teta 4. 100 . Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 μV (figura 3). De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. neexistand practic zone corticale de maxma incidenta.

101 . deoarece hematomul impinge cortxul in jos. marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare. infectii. etc. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana. Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara. sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). crize de epilepsie. EEG este Figura 5. Semnificatia clinica a EEG Undele inregistrate in timpul electroencefalogarmei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta. EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica. rezolvarea unor probleme complicate. Neuronii functioneaza asadar. diferiti stimuli) sau patologice. ca de exemplu: perceptia. teama. Undele gamma folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale.5. boli degenerative sau metabolice. la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame). Deasemenea. In cazul crizelor de epilepsie. constiinta. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in sittuatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale. tumori. dereglari ale somnului. EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor. Undele gamma Au o frecveta mare in jur de 30-100 Hz (figura5). EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala.

cu sindrom Reye. Pacient in coma. EEG in timpul somnului non-REM la copii.Exemple trasee patologice EEG Figura 6 . 16 ani. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice Figura 7. 102 .

oblic sau rotator. neuniforma a ochilor care se poate produce in orice directie: orizontal. De exemplu in cazul unui nistagmus orizontal. Se formeaza astfel un potential de dipol. Nistagmus reprezinta miscarea involuntara. corneea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Aceste miscari sunt inregistrate ca semnale electrice. Elctrooculograma este o metoda utilizata in oftalmologie pentru diagnosticul a diverse disfunctii oculare. Miscarile ochilor pot fi inregistrate deoarece intre cornee si retina exista o diferenta de sarcina electrica. EEG pacient. vertical. ochii se misca incet spre dreapta si apoi revin rapid spre stanga. Directia miscarii rapide determina directia in care 103 . Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde Electrooculograma Reprezinta metode de inregistrare a modificarilor potentialului corneo-retinal determinate de miscarile globilor oculari. Una dintre acestea o reprezinta nistagmus-ul. sunt amplificate si pot fi citite sub forma electrooculogramei.Figura 8. cu o valoare medie in jur de 100 μV. 65 ani cu encefalita Herpes simplex. Acest potential poarta denumirea de potential corneo-retinal si variaza intre 300-1200 μV. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrosul pozitiv. determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular.

astfel. Este o metoda clinica pentru detectia leziunilor cerebrale si pentru a masura fluxul sangvin cerebral (masura a activitatii cerebrale). Nistagmusul poate fi spontan (se produce in absenta oricarei stimulari externe) sau pozitional/vestibular (se produce din cauza unei modificari de pozitie a corpului). in cazul de mai sus avem un exemplu de nistagmus spre stanga.se produce nistagmus. ca masura a activitatii neuronale. schema privind modul in care se produce o electooculograma in urma miscarii orizontale a ochilor. Figura 9. PET (Positron Emission Tomography) Principiul acestei metode il reprezinta masurarea radiactivitatii din creier. Se utilizeaza pentru investigarea creierului dar si a altor organe si parti ale corpului. Alte metode de investigare a creierului CAT (computerized axial tomography) Este o metoda de imagistica medicala care combina imagini 2D obtinute cu ajutorul razelor X pentru a genera imagini si sectiuni 3D. Pornind de la premiza ca neuronii din zonele active consuma mai multa glucoza pentru a-si 104 . dupa ce pacientului i s-a injectat o cantitate mica de glucoza radioactiva.

Este cea mai avansata tehnologie de acest tip dar si cea mai scumpa. durata 2 – 3 ore -anestezia locala la locul punctiei Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute .este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral . ANGIOGRAFIA CEREBRALA . Pregatirea pacientului : -sedare .asigura necesarul de energie. vasele folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida . testarea la iod . MEG (magnetoencephalography) Este cea mai noua tehnologie in materie de imagistica a creierului. obtinandu-se astfel imagini clare si detaliate ale structurilor din creier.Arteriografia cerebral : . substanta de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele . se pot identifica prin masurarea radioactivitatii. Substanta folosita poate creste presiunea intracraniana . explicarea procedurii . vasele cerebrale sau femurale . se verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . PET este una dintre cele mai populare metode de imagistica. In acest fel se pot monitoriza fluxul sangvin si metabolismul creierului. evaluarea functiilor vitale . Se verifica frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . zonele active din creier. In cazul folosirii carotidei . MRI (magnetic resonance imaging) Metoda masoara energia rezultata ca urmare a modificarii axei spinilor atomilor de hidrogen ca urmare a apilcarii unui camp magnetic. usual . Principiul metodei il reprezinta masurarea campului magnetic emanat de creier ca urmare a activitatii cerebrale. EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate. • Semne spontane 105 .

in pozitie fixa. Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala. apoi se opreste brusc. Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. cu ochii inchisi). care in mod normal este de 10-20 secunde) Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului membranos. pe verticala sau rotatorie) Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse. se masoara durata nistagmusului. Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie. la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv. de la un pol la altul. in cazul unei fistule labirintice. In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in hipofunctie. in loc sa urmeze o linie dreapta. timp de 2 minute. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica. se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare) Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde. • Semne provocate • • • • Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC. care poate fi orizontala. La trecerea curentului electric. cu bratele lipite de corp si picioarele apropiate. Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal). • • 106 . deviaza in dreapta sau deviaza in stanga. Daca exiata o leziune labirintica. unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. cu ochii inchisi). bolnavul.• • Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari.

107 .

108 .

Documentele pot fi : scrise. evolutia zilnica a pacientului in urma tratamentului medical. domiciliul) motivele internarii. domeniul de activitate. Este o metoda importanta atunci cand pacientul nu poate coopera din diferite motive.2012 ) ARGUMENT : a) Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator . nationalitate. antecedente heredo-colaterale. o obligatie. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate. SCOP : Culegerea datelor ( varsta.2012 – 2. 1 si nr. dizartrie. c) AVC – ul este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale. fonice. sex. un drept. de comunicare.Studiul documentelor – Documentul este un obiect. bolile insotitoare. sectia de neurologie a SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI. verbale. statistice. 12 pacienti diagnosticati cu AVC. mai poate reprezenta un act oficial cu ajutorul caruia poate fi probat un fapt. controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Importanta foii de observatie a pacientului consta in faptul ca aici culegem in informatiile mai sus amintite la care se adauga: examenul clinic pe aparate. foto. tratamentul administrat. sfincteriene. stare civila. un text ce ofera o informatie. senzoriale. pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. iconografice. b) Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional. METODA : . trofice. stabilirea formelor de AVC. data si ora internarii.INCIDENTA PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA DE NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27. RESURSE UMANE : Salonul nr. Dintre documentele scrise face parte foaia de observatie a pacientului. 2.10. in cazul de fata din motive de lezare a SNC : afazie.11. 109 .

DOMENIUL DE ACTIVITATE : Domeniul sanitar : 2 paciente (1 . 6 barbati Nationalitate : Romana : 12 pacienti Stare civila : Casatoriti : 8 pacienti : 3 femei. 2 barbati.infirmiera) Domeniul agricol : 6 pacienti ( 4 femei. 4 barbati ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama : HTA – 7 pacienti ( 3 femei. 1.2 femei.REZULTATE : Varsta : 50 .medic de familie. 1 barbat. Sex : 6 femei. 65 – 80 ani . 4 barbati.65 ani .4 femei. 5 barbati Vaduvi : 4 pacienti : 3 femei. 4 barbati ) 110 . 2 barbati) Contabilitate : 1 pacient Pensionari : 3 pacienti BOLI INSOTITOARE : HTA : 2 pacienti HTA + obezitate : 2 paciente HTA + tulburari de ritm cardiac : 8 pacienti – 4 femei.

coma insotita de tulburari vegetative (respiratie si circulatie). problemele pacientilor sunt : alterarea mobil. tulburari de sensibilitate si vegetative : 1 pacienta cefalee. hemiplegie. alterarea comunicarii verbale. excese alimentare si/sau alcoolice. 2 barbati ) MOTIVELE INTERNARII : La internare pacientii prezentau : • • • • • vertij. etc.DOMICILIUL : urban – 6 pacienti ( 2 femei. 2 barbati) AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana : 1 pacient. 1 barbat) tulburari respiratorii. incontinenta urinara : 3 pacienti ( 2 femei. conflictuale si de tensiune emotionala. 4 barbati ) rural – 6 pacienti ( 4 femei. tulburari de ritm si frecventa cardiaca. oboseala fizica. crurala. DISCUTII : Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular. insolatie. arteroscleroza. brahiala ). variatii bruste de temperatura si de presiune atmosferica. FACTORI DETERMINANTI : HTA. 1 barbat ) hemiplegie ( faciala. tuburari sfincteriene : 1 pacient. STABILIREA FORMELOR DE AVC : AVC tranzitor in teritoriul vertebro-bazilar : 5 pacienti (2 femei. diminuarea fortei musculare. stari de incordare. traume psiho-afective. lipsa autonomiei in ingrijirile personale. tulburari de sensibilitate : 2 pacienti ( 1 femeie. 111 . tulburari de coordonare a miscarilor : 5 pacienti ( 2 femei. ameteli.itatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial. 3 barbati ) tulburari de vedere. varsaturi. 3 barbati) • • • • AVC tranzitor in teritoriul carotidian : 2 pacienti (1 femeie. 1 barbat) AVC constituit in teritoriul carotidian : 1 pacienta AVC hemoragic – hemoragie cerebrala : 3 pacienti ( 1 femeie. tulburari de mers si echilibru. afazie. somnolenta si stare comatoasa.

raniri ). 2 barbati cu varste cuprinse intre 5065 ani si care au desfasurat activitatea in agricultura. am concluzionat urmatoarele : . riscul alterarii tegumentelor. . contabilitate. reprezinta una din cele mai grave suferinte ale creierului grefata de o mortalitate crescuta. 1.3 externari – starea le externare ameliorata : 3 barbati. risc de accidente ( caderi. loviri. 2. CONCLUZI : In urma studiulu efectuat in perioada mai sus amintita. 1 barbat ) continua tratamentul medicamentos sub atenta supraveghere a cadrelor medicale. tulburari psihice.ceilalti 5 pacienti ( 4 femei. deci de nivel circulator de la care nu mai trece sangele. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timpsi corect se transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). evolutia fiind rapida spre deces. AVC hemoragic – hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza.- alterarea conceptiei despre sine. iar pentru supravietuitori. In functie de vasul afectat. simptomatologia este caracteristica.4 decese intr-un interval de 1-2 zile : 2 femei. AVC hemoragic – hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal. . 112 . 3. de sechele neurologice importante : paralizii. alimentatie inadecvata prin deficit.

Editura Medicală. 2006 8. Editura Naţional Bucureşti. Editura All Bucuresti. Carmen Salavastru. Niculescu. Gheorghe VUZITAS.BIBLIOGAFIE 1. 2004 4. Editura Viata Medicala. Editura Medicală. Lucretia TITIRCA .. Biologie – MANUAL PENTRU CLASA a XI-a . Bogdan Voiculescu. Lucretia TITIRCA. Editura Viata Medicala. Dan Cristescu. Editura Viata Medicala.Bucuresti. 2006 113 . Ion CRISTEA. Editura CORINT. Urgenţele medico-chirurgicale sinteze. Bucuresti. Neurologie si psihiatrie. Anatomia si fiziologia omului.Editura Viaţa medicala românească. 2002 2. Bucureşti 2013 3. Bucureşti. 2006 10. Ghid de anestezie/terapie intensivă. Editura STIINTA SI TEHNICA . Marin CIOBANU. Aurelian ANGHELESCU. Editura CORINT Bucuresti. Constantin POPA.MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE. BUCURESTI 1996 7. Lucretia TITIRCA. Radu Carmaciu. Corneliu BORUNEL. Neurologie. BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI. Bucuresti. Cezar TH. Manual de medicină internă pentru cădere medii . 2002 5. ROXANA ALBU. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTII MEDICALI. INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI. (coordinator Lucreţia TITIRCĂ).Bucuresti. 1996 9. 2006 11.Bucuresti. Ghid de nursing cu technici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale vol. 2000 6.I. Lucreţia TITIRCĂ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful