Sunteți pe pagina 1din 48

Sfntul Serafim de Sarov

Dobndeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mntui

Citate
January 11th, 2008

Cand !antul era!im din arov a !ost intrebat daca lipsea crestinilor din vremea lui vreo conditie pentru ca acestia sa dea aceleasi roade de s!intenie care erau atat de abundente in trecut, el a raspuns" nu lipseste decat o sin#ura conditie $ hotararea% (la: Vl. Lossky, Teologia mistica a Bisericii de Rasarit). Desi scarbele, nenorocirile si nevoile de tot !elul sunt nedespartite de viata noastra pe pamant, totusi Domnul Dumne&eu n$a vrut si nu vrea ca noi sa traim numai in scarbe si napaste, de aceea ne si porunceste prin apostoli sa purtam sarcinile unii altora, prin aceasta implinind le#ea lui 'ristos% (nsusi Domnul (isus 'ristos ne da aceasta porunca, de a ne iubi unul pe altul si consolandu$ne intre noi cu aceasta dra#oste !rateasca, sa ne usuram calea cea dureroasa si in#usta a calatoriei noastre catre patria cereasca% Despre donatiile !acute )isericii*manastirilor" +ine minte o data pentru totdeauna , ca nu orice suma de bani este placuta Domnului si !intei ale -aici $ nu tot ce vrea lumea sa$mi dea, va intra in manastire% ./ista unii care nu pretind decat sa li se dea, ei primesc totul% (nsa (mparateasa Cerului nu primeste tot ce i se o!era% ./ista bani si bani% 0desea ei sunt !ructul violentei, al lacrimilor 1produse altora $ n%n%2 si al san#elui% 3oi nu avem ce !ace cu acesti bani% 3u trebuie sa$i primim% 3u trebuie sa$ti deschi&i inima in !ata altora !ara trebuinta% Dintr$o mie se poate #asi numai unul care ar !i in stare sa pastre&e taina ta% i cand noi insine n$o pastram in su!letul nostru, putem nadajdui ca ea ar putea !i pastrata de altii4 Cu omul simplu trebuie sa vorbesti despre lucrurile omenesti, iar cu omul in&estrat cu intelepciune duhovniceasca trebuie sa vorbesti despre cele ceresti% 5a&and clar mila acordata tie de Dumne&eu instiintea&a despre aceasta pe oricine doreste sa se mantuiasca% Caci secerisul e mult dar lucratorii sunt putini &ice Domnul% (ata, si pe noi ne$a chemat Domnul la lucru si ne$a dat darurile harului au, ca recoltand spicele mantuirii semenilor nostri printr$un numar cat mai mare al celor adusi de noi in (mparatia lui Dumne&eu, sa$i aducem roade $ !ie 60 , !ie 70 , !ie 100% a ne pa&im insa sa nu !im pedepsiti impreuna cu slu#a cea vicleana si lenesa care a in#ropat talantul sau in pamant ci sa ne straduim sa urmam pe slu#ile cele bune si credincioase ale Domnului care au adus tapanului lor" una, in loc de doi $ patru, iar alta, in loc de cinci $ &ece% 0sa iubitorule de Dumne&eu, totul, orice ai cere de la Domnul vei primi, numai sa !ie spre slava lui Dumne&eu sau spre !olosul aproapelui, pentru ca si spre !olosul aproapelui

.l tot slavei ale il atribuie, de aceea &ice" +ot ce ati !acut unuia dintre cei mai mici, -ie mi$ati !acut% Deci sa nu aveti nici o indoiala ca Domnul va indeplini cererile voastre numai ca ele sa !ie indreptate !ie spre slava lui Dumne&eu, !ie spre !olosul si indrumarea su!leteasca a aproapelui% (nsa chiar daca ar !i spre !olosul sau nevoia ta proprie sau ai avea vreun interes oarecare chiar si pentru aceasta tot asa de #rabnic ascultator este Domnul Dumne&eu si binevoieste sa indeplineasca cererea, numai sa vina din trebuinta si necesitate e/trema !iindca Domnul pentru toti este bun si toate le da 8,9% +otusi de un lucru sa te pa&esti, iubitorule de Dumne&eu" sa nu ceri de la Domnul ceva de care nu ai absoluta nevoie% (n &iua de a&i, din pricina racelii noastre aproape universale !ata de s!anta noastra credinta in Domnul nostru (isus 'ristos, si a lipsei noastre de atentie !ata de lucrarile :roniei ale Dumne&eiesti in noi si !ata de partasia omului cu Dumne&eu, am ajuns atat de departe, incat se poate spune ca aproape am parasit adevarata viata crestina% -arturiile !intei cripturi ni se par acum de neinteles 8,9 0ceasta neputinta de a intele#e se datorea&a !aptului ca ne$am indepartat de simplitatea cunoasterii crestine ori#inale% ub prete/tul educatiei, am ajuns la o asemenea i#noranta, incat lucrurile pe care stramosii nostri le$au inteles asa de usor, noua ni se par aproape de neconceput%8,9 0m devenit atat de neatenti la lucrarea mantuirii noastre, incat interpretam #resit si multe alte cuvinte din !anta criptura, si asta pentru ca nu cautam harul Domnului, si pentru ca, in mandria mintilor noastre, nu ii in#aduiam sa se salasluiasca in su!letele noastre% De aceea nu avem adevarata luminare de la Domnul, pe care .l o trimite in inimile oamenilor care !laman&esc si insetea&a pro!und dupa dreptatea sau s!intenia a% :acea su!leteasca se obtine prin dureri% emnul vietii duhovnicesti este adancirea omului inlauntrul sau si tainica lucrare in inima sa% 5irtutea nu este o par; pe care s$o in#hiti dintr$o data% C;ci nu este usor ca cineva sa biruiasca desertaciunile acestei lumi% <n om devine smerit, si#ur si incercat numai dupa ce, cu ajutorul ru#aciunii, suporta numeroasele ispite ce$i vin !ara voia lui% =abdarea este sar#uinta su!letului in lucrarea lui% +otdeauna sa te cercete&i pe tine insuti sa ve&i daca te a!li in Duhul lui Dumne&eu sau nu% a nu te lasi pana ce Domnul Dumne&eu Duhul !ant, Cel cautat nu va !i a!lat si va petrece iarasi impreuna cu noi prin harul au% (n pilda !ecioarelor intelepte si a celor nebune, cand cele nebune au ramas !ara de untdelemn, cele intelepte le$au spus" -er#eti la cei ce vand si cumparati 8-atei 2>"?9% Dar dupa ce au cumparat, usa camarii mireselor era deja inchisa, iar ele n$au mai putut intra% <nii spun ca lipsa untdelemnului din candelele !ecioarelor nebune se talcuieste ca !iind lipsa de !apte bune in vremea vietii lor% @ asemenea interpretare nu este !oarte corecta% De ce le$ar lipsi lor !aptele bune, cand sunt numite !ecioare, chiar daca nebune4 Aecioria este virtutea suprema, o stare in#ereasca, si ar putea tine locul tuturor celorlalte !apte bune% .u cred ca ceea ce le lipsea lor era harul :rea$ !antului Duh al lui Dumne&eu% 0ceste !ecioare au practicat virtutile, dar, in i#noranta lor duhovniceasca, au cre&ut ca viata crestina consta doar in !acerea de bine% Aacand !apte bune, ele credeau ca !ac

lucrarea lui Dumne&eu, dar putin le pasa daca au obtinut harul Duhului !ant% 0ceste moduri de viata, ba&ate doar pe !acerea de bine, !ara a incerca cu atentie daca aduc harul Duhului !ant, sunt mentionate in cartile !intilor :arinti" ./ista o alta cale ce pare buna la inceput, dar care s!arseste in adacul iadului% @rice !apta buna !acuta intru 'ristos ne aduce harul Duhului !ant, dar mai mult decat oricare ne aduce ru#aciunea, pentru ca ea este oarecum la indemana noastra ca o arma pentru dobandirea Duhului !ant% :uteti judeca cat de mare este puterea ru#aciunii, atunci cand este savarsita din toata inima, chiar si in ca&ul unei persoane pacatoase, in urmatoarea pilda din !anta +raditie" Cand, la ru#amintea unei mame disperate careia ii murise sin#urul !iu, o prostituata pe care o intalnise, inca necurata dupa ultimul ei pacat, miscata !iind de durerea adanca a mamei, a stri#at catre Domnul" 3u de dra#ul unei sarmane pacatoase ca mine, ci pentru lacrimile unei mame ce$si jeleste !iul si cre&and cu tarie in bunatatea +a cea plina de dra#oste si in puterea +a cea nemasurata, 'ristoase Dumne&eule, invia&a$l pe !iul ei, o, DoamneB i Domnul l$a ridicat din morti% =u#aciunea, postul, prive#herea si alte !apte crestinesti, oricat de bune ar !i prin ele insele, totusi nu numai in indeplinirea lor consta scopul vietii noastre crestinesti, desi ele slujesc drept mijloace necesare pentru reali&area lui% 0devaratul scop al vietii duhovnicesti este dobandirea Duhului !ant al lui Dumne&eu% :rocedea&a ca in a!acerile ne#ustoresti" principalul nu este sa !aci ne#ot si atata tot, ci sa casti#i mai multC tot asa si in lucrarea vietii crestinesti nu trebuie sa$ti pui toata silinta numai in aceea ca sa te ro#i sau sa !aci oricare alta !apta buna%8,9 Daca vom cu#eta bine asupra poruncilor -antuitorului 'ristos si a celor apostolesti vom vedea ca datoria noastra crestineasca nu consta atat in sporirea numarului !aptelor bune, ce slujesc numai ca mijloace scopului nostru crestin, ci si din a scoate din ele cel mai mare !olos, adica in casti#area celor mai imbelsu#ate daruri ale !antului Duh% De pilda, simti ca te invrednicesti de mai mult dar dumne&eiesc prin ru#aciune si prive#here, prive#hea&a si te roa#aC aduce mai mult duh dumne&eiesc postul,postesteC aduce mai mult milostenia, !a milostenie si tot asa cu#eta despre !iecare !apta buna !acuta pentru 'ristos% Desi apostolul spune" =u#ati$va neincetat 8( +esalonicieni >"1D9, totusi, dupa cum va amintiti, el adau#a" 5reau sa #raiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa invat si pe altii, decat &ece mii de cuvinte in limbi% 8( Corinteni 1E"1?9% (ar Domnul spune" 3u oricine (mi &ice" Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel care !ace voia +atalui -eu Celui din ceruri% 8-atei D"219, adica cel ce !ace lucrarea Domnului si, mai mult, o !ace cu cinstire, caci blestemat este tot cel care !ace lucrul Domnului cu neba#are de seama 8(eremia E8"109% 3u trebuie sa ne asumam nevointe ascetice dincolo de puterile noastre, ci sa incercam sa ne !acem trupul prieten credincios si vrednic de practicarea virtutilor% +rebuie sa mer#em pe calea de mijloc% +rebuie sa !im intele#atori !ata de neputintele si imper!ectiunile noastre su!letesti si sa avem rabdare !ata de de!ectele noastre, asa cum avem !ata de

de!ectele altora% Dar nu trebuie sa trandavim, ci trebuie sa ne silim spre imbunatatirea !irii noastre% 8,9 3u oricine isi poate impune siesi o re#ula severa de asce&a in toate, sau sa se prive&e pe sine de tot ceea ce n$ar !ace decat sa$i de&valuie slabiciunile% 0ltminteri, prin epui&area trupeasca, su!letul slabeste si el% (n special, vinerea si miercurea, si mai ales in timpul celor patru posturi, trebuie luata o masa o data pe &i, iar in#erul Domnului se va apropia de tine% Fa pran& mamanca su!icient, la cina !ii moderat% Dar un trup care este epui&at de penitenta si de boala trebuie intarit printr$un somn moderat, hrana si bautura moderate indi!erent de perioada de timp% Cu orice pret, noi trebuie sa incercam a pastra pacea su!letului si sa nu ne tulburam la ji#nirile venite de la altii% 3imic nu este mai pretios decat pacea intru 'ristos Domnul% !intii :arinti aveau mereu un duh de pace si, !iind binecuvantati cu harul lui Dumne&eu traiau mult% Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui% 0tunci cand un om se a!la intr$o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le o!ere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii% 0ceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru (isus 'ristos a lasat$o drept mostenire ucenicilor ai inainte de moarte% 8(n% 1E,2D9 0postolul mai spunea despre ea" si pacea lui Dumne&eu, care covarseste orice minte, sa va pa&easca inimile si cu#etele voastre intru 'ristos (isus 8Ailip% E,D9% (ntrodu mintea inlauntrul inimii si dai de lucru acolo cu ru#aciuneaC atunci pacea lui Dumne&eu o umbreste si ea se a!la intr$o stare de pace% +rebuie sa ne obisnuim sa tratam ji#nirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva% @ ast!el de practica ne poate aduce pacea inimii si o poate !ace lacas al lui Dumne&eu insusi% Daca nu se poate sa nu te tulburi, atunci, cel putin, e necesar sa incerci sa iti in!rane&i limba, dupa cuvantul psalmistului" tulburatu$m$am si n$am #rait 8:s% D7, E9% :entru a ne pastra pacea su!letului, este nevoie sa evitam cu orice pret a$i critica pe altii% (n mod aparte, pentru a pastra pacea su!leteasca trebuie evitata acedia si sa te straduiesti a avea un duh vesel si nu trist% +rebuie sa incerci sa iesi din aceasta stare cat mai iute cu putinta% 0tentie la duhul intristarii, caci aceasta da nastere la toate relele% @ mie de ispite apar din pricina lui" a#itatie, !urie, invinuire, nemultumirea de propria soarta, #anduri de des!ranare, schimbare permanenta a locului% <neori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe su!let si il lipseste de umilinta si bunatate !ata de !rati si da nastere la repulsie !ata de orice conversatie% 0tunci su!letul evita oamenii, cre&and ca acestia se a!la la ori#inea tulburarii sale si nu intele#e ca pricina tulburarii sale se a!la intr$insul% u!letul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace s!aturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun% :rimul medicament cu ajutorul caruia omul isi a!la in curand man#aiere su!leteasca este smerenia inimii, asa cum ne invata s!antul (saac irul% 0ceasta boala este tratata cu ru#aciune, abtinere de la #raire in desert, lucru de mana, dupa puterile !iecaruia, citirea Cuvantului lui Dumne&eu si rabdareC caci el se naste din lasitate, trandavie si #raire in desert% :entru acest motiv se numeste -aica Domnului rana dracilor, !iindca nu poate satana sa piarda pe om, atata timp cat omul nu incetea&a sa aler#e la ajutorul -aicii Domnului% preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in Citate G 3o Comments H

In plina actiune
January 10th, 2008

(storii de !emei e/asperate4 (n manastire ele n$au !ost interpretate ast!el% Iesturile, in aparenta bi&are, a unor nebuni pentru 'ristos, devin lesne de inteles, daca vrem sa$i credem ca ei pornesc ra&boi impotriva duhurilor intunericului, avand insusirea sa vada, inca de pe pamant, demonii ca si in#erii% 5asili )lajenii, se stie ca arunca cu pietre in peretii bisericilor, de care se a#atau demonii cei alun#ati de la !anta Fitur#hie, in timp ce tot el saruta pra#ul caselor de des!ranare, unde plan#eau in#erii pa&itori pentru cei ce se #aseau inauntru% (ncercarea lui (van +ihonovici de a o plasa pe creatura sa, sora Fucheria, in locul maicii actuale ca sa conduca, prin mijlocirea ei, comunitatea, nu putea !i e/plicata alt!el, decat printr$un asalt al celui rau asupra #radinii -aicii Domnului% (ar repre&entantele taretului, nebunele, au reactionat% +oate mer#eau din rau in mai rau% .piscopul a declarat ca a doua &i, dupa litur#hie, se va tra#e la sorti% Daca soarta va cadea pe sora Fucheria, cele care vor re!u&a s$o accepte ca e#umena vor !i date a!ara% Cum era si de asteptat, soarta ca&u pe Fucheria% (n asistenta s$a produs invalmaseala% $ au au&it plansete% @ !emeie a ca&ut lesinata% e soptea ca cele trei bilete, pre&entate episcopului, contineau toate acelasi nume% (ata pentru ce se #rabise sa puna in bu&unar cele doua ramase% Fa plecare, episcopul o va&u pe !ericita :ela#hia (vanovna pe mar#inea drumului, rosto#olind niste oua de :asti, un joc indra#it in =usia de copii% .piscopul a oprit trasura si a coborat% $ (ata, roaba lui Dumne&eu, o prescura pentru litur#hia ce urmea&a sa se savarseasca% .a si$a intors capul% $ .l trebuia sa intelea#a si sa plece, povestea )enedict% Dar nuB .piscopul s$a apropiat din alta parte si, din nou, i$a intins prescura% =idicandu$se dintr$odata, &velta si subtire, amenintatoare si in!ricosatoare, nebuna a urlat, dandu$i episcopului o palma &dravana" $ De ce te amesteci4 .piscopul isi intoarse si celalalt obra&% $ (ti este de ajuns una, raspunse cu dispret :ela#hia (vanovna si, ase&andu$se din nou pe mar#inea drumului, reincepu sa rosto#oleasca ouale de :asti% 3e putem inchipui ce &arva a produs aceasta intamplare% $ 5ei !i arestata, inchisa intr$o casa de nebuni, ii &iceau :ela#hiei%

$ 3$am !ost niciodata acolo, nici nu voi !i vreodata, a raspuns :ela#hia (vanovna% (ntr$adevar, intamplarea n$a avut, pentru !ericita :ela#hia, nicio urmare neplacuta% (ntors la episcopia din 3ijni$3ov#orod, 5ladica 3ectarie i$a trimis de mai multe ori binecuvantarea sa, cerandu$i intotdeauna ru#aciunile ei% e #andea oare la psalmul care &ice" Foveasca$ma cel drept" po#oramant este pentru mineC pedepseasca$ma 8:s%77, >94 @data, prin mijlocirea unui pelerin i$a trimis chiar un cadou% Cat despre !ericita :arascheva (vanovna, aceasta n$a mai trait decat noua &ile dupa plecarea episcopului% 0sistata de parintele 5asili, inarmata cu cea din urma (mpartasanie, ea s$a stins linistita, cum ii pre&isese taretul% Fibertatea !iilor lui Dumne&eu a trium!at asupra (nstitutiei% preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in J5iata,Knvataturile si pro!etiile !% era!im de arovJ G 3o Comments H

Parascheva Ivanovna
January 10th, 2008

(ntr$o alta aripa a cladirii, batrana :arascheva (vanovna, sora micutei -aria, pre!erata taretului, era ea insasi in prada unei nebunii pro!etice% 0jutand$o intr$o &i sa coboare dintr$un car cu !an, taretul ii &ise" +u stai pe un loc mai inalt decat mine% Catre s!arsitul vietii tale, tu vei !i nebuna pentru 'ristos% Cand vei vedea i&vorul tulburandu$se, vei sti ca a sosit momentul% 0tunci sa n$ai teama% pune adevarul% tri#a cat te tine #ura" 0ntihristul B 0ntihristulB 0poi vei muri% Ducandu$se la arov pentru a se ru#a la mormantul taretului, cu cateva &ile inainte de venirea episcopului, :arascheva a mers la i&vor sa scoata apa% (&vorul care intotdeauna era limpede, deodata s$ a tulburat% :roiectate parca de o putere neva&uta, !iricelele de nisip si pietricele se ridicau de la !und la supra!ata% periata, batrana calu#arita privi in jurul ei ca sa intelea#a cau&a acestui !enomen neobisnuit, cand o &ari pe sora Fucheria, adepta plina de ravna a lui (oasa!, coborand la i&vor% )atrana a inteles% 5enise deci clipa de a spune adevarul% :arascheva si$a amintit cuvintele taretului" 0poi tu vei muri% $ 0dio, (lie, &ise ea unui !rate din arov, care venise la i&vor% 3u te voi mai vedea% Fa adunarea care a urmat, in pre&enta tuturor surorilor si a lui (van +ihonovici, :arascheva, imbracata intr$o piele de oaie intoarsa pe dos, i$a spus tot adevarul episcopului, !acand un taraboi intr$a ei, in timp ce :ela#hia se ra&boia in chilia ei% Aeriti$va de prorocii mincinosi care vin la voi in haine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori% Dupa roadele lor ii veti cunoaste 8-t%8, 1>$179%

preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in J5iata,Knvataturile si pro!etiile !% era!im de arovJ G 3o Comments H

Nebunie pentru Hristos


January 10th, 2008

@, de mi$ati in#adui putina nebunieB $ suspina !antul 0postol :avel 8(( Cor% 11, 19% !antul era!im de arov era oare un nebun pentru 'ristos4 (ndi#nati, traditionalistii vor stri#a" 3uB :arintele era!im a !ost un e/emplu de calu#ar, un !iu supus al )isericii, asta a !ost elB Dar, ca si nebunii intru 'ristos, :arintele era!im dispretuia con!ortul cel mai elementar, manca buruieni si se deda uneori la niste amu&ante si ino!ensive e/centricitati care$i e/asperau pe con!ratii sai din manastire% Cu toate acestea, punctul sau de vedere cu privire la nebunia pentru 'ristos era unul dintre cele mai severe% Cei care iau asupra lor nebunia pentru 'ristos, !ara o chemare speciala din partea lui Dumne&eu, alear#a direct spre pier&anie% :rintre ast!el de nebuni 8iurodivie9 care, simuland nebunia se tarasc dintr$un sat in altul, cu #reu ai putea #asi macar unul care sa nu !ie dus in ispita de diavolul si sa nu piara% :arintii din vechime nu in#aduiau nimanui sa se joace de$a nebunii% (n vremea mea unul sin#ur a voit sa incerce $ si in timpul slujbei a inceput sa miaune ca o pisica% :arintele :ahomie a poruncit sa !ie scos a!ara imediat, mai intai din biserica, apoi din curtea manastirii% unt trei cai pe care nu le putem urma !ara a avea o chemare speciala" a pustniciei, a staretiei si a nebuniei pentru 'ristos% Deci se vede ca !antul era!im de arov ii inalta pe acesti nebuni pentru 'ristos pe culmile cele mai inalte% .l insusi !iind prooroc, :arintele era!im se slujea de acesti mici prooroci pentru ca, atunci cand el nu va mai !i, ei sa poata lucra in locul sau% Ca si cei din 5echiul +estament, acesti din urma pro!eti trebuiau sa uluiasca ima#inatia populara prin di!erite procedee iesite din comun% (saia, se stie, s$a plimbat cu totul #ol timp de trei aniC (eremia a purtat un ju# pe umerii lui pentru a pre&ice robia lui (sraelC (e&echiel a !acut o spartura in &idul casei sale, ca sa iasa din ea, purtand o boccea, pentru a arata locuitilor din (erusalim ceea ce$i astepta, caci .u am !acut o pilda din tine pentru casa lui (srael 8(saia 20, 2$EC (erem%2>C (e&%16, 1$D9% Casatoria nenorocita a lui @sea n$a !ost decat o pilda a casatoriei lui (ahve cu poporul sau necredincios% Cuvintele tainice ale nebunilor pentru 'ristos, actiunile lor simbolice, cat si darul lor de a povesti viitorul apartine pro!etilor% 3u numai ca trebuiau sa !aca cunoscuta voia lui Dumne&eu, ci chiar ei insisi erau un semn% Ca si con!ratii lor biblici, ei aratau uneori viitorul in !i#uri, mimandu$l% sub un chip respin#ator, luat de bunavoie, ei ascundeau darurile Duhului !ant pe care ei sin#uri le tradau prin claritatea ochilor si prin limpe&imea e/traordinara a privirii%

preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in J5iata,Knvataturile si pro!etiile !% era!im de arovJ G 3o Comments H

Noul Ierusalim
January 10th, 2008

:rintre numeroasele activitati ale pictorului (van +ihonovici, Fetopisetul manastirii era!imo$DiveevsLi aminteste la capitolul MM5(((" Despre presupusa oranduire in apropiere de manastirea era!imo$DiveevsLi a unui schit deosebit% (van +ihonovici, dupa cum este cunoscut, a avut intentia de a construi la trei verste de manastirea Diveevo, in directia :ustiei arovului, un schit dupa e/emplul :reacuviosilor 0ntonie si +eodosie de la :ecersLa, si aici sa !ie manastirea parintelui era!im si alui, cu 12 porti, dupa asemanarea schiniei ceresti% (n 18>0 el a construit acolo o chilie pentru sora econoama +atiana )urjumova, in manastirea careia isi petrecea tot timpul, insa e#umena FadijensLaia a hotarat ca aceasta chilie nu este !olositoare si a daramat$o% Din materialele adunate de cercetatori, in le#atura cu ancheta inceputa de !antul inod, s$a va&ut ca constructia acestui schit a !ost recunoscuta de persoane intelepte si e/perimentate in viata duhovniceasca ca ne!olositoare% (n a!ara de aceasta, nicaieri in )iserica @rtodo/a, nici in =asarit, nu a !ost permisa oranduirea unui schit de !emei% :roiectul oranduirii acestui schit, dupa cum se vede din ancheta, ii apartine propriu$&is lui (van +ihonovici 8parintele (oasa!9, dar nu$i este strain nici episcopului de 3ije#orodsL% (n vederea tuturor acestor ratiuni !antul inod hotaraste" 19 a$l obli#a pe p% (oasa! prin iscalitura cu preintampinare aspra sa incete&e orice amestec in treburile manastirii DiveevoC 29 a instala o suprave#here vi#ilenta asupra lui (oasa! 69 a instiinta conducerea eparhiala din 3ije#orodsL ca !antul inod nu aproba si nu binecuvintea&a oranduirea unui schit osebit lan#a manastirea Diveevo% -itropolitul era!im 8Cicea#ov9, autorul Fetopisetului manastirii era!imo$DiveevsLi conchide ca a construi o cetate cu 12 porti, dupa asemanarea (erusalimului Ceresc, este un vis in a!ara judecatii sanatoase% 8(n lumina ultimelor pro!etii ale !antului era!im descoperite o data cu cea de$a doua a!lare minunata a moastelor sale, putem vedea ca (van +ihonovici a incercat sa discredite&e lucrarea -aicii Domnului si a !antului era!im de la Diveevo% (n timpurile noastre construirea unor temple de tip 3oul (erusalim a luat un avant nemaipomenit%

@r#ani&atia americana +emplul (ntele#erii =eciproce, aparuta in 1?70 ca 0sociatie a =eli#iilor <nite, isi propune drept tel construirea unui templu simbolic in di!erite parti ale #lobului$ in per!ecta concordanta cu doctrina !ranc$masonica% De atunci a !ost construit un templu dupa asemanarea schiniei ceresti in Alorida, lan#a Disneyland, in :olonia de catre vi&ionarul Narol, in Coreea de ud si, probabil, in alte locuri% Fa NonaLovo, o suburbie a -oscovei, se construieste (erusalimul 0lb% (n =omania avem, dupa cum se stie, 3oul (erusalim de la :ucioasa$Ilodeni, dar si manastirea 5ladimiresti, care pretinde la rolul de Diveevo al =omaniei%9 13ota red%2 .lisaveta incerca sa se descurce din aceasta situatie #rea% Calma, ordonata, blanda cu surorile, ea se bucura de dra#ostea si respectul tuturor% Fa Diveevo surorile au inceput sa respire mai usor, cand alta stire in#rijoratoare s$a abatut asupra bietei comunitati" noul episcop de 3ijni$3ov#orod, despre care se &vonea ca este de partea lui (oasa!, va veni in curand la Diveevo ca sa primeasca !a#aduintele e#umenei cu prilejul trans!ormarii, decretata prin !antul inod, a vechii comunitati mi/te intr$o manastire re#ulamentara% .ra in luna mai, la mai putin timp dupa :asti% 5ladica a venit noaptea, pe timp de !urtuna% Dimineata, chiar inainte de a mer#e la biserica, a convocat$o pe .lisaveta <saLova, dandu$i ordin sa paraseasca manastirea si sa mear#a ca e#umena la manastirea Davidovo% -irata, .lisaveta tacea% $ :entru ce taceti4 $ 3u va intele#, :rea !intite% $ 5a spun ca trebuie sa parasiti Diveevo si sa mer#eti la manastirea Davidovo, care este de&or#ani&ata% 5eti !ace ordine acolo% $ (mposibil, raspunse calm .lisaveta% 5ladica se supara rau de tot% =a&boiul era declarat% .lisaveta a !ost socotita nebuna% preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in J5iata,Knvataturile si pro!etiile !% era!im de arovJ G 3o Comments H

Vizitatorul din afara


January 10th, 2008

Dar novicele (van +verdoseev, canonarhul manastirii arovului, nici nu se #andea sa renunte la planurile lui privitoare la obstea de la Diveevo% Domnul l$a avut pe (uda% 8,9 !antul era!im de arov $ pe (van +ihonovici% Din ce in ce mai des el incepuse s$o vi&ite&e pe verisoara sa, o monahie din obstea Na&ansLaia, ale

carei surori nu erau asa de apropiate de taretul era!im, ca cele din obstea in!iintata mai tar&iu% (n&estrat cu o putere de convin#ere, bun vorbitor, avand o oarecare cultura, stiind sa picte&e icoane si sa cante la biserica, el s$a impus in !ata acestor !emei simple si, in cele din urma, si$a !acut printre ele multe simpati&ante% Dimpotriva, in obstea surorilor de la moara, impotrivirea la avansurile lui a !ost imediata si unanima% urorile i$au spus deschis ca :arintele era!im le$a inter&is orice relatie cu el% (n!uriat peste masura, el stri#a" Jur ca nu voi avea odihna pana cand nu voi ster#e de pe !ata pamantului pana si amintirea obstii surorilor de la moara% -a voi pre!ace in sarpe, dar tot voi patrunde acolo% +ru!ia l$a pierdut pe Fuci!er% +ot ea l$a pierdut si pe (van +ihonovici, canonarhul arovului% (n incercarea lui disperata de a trece drept succesorul duhovnicesc al taretului era!im, pictorul din +ambov era lipsit cu totul de orice masura% Cum insa calu#arii din arov vorbeau de rau cu totii !elul lui de a se purta, el a parasit :ustia arovului 8cu toate ca :arintele era!im ii inter&isese acest lucru, &icandu$i ca, daca va parasi arovul, nu va vedea in veci !ata :arintelui in (mparatia Cerurilor9, a intrat in alta manastire, obtinand acolo hirotonia cu numele de (oasa!% $a apucat sa scrie cu o pana a#era 5iata :arintelui era!im, care i$a adus succes la anLt$:etersbur# si l$a !acut sa !ie pre&entat (mparatesei% 0vand de aici inainte acces la Curte, el a cre&ut ca toate ii sunt permise% (van +verdoseev a!irmase ca scopul lui era sa distru#a sistematic tot ceea ce :arintele era!im dorise si implinise la Diveevo% taretul voia sa pastre&e cele doua comunitati separate% (oasa! a obtinut contopirea lor% Comunitatea Na&ansLaia isi pierdea pravila sa, iar cea in!iintata de :arintele era!im nu mai era alcatuita doar din !ecioare% taretul tinea la bisericile lui4 :arintele (oasa! le$a inchis, a stins candelele, a oprit citirea :saltirii, a mutat moara si a daramat chiliile% taretul visa sa construiasca pe un teren pe care il achi&itionase, cu o mare suma de bani, o catedrala% =eali&area acestui proiect trebuia sa !ie impiedicata% -ihail -anturov detinea actele care le#ali&au cumpararea terenului% Cum insa el re!u&a sa se desparta de ele, !iindca taretul ii inter&isese in mod e/pres acest lucru, (oasa! il vorbi de rau pe -ihail in !ata #eneralului Nuprianov% Aara sa$i plateasca intendentului sau simbria pe care i$o datora, militarul in!uriat, la intoarcerea lui din :olonia, l$a alun#at de pe terenurile pe care, in lipsa lui, le administrase atat de bine% :e jos, lipsiti de orice mijloace, -ihail si 0na, cersetori de buna voie s$au la Diveevo% :arintele 5asili le$a dat D0 de ruble, pe care le economisise cu #reu, ca sa$si construiasca o cocioaba% +imp de 2? de ani, citim in Fetopisetul manastirii era!imo$DiveevsLi, comunitatea a su!erit amestecul in treburile sale si tutela lui (van +ihonovici% urorile obstii de la moara, ramase or!ane, au dus o lupta neincetata, de$a lun#ul acestor ani, impotriva dusmanului neamului omenesc, aparand invataturile si poruncile lasate de ctitorul si :arintele lor% +rebuia sa !ii cu totul lipsit de intuitie ca sa nu ve&i in evenimentele de la Diveevo acest #en de lupta% 5echiul letopiset are dreptate% Fupta pe care taretul, in timpul intre#ii sale vieti a dus$o contra diavolului, a continuat si dupa s!arsitul sau pamantesc% 3u veti trai

pana la venirea lui antihrist, dar vremurile lui le veti trai, le$a pre&is el or!anelor% :utem sa presupunem, !ara sa ni se para ceva de necre&ut, ca vremile de restriste 85eliLaia smuta9 de la Diveevo pre!i#urea&a vremurile tra#ice si tulburi prin care )iserica =usa urma sa treaca in curand% +otul ne !ace sa credem ca taretul le intele#ea anume in acest chip% Diveevo, pamantul -aicii Domnului, va !i amenintat de !ortele intunericului, ca si insusi pamantul rus% 5i&itatorul strain 8sau din a!ara9, cum scrie cronicarul $ (van +ihonovici, cel cu inima rece, mer#ea intre timp din victorie in victorie% (n timpul sarbatorilor prilejuite de incoronarea (mparatului 0le/andru ((, el a hotarat sa ceara, prin intermediul unei domnisoare de onoare a (mparatesei, autori&atia de a trans!orma comunitatea mi/ta de la Diveevo intr$o manastire re#ulamentara, cu intentia vadita de a pune mana pe conducere% osise timpul pentru ultimul act al dramei% Dupa o lun#a perioada de interimat, o noua e#umena urma sa !ie aleasa de obste% (esita dintr$o !amilie de dvoreni, .lisaveta <saLova era inteli#enta, echilibrata si avea o !ire hotarata% +imp de mai multi ani, ea a indeplinit la Diveevo sarcina in#rata de iconoama si cunostea bine situatia in care se #asea manastirea% )anii pe care (van +ihonovici ii colecta la anLt$:etersbur#, prin mijlocirea surorilor pe care le trimitea in capitala sa invete pictura, dispareau !ara sa ajun#a vreodata la destinatie% Cheltuielile nechib&uite pe care le !acea vi&itatorul strain impovarau bu#etul% 3u numai ca nu avea bani, ci mai !acuse si datorii% 0desea surorilor le lipsea chiar si painea% preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in J5iata,Knvataturile si pro!etiile !% era!im de arovJ G 3o Comments H

Presentimente triste
January 10th, 2008

:ropria sa moarte se apropia% taretul !usese instiintat% e simtea imbatranit% -ultimile, care in numar mereu crescand inundau ihastria si il urmareau in padure, il oboseau% 0pasatoare era, de asemenea, atmos!era de dusmanie din partea e#umenului 3i!on si a majoritatii calu#arilor, !ata de lucrarea sa pre!erata $ obstea de la Diveevo% Dar mai rau ca orice il apasa purtarea nesincera si lin#usitoare a celui care s$a adeverit mai apoi inamicul numarul unu al iubitei sale ctitorii% -ic$bur#he&ul din orasul +ambov, (van +ihonovici +verdoseev 8in trad% $ Iat$tare9, !rate incepator la arov in&estrat cu darul picturii, dotat cu o voce !rumoasa, nu era lipsit nici de calitati, nici de !armec% Fumea ii &icea pictorul% @are taretul se inselase de data aceasta4 (l !acuse pe tanar con!identul sau4 0mintirile pe care acesta din urma le$a publicat mai tar&iu ne indreptatesc sa credem ca nu%

(nteli#ent si ambitios, el a hotarat sa$si !aca o cariera pre&entandu$se, dupa moartea taretului ca ucenicul sau pre!erat si succesorul sau la Diveevo% Cand mer#eam la arov, scrie in depo&itiile lui -ihail -anturov, raportate in Fetopisetul manastirii era!imo$ DiveesvLi, n$am remarcat nimic rau in (van +ihonovici% Desi nu$mi era simpatic, intram totusi la el, cand ma invita la un ceai% (ntr$o &i, :arintele m$a intrebat de unde veneam% 0m baut un ceai la pictorul din +ambov, i$am raspuns% @!, bucuria mea, sa nu te mai duci niciodata acolo% 5a !i in dauna ta% Caci (van nu te invita cu inima curata, ci ca sa te spione&e% Dupa aceasta mi$am intrerupt vi&itele% .ra nemaipomenit, cum :arintele stia totul dinainte si cum ne pa&ea de tot raul% :arintele era!im le prevenea, de asemenea, pe surori" $ )ucuria mea, ii spunea el maicii .udo/ia, eu v$am nascut duhovniceste si nu va voi parasi% (van +ihonovici pretinde ca dupa moartea mea sa va dau lui% 3u, eu nu va voi daB (nima lui si inimile celor ce$i vor urma, vor !i reci !ata de voi% .l &ice" +u esti batran, :arinte, da$mi !iicele taleB, dar el le cere cu o inima rece% +u sa$i &ici, maica, in numele meu, ca voi nu sunteti opera lui% Ceea ce la timpul potrivit s$a !acut% @ inima rece, repeta taretul cu neliniste% (van +ihonov va avea o inima rece% :entru ca aceasta !rica a marelui taret in !ata racelii !alsilor ucenici4 :entru ca diavolul este rece, el, care este tatal minciunii% ora 0na povesteste ca se #asea intr$o &i aproape de i&vorul miraculos impreuna cu :arintele care, aplecat deasupra apei, la un moment dat ii &ise" 5ad cum se tulbura apa, se a#ita,% i plin de !rica, intreba" Ce inseamna asta4% (n aceeasi clipa l$am va&ut pe (van +ihonovici coborand panta% :arintele arata spre el" .l este care va tulbura toate% .l m$a tulburat pe mine, sarmanul era!im, precum si i&vorul, si tot el va tulbura lumea intrea#a% tareta :arascheva (vanovna 8mai tar&iu monahia era!ima9 depune marturie, in ce relatii era :arintele era!im cu poslusnicul (van +ihonovici pana la moartea sa% (n anul mortii sale, povesteste ea, eram la el, la manastire, in pridvorul chiliei sale, unde se a!la cosciu#ul% 0m discutat multa vreme pe teme duhovnicesti" :arintele vorbea atat de placut si de man#aietorB Deodata, schimbandu$se la !ata, indispus, cu scarba si parca temator, a e/clamat" 5ineB 5ineB -$a indepartat dupa usa si a inchis$o pe jumatate% Cine$o !i, :arinte4, am intrebat eu speriata% :ictorulB, a raspuns el% 0 intrat monahul (van +ihonovici% :arintele era!im, i$a spus ceva incet, dupa care acela a plecat imediat% Despre acesta !antul era!im a spus ca este antihrist% Chiar din propriile amintiri publicate ulterior 8pe care !ratii de la arov evitau sa le includa in cartile lor, de alt!el

pline de e/a#erari si laudarosenie, in care el aparea in mod invariabil ca erou principal9, putem vedea cum era el tratat de :arintele era!im, dupa principiul bate saua sa se priceapa iapa% Drept e/emplu, ne pot servi urmatoarele pasaje" .u am !ost martor in viata :arintelui era!im, spunea el despre o intamplare, prin care s$ a aratat cum iubeste Dumne&eu pe cei ce$i slujesc Fui in adevar% @data, venind la pustia din apropiere a :arintelui, l$am #asit la i&vorul sau, lan#a care avea niste straturi sadite cu propriile sale maini% .ra intr$o stare su!leteasca putin cam tulburata% +inea vreo patru$ cinci carto!i in mana si, uitandu$se cum i$a ros cartita, murmura mereu cu o usoara intristare" (ata, ve&i, n$au nicio indreptatire sa in!ulece ostenelile straine% -ie mi$a venit a mirare, dar in acelasi timp imi parea rau sa ma uit la cartirea lui copilareasca, caci, pe cand, alta data nu alun#a de la sine nicio insecta, acum se intrista pentru cinci carto!i mancati de cartita% Desi#ur, :arintele era!im hranea din osteneala lui pe or!anele de la Diveevo si pe saracii de la arhondaricul manastirii arov% Dar, in s!arsit, numai Domnul sin#ur stie de ce si pentru ce se intrista acum% (ntre timp am ajuns pe neobservate la celalat capat al straturilor, #raind despre di!erite lucruri !olositoare pentru su!let% De$abia ne$am ase&at noi jos si am va&ut nu departe de noi o cartita, aler#and printre straturi% :arintele era!im, distrandu$se oarecum, s$a ridicat de cateva ori de la locul sau si a mers incolo si incoace% i nu mult s$a pitit el, cand deodata, nu stiu de unde a aparut o pasare mare, ca si vulturul, care s$a napustit pe neasteptate asupra ei, apoi s$a inaltat in va&duh% (mi vine #reu sa spun cu ce multumire copilareasca privea :arintele era!im la tot ceea ce se petrecea% @, o, iata, asa patesc cei ce mananca ostenelile altuia, repeta el% -ilostivul Dumne&eu vorbea parca prin cuvinte omenesti in aceasta intamplare, aratand cat de mult iubeste pe duhovnicescul parinte si ostenelile lui% De aici se vede clar cine era cartita% (n alta parte el povesteste cum a venit odata la :arintele era!im sa$i ceara s!atul daca se cade a purta veri#i 8lanturi9 si camasa de pocainta" Citind 5ietile !intilor si dupa pildele ce se #aseau acolo, m$am hotarat sa port si eu ceva pe trupul meu pentru omorarea patimilor, care inca se ma ra&vrateau impotriva su!letului meu% i ast!el, in curs de trei ani de la intrarea in manastire, m$am straduit din toate puterile sa capat de la oarecare parinti duhovnicesti mult doritele lanturi si camasa de pocainta% 0cestea le spun insa, nu din slava desarta sau din mandrie, ci pentru a arata eu sin#ur orbirea mea si lipsa de e/perienta in viata duhovniceasca% Capatand, in s!arsit, mult doritele instrumente de pocainta, am !ost ranit de cu#etul slavei desarte, care s$a !urisat pe neobservate ca un sarpe in adancul su!letului meu, si m$am hotarat cu tot dinadinsul sa mer# la :arintele era!im si sa iau de la el bla#oslovenie pentru aceasta noua osteneala ce voiam s$o incep, presupunand ca dorinta si ravna mea ii vor !i placute% i asa, venind eu la chilia lui si !acand obisnuita ru#aciune, :arintele era!im mi$a deschis usa si dupa ce m$a binecuvantat, m$a ase&at cu bunatate pe buturu#a de lemn, ce$i slujea drept scaun, apoi inchi&and usa cu carli#ul, s$a ase&at in !ata mea, &ambind usor% (ar eu indata am vrut sa incep vorba si sa cer binecuvantarea pentru noua mea nevointa% Dar abia am apucat eu sa deschid #ura, ca el mi$a si astupat$o cu mana si a inceput sa$mi vorbeasca asa, !ara sa incete&e a &ambi" (ata ce$ti voi spune% 5in la mine mereu !etele de la Diveevo, cerandu$mi s!atul si binecuvantarea mea, unele ca sa poarte lanturi, iar altele camasi de pocainta% (a spune si

tu, cum ti se pare dorinta lor, este ea oare dupa calea cea buna4 .u, insa, ca unul ce eram inca orb duhovniceste, neintele#and ca el vorbeste indirect chiar despre mine si, nestiind cine sunt acelea, !etele de la Diveevo, am raspuns" :arinte, nu stiu daca le poate !i de !olos sau nuB Dar, amintindu$mi deodata ca tocmai pentru asta venisem si eu, i$am spus" :arinte, si eu am venit la tine tot pentru acelasi lucru% i i$am povestit cat de mult am dorit si ce #reu am capatat am capatat aceste unelte de pocainta% :arintele era!im m$a ascultat cu rabdare si apoi cu acelasi &ambet de mai inainte mi$a &is" Cum dar nu intele#i4 .u despre asta iti vorbesc% 0tunci parca a incetat orbirea mea su!leteasca si am cunoscut cu #roa&a puterea harului ce locuia in el% Dupa acestea, in timp ce eu continuam sa tac din cau&a spaimei ce m$a cuprins, :arintele era!im deodata a ridicat asupra mea mana dreapta, voind parca sa ma loveasca peste obra& cu toata puterea sa, dar nu m$a lovit, ci numai s$a atins de urechea mea si mi$a &is" (ata, de te va lovi cineva asa, acesta va !i cel mai #reu lant duhovnicesc% Dupa aceea, stran#and scuipat in #ura si voind parca cu tot dinadinsul sa ma scuipe in !ata, a adau#at" (ar daca te va scuipa cineva in acest !el, iata aceasta va !i camasa de pocainta cea mai mantuitoare, numai ca trebuie sa le rab&i cu multumireB i sa stii ca aceste lanturi si aceasta camasa duhovniceasca de pocainta, sunt cu mult mai presus de toate acelea, despre care socoti tu si pe care voiesti sa le porti% .ste drept ca multi dintre !intii :arinti au purtat lanturi si camasi de pocainta, dar ei erau barbati intelepti si desavarsiti si toti !aceau acest lucru din dra#oste de Dumne&eu si pentru desavarsita umilire a trupului si omorarea patimilor lui% 0sa, de pilda" +eodosie de la :ecersLa, !ericitul 5asili s%a% Dar noi suntem inca niste copii in cele duhovnicesti si patimile imparatesc in trupul nostru, impotrivindu$se le#ii si voii lui Dumne&eu% 0sa ca, ce ne va !olosi noua ca ne vom imbraca in lanturi si camasa de pocainta, dar in schimb vom dormi, vom manca si vom bea cat vom po!tiB i a!ara de aceasta noi nu putem rabda cu barbatie nici cea mai mica suparare, pe care ne$o !ace vreun !rate, iar dintr$un sin#ur cuvant poruncitor si de dojana, cadem in manie si intristare, asa incat, ne ridicam cu &avistie impotriva celorlalti !rati ai nostri, care sunt va&uti bine in !ata e#umenului, si luam toate poruncile lui drept ji#nire, lipsa de atentie si rea$vointa !ata de noi% i acum socoate si tu sin#ur, numai din aceasta, cat de slaba este temelia vietii noastre calu#aresti, daca nu cumva chiar lipseste cu totul% (ar asta vine de acolo ca noi luam prea usor aceasta viata si nu ne supunem randuielilor ei% Desi#ur, acestea le spunea :arintele era!im pentru altii 8si, in special, pentru (van +ihonovici, de unde putem vedea ca acesta n$a dus lipsa de s!aturi si indrumare parinteasca, chiar de la inceputul vietii sale calu#aresti9, care erau inca cu adevarat neincercati in viata duhovniceasca si care, in dorinta lor de desavarsire, nu trebuie sa inceapa ast!el de nevointe iesite din comun, ci cu altele, mai usoare pentru a se inalta treptat% (nsa el insusi, dupa alte marturii, ca unul ce !acea parte dintre acei barbati intelepti si desavarsiti, cum numea pe altii, purta la #at, sub camasa o cruce mare de !ier, de 22 cm, le#ata cu o s!oara #roasa iar camasa de pocainta n$a purtat niciodata% preluat de pe http://www.razboi tr!c!"a t.ro :osted in J5iata,Knvataturile si pro!etiile !% era!im de arovJ G 3o Comments H

Serafim de Sarov - carbunele inflacarat

January 10th, 2008

era!im de arov $ carbunele in!lacarat Carbunele (n!lacarat i a !ost trimis catre mine un sera!im si in mana sa avea un carbune aprins, pe care il luase cu clestele de pe jert!elnic, 8(saia 7, 79 )iserica =usa pra&nuieste asta&i un centenar de la s!arsitul pamantesc al marelui ales al lui Dumne&eu, vestitorul cerurilor, :reacuviosul era!im de arov% :recum sera!imul ceresc din vedenia proorocului (saia, care s$a atins de inima omeneasca cu clestele si carbunele aprins de pe jert!elnicul ceresc, tot asa si acest era!im pamantesc se atin#e de inimi, doar se vor in!lacara si ele de la carbunele ceresc, :reacuviosul era!im este aproape contemporanul nostru, apropiat si inrudit noua prin patria terestra, prin limba si prin toate datinile% -inunat si insemnat este !aptul ca, in vremurile noastre, s$a dovedit posibila aparitia lui $ dupa cum si el invata totdeauna, prevenind de la parerea #resita ca numai in vremurile indepartate, din vechime, puteau sa apara cuviosii lui Dumne&eu% 3u numai prin cuvant, ci prin sine insusi el ne incredintea&a ca Dumne&eu in toate timpurile isi arata harul au celor ce doresc sa$F primeasca prin !apte de credinta si dra#oste, prin stradania inimii si a vointei% (n di!erite perioade din viata sa el savarseste mari si numeroase !apte de nevointa" monah $ pustnic, eremit desavarsit, dar si staret plin de iubire, stalpnic si nevoitor $ parea ca a intrecut orice limita omeneasca pe toate caile urcusului sau ascetic, iar vietuirea lui era o neintrerupta ru#a, cu#etare, contemplare si calau&ire catre Dumne&eu% Ca si proorocii din vechime in mijlocul semintiilor lor $ 0mos pastorul, (oil, !iul lui :etuel sau preotii (e&echiel si (eremia si ceilalti $ asa si :reacuviosul, in mijlocul poporului sau, a devenit asemenea unui prooroc al 3oului +estament, vestind (mparatia lui Dumne&eu% -isiunea proorocilor se vadeste nu atat in prevestirea viitorului sau a demascarii si propovaduirii, ci mai inainte si mai presus de toate $ in descoperirea lui Dumne&eu prin om% 3u acela e prooroc, care este capabil sa teolo#hiseasca, ci acela ce prin sine insusi il propovaduieste pe Dumne&eu in aceasta viata si prin a carui #ura vorbeste Dumne&eu% :rin aceasta, marele taret, prin sine a!irmandu$F pe Dumen&eu pe pamant, devine partas al slujirii pro!etice% (naintea unor cumplite si neinchipuite incercari pentru credinta, nemaiva&ute vreodata, trimis$a Domnul patriei noastre 1=usia2 pe proorocul au, ca prin e/emplul sau sa$i intoarca pe oameni la credinta si ru#aciune, sa$F arate lor pe Dumne&eu Cel 5iu din cer% Ce poate !i acum mai trebuincios si ce este in acelasi timp mai anevoios pentru un crestin4 Ceea ce din a!ara pare cel mai simplu si parca de la sine inteles" credinta si ru#aciunea, 3u cuvintele de invatatura despre pravila monahala, trebuincioasa doar unui mod de vietuire manastiresc, si nici invatamintele comune, notate din memorie, ci acest chip viu al credintei in!lacarate si al ru#aciunii cute&atoare care invin#e totul este comoara noastra

nesecata% i daca a !ost va&ut inaltandu$se in chip miraculos de la pamant in ru#aciune si !acand minuni prin ea, apoi cea mai mare minune a !ost el insusi, cu inima sa in!lacarata de iubireB 0ceasta vedenie, plina de lumina si bucurie, strabate pana si intunericul iadului in care ne scu!undam noi in pre&ent% :rin cea mai anevoioasa asce&a, :reacuviosul era!im a dobandit harul !antului Duh, despre a carui a#onisire propavaduia $ ca !iind scopul principal al vietii crestine $ si aceasta i&banda a !ost incununata de Cer, !iindca dintru inceput :reacuviosul a !ost alesul sau deosebit% (storia cunoaste mari cuviosi al caror eroism a !ost ascuns intru Dumne&eu, ei ramanand neincoronati in viata pamanteascaC altii trec prin lume cu mesajul lor acu&ator, in pro!etica lor slujire, parasind lumea !ara a$si lua rasplataC asa au !ost marii nevoitori ai :ustiei si chiar pro!etii, marele (eremia si cel mai mare dintre cei nascuti din !emeie $ ! (oan (nainte$-er#atorul% Dar nu acesta a !ost sa !ie destinul :reacuviosului, pentru ca el, sarmanul era!im, stia cat de mare este la Dumne&eu si cat de puternica este mijlocirea sa inaintea Domnului% (n el s$au aratat puterea si trium!ul ortodo/iei in preajma maretelor incercari care urmau sa se abata asupra ei 8perioada ateista, comunista9% 0cestui ales i$au !oat descoperite dumne&eiestile taine ceresti si pamantesti% (nca tanar diacon !iind, chiar la inceputul caii monahale, F$a va&ut pe Domnul (isus cu ceata s!intilor ai, in timpul vohodului mic la litur#hieC asemenea marelui apostol :avel si a intaiului mucenic te!an, in repetate randuri i$a va&ut pe locuitorii cerului $ puterile ceresti care slujesc neva&ut impreuna cu noi% ($a !ost dat sa se ridice in lacasurile ceresti, in cerurile cerurilor, in puterea minunatului :avel% ($a !ost dat sa cunoasca aratarea !antului Duh in stralucirea slavei dumne&eiestei si chiar sa$F !aca accesibil slujitorului 8prietenului9 sau -otovilov% 0cea lumina a +aborului prin care Dumne&eu i$a mani!estat slava a ucenicilor prin lucrarea !antului Duh o descopera Dumne&eu si alesilor ai% (ar :reacuviosul era!im a avut puterea s$o arate prietenului sau duhovnicesc $ caruia i$a in!atisat chipul preschimbarii lumii, noua !aptura, noul cer si noul pamant, prin lucrarea !antului Duh, aici pe pamant% :reacuviosul $ insusi purtator de Duh $ a devenit alesul deosebit al :urtatoarei de Duh, :reas!intei 3ascatoare de Dumne&eu% .a insasi a dat de stire ca el este din neamul -eu si s$a aratat lui impreuna cu ! (oan (nainte$-er#atorul , cu primii apostoli :etru si (oan, cu mucenicii si cuviosii, de 12 ori in decursul vietii sale $ cat nu a aparut .a nici unui alt s!ant% Fui i$a impartasit .a vointa sa, iar el a indeplinit$o in proiecte le pamantesti, lucrand intocmai dupa poruncile .i% -aica Domnului (nsasi a coborat pe pamant pentru el, piciorusele (mparatesei Cerurilor au pasit pe pamant% +raind pe pamant, !ericitul taret era in acea comuniune cu lumea de sus si cu cei primiti acolo, care este !a#aduita celor ce vor imparati cu 'ristos dupa prima inviere, precum era in comuniune si cu lumea naturala, locuia impreuna cu !iarele 8 -arcu 1, 169 si !iarele il ascultau%

!antul a dobandit darul iubirii de oameni $ dar nu al sentimentalismului uman, !iindca iubirea omeneasca adeseori poate !i neputincioasa, oarba, partinitoare $ ci al iubirii duhovnicesti, ravnitoare% i in acesta iubire i s$a descoperit revelatia despre om, cum l$a iubit si l$a cinstit Dumne&eu pe acesta, dandu$i chipul au si suprema bucurie a (ntelepciunii ale, care ramane in !iii omenesti 8 (oan ?,619% (ntre&arind chipul lui Dumne&eu in !iecare om, minunatul taret il intampina cu cereasca salutare" )ucuria meaB $ bucurandu$se de el% 0ceste paradisiace, umile si luminoase cuvinte tainuiesc in sine o intrea#a invatatura despre om, ele vadesc dumne&eiasca dra#oste si dumne&eiasca bucurie !ara de creatie% 'omo hominis lupus este sustine intelepciunea demonicaC omul pentru om este bucurie spune intelepciunea crestinaB (n ajunul celei mai cum plite pro!anari a chipului dumne&eiesc in om , a celei mai mari silnicii si injosiri a !iintei umane 1 perioada bolsevica, atee2, :reacuviosul l$a proslavit pe om , l$a iluminat cu ra&ele iubirii sale, binecuvantandu$l, parca, pentru patimile ce aveau sa vina% .l sin#ur a devenit pentru rusi bucuria noastra si cum sa nu se aprinda inima de bucurie la #andul despre taretul alb, sarmanul era!im imbracat in alb, cu crucea la #at si cu mana dreapta pe inima, 0devarata viata a :reacuviosului era!im este ascunsa in culmile duhului sau% .a se inalta ca in pisc in&ape&it, invaluita de nori si inaccesibila, descoperita oamenilor doar in unele aspecte% 3u totdeauna si nu toti au inteles aceasta taina $ chiar si celor mai vrednici si renumiti contemporani ai lui ea le$a ramas necunoscuta% Dupa masuratorile omenesti, viata :reacuviosului a decurs intr$un mediu rusesc obisnuit, dupa randuiala manastirilor retrase si ase&amintele monahismului rus pe care si el dorea sa le pastre&e si sa le inmulteasca, straduindu$se mai ales pentru obstea de calu#arite de la Diveevo, al patrulea :amant al -aicii Domnului in univers% :otrivit cu#etarii omenesti, aceste bastioane pareau statornice si neclintite% Dar a trecut timpul statorniciei pe pamant si a venit epoca unei alte statornicii $ a celei duhovnicesti, nepamantesti% :reacuviosul a preva&ut in duh in#ro&itoarele destine ce aveau sa vina asupra patriei si a )isericii, precum si slava lor viitoare, in timpul de !ata inca nede&valuita 81?669% 0ceste presmititi clarva&atoare il !aceau uneori sa plan#a si sa rosteasca cuvinte eni#matice, incoerente, de neinteles pentru ceilalti% Dar putem noi oare sa ne impotrivim vointei lui Dumne&eu, silind evenimentele4 Dumne&eu a in#aduit sa se savarseasca ceea ce s$a savarsit% i totusi, raman adevarate cuvintele proorocului, ca si ideea cuprinsa in ele% Cu adevarat piciorusele -aicii Domnului, atin#and acest pamant, l$au s!intiti si acesta este neamul .i ales pe pamant , sub cereasca indrumare a :reacuviosului, si aceasta credinta nu ne$o vor rapi distru#atorii% :e inaltimi inaccesibile se a!la cetatea s!intilor, de unde se revarsa i&vorul viitoarelor inspiratii si bucurii, a noii vieti si creatii% i chiar daca in aceasta noua =usie nu vor ramane &idurile si pietrele de mai inainte, chiar daca mediul si randuiala in care a decurs

viata pamanteasca a :reacuviosului au !ost distruse, cu toate acestea va ramane in lume acea lumina taborica a Duhului !ant, care a !ost revelata prin el pamantului rusesc% .a ne cheama si ne calau&este catre o noua viata si noi aspiratii, Cand nu voi mai !i printre cei vii, veniti la mormantul meu, 5orbiti cu mine ca si cum as !i viu, pentru ca eu sunt pururea viu pentru voi% 0cest le#amant rasuna in inima noastra% (nsusi :reacuviosul a dorit sa !ie calau&itorul nostru si lui putem sa$i vorbim pe limba noastra despre neca&urile &ilelor noastre% .=I'.( )<FI0N@5 :redica adresata poporului rus in 1?66, la implinirea a 100 de ani de la trecerea in vesnicie a :reacuviosului era!im de arov% Din e/ilul sau nevolnic, din indepartatul :aris, parintele er#hei )ul#aLov s$a adresat catre toate inimile rusesti in care nu se stinsese inca !lacara luminoasa a ortodo/iei% trabatand pana la capat drumul pocaintei, !ericitul taret era preaplin de acea pace pe care -antuitorul a lasat$o ucenicilor ai" :acea -ea las voua, pacea -ea dau voua 8(oan 1E, 2D9% Dobandeste duh pasnic si mii se vor mantui in jurul tau, ii invata el pe cei din jur, din el insusi revarsandu$se aceasta pace% :reacuviosul a cunoscut acea bucurie cereasca pe care 'ristos a lasat$o ucenicilor ai" )ucuria -ea sa !ie cu voi si bucuria voastra sa !ie deplina 8(oan 1>, 119 .l a in!atisat lumii chipul credintei crestine biruitoare, bucuria vesnica% 0ceasta bucurie crestina este bucuria pascala% :e parcursul intre#ului an bisericesc, s!antul era!im ii intampina pe toti cei ce veneau la el cu salutarea pascala 'ristos a inviatB% 0cea bucurie in Duhul !ant pe care ne este dat sa o simtim in noaptea de :asti ilumina su!letul sau si canta cantarea sa pascala, ca si in timpul inaltarii sale dupa moarte, in !ata poporului rus, la proslavirea sa de la arov% 0ratarea sa a !ost alba precum vesmintele albe ca neaua ale in#erilor invierii" )iruitorului, voi da o pietricica alba 80poc% 2%1D9 De sub mantia monahala cernita a chipului in#eresc se &areau aripile in#eresti% :reacuviosul ne$a aratat implinirea primei porunci" de a$F iubi pe Dumne&eu din tot su!letul, din tot cu#etul, indeplinind insa si a doua porunca, asemanatoare celei dintai, de a iubi pe aproapele, de&valuind cu adevarat identitatea launtrica si nedespartita a celor doua porunci% avarsind plinatatea asce&ei pustnicesti, :reacuviosul se intoarce la slujirea aproapelui, devine prietenul tuturor" staret, inchinator, tamaduitor, man#aietor, prooroc, caci din muntele inai s$a coborat la oameni , iar !ata lui era straluminata de lumina dumne&eiestii slave% :osted in era!im de arov $ carbunele in!lacarat G 3o Comments H

Manastirea Sarov
-ay 1Dth, 200D

-anastirea arov se a!la in .parhia +ambov din judetul +emnicov, la 68 de verste 8o versta O 1%078 Lm9 de orasul +emnicov, la hotarul judetelor 3ije#orodsL si +ambov% -anastirea e situata la o distanta de E00 de verste de orasul -osciva, 70 de verste de orasul 0r&amas, 1D0 de verste de orasul 3ijnii si 120 de verste de orasul -uron din eparhia 5ladimir% .a este situata pe un deal, Kntr$o padure, Kntre doua ruri P arovLa si Fatis P ce se unesc Kntre ele chiar sub aceasta manastire% Cea mai apropiata localitate se a!la la o distanta de cinci verste de manastire% 0se&area #eo#ra!ica a manastirii arov este pitoreasca si Kncnta su!letul oricarui pelerin% 0ici re#imul monahal era strict% lujbele reli#ioase se savrseau continuu si se slujea con!orm re#ulamentului monahal din -untele 0thos% Cntarile reli#ioase din cadrul slujbelor ce se savrseau aici continuu iti umpleau su!letul cu o putere ine/plicabila si Kti transmiteau o stare de evlavie !ata de vietuitorii acestui lacas, care se proslaviau prin !aptele si nevointele lor Kntru Domnul% Despre aceasta manastire se poate spune ca a !ost cu adevarat o manastire pilduitoare si renumita datorita !rumusetii e/terioare, ct si a celor interioare% $a proslavit prin viata, nevointele si Knvataturile cuviosilor ei parinti precum " KntKistatatorul ieromonah (oanC succesorul acestuia P staretul DimitrieC cuviosul staret .!remC virtuosul parinte :ahomieC smeritul (saiaC rvnitorul parinte :itirimC cuviosul (oachimC dreptul e#umen 3i!onC pustnicul e#umen 3a&arieC ieroshimonahil DoroteiC schimonahul -arcuC ieroschimonahil era!im si (larionC ierodiaconul ale/andru si multi nevoitori demni de amintire% Aaptele si Knvataturile acestor barbati virtuosi au lasat urme adnci Kn su!letele multor crestini evlaviosi% 5ietuitorii acestei manastiri au !ost statornici Kn credinta si slujirea lor lui Dumne&eu% .i au trait si s$au nevoit pentru mntuire si pentru Kn!rumusetarea duhovniceasca a su!letelor lor si a lacasului Kn care si$au petrecut viata pamnteasca% Cuviosii parinti si$au Knchinat Kntrea#a lor viata slujind cu trupul si cu su!letul lui Dumne&eu, !iind Kn acelasi timp e/emplu demn de urmat att pentru succesorii lor, ct si pentru crestinii evlaviosi% $au nevoit Kn tacere, au trait Kn ru#aciune continua si !iind Kn&estrati cu har dumne&eiesc au avut o cunoastere precisa si Knteleapta a su!letului omenesc% Ca niste candele aprinse au ars cu !lacara curata, Kmprastiind Knvataturile lui 'ristos celor care s$au apropiat prin ei de Dumne&eu, aratndu$le !iecaruia Kn parte drumul drept ce duce la mntuire% @, cte virtuti au dobndit su!letele lorB @, cta vitejie duhovniceasca au avut trupurile lor% 0u !ost Kn credinta statornici, Kn rabdare neclintiti, Kn dra#oste pentru Dumne&eu si aproapele desavrsiti, Kn ru#aciune neobositi, Kn Kn!rnare curajosi, chiar si Kn lupta dureroasa a despartirii su!letului de trup au !ost puternici si vioi% .vlaviosi parinti, ar&nd de o credinta statornica, cu ru#aciune !ierbinte si$au dat su!letele Kn minile Dumne&eului Celui viu% De aceea este spre !olosul su!letelor noastre sa ne amintim de acesti cuviosi parinti, sa retinem Knvataturile lor Kndrumatoare pe care ni le$au lasat ca un testament pecetluit cu dra#oste% e cuvine sa cinstim !aptele lor mntuitoare savrsite spre !olosul lor duhovnicesc si al s!intei manastiri arov% :osted in -anastirea arov G 3o Comments H

Invataturi catre monahul ncepator


-ay 1Dth, 200D

Dupa ori in!luenta altora sau Kn orice alt chip ai venit tu Kn aceasta manastire, nu te mhni, este o cercetare dumne&eiasca% De vei pa&i cele ce$ti voi spune tie, te vei mntuipe tine Knsuti si pe cei ce sunt Kn jurul tau si pentru care te Kn#rijesti% :rorocul &ice QN-am vazut pe cel drept parasit, nici samnta lui cernd paine 8:s% 67,2>9% +raind Kn manastirea aceasta, sa pa&esti poruncile, stnd Kn biserica sa !ii atent la toate slujbele si sa cunosti toata rnduiala bisericii, adica cele D Faude bisericesti P sa le Knveti, sa le tii minte% Daca te a!li Kn chilie si nu ai Qrucodelie 8lucru de mna9, atunci citeste din cartile s!inte, mai ales din :saltire% traduieste$te sa repeti de mai multe ori un verset ca sa tii minte totul% Daca te cheama la ascultare, de$te si spune si ru#aciunea" QDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine, pacatosul% (n ru#aciune aduna$ti mintea si o uneste cu su!letul% Fa Knceput o &i, doua si chiar mai mult, !a aceasta ru#aciune numai cu mintea, !iind atent la !iecare cuvnt Kn parte% (ar mai tr&iu, cnd va Kncal&i Domnul inima ta cu caldura harului au si o va uni Kntru tine cu Knsasi su!larea ta Kntr$un duh, atunci ru#aciunea aceasta va cur#e Kn !iinta ta !ara Kncetare si va !i totdeauna cu tine, Kndulcindu$te si hranindu$te% 0ceasta este Knsasi acea pre&icere a prorocului (saia" QCaci rana de la tine le este lor vindecare 8(saia 27,1?9% (ar daca vei stapni Kntru sine aceasta hrana su!leteasca, adica necontenita !raire cu (nsusi Domnul, atunci pentru ce sa mai umbli prin chilia !ratelui, chiar daca ai !i chemat de careva dintre ei 4 Caci daca nu te Kntele#i pe tine Knsuti, oare vei putea Kntele#e despre ce sa Knveti si pe altii 4 +aci, taci necontenit si pomeneste otdeauna pre&enta lui Dumne&eu si numele Fui% 3u te duce la nimeni ca sa stai de vorba, dar pa&este$te Kn toate chipurile sa nu judeci pe cei care stau de vorba mult si rd% Aii Kn acest ca& surd si mut si lasa sa treaca toate pe ln#a urechile tale% :oti sa iei e/emplu pe te!an cel 3ou 8-inei, 20 noiembrie9, care avea ru#aciune neKncetata, obiceiul blnd, #ura tacuta, inima smerita, saracia adevarata si nea#oniseala pustniceasca, ascultarea !ara crtire, supunere vrednica, lucrul cu rabdare si cu osteneala si cu rvna% e&and la masa, nu te uita si nu judeca cine si ct mannca, ci ia aminte la sine, hranindu$ ti su!letul cu ru#aciunea% Fa prn&mannca, iar la cina Kn!rnea&a$te% (n !iecare noapte sa dormi neaparat patru ceasuriC daca esti obosit, sleit de puteri, poti dormi putin &iua% 0ceasta s$o tii neschimbata pna la s!rsitul vietii, caci Kti este necesara pentru linistea capului tau% i eu am tinut din tinerete aceasta cale% 3u ne ru#am Kntotdeauna lui Dumne&eu pentru odihna noastra su!leteasca% Daca te ve&i pe tine asa, atunci nu vei !i mhnit, ci sanatos si vesel% (ti spun adevarat ca daca te vei purta asa, atunci vei ramne Kn manastire pna la s!rsitul vietii tale% mereste$te si Domnul Kti va ajuta sa scoti la lumina dreptatea ta si judecata ta ca lumina ta peste oameni 8c!% -atei >,179% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre tristete

-ay 1Dth, 200D

Cnd duhul rau al mhnirii pune stapnire pe su!let, atunci su!letul se umple de Kntristare si suparare, neputnd sa se roa#e cu staruinta cuvenita si neputnd sa se Kndeletniceasca cu citirea scrierilor s!inte cu atentia necesara% (ntr$o ast!el de stare, calu#arul este lipsit de lineste si blndete in comunicare cu !ratii obstii, capatnd o repulsie !ata de tot ce$l Knconjoara% u!letul cuprins de tristete si mhnire devine be&metic, !renetic si nu poate sa primeasca linistit nici un s!at bun si nici nu poate sa raspunda cu blndete la Kntrebarile adresate% Calu#arul ce are un ast!el de su!let a!ectat, evita oamenii, considerndu$i vinovati de tulburarea sa si nu Kntele#e ca de !apt pricina bolii su!letului sau se a!la Kn interiorul sau% QTristetea este ca un vierme pentru suflet, ce-si roade mama care l-a nascut. Calu#arul cuprins de mahnire nu poate sa$si Knalte mintea catre contemplarea de Dumne&eu si nici sa savrseasca o ru#aciune curata, Kn!lacarata% Cine a biruit patimile, acela va birui si tristetea% (ar cel biruit, nu va !i ocolit nici de catusele mhnirii% :recum bolnavul este recunoscut bolnav dupa paloarea !etei, asa si cel Kmpatimit este cercetat si stapnit de tristete% Cine iubeste pacea, aceluia Ki este aproape imposibil sa se Kntriste&e, iar cel care uraste pacea Kntotdeauna este trist% :recum !ocul curata aurul, asa si tristetea dupa Domnul curata su!letul de pacate% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre izolare si tacere


-ay 1Dth, 200D

!ntul 0mbro&ie al -ediolanului spunea" QPrin tacere multi s-au mntuit, iar prin vorba multa si fara folos nici unul% <n s!nt parinte spunea" QTacerea este taina veaculuiviitor, iar vorbaria arma !udecatii viitoare% +u sa stai in chilia ta cu atente si Kn tacere, straduindu$te cu orice pret sa te apropii de Dumne&eu prin ru#aciune% Caci Dumne&eu este dornic sa te !aca din om Kn#er% Domnul &ice " Il voi "ntari pe cel blnd, tacut, smerit, pe care-l "nfioara cuvintele mele% Cnd calu#arul se a!la Kn stare de tacere, atunci dusmanul neamului omenes nu reuseste sa !aca nimic rau inimii ascunse a acestuia% Daca nu se poate sa stai Kntotdeauna Kn tacere deplina si i&olat de lume, !iindca traiesti Kn manastire si trebue sa !aci ascultare, atunci macar putinul timp ce$ti mai ramne sa$l petreci Kntr$un mod i&olat si Kn tacere% Ca si pentru acest putin, Dumne&eu nu te va uita, ci va trimite asupra ta bo#ata Fui mila% +acerea si i&olarea dau nastere blndetii si umilintei, a caror actiune, Kn inima calu#arului, poate !i asemanata cu apa lina a iloamului% 0!larea Kn chilia i&olata Kntr$o stare de tacere, practicnd ru#aciunea si citind &i si noapte scrierile dumne&eiesti, Kl !ace pe calu#arul evlavios mai dornic de a Knainta pe drumul ales% :recum spun !intii :arinti" QC#ilia calu$arului este precum o pestera a

%abilonului Kn care vei primi harul dumne&eiesc% Calu#arul, dupa spusele !ntului .!rem irul, nu va ramne mult timp Kntr$un loc daca nu va Kn#radi Kn primul rnd tacerea si Kn!rnarea% +acerea te ajuta sa$ti limpe&esti cu#etul si sa te aduni la ru#aciune, iar Kn!rnarea te Knvata sa devii linistit% (n s!rsit, cel care le$a dobndit pe acestea are parte de o stare pasnica% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre neosndirea aproapelui


-ay 1Dth, 200D

3u trebue sa judecam pe nimeni, chiar daca l$am vedea cu proprii nostri ochi #resind sau petrecnd Kn continua Kncalcare a poruncilor lui Dumne&eu, dupa cum spune !nta criptura" QNu !udecati, ca sa nu fiti !udecati 8-atei D,19% QTu cine esti de !udeci pe slu$a straina& Domnului sau sta sau cade, dar se va scula "nsa, caci puternic este Domnul ca sa-l ridice 8=om% 1E,E9% Cu mult mai bine este sa ne amintim de cuvintele apostului" QCui i se pare ca sta sa ia seama sa nu cada 8( Cor% 10, 129, !iindca nu se stie cta vreme vom putea ramne Kn !apta cea buna, dupa cum spune prorocul cel instruit din propria sa e/perienta" QIar eu am zis "ntru "ndestularea mea, nu ma voi clatina "n veac, dar cnd Ti-am "ntors fata Ta eu m-am tulburat 8:s% 2?, 7$D9% Domnul ne$a poruncit sa purtam dusmanie doar Kmpotriva sarpelui, adica Kmpotrica aceluia care dintru Knceput a Knselat pe om si l$a i&#onit din rai, Kmpotriva diavolului% 3e$a poruncit sa purtam dusmanie Kmpotrica duhurilor celor necurate ale des!rnarii si a tuturor !aptelor rusinoase, care seamana Kn cu#ete necurate si Kntinate% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre datoria subalternilor fata de superiorii lor


-ay 1Dth, 200D

QAii smerit, !a ascultare, supue$te si te vei mntui, spune :reacuviosul 5arsanu!ie% i nu crti niciodata" QCe este aceasta si la ce !oloseste4 etc% Dar !iismerit si supus, mai ales !ata de avva al tau, care se roa#a lui Dumne&eu pentru tine si caruia ii este Kncredintata mantuirea su!letului tau% QCine doreste sa !ie ucenicul lui 'ristos, aceala nu are nici o putere asupra sa si nu poate sa !aca nimic de la sine, spune acelasi povatuitor% Aiindca cine !ace ceva dupa cu#etul sau nu este bineplacut lui Dumne&eu, chiar daca pare a !i bine% Daca cineva cunoastea cele necesare pentru su!letul sau mai bine dect avva, atunci de ce se mai numeste ucenicul aceluia4 +aie$ti pripria voie si !ii smerit Kn toata viata ta, si atunci te vei mntui% merenie si ascultarea de&radacinea&a toate patimile si Knradacinea&a toate virtutile% Cel supus trebue sa moara vietii trecatoare, lumesti, ca sa dobndeasca viata vesnica% :recum Knalbitorul curata si Knalbeste postavul, !acndu$l alb ca &apada, asa si ascultatorul, rabdnd umilintele, ji#nirile, de!aimarile, se curata, !acndu$se stralucitor

precum aurul puri!icat de !oc% ubalternii nu trebue sa !ie interesati de treburile superiorilor si nici sa$i judece, caci alt!el (l supara pe Dumne&eu% Care le$a dat puterea de conducere, caci puterea adevarata de la Dumne&eu i&voraste% uperiorii nu trebue sa se Kmpotriveasca puterii savarsirii binelui, ca sa nu pacatuiasca Knaintea lui Dumne&eu si sa nu Kncalce poruncile Fui% upusul multe a#oniseste pentru mantuirea su!letului sau prin ascultareC el Kntele#e rostul !aptelor mntuitoare si ast!el se smereste% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre "nduri si miscarile trupesti


-ay 1Dth, 200D

Daca noi ne unim cu #ndurile cele rele, aduse Kn minte de diavol, atunci ne a!lam savrsind pacatul, iar daca ne luptam cu ele si le respin#em, ne a!lam !acnd binele% 0ceasta este Q&#omotul cu#etelor, iar duhul cel necurat are in!luenta mare nu numai asupra celor pamantesti dar si !ata de cei ce s$au curatat de patimi isi de&lantuie atacurile numai Kn parte sau dina!ara% .ste posibil ca omul tnar sa nu se aprinda si sa nu se tulbure de cu#ete trupesti, dar trebue sa se roa#e Domnului Dumne&eu ca sa stin#a scnteia patimilor necurate, chiar la Knceput, si atunci nu va creste Kn !lacara patimilor% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre vorbirea multa


-ay 1Dth, 200D

Cei care din !ire sunt !oarte vorbareti tulbura de multe ori linistea interioara si surpa capacitatea de concentrare a celor din jur% Dar mai #rav este !aptul ca, prin multa vorbire !ara rost, se poate stin#e acea !lacara ce a !ost aprinsa in inimile oamenilor de catre Domnul hristos cnd a venit pe pamnt% 3imic nu poate stin#e !ocul aprins de Duhul !nt ce i$a luminat su!letul in inima calu#arului,dect vorbirea multa si vorbirea !ara rost% Calu#arul trebue sa se !ereasca mai ales de comunicare cu !emei, caci ca o lumnare de ceara, !ie si neaprinsa, dar ase&ata Kntre cele aprinse, se topesteC asa si inima calu#arului, prin comunicare cu !emei, se moleseste, precum spune si !ntul (sidor :elusiotul " QDiscutiile rele distru# obiceiurile bune" discutia cu !emei, sie si buna, este periculoasa pentru calu#ar, !iindca !armecul !eminin da cu#etului calu#arului #anduri necurate% i ast!el, Kntr$un trup curat va salaslui un su!let necinstit% De aceea, ca sa !ii tare si curat ca piatra atinsa de o apa cristalina, !ii Kntotdeauna preva&ator si, de&i#ur, vei Knvin#e% :entru a putea sa$ti mentii linistea launtrica, trebue sa te abtii si sa eviti discutiile si vorbaria multa% (ntelept este cel care traieste Kn tacere deplina%

:osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

Cu"etari duhovnicesti
-ay 1>th, 200D

Cititul cuvntului lui Dumne&eu trebuie s; se !ac; Kn sin#ur;tate, pentru ca Kntrea#a minte s; se a!unde Kn adev;rurile din !nta criptur; Ri s; se Kn!ierbnte pn; la lacrimiC de la acestea omul se Knc;l&eRte tot Ri se umple de daruri duhovniceRti care bucur; mintea Ri inima mai tare dect orice alt cuvnt% Dumne&eu e !oc care Knc;l&eRte Ri aprinde inima Ri str;!undurile trupului nostru% De aceea, cnd simSim r;ceala Kn inimi, aceea este de la diavol pentru c; diavolul este rece% 0tunci trebuie s; chem;m numele Domnului, Care va veni Ri va Knc;l&i inimile noastre cu o dra#oste pur; nu numai !aS; de .l ci Ri !aS; de aproapele, iar r;ceala urtorului de bine va disp;rea din !aSa c;ldurii Fui% +rupul este un sclav iar su!letul este st;pnul, deci din mila lui Dumne&eu trupul este nevoit de boli, pentru c; numai aRa sl;besc patimile Ri ne Kntoarcem la omul dinl;untru% Da, uneori bolile trupului sunt cau&ate de patimile sale% T !aturi duhovniceRti% Cei care au hot;rt s;$( slujeasc; Domnului Dumne&eu, trebuie s; e/erse&e ru#;ciunea minSii Knchinat; -ntuitorului Ri s; o rosteasc; neKncetat" Doamne, (isuse 'ristoase, Aiul lui Dumne&eu, miluieRte$m; pe mine, p;c;tosulB Cnd ne cuprinde de&n;dejdea, s; nu ne l;s;m robiSi% -ai de#rab; Knt;riSi Ri ocrotiSi de lumina credinSei, s; spunem vr;jmaRului cu curaj" Ce eRti tu nou;, tu care ai !ost alun#at de la !aSa lui Dumne&eu, un !u#ar din rai, un rob al r;ului4 +u nu ne poSi atin#e pentru c; 'ristos, Aiul lui Dumne&eu ne este st;pn nou; Ri tuturor% :iei, blestematule% 3oi credem Kn dreapt; Crucea sa% Uarpe, te c;lc;m pe cap% :osted in Cu#etari duhovnicesti G 3o Comments H

!espre ru"aciune
0pril 2?th, 200D

Cei ce s$au hotart sa$( slujeasca cu adevarat lui Dumne&eu trebuie sa se Kndeletniceasca cu pomenirea neKncetata a 3umelui au Kn inima lor si cu rostirea continua a ru#aciunii ctre (isus 'ristos, repetnd Kn sinea lor" ,,Doamne (isuse 'ristoase, Aiul lui Dumne&eu, miluieste$ma pe mine, pacatosul B,% (ar dupa$amia&a, aceasta ru#aciune se poate &ice ast!el" ,Doamne (isuse 'ristoase, Aiul lui Dumne&eu, pentru ru#aciunile :reas!intei 3ascatoare de Dumne&eu, miluiete$ma pe mine, pacatosul% au poti sa o chemi direct pe -aica Domnului, &icnd" ,,:reas!nta 3ascatoare de Dumne&eu, miluieste$ma pe mine, pacatosul% :oti sa spui si cntarea Kn#ereasca" ,,3scatoare de Dumne&eu Aecioara, bucurate,% 0st!el !erindu$ne de

Kmprastierea #ndurilor si pastrndu$ne constiinta Kn pace, ne putem apropia de Dumne&eu ca sa ne unim eu .l% Caci, spune !ntul (saac irul, , Kn a!ara de ru#aciunea neKncetata nu este alt mijioc de a te apropia de Dumne&eu 8@milia 7?9% (n biserica e bine sa tinem ochii Knchisi, pentru a ne !eri de Kmprastierea #ndurilor, si, pastrndu$ne constiina Kn pace, ne putem apropia de Dumne&eu ca sa ne unim cu .l% Caci spune !ntul (saac irul, ,Kn a!ara de ru#aciunea neKncetata nu este alt mijioc de a te apropia de Dumne&eu 8@milia 7?9% (n biserica e bine sa tinem ochii Knchisi pentru a ne !eri de imprastierea atentiei% @chii sa$i deschi&i doar cnd te Kncearc somnul, atunci indreapta$ti ochii asupra unei icoane sau a unei lumnari aprinse Kn !ata ei% Daca Kn timpul ru#aciunii ni se Kntmpla sa !im !urati de #nduri, atunci trebuie sa ne smerim si sa$i cerem iertare lui Dumne&eu caci, dupa cum &ice !ntu1 -acarie, vrajmaul na&uieste dect sa Kntoarca #ndul nostru de la Dumne&eu, de la !rica si de la iubirea Fui 8@milia 2, 1>9% Cnd Knsa mintea si inima sunt unite Kn ru#ciune si cnd su!letul nu este tulburat de nimic, atunci inima se va Kncal&i de caldura duhovniceasea Kn care straluceste lumina lui 'ristos si va umple de pace si bucurie Kntrea#a !iinta launtrica a omului% :entru toate suntem datori sa$( multumim Domnului si sa ne incredintm pe noi Knsine voii Fui% +rebuie, de asemenea, sa$( punem dinainte toate #ndurile, cuvintele si !aptele noastre, straduindu$ne ca toate sa$( slujeasca numai bunei Fui placeri% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre pastrarea pacii sufletesti


0pril 10th, 200D

+rebuie sa ne straduim din toate puterile sa ne pastrm pacea su!leteasca si sa nu ne tulburam cnd altii ne ocarasc% :entru aceasta se cuvine sa ne abtinem de la orice mnie si sa ne pa&im mintea si inima de orice miscare nechib&uita% :entru a ne pastra pacea su!letului trebuie, de asemenea, in tot chipul sa ne !erim a$i osndi pe altii% :rin virtutea neosndirii si a tacerii se pstrea&a pacea su!letului% Cnd omul petrece in asa stare, el se Knvredniceste a primi descoperiri dumne&eiesti% Ca sa ne i&bvim de osndire, sa luam aminte la sinele nostru sa nu primim de la nimeni #nduri straine si sa !im ca niste morti% @ pilda de cumpatare ne$a dat !ntu1 Iri#orie +aumatur#ul 8episcopul 3eoce&areei, pra&nuit la 1D noiembrie9% 0costat Kntr$o piata publica de o !emeie de moravuri usoare, care ii cerea plata pentru ca s$ar !i culcat eu ea, s!ntul, Kn loc sa se mnie, i$a &is linistit Knsotitorului su" ,,Da$i ceea ce cere% .a, primind banii, c&u doborta la pamnt de un diavol% Dar s!tul #oni diavolul prin ru#aciune% Daca nu e cu putiinta sa te supui, ar !i bine, cel putin, sa$ti tii limba Kn !ru% Ca sa ne pastram pacea, trebuie sa alun#am tristetea si sa Kncercam sa !im veseli, Caci un om care nu are ce$i trebuie pentru nevoile lui, acestuia Ki este #reu sa$si Knvin#a descurajarea% +rebuie sa intri in tine Knsuti si sa te Kntrebi" unde ma a!lu4 +rebuie sa prive#hem cu simturile noastre, mai ales eu va&ul, sa nu ne Kmprastie% Caci darurile duhului nu le pot avea dect cei care se roa#a si au #rija de su!letul lor%

:osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre pacea sufleteasca


0pril 10th, 200D

copul vietii crestine este dobndirea Duhului !nt% Dobndeste pacea launtrica si mii de su!lete se vor mntui in jurul tau% +otul este subordonat a#onisirii acestei paci, alipirea de )iserica, adevarata nadejde, Kndepartarea de patimi, iertarea #reselilor, neosndirea aproapelui, tacerea launtrica% 3imic nu este mai bun dect acea pace Kn 'ristos% prin care sunt respinse navalirile durerilor celor rele, din va&duhuri si de pe pamnt% Caci lupta noastra nu este Kmpotriva trupului si a sn#elui, ci impotriva Kncepatoriilor, Kmpotriva stpniilor, Kmpotriva stapKnitorilor intunericului acestui veac, Kmpotriva duhurilor rautatii, care sunt in va&duhuri 8.!eseni 7, 129% <n om intelept Ksi indreapta duhul Knauntrul sau si Kl coboara in inima sa% 0tunci harul lui Dumne&eu Kl luminea& si el se a!la Kntr$o stare de liniste suprapamnteasca, adica, avnd constiinta Kmpacata, caci el contempla harul !ntului Duh Kn interiorul sau, dupa cuvntul lui Dumne&eu" ,,<nde este pace, acolo salaslueste .l% Cel care mer#e Kn pace aduna ca si cu o lin#ura darurile harului%Cnd un om dobndeste pacea, atunci poate revarsa si asupra altora lumina su!letului sau, Domnul nostru (isus 'ristos a lasat aceasta pace ucenicilor ai Knainte de moartea a ca pe o comoara nepretuita, &icnd" :acea -ea dau voua, pacea -ea las voua 8(oan 1E, 2D9% 0postolul vorbete de asemenea despre accasta pace" ,si pacea lui Dumne&eu, care cavrseste orice minte, sa pa&easca inimile voasre si cu#etele voastre, Kntru 'ristos (isus 8Ailipeni E, D9% i ast!el se cuvine ca noi sa ne Kndreptam toate #ndurile, dorintele si !aptele spre dobndirea pacii lui Dumne&eu, stri#nd totodata impreuna cu )iserica" Doamne Dumne&eul nostru, pacea +a da ne$o noua, 8(saia 27, 129% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

Cu ce trebuie sa ne nzestram sufletul#


0pril 10th, 200D

+rebuie sa ne Kn&estram su!letul cu cuvntul lui Durnne&eu, cci cuvntul lui Dumne&eu, dupa cum spune !ntul Iri#one +eolo#ul, este pinea Kn#erilor cu care se hranesc su!letele !lamnde de Dumne&eu% a ne in&estrm su!letul si cu citirea 3oului +estament si a :saltirii, stnd in picioare, ca sa se produca luminarea mintii% +rebuie sa ne Kn&estrm su!letul cu cuvntul lui Dumne&eu Kn asa !el Knct mintea sa ,,se scalde parca Kn Fe#ea Domnului, con!orm careia omul trebuie sa traiasca% Cnd omul Ksi va Kn&estra su!letul su cu cuvntul lui Dumne&eu, atunci va Knte1e#e si va !ace di!erenta Kntre bine si rau%

Citirea cuvntului lui Dumne&eu trebuie sa se produca Kn tacere si i&olare, ca toata mintea cititorului sa se adnceasca Kn adevarul scrierilor s!inte si sa primeasca de la Dumne&eu acea caldura ce Kn i&olare provoaca lacrimi si cu care omul se incal&este si se umple cu daruri duhovnicesti, des!ata mintea si su!letul mai mult dect cu orice cuvnt% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre "ri$a de suflet


0pril 10th, 200D

Corpul omenesc e asemenca ueci lumnri% Fumnarea se s!arseste ar&nd, iar omul P murind% Dar su!letul este nemuritor si se cuvine sa ne in#rijim de su!letul nostru mai muit dect de trup% :entru ca ce$i va !olosi omului daca va csti#a lumea Kntrea#a ,,iar su!letul sau il va pierde4 au ce$ar putea da omul in schimb pentru su!letul lui4 8-atei 17, 279% ,,3oi credem ca su!letul este mai pretios dect orice, &ice -acarie cel -are, pentru ca Dumne&eu n$a binevoit sa e uneasca cu nici o alta !aptura dect cu omul, pe care l$a iubit mai mult dect toate creaturile% !ntul 5asile cel -are, !ntul Iri#orie +eolo#ul, !ntul (oan Iura de 0ur, !ntul Chiril al 0le/andriei, !ntul 0mbro&ie al -ediolanulul si altii, din tinerete si pna la s!rsitul vietii lor, au !ost !eciorelnici% +oata viata ei si$au Knchinat$o slujirii pentru mntuirea su!letului si n$au slujit trupului% e cuvine deci sa ne Kn#rijim mai ales de su!let, iar trupul sa$l Kntarim Kn masura Kn care ne este de ajutor la intarirea duhulul% Daca ne vom omorK trupul de buna voie Kntr$att inct sa ne a!ectam si su!letul, atunci aceasta osteneala va !i !ara judecata dreapta, doar daca am !ace aceasta pentru dobndirea virtutilor% Daca Domnul va voi ca omul sa treac prin boli si su!erinte, tot .l Ki va da si puterea rabdarii% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre luarea aminte de sine


0pril 6rd, 200D

Cel care urmea&a calea luarii aminte de sine nu trebuie sa se Kncreada numai Kn propria sa putere de Kntele#ere, ci trebuie sa cercete&e cripturile si sa compare miscarile inimii sale si viata sa cu viata ascetilor care au trait mai Knainte% . mult mai usor Kn acest !el sa ne pa&im de cel rau si sa vedem limpede adevarul% Cu#etul unui om atent, ve#hetor este Kntocmai ca o straja neadormita% a ve#hem deci ca sa nu !im atrasi catre lucruri straine, sa ne #ndim si sa vorbim despre

ele cum spune David" Nu va $rai $ura mea lucruri omeneti 8:s% 17, E9, ci sa ne ru#am Domnului" De cele ascunse ale mele curateste$ma si de cele straine !ereste pe robul +au 8:s% 18, 16$1E9% @mul trebuie sa !ie vi#ilent de la inceputul si pna la s!arsitul vietii sale, ele, cele din mijloc, cu tot ce au ele placut ori neplacut, !iind indi!erente% Ca sa$ti pastre&i cu#etul curat, Knchide$te Kn sine, precum spune -ntuitorul" si pe nimeni sa nu salutati pe cale 8Fuca 10, E9, si !ara !olos sa nu vorbesti% :e staret si pe !rati sa$i saluti, Knchinndu$te lor respectuos, iar ochii mintii sa$i ai mereu Knchisi% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre tacere
0pril 6rd, 200D

:reacuviosul 5arsanu!ie ne Knvta ca precum corabia pe mare Kn!runta !uria valurilor si a !urtunilor si ajun#nd la tarrmul linitit nu mai este supusa pericolului, ramnnd nevatamata, tot asa si clu#arul, ct se a!la printre oameni, are parte de mhniri, ispite, #nduri suparatoare, iar cnd staruie Kn tcere, n$are de ce se terne% +acerea deplina este crucea pe care calu#arul trebuie sa$si rsti#neasca patimile, placerile, #ndurile% 0du$ti aminte de Domnul 'ristos, cte batjocuri si de!aimari a Kndurat inainte de a !i rsti#nit pe Cruce% 0sa si noi, !iind doar Kn tacere deplina, dar nesu!erind precum a su!erit Domnul 'ristos, nu putem ajun#e la starea s!inteniei desavrsite% Caci spune 0postolul" Cu .l vom su!eri si cu .l ne vom preamari% 0lta cale nu e/ista% Cel care a ales starea tacerii depline trebuie sa stie cu ce scop a ales aceasta stare, pentru ca inima lui sa nu se abata ctre altceva% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre lepadarea de lume


0pril 6rd, 200D

Arica lui Dumne&eu se dobndete atunci cnd omul, Kntorcndu$se dinspre lume si tot ce este Kn lume, Ki concentrea&a #ndurile si simamintele sale asupra Fe#ii dumne&eieti si se adncete cu totul in contemplarea lui Dumne&eu si in ateptarea !ericirii !#aduite s!intilor% 3oi nu !u#im de oameni, care sunt de aceeai !ire cu noi si poarta acelasi nume al lui 'ristos, de crestini, ci !u#im de pacatele !acute de ei, cum i s$a spus -arelul 0ntonie" V Au#i de lume si te mntuiete H%

3u poti sa te a!li in starea contemplarii de Dumne&eu ct timp te a!li Kn lume% :na cnd patimile nu se vor linisti, nu poti dobndi pacea su!leteasca% (ar patimile nu se linistesc atta timp ct suntem Knconjurati de lucruri ce strnesc patimile din noi% Ca sa ajun#i la starea desvrsirii si sa capeti o liniste deplina a su!letului, trebuie sa starui muit in ru#aciune si contemplare de Dumne&eu% Fasa$ti su!letul sa se Knalte catre Dumne&cu prin ru#ciune in!lacrata, deprtndu$te de patimile lumii acesteia% 3edeprtndu$te de lune, su!letul nu poate sa$F iubeasca sincer si Kn totalitate pe Durnne&eu% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

Proorocirile Sfntului Serafim


-arch 1Dth, 200D

:roorocirile !antului era!im de arov Dintre toti s!intii rusi, era!im de arov pare a avea o stralucire aparte, de o statura duhovniceasca necomparabila cu nimeni si nimic% 0scet, apostol si prooroc al neamului sau, in 1?02, cand a !ost canoni&at, toata =usia s$a adunat in :ustia arovului, la Diveevo, insotind procesiunea celor 2E de arhimandriti si preoti imbracati in vesminte de aur si nestemate, daruite chiar de (mparat% Cei care au participat la procesiune povestesc ca la mie&ul noptii, din piepturile celor de !ata au i&bucnit, pline de bucurie, in plina vara, imnurile :astilor" 'ristos a inviat din morti% !antul insusi proorocise toate acestea, cu 100 de ani in urma% (n plina vara, se vor canta imnurile de :asti, spre pomenirea mea, dar aceasta bucurie va va !i de scurta durata% Facrimile si pri#oana vor !i painea voastra vreme de aproape un veac% 5iata va va !i scurta atunci si in#erii abia vor avea timp sa adune su!letele din inchisori si ra&boaie% :lin de neliniste pro!etica, !antul preva&use deslusit, inca de la 1800, &ilele in!ricosatoare care urma sa vina asupra rusilor% 5a cur#e mult san#e, din cau&a ca unii se vor rascula impotriva +arului si a !amiliei sale 8,9 5a trece mai mult de jumatate de veac si atunci rau!acatorii isi vor ridica sus capul% 0sta se va intampla ne#resit% =auri de san#e vor inrosi pamantul rusesc% 5or !i omorati multi nobili pentru (mparat, dar Domnul nu se va mania pana la capat si nu va in#adui ca pamantul rusesc sa !ie nimicit cu desavarsire% <nui apropiat, mireanul -otovilov, parintele era!im i$a &is" Cred, tatucule, ca a opta mie de ani va trece% Cred ca va treceB i iata ce$ti voi mai spune" toate vor trece si se vor s!arsi% i toate manastirile vor !i distruse, dar pentru sarmanul era!im, la Diveevo, va continua sa se savarseasca Jert!a cea !ara de san#e si imnurile (nvierii% )land si smerit, !antul era!im de arov nu voia sa inspaimante pe nimeni% 0nunta doar vremurile ce va sa vina, pentru a da oamenilor timp de pocainta si de indreptare a pacatelor% Da tot ce ai si, daca n$ai, roa#a$te @ anume ironie a intamplarii !ace ca !antul era!im sa !ie asta&i cinstit, asa cum se intampla la manastirea =usicon din 0thos, in icoane !atuite cu prea mult aur si ar#int, mi#alite intr$o pu&derie de !lori si ornamente minuscule, stropite din belsu# cu a#ate si

rubine purpurii% :ustnic si ascet, parintele a trait mult timp in sin#uratatea padurii, la adapostul unei case modeste din barne, cu o icoana intr$un colt si un trunchi de lemn rete&at in loc de scaun% 3ascut in 1? iulie 1D>?, intr$o !amilie de ne#ustori bo#ati din orasul NursL, !antul era!im s$a apropiat de Dumne&eu prin cateva intamplari care l$au salvat miraculos de la moarte% :rima s$a petrecut la D ani, cand copilul de atunci a ca&ut de pe o schela ce inconjura clopotnita bisericii, !ara sa patimeasca nimic% Fa 10 ani, o boala necunoscuta l$ a adus la un pas de moarte% =u#andu$se, mama !antului a primit in vis cuvintele -aicii Domnului% i intr$adevar, peste cateva &ile, icoana -aicii Domnului a trecut intr$o procesiune pe stra&ile orasului NursL% (n momentul in care icoana ajunsese in dreptul casei, s$a de&lantuit o ploaie torentiala si procesiunea s$a oprit% 0tunci mama a iesit cu copilul bolnav, care, atin#and icoana, s$a tamaduit pe loc% (nclinarea catre credinta s$a mani!estat timpuriu% (nca din anii adolescentei, :rohor $ cum ii era numele de bote& $ traieste mai mult retras, in sin#uratate, adancit in lectura cartilor s!inte% Fa 1? ani, cu binecuvantarea mamei sale, se duce la manastirea arov, unde intra in calu#arie, !iind repede acceptat si iubit de monahi, datorita blandetii si bunatatii sale% Fa 28 de ani, este primit in obstea sihastriei, iar un an mai tar&iu este s!intit ierodiacon% <rmea&a sase ani de slujbe neintrerupte, in cadrul carora vedea adesea in#eri cantand% (ntr$o &i, in timpul unei litur#hii, dupa ce a binecuvantat asistenta si a rostit numele si$n vecii vecilor, in loc de a se retra#e asa cum cerea randuiala slujbei, parintele era!im a ramas tintuit pe loc, nemiscat, cu totul absent% (ntele#and ca s$a petrecut ceva neobisnuit, doi ierodiaconi l$au apucat de brat si l$au dus in spatele iconostasului% era!im a ramas nemiscat trei ore% =evenindu$si i$a e/plicat duhovnicului" -$a coplesit o lumina orbitoare, asemanatoare unei ra&e de soare% Cand mi$am intors ochii catre aceasta lumina nespus de !rumoasa, l$am va&ut pe Domnul nostru (isus 'ristos in slava a, avand in!atisarea unui !iu al omului, inconjurat de ostile ceresti" in#eri, arhan#heli, heruvimi si sera!imi% Cat despre mine, am primit o binecuvantare speciala% etea de Dumne&eu il indeamna insa sa se retra#a in pustie, pentru a !i sin#ur cu ru#aciunile lui% Cu aprobarea staretului, pleaca intr$o padure apropiata, unde va trai ca sihastru multi ani% Dar cu cat se adancea in inima padurii, cu atat credinciosii veneau peste el% 3imic nu$i era de !olos, nici macar #estul de a acoperi cu ramuri de copac urmele cararii ce ducea la coliba sa% @amenii #asisera o viclenie mult mai puternica, ii puneau in !ata pe copii, care stri#au" :arinte era!im, miluieste$neB% 0u&ind #las de copil, parintele nu re&ista si, iesind din maracinisurile dese ale padurii, se arata oamenilor% <rsii, lupii si iarba caprei 0 trait multi ani in padure, in nes!arsita iberie, printre bra&i #rosi de cativa metri si inalti precum catar#ele celor mai mari corabii% Cum scrie carturarul bisericesc si bio#ra!ul sau, pro!% er#hei 3il, !antul (l #asea pe Dumne&eu in simplitatea !lorilor, in animalele si in pasaretul padurii, cu care stia sa discute in limba lor% )land si rabdator, imblan&ea lupi si ursi, serpi si jivine, iepuri si vulpi, toate adunate in jurul colibei, ca in vremurile cele adamice, dupa cum dau marturie cei care l$au vi&itat pe anahoret% Fa mie&ul noptii, povesteste parintele (osi!, vedeai la usa lui tot !elul de ursi si alte animale% +erminandu$ si ru#aciunile, nevoitorul iesea din chilie si incepea sa le hraneasca% :arintele 0le/andru, un alt martor ocular, l$a intrebat din curio&itate cum se poate ca acea bucata de paine

uscata, ce se a!la mereu in traista parintelui era!im, sa sature atata multime de animale% Wambind, parintele i$a raspuns ca tot ce e de pret e putin si tot ce e putin e mult, moment in care s$a apropiat de el, ca o con!irmare, un urs imens care tinea in labe un !a#ure cu miere% :arintele i$a multumit, dupa care a intins !a#urele musa!irului, asa cum cere le#ea ospitalitatii taranesti% Ca (saac irul, !antul era!im credea cu toata !orta lui ca dra#ostea nu poate !i randuita si masurata% @ inima adevarata se aprinde de dra#oste pentru toata !aptura, pentru oameni, pentru pasari, pentru animale si chiar pentru demoni% Cu alte cuvinte, pentru toate !apturile% Ca orice s!ant, nimic rau nu$l atin#ea% 3ici viperele care dadeau ocol casei, nici coltii salbaticiunilor% -are postitor, !antul era!im se hranea doar cu paine uscata% Cu timpul, a renuntat si la ea, cultivand in #radina din spatele chiliei s!ecla si carto!i pentru animale, iar pentru sine o iarba numita iarba$caprei% @ cule# si o pun intr$o oala mica, &ice el &ambind, adau# putina apa si o ase& pe plita% Dintr$insa se !ace ciorbita buna% @ usuc apoi si iarna ma hranesc cu ea, iar !ratii se intreaba ce bunatati mananc% .u imi bucur trupul cu iarba caprei, dar nu spun nimanui de mancarea mea% @ mie de &ile in #enunchi pe o piatra (ntarit de ru#aciune si post, !antul era!im a petrecut trei ani precum stalpnicii de odinioara% +imp de o mie de &ile s$a ru#at in #enunchi pe o piatra de #ranit, iar cand, spre s!arsitul vietii, cineva a #asit piatra si i$a adus$o, !antul a &is" imeon talpnicul a stat ED de ani in picioare pe un stalp% (n comparatie cu el, ce$am !acut eu4% 3imeni nu va sti vreodata cum a trait el ani de &ile in postul mancarii si, mai ales, al tacerii% (si taiase cu buna stiinta orice le#atura cu lumea% Cand i se intampla sa intalneasca pe cineva in padure, cadea in #enunchi, cu !ata la pamant, si ramanea asa, in aceasta po&itie, pana cand trecatorul se indeparta% @ data pe saptamana, duminica, un calu#ar ii aducea putina hrana% 0tunci, parintele deschidea usa si, cu ochii plecati, scotea o tava pe care pustnicul ase&ase o bucatica de paine sau putina var&a, pentru a$i arata calu#arului ce sa aduca duminica urmatoare% =abdarea de care a dat dovada si puterea cutremuratoare a aspiratiei sale nes!arsite catre Divin i$a !acut pe unii din !ratii sai sa a!irme ca !apta sa intrece puterile omenesti% .l a atins acea stare de indumne&eire pe care putini sihastri au dobandit$o in intrea#a istorie a )isericii crestine% (n timpul ru#aciunii, concentrarea sa devenea atat de intensa, incat ramanea timp indelun#at nemiscat in !ata icoanelor si cartilor duhovnicesti, doar contempland e/ta&iat slava lui Dumne&eu% De ce si in ce imprejurare a intrerupt !antul acest canon al tacerii, asta nu vom a!la niciodata% +rebuie sa !i avut porunca de us% @amenii aveau nevoie de cuvant si de intarire% :roorocirile lui trebuia sa ajun#a la urechile si su!letul celor incercati% +rebuia sa strabata veacurile si sa anunte vremea cea din urma a indreptarii, a lacrimilor si a mantuirii% @stenit pe dina!ara de post si ru#aciune, parintele arata la >0 de ani ca un batran #arbovit% 3evrand sa se tru!easca, a ascultat indemnul calu#arului tanar, care ii aducea mancarea% 3u a vrut sa$l lase !ara raspuns% prijinindu$se in toia#, tarandu$si cu #reu picioarele bolnave de varice, parintele mer#ea in intampinarea unei nevointe din cele mai impovaratoare $ sa revina in lume si sa renunte la linistea padurii, la aerul imbalsamat de rasina, la vietatile cele marunte si cantatoare din salasul copacilor, in schimbul misiunii divine de indrumare spirituala a oamenilor pe calea mantuirii% Fa 70 de

ani, era!im e numit staret% (ncarcat cu darurile s!inte ale marilor puteri dumne&eiesti, numele sau se raspandeste cu repe&iciune in intrea#a =usie si ast!el mii de pelerini incep sa$l vi&ite&e, cautand s!atul intelept al s!antului% :uterea intele#erii sale patrundea pana in adancul inimii celor care$l vi&itau, care primeau raspunsul inainte de a$i marturisi nevointa% +oti plecau cu o mare bucurie si usurare su!leteasca dupa intrevederea cu !antul era!im, care marturisea cu umilinta" Cand vine cineva la mine, vine ca la un slujitor al lui Dumne&eu% Ce$mi porunceste Domnul ca unui rob al au, aceea eu ii transmit celui care doreste sa se !oloseasca% Fucre& cum vrea .l% 3$am vointa proprie% :e multi, s!antul ii vindeca prin puterile sale spirituale, asa cum istoriseste principesa ahaeva despre !iul ei #rav bolnav% :arintele era!im, inainte de a incepe sa se roa#e pentru sanatatea lui, i$a spus" +u, bucuria mea, roa#a$te si ma voi ru#a si eu pentru tine, insa stai asa, !ara sa te intorci si sa te uiti in alta parte% )olnavul a stat asa mult timp, dar dupa o bucata de vreme n$a mai putut rabda si s$a uitat sa vada ce !ace parintele% <itandu$ se, l$a va&ut pe :arintele era!im stand in va&duh, ru#andu$se si, speriindu$se de neobisnuita vedere, a stri#at% Dupa ce si$a terminat ru#aciunea, :arintele era!im s$a apropiat de copil si i$a spus" (ata, acum tu vei spune tuturor ca :arintele era!im se roa#a in va&duh% Domnul te va milui, dar tu sa nu spui despre aceasta nimanui, pana in &iua mortii mele% :arintele era!im cunostea ceasul mortii sale si se pre#atea pentru marea trecere% 5iata mea se scurtea&a% +rupul meu este mort in toate, dar duhul meu e ca si cum s$ar !i nascut ieri, spunea el% (nca o data, s!antul se va invrednici de vi&ita Aecioarei -aria, care a !ost o prevestire a !ericitului sau s!arsit" (n curand, alesule al -eu, vei !i cu noi% )ucuros peste !ire ca i s$a ridicat ascultarea, si$a parasit inchisoarea benevola a chiliei si a plecat in padure, raiul si viata lui% (ntr$o dimineata, in jurul orei sase, :arintele era!im a !ost #asit in chilia sa in #enunchi, in !ata icoanei -aicii Domnului, cu capul descoperit si cu .van#helia, pe care obisnuia s$o citeasca, in !ata lui% (si avea mainile incrucisate pe piept, iar !ata lui era linistita si senina% Dormea4 (ncetisor, !ratii au vrut sa$l tre&easca% Dar ochii lui nu s$au mai deschis% (n #enunchi, in !ata (mparatesei sale din ceruri, adormise pentru totdeauna% :arintele era!im a cerut sa i se puna pe piatra de mormant urmatoarea inscriptie" Dupa ce nu voi mai !i printre cei vii, veniti la mormantul meu" cu cat mai des, cu atat mai bine% @rice ati avea pe su!let, orice vi s$ar intampla,veniti la mine ca si cand as !i viu si, in#enunchind pe pamant, varsati$va tot amarul pe mormantul meu% puneti$mi totul si va voi asculta% 0sa cum imi vorbeati in viata, la !el sa o !aceti si acum% :entru ca eu traiesc si pururea voi !i% :osted in :roorocirile !ntului era!im G 3o Comments H

Invataturi ale Sfantului Serafim de Sarov


-arch 1Dth, 200D

(nvataturi ale !antului era!im de arov

0minteste$ti mereu, ascultarea le intrece pe toate% .a intrece postul si ru#aciuneaB (ar noi nu numai ca nu trebuie sa o re!u&am, trebuie sa aler#am in intampinarea eiB 3oi trebuie sa rabdam orice neca& care ar veni din partea !ratilor !ara sa ne tulburam si sa cartim% u!letul trebuie alimentat si hranit cu Cuvantul lui Dumne&eu% Cel mai mult noi ar trebui sa practicam lectura 3oului +estament si a :saltirii% 0ceasta ar trebui !acuta in picioare% Din aceasta lectura vine iluminarea mintii care este schimbata printr$o dumne&eiasca schimbare% Cel ce citeste !anta criptura primeste o caldura care in sin#uratate da nastere la lacrimi, prin care omul este incal&it iar si iar, umplut de daruri duhovnicesti, care dau o incantare mintii si inimii dincolo de orice inchipuire% -ai presus de toate, aceasta trebuie !acuta pentru a dobandi pacea su!letului" :ace multa au cei ce iubesc le#ea +a si nu se smintesc% 8:s%118,17>9% .ste !oarte util sa citesti intre#a )iblie intr$un mod inteli#ent% Caci numai prin acest e/ercitiu sin#ur, pe lan#a alte bune lucrari, Domnul nu$l va lipsi pe om de mila a, ci va inmulti darul sau de intele#ere% Cei ce cu adevarat s$au hotarat sa slujeasca Domnului Dumne&eu trebuie sa se straduiasca a$si aminti mereu de Dumne&eu si sa rosteasca ru#aciunea catre (isus 'ristos% (n biserica, atunci cand te ro#i, e de !olos sa stai cu ochii inchisi, cu o atentie concentrata si sa deschi&i ochii doar cand te molesesti sau cand somnul iti da tarcoale si te !ace sa motai% 0tunci ochii trebuie atintiti catre o icoana si catre lumina candelei ce arde dinaintea ei% 3u trebuie sa ne asumam nevointe ascetice dincolo de puterile noastre, ci sa incercam sa ne !acem trupul prieten credincios si vrednic de practicarea virtutilor% +rebuie sa mer#em pe calea de mijloc% +rebuie sa !im intele#atori !ata de neputintele si imper!ectiunile noastre su!letesti si sa avem rabdare !ata de de!ectele noastre, asa cum avem !ata de de!ectele altora% Dar nu trebuie sa trandavim, ci trebuie sa ne silim spre imbunatatirea !irii noastre% (n !iecare &i sa dormi ne#resit noaptea patru ore $ de la &ece seara pana la doua noaptea% Daca te simti slabit, poti sa dormi si in timpul &ilei% :astrea&a aceasta re#ula permanent pana la s!arsitul vietii tale, !iindca este absolut necesara pentru odihna capului tau% .u insumi din tinerete am pastrat$o cu ri#uro&itate% 3oi cerem mereu bunului Dumne&eu odihna in timpul noptii si ast!el nu vei deveni neputincios, ci sanatos si vesel% 3u oricine isi poate impune siesi o re#ula severa de asce&a in toate, sau sa se prive&e pe sine de tot ceea ce n$ar !ace decat sa$i de&valuie slabiciunile% 0ltminteri, prin epui&area trupeasca, su!letul slabeste si el% (n special, vinerea si miercurea, si mai ales in timpul celor patru posturi, trebuie luata o masa o data pe &i, iar in#erul Domnului se va apropia de tine% Fa pran& mamanca su!icient, la cina !ii moderat% Dar un trup care este epui&at de penitenta si de boala trebuie intarit printr$un somn moderat, hrana si bautura moderate indi!erent de perioada de timp%

Cu orice pret, noi trebuie sa incercam a pastra pacea su!letului si sa nu ne tulburam la ji#nirile venite de la altii% 3imic nu este mai pretios decat pacea intru 'ristos Domnul% !intii :arinti aveau mereu un duh de pace si, !iind binecuvantati cu harul lui Dumne&eu traiau mult% Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui% 0tunci cand un om se a!la intr$o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le o!ere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii% 0ceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru (isus 'ristos a lasat$o drept mostenire ucenicilor ai inainte de moarte% 8(n% 1E,2D9 0postolul mai spunea despre ea " si pacea lui Dumne&eu, care covarseste orice minte, sa va pa&easca inimile si cu#etele voastre intru 'ristos (isus 8Ailip% E,D9 (ntrodu mintea inlauntrul inimii si dai de lucru acolo cu ru#aciuneaC atunci pacea lui Dumne&eu o umbreste si ea se a!la intr$o stare de pace% +rebuie sa ne obisnuim sa tratam ji#nirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva% @ ast!el de practica ne poate aduce pacea inimii si o poate !ace lacas al lui Dumne&eu insusi% Daca nu se poate sa nu te tulburi, atunci, cel putin, e necesar sa incerci sa iti in!rane&i limba, dupa cuvantul psalmistului" tulburatu$m$am si n$am #rait 8:s% D7, E9 :entru a ne pastra pacea su!letului, este nevoie sa evitam cu orice pret a$i critica pe altii% (n mod aparte, pentru a pastra pacea su!leteasca trebuie evitata acedia si sa te straduiesti a avea un duh vesel si nu trist% +rebuie sa incerci sa iesi din aceasta stare cat mai iute cu putinta% 0tentie la duhul intristarii, caci aceasta da nastere la toate relele% @ mie de ispite apar din pricina lui" a#itatie, !urie, invinuire, nemultumirea de propria soarta, #anduri de des!ranare, schimbare permanenta a locului% <neori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe su!let si il lipseste de umilinta si bunatate !ata de !rati si da nastere la repulsie !ata de orice conversatie% 0tunci su!letul evita oamenii, cre&and ca acestia se a!la la ori#inea tulburarii sale si nu intele#e ca pricina tulburarii sale se a!la intr$insul% u!letul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace s!aturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun% :rimul medicament cu ajutorul caruia omul isi a!la in curand man#aiere su!leteasca este smerenia inimii, asa cum ne invata s!antul (saac irul% 0ceasta boala este tratata cu ru#aciune, abtinere de la #raire in desert, lucru de mana, dupa puterile !iecaruia, citirea Cuvantului lui Dumne&eu si rabdareC caci el se naste din lasitate, trandavie si #raire in desert% @ricine a invins patimile a invins si deprimarea% 5eselia nu e pacat% .a alun#a plictisealaC si din plictiseala vine intristarea 8acedia9 si nimic nu e mai rea ca aceasta% .a aduce cu sine totul% 0 spune sau a !ace raul este pacat% Dar a spune un cuvant bun, prietenos sau plin de veselie, asa incat toata lumea sa se simta in buna dispo&itie in pre&enta lui Dumne&eu si nu intr$o stare de intristare, nu este deloc un pacat% Daca nu suntem de acord cu #andurile rele su#erate de diavol, !acem un lucru bun% (n timpul acestor atacuri, trebuie sa te indrepti cu ru#aciunea catre Domnul Dumne&eu, asa

incat scanteia patimilor celor rele sa !ie alun#ata de la bun inceput% 0tunci !lacara patimilor nu va mai creste% +rupul este robul, su!letul este stapanul% i de aceea, mila lui Dumne&eu este cu noi atunci cand trupul este slabit si e/tenuat de boliC caci in acest !el patimile slabesc si omul devine normal% Dar boala trupeasca in sine este ceva nascut din pricina patimilor% (nlatura pacatul si boala va pleca% :osted in Din (nvataturile Duhovnicesti ale !ntului era!im G 3o Comments H

!espre dobandirea sfantului duh


-arch 1Dth, 200D

Despre dobandire s!antului duh

(3+=@D<C.=.

!antul era!im de arov s$a nascut in 1D>?, in orasul NursL% :arintii sai erau niste crestini ortodocsi evlaviosi, pilde de adevarata duhovnicie% Fa varsta de 10 ani, era!im a !ost tamaduit in chip minunat dintr$o boala #rea cu ajutorul icoanei 3ascatoarei de Dumne&eu din NursL% De copil, s$a a!undat in scrierile si in slujbele bisericii% 0 inceput viata monahala in manastirea arovului, la varsta de 1? ani% 0 !ost tuns calu#ar cand avea 2D de ani si, curand dupa aceea, hirotonit diacon% :ro!un&imea si curatia participarii !antului era!im in slujbele dumne&eiesti sunt vadite, deoarece i s$a in#aduit sa vada in#erii, si in timpul !intei Fitur#hii din Joia -are l$a va&ut pe Domnul (nsusi% Fa 6E de ani a !ost hirotonit preot, si a !ost numit duhovnic al manastirii de maici Diveievo% (n acelasi timp, a primit si bla#oslovenie pentru a incepe o viata de pustnic in padurea ce inconjoara arovul% +raia intr$o cabana mica, daruindu$se in intre#ime ru#aciunii, postului si citirii cripturii si a scrierilor !intilor :arinti% !antul era!im obisnuia sa mear#a la manastire Duminicile pentru a primi !anta (mpartasanieC apoi se intorcea in padure% (n 180E, !antul era!im a !ost atacat de talhari si batut de moarte% =anile provocate de acest atac l$au !acut sa umble de acum inainte aplecat de spate, avand trebuinta de un toia# pentru a mer#e% Dupa aceasta intamplare, !antul a inceput sa se roa#e continuu, mult mai !ierbinte, timp de o mie de &ile si o mie de nopti, petrecand cea mai buna parte a timpului sau in #enunchi pe o piatra de lan#a chilia sa si stri#and Doamne, miluieste$ma pe mine, pacatosul% 0poi a petrecut trei ani in &avorare, in tacere desavarsita% upunandu$se cererii taretilor 8)atranilor9 manastirii, s$a intors in manastire in 1810, continuandu$si insa viata in ru#aciune si &avorare tacuta pentru inca &ece ani% 0scultand

de o vedenie dumne&eiasca, era!im si$a incetat tacerea si a inceput sa vorbeasca, spre !olosul celorlalti% !antul intampina pe oricine venea la el cu o inchinaciune, un sarut duhovnicesc si cuvintele urarii pascale 'ristos a (nviatB% (i numea pe toti bucuria mea% (n 182> s$a intors la chilia sa din padure, unde primea mii de pelerini din intrea#a =usie% Aiindu$i dat darul inainte$vederii, !antul era!im de arov, !acatorul de minuni, o!erea tuturor man#aiere si povata% !antul era!im a raposat la 2 ianuarie 1866, in#enuncheat !iind in !ata icoanei 3ascatoarei de Dumne&eu% @ pilda al harului Duhului !ant lucrator in viata si cuvintele !antului era!im a ajuns la noi cand, in noiembrie 1861, un crestin ortodo/ evlavios pe nume 3iLolai -otovilov s$a intalnit cu !antul era!im, notand convorbirea avuta% 3otele lui -otovilov au !ost transcrise si publicate de catre er#hei 3ilus, care a scris urmatoarea introducere" 0ceasta descoperire este !ara indoiala de importanta mondiala% (ntr$adevar, in esenta nimic nu este nou in ea, pentru ca intrea#a revelatie a !ost data 0postolilor din chiar &iua :o#orarii Duhului !ant, la =usalii% Dar acum, cand oamenii au uitat adevarurile !undamentale ale vietii crestine si sunt a!undati in intunecimea materialismului sau in indeplinirea rutinata si de supra!ata a nevointelor ascetice, descoperirea !antului era!im este cu adevarat e/traordinara, asa cum si el insusi a socotit$o% 3u$ti este dat numai tie sa intele#i aceasta, spune !antul era!im catre s!arsitul descoperirii, ci prin intermediul tau, este data intre#ii lumiB Ca stralucirea unui !ul#er, aceasta minunata convorbire luminea&a intrea#a lume ce era deja cu!undata in nepasare si moarte duhovniceasca, cu mai putin de un secol inainte de lupta impotriva crestinismului din =usia si intr$o vreme in care credinta crestina se a!la intr$o decadere accentuata in 5est% 0ici !antul lui Dumne&eu ni se in!atisea&a asemenea proorocilor prin care (nsusi Duhul !ant a vorbit% =edam totul, cuvant cu cuvant, !ara nici o interpretare proprie% % 0% 3ilus

C@:<F 5(.+(( C=. +(3.

.ra joi, scrie -otovilov% Wiua era posomorata% tratul de &apada masura 20 de centimetriC !ul#i uscati si tari cadeau abundent din cer, atunci cand !antul era!im si$a inceput conversatia cu mine, pe un camp din apropierea chiliei sale, de cealalta parte a raului arovului, la poalele dealului ce se coboara spre mal% -i$a spus sa sed pe buturu#a unui copac pe care tocmai il taiase si s$a ase&at inainte$mi% Domnul mi$a aratat spuse marele taret 8batran9, ca in copilarie ati avut o puternica dorinta de a cunoaste scopul vietii crestine, si ca ati intrebat, mereu, multe persoane duhovnicesti despre acesta% +rebuie sa recunosc ca de la varsta de 12 ani acest #and m$a macinat continuu% De !apt, am intrebat multi preoti despre el, dar raspunsurile lor nu m$au satis!acut% 0cest lucru nu avea de unde sa !ie stiut de batran%

Dar nimeni, continua !antul era!im, nu v$a dat un raspuns potrivit% 5i s$a spus" -er#i la biserica, roa#a$te lui Dumne&eu, pa&este poruncile Domnului, !a !apte bune $ acesta este scopul vietii crestine% <nii au !ost chiar indi#nati de !aptul ca va macina o asemenea curio&itate pro!ana si v$au spus" 3u cerceta lucruri care te depasesc% Dar nu v$au e/plicat asa cum ar !i trebuit% 0cum umilul era!im va va e/plica care este cu adevarat acest scop% =u#aciunea, postul, prive#herea si toate celelalte practici crestine, nu constituie scopul vietii noastre crestine% Desi este adevarat ca ele slujesc ca mijloace indispensabile in atin#erea acestui tel, adevaratul scop al vietii crestine consta in dobandirea Duhului !ant al lui Dumne&eu% Cat despre ru#aciune, post, prive#here, pomeni si toate !aptele bune savarsite de dra#ul lui 'ristos, sunt doar mijloace spre a dobandi Duhul !ant% +ineti minte vorbele mele, numai !aptele bune savarsite din dra#oste pentru 'ristos ne aduc roadele Duhului !ant% +ot ce nu este savarsit din dra#oste pentru 'ristos, chiar daca ar !i ceva bun, nu aduce nici rasplata in viata viitoare, nici harul Domnului in viata aceasta% De aceea Domnul nostru (isus 'ristos a &is" Cel ce nu aduna cu -ine risipeste 8Fuca 11"269% 3u ca o !apta buna ar putea !i numita alt!el decat a#oniseala, caci chiar daca o !apta nu este !acuta pentru 'ristos, este totusi socotita buna% criptura spune" (n orice neam cel care se teme de Dumne&eu si !ace ce este drept este primit la .l 8Aapte 10"6>9% :recum vedem intr$o alta pilda s!anta, omul care !ace lucruri drepte este placut Domnului% 5edem (n#erul Domnului in!atisandu$se, la vremea ru#aciunii, lui Cornelie, sutasul cel drept si cu !rica lui Dumne&eu, si #raindu$i" +rimite la (ope Ri cheam; pre imon, cel ce se numeRte :etru% 0cesta iti va spune cuvintele vietii vesnice, prin care te vei mantui tu si cei ai casei tale% 0st!el Domnul intrebuintea&a toate mijloacele ale dumne&eiesti pentru a$i darui unui ast!el de om, in schimbul !aptelor sale bune, sansa de a nu$si pierde rasplata din viata ce va sa vina% Dar pana se s!arseste aceasta viata, trebuie sa punem inceput cu o dreapta credinta in Domnul nostru (isus 'ristos, Aiul lui Dumne&eu, Care a venit in lume sa mantuiasca pe cei pacatosi si care, prin dobandirea de catre noi a harului Duhului !ant, aduce in inimile noastre (mparatia lui Dumne&eu si ne deschide calea spre casti#area binecuvantarilor vietii ce va veni% Dar primirea de catre Dumne&eu a !aptelor bune care nu sunt savarsite din dra#oste de 'ristos se limitea&a la aceasta" Widitorul daruieste mijloacele pentru a le !ace sa vie&e 8c!% .vrei 7"19% ta in puterea omului a le !ace sa traiasca sau nu% De aceea Domnul a spus iudeilor" Daca ati !i orbi n$ ati avea pacat% Dar acum &iceti" noi vedem% De aceea pacatul ramane asupra voastra 8(oan ?"E19% Daca un om precum Cornelie este placut in !ata Domnului pentru !aptele sale bune, desi acestea nu sunt !acute de dra#ul de 'ristos, si apoi crede in Aiul au, asemenea !apte ii vor !i socotite ca !iind !acute din dra#oste de 'ristos% Dar in situatia contrara, omul nu are nici un drept sa se plan#a atunci cand binele pe care l$a !acut este ne!olositor% 0cest lucru nu se petrece niciodata atunci cand binele este savarsit din dra#oste pentru 'ristos, intrucat !apta buna pentru .l nu numai ca ne aduce o cununa a dreptatii in lumea ce va veni, dar si in aceasta viata ne umple cu harul Duhului !ant% -ai mult, s$a &is" Dumne&eu nu da Duhul cu masura 8(oan 6"6E$6>9%

0cesta este, iubitorule de Dumne&euB Dobandirea Duhului !ant este adevaratul scop al vietii crestine, in vreme ce ru#aciunea, postul, pomenile si alte !apte bune !acute din dra#ostea de 'ristos, sunt doar mijloace ale dobandirii Duhului !ant% Ce intele#eti prin dobandire4 l$am intrebat pe !antul era!im% Cumva, nu prea pricep% Dobandirea este acelasi lucru cu luarea in posesie, mi$a raspuns el% titi ce inseamna a dobandi bani4 Dobandirea Duhului !ant este asemenea% titi !oarte bine ce inseamna a dobandi in sensul lumesc, iubitorule de Dumne&eu% copul oamenilor obisnuiti este sa adune sau sa !aca baniC cat pentru nobilime, se adau#a primirea de onoruri, distinctii si alte recompense pentru serviciile aduse stapanirii% Dobandirea Duhului !ant este de asemenea un capital, dar datator de har si vesnic, si se obtine pe cai !oarte asemanatoare, aproape la !el cum sunt cele ale capitalului monetar, social si temporal% Dumne&eu Cuvantul, Dumne&eu$@mul, Domnul nostru (isus 'ristos asemuieste viata noastra cu o piata, iar lucrarea vietii noastre pe pamant, o numeste ne#ot% .l spune tuturor" 3e#utatoriti pana ce voi veni 8 Fuca 1?" 169, rascumparand !iecare oca&ie, caci &ilele sunt rele% 8 .!eseni >"179% Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a timpului tau !a ast!el incat sa primesti binecuvantarile ceresti, prin bunuri pamantesti% )unurile pamantesti sunt !apte bune !acute din dra#oste pentru 'ristos, ce po#oara harul :reas!antului Duh asupra noastra% (n pilda !ecioarelor intelepte si a celor nebune, cand cele nebune au ramas !ara de untdelemn, cele intelepte le$au spus" -er#eti la cei ce vand si cumparati% 8-atei 2>"?9% Dar dupa ce au cumparat, usa camarii mireselor era deja inchisa, iar ele n$au mai putut intra% <nii spun ca lipsa untdelemnului din candelele !ecioarelor nebune se talcuieste ca !iind lipsa de !apte bune in vremea vietii lor% @ asemenea interpretare nu este !oarte corecta% De ce le$ar lipsi lor !aptele bune, cand sunt numite !ecioare, chiar daca nebune4 Aecioria este virtutea suprema, o stare in#ereasca, si ar putea tine locul tuturor celorlalte !apte bune% .u cred ca ceea ce le lipsea lor era harul :rea$ !antului Duh al lui Dumne&eu% 0ceste !ecioare au practicat virtutile, dar, in i#noranta lor duhovniceasca, au cre&ut ca viata crestina consta doar in !acerea de bine% Aacand !apte bune, ele credeau ca !ac lucrarea lui Dumne&eu, dar putin le pasa daca au obtinut harul Duhului !ant% 0ceste moduri de viata, ba&ate doar pe !acerea de bine, !ara a incerca cu atentie daca aduc harul Duhului !ant, sunt mentionate in cartile !intilor :arinti% ./ista o alta cale ce pare buna la inceput, dar care s!arseste in adacul iadului% 0ntonie cel -are, in scrisorile sale catre monahi, spune despre asemenea !ecioare" -ulti calu#ari si !ecioare nu au stiinta despre !eluritele vointe care lucrea&a in om, si nu stiu ca suntem in!luentati de trei voi" prima este voia Domnului cea a$tot$desavarsita si a$ tot$mantuitoareC a doua este voia noastra omeneasca care, chiar daca nu este distru#atoare, nu este nici mantuitoareC si a treia vointa este cea a diavolului $ pe de$a$ ntre#ul distru#atoare% 0ceasta a treia vointa, a vrajmasului, il indeamna pe om sa nu !aca !apte bune, sau sa le !aca din mandrie, sau doar de dra#ul virtutii, decat de dra#ul lui

'ristos% 0 doua, propria noastra vointa, ne indeamna sa !acem totul pentru a ne satis!ace patimile, sau ne invata ca si vrajmasul, sa !acem lucruri bune doar de dra#ul binelui si nu pentru harul care este ast!el dobandit% Dar prima, vointa a$tot$mantuitoare a Domnului, consta in a !ace bine doar pentru dobandirea Duhului !ant, ca o comoara vesnica si nes!arsita, de nepretuit% e poate &ice, intr$un !el, ca dobandirea Duhului !ant este untdelemnul ce le lipsea !ecioarelor celor nebune% 0u !ost numite nebune doar pentru ca uitasera rodul trebuincios al virtutii, harul Duhului !ant, !ara de care nimenea nu este si nu poate !i mantuit, caci" :rin Duhul !ant !iecare su!let este inviorat, iar prin curatire este trans!i#urat si luminat de !inta +reime, intr$o !anta taina% <ntdelemnul din candelele !ecioarelor intelepte putea sa arda cu tarie multa vreme% Deci aceste !ecioare, cu candelele lor aprinse au putut sa$si intalneasca -irele, care venea la mie&ul noptii% (mpreuna cu .l, au putut intra in camara de nunta a bucuriei% (nsa cele nebune, desi s$au dus sa mai cumpere untdelemn atunci cand li s$au stins candelele, nu s$ au putut intoarce la timp si au #asit usa deja inchisa% :iata este viata noastraC usa de la camara de nunta care s$a inchis si impiedica drumul catre -ire este moartea omeneascaC !ecioarele intelepte si cele nebune sunt su!letele crestinilorC untdelemnul nu este !apta buna, ci harul :rea !antului Duh dobandit prin !apte bune si care preschimba su!letele dintr$o stare la cealalta $ de la starea stricacioasa la starea nestricacioasa, din intuneric la lumina, de la staulul e/istentei noastre 8unde patimile sunt le#ate precum animalele !ara de minte si ca !iarele salbatice9 in templul Dumne&eirii, in luminoasa camara de nunta a vesnicei bucurii intru 'ristos (isus, Domnul nostru, Widitorul, (&bavitorul si vesnicul -ire al su!letelor noastre% Ce mare este mila Domnului pentru mi&eria noastra, adica neatentia noastra !ata de #rija pe care ne$o poarta, atunci cand Domnul spune" (ata, .u stau la usa si bat 80pocalipsa 6"209, intele#and prin usa cursul vietii noastre care nu a !ost inca oprit de moarteB @, cat as vrea, iubitorule de Dumne&eu, ca in aceasta viata sa !ii pururea in Duhul lui Dumne&euB (n ceea ce va voi a!la, in aceea va voi judeca, #raieste Domnul% 5ai noua daca .l ne #aseste prea$incarcati de #rijile si neca&urile acestei vietiB Caci cine va putea sa duca supararea a, cine va suporta mania !etei ale4 De aceea s$a spus" :rive#heati si va ru#ati, ca sa nu cadeti in ispita% 8-arcu 1E"689, adica sa va lipsiti de Duhul lui Dumne&eu, caci prive#herea si ru#aciunea ne aduc harul au% Desi#ur, !iecare !apta buna, !acuta din dra#oste pentru 'ristos, ne daruieste harul Duhului !ant, dar ru#aciunea ne da acest har in mod deosebit, pentru ca intotdeauna este la indemana, ca o unealta de dobandire a harului Duhului !ant% De pilda, ai vrea sa mer#i la biserica, dar nu a!li nici o biserica sau slujba s$a terminatC ai vrea sa dai de pomana unui cersetor, dar nu este nici unul sau nu ai ce sa ii daiC ai vrea sa$ti pastre&i !ecioria, dar nu ai puterea sa o !aci din pricina !irii tale sau din pricina tariei vicleniilor vrajmasului, carora nu te poti impotrivi datorita slabiciunii tale omenestiC ai dori sa !aci alte !apte bune de dra#ul lui 'ristos, dar nici nu ai taria sau iti lipseste prilejul% 0cestea, cu si#uranta nu se aplica ru#aciunii% =u#aciunea este la indemana oricui, bo#at ori sarac, nobil ori umil, puternic ori slab, sanatos ori bolnav, drept ori pacatos%

:uteti judeca cat de mare este puterea ru#aciunii, atunci cand este savarsita din toata inima, chiar si in ca&ul unei persoane pacatoase, in urmatoarea pilda din !anta +raditie% Cand, la ru#amintea unei mame disperate careia ii murise sin#urul !iu, o prostituata pe care o intalnise, inca necurata dupa ultimul ei pacat, miscata !iind de durerea adanca a mamei, a stri#at catre Domnul" 3u de dra#ul unei sarmane pacatoase ca mine, ci pentru lacrimile unei mame ce$si jeleste !iul si cre&and cu tarie in bunatatea +a cea plina de dra#oste si in puterea +a cea nemasurata, 'ristoase Dumne&eule, invia&a$l pe !iul ei, o, DoamneB i Domnul l$a ridicat din morti% 5e&i, iubitorule de Dumne&euB -are este puterea ru#aciunii, iar ea aduce indeosebi Duhul lui Dumne&eu, si este cel mai usor de savarsit pentru toata lumea% 5om !i !ericiti intr$adevar daca Domnul Dumne&eu ne a!la pa&indu$ne si plini de darurile !antului au Duh% 0tunci putem nadajdui plini de incredere ca vom !i rapiti, in nori ca sa intampinam pe Domnul in va&duh 81 +esalonicieni E"1D9 Care vine cu putere multa si cu slava 8-arcu 16 "279 sa judece vii si mortii 81 :etru E">9 si va rasplati !iecaruia dupa !aptele sale 8-atei 17"2D9% (ubitorule de Dumne&eu, tu binevoiesti a crede ca este o mare bucurie sa vorbesti cu sarmanul era!im, socotind poate ca nu este lipsit de harul Domnului% 0tunci, ce$am mai putea spune despre (nsusi Domnul, obarsia !ara de cadere a !iecarei binecuvantari, cereasti si pamantesti4 (ntr$adevar, in ru#aciune ni se in#aduie sa vorbim cu .l, cu (nsusi Dumne&eul si -antuitorul nostru cel plin de har si de datator de viata% Dar chiar si aici, trebuie sa ne ru#am numai pana cand Dumne&eu Duhul !ant se po#oara asupra noastra, cu harul au ceresc, in masura cunoscuta de .l% i cand .l binevoieste sa ne vi&ite&e trebuie sa ne oprim din ru#aciune% :entru ce ar trebui atunci sa ne ru#am Fui, 5ino si +e salasluieste intru noi si ne curateste pre noi de toata intinaciunea si mantuieste, )unule, su!letele noastre, cand .l deja a venit la noi sa ne mantuiasca, pe cei ce ne incredem Fui, si (l chemam cu adevarat cu 3umele au cel s!ant, ca sa$F putem primi cu smerenie si dra#oste pe -an#aietorul, in casa su!letelor noastre, !laman&ind si insetand dupa venirea a4 5oi e/plica aceasta, iubitorule de Dumne&eu, printr$o pilda% (nchipuiti$va ca m$ati chemat in vi&ita si ca, in urma acestei invitatii, am venit sa stam de vorba% Dar continuati sa ma chemati, spunandu$mi" (ntra, te ro#B 'ai intraB 0tunci eu voi !i silit a cu#eta" Care este problema lui4 .ste nebun4 0sa, si cu Domnul Dumne&eul nostru !antul Duh% De aceea se spune" @priti$va si cunoasteti ca eu sunt Dumne&euC (naltat voi !i intre neamuri% (naltat voi !i pe pamant 8:salmul E>1E72"109% 0dica voi aparea si voi continua sa apar tuturor celor care cred in -ine si -a cheama, si voi vorbi cu ei precum am #rait odata catre 0dam in =ai, catre 0vraam si (acov si alti slujitori de$ai -ei, -oise si (ov, si cu cei asemenea lor% -ulti e/plica ca aceasta tacere se re!era numai la problemele lumestiC cu alte cuvinte, ca in timpul ru#aciunilor in care vorbesti cu Dumne&eu trebuie sa !ii linistit in ceea ce priveste problemele lumesti% Dar iti voi spune, in numele Domnului, ca nu este numai necesar sa !ii mort !ata de acestea la ru#aciune, ci cand prin puterea nemasurata a

credintei si a ru#aciunii Domnul Dumne&eul nostru Duhul !ant se indura sa ne vi&ite&e, si vine la noi in intre#imea bunatatii ale nespuse, trebuie sa !im morti si !ata de ru#aciune% u!letul vorbeste in timpul ru#aciunii, dar la po#orarea Duhului !ant trebuie sa ramanem intr$o tacere desavarsita, pentru a asculta limpede si cu intele#ere toate cuvintele vietii vesnice pe care .l se va milostivi atunci sa ni le spuna% unt trebuitoare atat tre&via eplina a su!letului si a duhului, cat si neprihanirea !eciorelnica a trupului% 0celeasi cerinte au !ost !acute la -untele 'orev, cand israilitilor li s$a spus ca nici macar sa nu isi atin#a nevestele, vreme de trei &ile, inainte de aparitia lui Dumne&eu pe -untele inai% Caci Dumne&eul nostru este un !oc ce arde tot ce este necurat, si nimeni cu trupul sau duhul intinat nu poate intra in partasie cu Dansul%

D@)03D(=.0 '0=<F<(

Da, parinte, dar alte !apte bune, savarsite din dra#oste pentru 'ristos, in scopul dobandirii Duhului !ant4 0ti vorbit numai de ru#aciune% Dobandeste harului Duhului !ant si prin practicarea celorlalte virtuti, de dra#ul lui 'ristos% Aa ne#ot duhovnicesc cu eleC !a ne#ot cu acelea care iti aduc pro!itul cel mai mare% tran#e capital din belsu#ul harului lui Dumne&eu, aduna$l in banca cea vesnica a lui Dumne&eu, care iti va aduce dobanda nematerialnica, nu patru sau sase procente, ci suta la suta pentru o rubla duhovniceasca, si chiar nes!arsit mai mult decat atat% De pilda, daca ru#aciunea si prive#herea iti dau mai mult har de la Dumne&eu, roa#a$te si prive#hea&aC daca postirea iti da mult din duhul lui Dumne&eu, postesteC daca milostenia iti da mai mult, !a pomeni% -asurati !iecare virtute !acuta din dra#oste pentru 'ristos in acest !el% 0cum va voi spune despre mine, umilul era!im% unt dintr$o !amilie de ne#utatori din NursL% 0st!el, pe cand nu eram inca in manastire, obisnuiam sa !acem ne#ot cu bunurile care ne aduceau cel mai mare casti#% Aa ast!el, !iul meu% i asa cum in a!aceri scopul de capatai nu este nici pe departe cel de a !ace ne#ot, ci obtinerea a pe cat se poate mai mult casti#, ast!el si in a!acerea vietii crestine scopul principal nu este, nici pe departe, ru#aciunea sau savarsirea unor alte !apte bune% Desi apostolul spune" =u#ati$va neincetat 8( +esalonicieni >"1D9, totusi, dupa cum va amintiti, el adau#a" 5reau sa #raiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa invat si pe altii, decat &ece mii de cuvinte in limbi% 8( Corinteni 1E"1?9% (ar Domnul spune" 3u oricine (mi &ice" Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel care !ace voia +atalui -eu Celui din ceruri% 8-atei D"219, adica cel ce !ace lucrarea Domnului si, mai mult, o !ace cu cinstire, caci blestemat este tot cel care !ace lucrul Domnului cu neba#are de seama 8(eremia E8"109% (ar lucrul Domnului este" credinta in Dumne&eu si in 0cela pe care F$a trimis, (isus 'ristos 8(oan 1E"1C 7"2?9% Daca noi intele#em poruncile lui 'ristos si ale 0postolilor asa cum trebuie, a!acerea noastra ca si crestini consta nu in sporirea numarului !aptelor noastre bune, care sunt numai mijloace de indepartare a scopului vietii crestine, ci in obtinerea casti#ului cel mai mare de pe urma lor, adica dobandirea darurilor celor mult bo#ate ale Duhului !ant%

Cat doresc, iubitorule de Dumne&eu, ca insiva sa puteti dobandi aceasta sursa nes!arsita a harului dumne&eiesc, si sa va puteti intreba mereu" unt intru Duhul Domnului ori nu4 $ nu este nici o pricina pentru a jeli% unteti pre#atit sa va in!atisati de indata la in!ricosatoarea judecata a lui 'ristos% Caci (n ceea ce te voi #asi, in aceea te voi judeca% Dar daca nu suntem in Duhul, trebuie sa a!lam de ce nu suntem si ce pricina l$a !acut pe Domnul Dumne&eul nostru Duhul !ant sa ne paraseasca% +rebuie sa$F cautam iar si trebuie sa continuam cautarea, pana ce Domnul Dumne&eul nostru Duhul !ant este a!lat si este iarasi cu noi, prin bunatatea Fui% +rebuie sa atacam vrajmasii care ne indepartea&a de .l, pana ce si tarana lor nu va mai !i, precum a spus :ro!etul David, <rmari$voi pe vrajmasii mei si$i voi prinde pe dansii si nu ma voi intoarce pana ce se vor s!arsi% (i voi &drobi pe ei si nu vor putea sa stea, cadea$vor sub picioarele mele% 8:salmul 1D"E1$ E2118"68$6?29% Q0ceasta este, !iul meu% 0sa trebuie sa !aci ne#ot duhovnicesc intru virtute% (mparte darurile harului Duhului !ant celor care au trebuinta de ele, asa cum o lumanare aprinsa ce arde cu !oc pamantesc da lumina si aprinde alte lumanari, pentru a$i lumina pe toti cei din alte locuri, !ara a$si slabi lumina ei% Daca ast!el este cu !ocul pamantesc, ce vom spune despre !ocul harului :rea !antului Duh al lui Dumne&eu4 :entru ca bo#atia pamanteasca, impartind$o $ scade, dar bo#atiile ceresti ale harului lui Dumne&eu cu cat sunt impartite, cu atat mai mult sporesc intru cel ce le imparte% 0st!el, Domnul (nsusi s$a bucurat a$i #rai samaritencei" @ricine bea din aceasta apa va inseta iarasi% Dar cel ce va bea din apa pe care i$o voi da .u, nu va inseta in veacC ci apa pe care i$o voi da .u se va !ace in el i&vor de apa, care cur#e spre viata vesnica% 8(oan E"16$1E9%

:=.W.3+0 D<'<F<( A03+ (3 ( +@=(.

:arinte, am spus eu, imi vorbiti mereu despre dobandirea harului Duhului !ant ca scop al vietii crestine% Dar cum si unde il pot vedea4 Aaptele bune sunt vi&ibile, dar Duhul !ant poate !i va&ut4 Cum pot sti daca .l este sau nu cu mine4% (n &iua de a&i, raspunse batranul, datorita racelii noastre aproape universale !ata de s!anta noastra credinta in Domnul nostru (isus 'ristos, si a lipsei noastre de atentie !ata de lucrarile :roniei ale Dumne&eiesti in noi si !ata de partasia omului cu Dumne&eu, am ajuns atat de departe, incat se poate spune ca aproape am parasit adevarata viata crestina% -arturiile !intei cripturi ni se par acum de neintelesC cand, de pilda, prin #ura lui -oisi, Duhul !ant #lasuieste" i 0dam F$a va&ut pre Domnul Dumne&eu umbland prin =ai 8c!% Aacerea 6"89, sau cand citim cuvintele apostolului :avel" 0m mers in 0haia, si Duhul Domnului nu a mers cu noiC ne$am intors in -acedonia, si Duhul Domnului a venit cu noi% (n!atisarea lui Dumne&eu catre om este mentionata de mai multe ori, in alte pasaje ale !intei cripturi% De aceea unii oameni spun" 0ceste pasaje sunt de neinteles% .ste intr$adevar cu putinta ca oamenii sa il vada pe Dumne&eu atat de limpede4 Dar nu este nimic de neinteles aici% 0ceasta neputinta de a intele#e se datorea&a !aptului ca ne$am indepartat de simplitatea cunoasterii crestine ori#inale% ub prete/tul educatiei, am ajuns la o asemenea i#noranta,

incat lucrurile pe care stramosii nostri le$au inteles asa de usor, noua ni se par aproape de neconceput% Chiar si intr$o convorbire obisnuita, ideea aparitiei lui Dumne&eu printre oameni nu parea ciudata% 0st!el, cand prietenii l$au certat pe (ov pentru hula impotriva lui Dumne&eu, el le$a raspuns" Cum poate !i asa cand eu simt Duhul Domnului in su!larea mea4 8c!% (ov 2D"69% 0dica, Cum as putea sa (l hulesc pe Dumne&eu cand Duhul !ant sta cu mine4 Daca l$as !i hulit pe Dumne&eu, Duhul !ant s$ar !i departat de la mineC dar privitiB (i simt su!larea in narile mele% e &ice ca 0vraam si (acov F$au va&ut pe Domnul si au stat de vorba cu .l in acelasi !el, si ca (acov chiar s$a luptat cu .l% -oisi si toti oamenii care erau cu el F$au va&ut pe Dumne&eu atunci cand a primit de la .l tablele le#ii, in muntele inai% <n stalp de nori si un stalp de !oc, sau cu alte cuvinte, harul vadit al Duhului !ant, i$au calau&it pe oamenii Domnului in pustie% @amenii nu l$au va&ut pe Dumne&eu si harul Duhului au !ant in timp ce dormeau, in vise, sau in in!lacararea unei ima#inatii de&ordonate, ci in realitate si tre&vie% 0m devenit atat de neatenti la lucrarea mantuirii noastre, incat interpretam #resit si multe alte cuvinte din !anta criptura, si asta pentru ca nu cautam harul Domnului, si pentru ca, in mandria mintilor noastre, nu ii in#aduiam sa se salasluiasca in su!letele noastre% De aceea nu avem adevarata luminare de la Domnul, pe care .l o trimite in inimile oamenilor care !laman&esc si insetea&a pro!und dupa dreptatea sau s!intenia a% -ulti talcuiesc versetul din )iblie Dumne&eu a su!lat su!lare de viata in !ata lui 0dam, intaiul$&idit, cel ce a !ost !acut de .l din tarana, cum ca pana in acel moment nu era nici su!let omenesc, nici duh in 0dam, ci e/ista doar trupul !acut din tarana% 0ceasta talcuire este #resita, pentru ca Domnul l$a &idit pe 0dam din tarana, asa cum descrie !antul 0postol :avel" (ntre# duhul vostru, si su!letul, si trupul sa se pa&easca, !ara de prihana, intru venirea Domnului nostru (isus 'ristos% 81 +esaloniceni >"269% i toate acesta parti ale !irii noastre au !ost !acute din tarana, si 0dam nu a !ost &idit mort, ci o !iinta lucratoare, ca toate !apturile Domnului ce vietuiesc pe pamant% (mportant este lucrul ca daca Domnul Dumne&eu nu ar !i su!lat dupa aceea in !ata sa, aceasta su!lare de viata $ adica harul Domnului Dumne&eului nostru !antul Duh, Care purcede din +atal, sade in Aiul si este trimis in lume de dra#ul Aiului $ 0dam ar !i ramas !ara !antul Duh in el% !antul Duh e Cel care F$a inaltat pe 0dam la demnitatea dumne&eiasca% Desi desavarsit, el a !ost !acut si superior celorlalte !apturi ale Domnului, ca o incununare a &idirii pe pamantC el ar !i !ost ca toate celelalte !apturi, care desi au un trup, su!let si duh, !iecare dupa !elul sau, nu au pe !antul Duh intr$insele% Dar cand Domnul Dumne&eu a su!lat in !ata lui 0dam su!larea de viata, atunci, dupa cuvintele lui -oisi" 0dam s$a !acut !iinta vie 8Aacerea 2"D9, adica plinit si asemenea lui Dumne&eu in toate !elurile, si ca .l, pururea nemuritor% 0dam era imun la actiunea elementelor, in asa masura, incat apa nu il putea ineca, !ocul nu il putea arde, pamantul nu il putea in#hiti in adancurile sale, si va&duhul nu ii putea !ace rau in nici un !el% +oate ii erau supuse, el !iind cel iubit de Dumne&eu, ca imparatul si stapanul &idirii, si toate il priveau ca pe incununarea desavarsita a !apturilor Domnului% 0dam a !ost !acut atat de intelept de aceasta su!lare de viata, care a !ost su!lata in !ata sa de bu&ele &iditoare a lui Dumne&eu,

Aacatorul si tapanitorul a toate, incat nu a e/istat si probabil nu va mai e/ista om mai intelept si mai inteli#ent decat el, vreodata pe pamant% Cand Domnul i$a poruncit sa dea nume tuturor !apturilor, el a dat !iecareia un nume care$i e/prima pe deplin toate calitatile, puterile si insusirile daruite de Dumne&eu atunci cand a &idit$o% Ca re&ultat al acestui dar, al harului dincolo de !ire al lui Dumne&eu, care i$a !ost daruit prin su!larea de viata, 0dam putea sa (l vada, sa (l intelea#a pe Dumne&eu umbland in =ai, sa (i priceapa vorbele, sa intelea#a convorbirile s!intilor in#eri, limbile tuturor !iarelor, pasarilor si reptilelor si tot ceea ce ne este acum ascuns, noua !apturilor ca&ute si pacatoase% +oate acestea ii erau !oarte vadite lui 0dam, inainte de caderea sa% Domnul Dumne&eu i$a dat si .vei aceeasi intelepciune, tarie, putere nemar#inita si toate celelalte insusiri bune si s!inte% .l nu a &idit$o din tarana, ci din coasta lui 0dam, in .denul incantarii, =aiul pe care .l l$a ase&at in mijlocul pamantului% :entru ca ei sa poata mereu sa pastre&e cu usurinta insusirile nemuritoare, dumne&eiesti si desavarsite ale acestei su!lari de viata, Dumne&eu a ase&at in mijlocul #radinii pomul vietii, cu roade in&estrate de intrea#a esenta si plinatate a su!larii ale dumne&eiesti% Daca nu ar !i pacatuit, 0dam si .va, precum si toti urmasii lor, ar !i putut sa manance mereu din roadele pomului vietii si, ast!el, sa pastre&e de$a pururea puterea datatoare de viata a harului dumne&eiesc% .i ar !i putut, de asemenea, sa$si pastre&e pururea toate puterile trupului, su!letului si duhului lor intr$o stare de nemurire si tinerete vesnica, si ar !i putut continua, in aceasta stare a lor de nemurire si !ericire, pentru totdeauna% (n pre&ent, insa, ne este #reu chiar si sa ne inchipuim un asemenea har% Dar prin #ustarea din pomului cunostiintei binelui si a raului P care a !ost inainte de vreme si impotriva poruncii lui Dumne&eu P ei au invatat osebirea dintre bine si rau si au !ost supusi tuturor consecintelor de dupa nerespectarea poruncii Domnului% 0poi, au pierdut acest dar nepretuit al harului Duhului lui Dumne&eu, pentru ca, pana la venirea in lume a lui Dumne&eu$omul, (isus 'ristos, inca nu era 8dat9 Duhul, pentru c; (isus Knc; nu !usese preasl;vit 8(oan D"6?9% +otusi aceasta nu inseamna ca Duhul lui Dumne&eu nu era in lume deloc, ci doar ca pre&enta a nu era atat de vadita% e mani!esta doar e/terior, si doar semnele pre&entei ale in lume au !ost cunoscute de oameni% 0st!el, de pilda, multe taine le#ate de mantuirea ce va veni a neamului omenesc i$au !ost descoperite atat lui 0dam cat si .vei, dupa caderea lor% Fui Cain, in ciuda lipsei de cinstire si a neascultarii sale, i$a !ost usor sa intelea#a vocea care purta harul si dumne&eirea, in cuvintele acu&atoare% 3oe a vorbit cu Dumne&eu% 0vraam F$a va&ut pe Dumne&eu si &iua a si s$a bucurat 8in (oan 8">79% 'arul Duhului !ant lucrand e/terior se mai re!lecta in toti proorocii 5echiului +estament si in s!intii (srailului% Dupa aceea, iudeii au intemeiat scoli prorocesti anume, in care !ii proorocilor erau invatati sa deosebeasca semnele mani!estarii lui Dumne&eu sau a (n#erilor, si sa distin#a lucrarile Duhului !ant de !enomenele naturale obisnuite, ale vietii pamantesti lipsita de har% imeon, care F$a tinut pe Dumne&eu in bratele sale, bunicii lui 'ristos, (oachim si 0na, si nenumarati alti slujitori ai lui Dumne&eu au avut parte mereu de di!erite aparitii dumne&eiesti, descoperiri, si au au&it voci, care au !ost

insotite de intamplari minunate vadite% Cu toate ca nu cu aceeasi tarie ca la poporul lui Dumne&eu, pre&enta Duhului lui Dumne&eu a lucrat totusi si in pa#anii care nu$F cunosteau pe adevaratul Dumne&eu, pentru ca, chiar si printre acestia, Dumne&eu a #asit oamenii alesi% De pilda, au e/istat !ecioarele$prorocite pe nume sibile, care si$au inchinat !ecioria unui Dumne&eu necunoscut, dar lui Dumne&eu, Widitorul lumii, atotputernicul ocarmuitor al universului, asa cum era conceput .l de pa#ani% Cu toate ca !iloso!ii pa#ani au ratacit si in intunericul necunoasterii lui Dumne&eu, totusi, ei au cautat adevarul, care este iubit de Dumne&eu% Din pricina acestei cautari placute lui Dumne&eu, ei s$au putut bucura de Duhul Domnului% e spune ca neamurile care nu$F cunosc pe Dumne&eu indeplinesc din !ire cerintele le#ii si !ac ceea ce este placut Fui 8c!% =omani 2"1E9% Domnul lauda ast!el adevarul, caci spune .l insusi despre acesta, prin !antul Duh" 0devarul din pamant a rasarit si dreptatea din cer a privit% 8:salmul 8E"1218>"1129% Deci ve&i, iubitorul de Dumne&eu, atat la s!antul popor iudeu, un popor iubit de Dumne&eu, cat si la pa#anii care nu$F cunosteau pe Domnul, s$a pastrat o cunostinta despre Dumne&eu P ast!el, !iul meu, cu o intele#ere limpede si rationala a !elului in care lucrea&a Domnul Dumne&eul nostru !antul Duh in om, si cu ajutorul simtamintelor noastre launtrice si e/terioare, ne putem incredinta ca aceasta este cu adevarat lucrarea Duhului, si nu o ama#ire a vrajmasului% 0st!el a !ost, de la caderea lui 0dam, pana la venirea in lume a Domnului nostru (isus 'ristos, in trup% Aara aceasta constienti&are perceptibila a lucrarilor !antului Duh, care a !ost pastrata mereu in !irea omeneasca, oamenii nu ar !i putut sti cu si#uranta ca rodul samantei !emeii, care !usese !a#aduit lui 0dam si .vei, a venit in lume sa &drobeasca capul sarpelui% 8Aacerea 6"1>9% Fa urma, !antul Duh i$a prevestit !antului imeon, care avea atunci 7> de ani, taina &amislirii !ecioresti si a nasterii lui 'ristos din prea$curata si pururea Aecioara -aria% Dupa aceea, dupa ce a trait prin harul !antului Duh al Domnului vreme de trei sute de ani, in cel de$al 67>$lea an al vietii sale, el a #rait deschis in templul Domnului" stia cu si#uranta, datorita darului !antului Duh, ca acesta este cu adevarat 'ristos, -antuitorul lumii, a Carui &amislire si nastere dincolo de !ire, din !antul Duh, i$a !ost pre&isa de un in#er, cu 600 de ani inainte% i mai a !ost si !anta 0na, o proorocita, !iica lui Aanuil, care de la vaduvie ($a slujit Domnului Dumne&eu, in templul au, vreme de 80 de ani, si care era cunoscuta ca o vaduva dreapta, o slujitoare curata a lui Dumne&eu, prin darurile deosebite ale harului pe care le$a primit% i ea a anuntat ca .l este cu adevarat -esia, Care !usese !a#aduit lumii, adevaratul 'ristos, Dumne&eu si @m, (mparatul lui (srail, Care a venit sa mantuiasca pe 0dam si intrea#a omenire% Dar cand Domnul nostru (isus 'ristos a implinit intrea#a lucrare a mantuirii, dupa (nvierea a, a su!lat asupra 0postolilor, a restaurat su!larea de viata pe care o pierduse 0dam, si le$a dat lor acelasi har al :rea !antului Duh al lui Dumne&eu de care s$a bucurat 0dam% Dar asta nu a !ost tot% Fe$a mai spus ca este mai bine, pentru ei, ca .l sa mear#a la +atal, pentru ca daca nu s$ar duce, Duhul n$ar mai veni in lume% Dar daca .l,

'ristosul, se duce la +atal, (l va trimite pe 0cesta in lume, si .l, -an#aietorul, ii va indruma pe ei si pe toti ceilalti ce le vor urma invataturile intru deplinatatea adevarului, si le va aminti tot ce le$a spus .l pe cand era inca in lume% Ce a !ost apoi !a#aduit a !ost har peste har 8(oan 1"179% 0poi, in &iua =usaliilor, .l le$a trimis in mod solemn, intr$un vant puternic, !antul Duh, in chipul unor limbi de !oc, care i$au luminat pe !iecare dintre ei, au intrat intru ei si i$au umplut de puterea ar&atoare a harului dumne&eiesc, care su!la ca si cu roua si lucrea&a cu bucurie in su!letele care iau parte la puterile si !aptele sale 8Aapte 29% i acest har ar&ator al !antului Duh, care ne este dat noua tuturor, celor credinciosi in 'ristos, prin +aina !antului )ote&, este pecetluit prin +aina -irun#erii pe partile osebite ale trupului nostru, dupa cum este randuit de catre !anta )iserica, pastratoare vesnica a acestui har% e spune" :ecetea darului !antului Duh% :e ce ne punem noi pecetea, (naltimea ta, daca nu pe vasele care contin niste comori !oarte pretioase4 Dar ce poate !i mai important si mai pretios pe pamant, decat darurile !antului Duh, care ne sunt trimise de sus, in +aina !antului )ote&4 0cest har al bote&ului este atat de mare si atat de indispensabil, atat de trebuitor pentru om, incat nici chiar un eretic nu este lipsit de acesta pana la moarteC adica, pana la s!arsitul perioadei hotarate de pronia dumne&eiasca, ca o incercare de$o viata a omului pe pamant, pentru a se vadi ce va putea savarsi acesta 8in timpul acestei perioade care i$a !ost daruita de Dumne&eu9 cu mijloacele puterii harului, care i$a !ost dat de sus% i daca nu am pacatui niciodata dupa bote&, ar trebui sa ramanem pentru totdeauna s!inti ai Domnului, s!intiti, neprihaniti si liberi de toata necuratia trupului si a su!letului% Dar problema este ca noi crestem in statura, dar nu crestem in har si in cunoasterea lui Dumne&eu, asa cum a sporit Domnul nostru (isus 'ristosC din contra, ajun#em incetul cu incetul din ce in ce mai ticalosi si pierdem harul :rea$ !antului Duh al lui Dumne&eu, devenind pacatosi in di!erite #rade, si oameni !oarte pacatosi% Dar daca un om este starnit de intelepciunea lui Dumne&eu Carele cauta mantuirea noastra si imbratisea&a totul, si daca reuseste sa$si inchine cele dintai ceasuri ale &ilei lui Dumne&eu si sa se pa&easca pentru a$( #asi mantuirea vesnica, atunci, in ascultarea #lasului sau, trebuie sa se &oreasca a darui o pocainta adevarata, pentru toate pacatele sale, si trebuie sa lucre&e virtutile ce se opun pacatelor !aptuite% 0tunci, prin virtutile !aptuite pentru 'ristos, va dobandi !antul Duh Care lucrea&a intru noi si asea&a intru noi (mparatia lui Dumne&eu% Cuvantul lui Dumne&eu nu spune in &adar" (mparatia lui Dumne&eu este inauntrul vostru% 8Fuca 1D"219 si ca se ia prin straduinta si cei ce se silesc pun mana pe ea% 8-atei 11"129% 0cestia sunt oamenii care, in po!ida le#aturilor pacatului care ii incatusea&a si 8prin violenta lor si impin#andu$i spre noi pacate9 ii impiedica sa vina la .l, -antuitorul nostru, cu pocainta desavarsita, spre a se intele#e cu .l, se straduiesc sa$si rupa aceste le#aturi, s!idand toata puterea lanturilor pacatelor P asemenea oameni apar la s!arsit inaintea !etei Domnului, !iind prin harul au mai albi decat &apada% 5eniti sa ne judecam, &ice Domnul% De vor !i pacatele voastre cum este purpura, ca &apada le voi albi% 8(saia 1"189% 0st!el de oameni au !ost va&uti odata de s!antul prooroc (oan +eolo#ul imbracati in vestminte albe 8adica, in vestminte ale dreptatii9 si avand in mana ramuri de !inic 8ca

semn al biruintei9, cantandu$i Domnului o cantare minunata" 0liluia% i nimeni nu putea imita !rumusetea cantarii lor% <n (n#er al Domnului a spus despre ei" 0cestia sunt cei ce vin din stramtorarea cea mare si si$au spalat vestmintele lor si le$au !acut albe in san#ele -ielului% 80pocalipsa D"?$1E9% 0u !ost spalate cu su!erintele lor si au !ost !acute albe, prin impartasirea cu +ainele preacurate si datatoare de viata, ale +rupului si an#elui -ielului celui prea$curat si !ara de pata P 'ristos P Care a !ost jert!it mai inainte de toti vecii, din propria a voie, spre mantuirea lumii, si Care este jert!it si impartit pana in &iua de a&i, si nu se s!arseste niciodata 8in +aina (mpartasaniei9% :rin !intele +aine ni se da mantuirea vesnica si nebiruita ca o incredintare spre viata vesnica, ca un raspuns bun la in!ricosatoarea a Judecata si ca un inlocuitor de pret dincolo de intele#erea noastra, pentru acel rod al :omului 5ietii de care ar !i vrut sa o lipseasca potrivnicul omenirii, Fuci!er, cel ca&ut din ceruri% Desi vrajmasul si diavolul a ama#it$o pe .va, si 0dam a ca&ut impreuna cu ea, totusi Domnul nu numai ca le$a dat un -antuitor in rodul samantei !emeii, Care a calcat cu moartea pe moarte, dar ne$a si dat tuturor in !emeie, :ururea Aecioara -aria, -aica lui Dumne&eu, care &drobeste capul sarpelui in ea si in toata omenirea, o pururea mijlocitoare catre Aiul ei si Dumne&eul nostru, precum si o ru#atoare nebiruita si neincetata chiar si pentru cei mai de&najduiti pacatosi% De aceea -aica Domnului este numita Q=ana a Diavolilor, caci nu este cu putinta pentru un diavol sa distru#a un om, atata vreme cat omul insusi a cerut ajutorul -aicii Domnului%

'0=<F . +. F<-(30

i trebuie sa e/plic mai departe, (naltimea ta, deosebirea intre lucrarile !antului Duh, Care salasluieste in chip tainic in inimile celor cred in Domnul Dumne&eul si -antuitorul nostru (isus 'ristos, si lucrarile intunecimii pacatului, care la propunerea si indemnul diavolului, se !aptuiesc pradalnic in noi% !antul Duh ne aminteste cuvintele Domnului nostru (isus 'ristos si intotdeauna lucrea&a biruitor cu .l, bucurandu$ne inimile si calau&indu$ne pasii pe calea pacii, in timp ce duhul mincinos, diavolesc, lucrea&a in !elul opus Domnului, iar lucrarile sale in noi sunt ra&vratite, incapatanate si pline de po!ta carnii, po!ta ochilor si mandria vietii% i oricine traieste si crede in -ine nu va muri in veac% 8(oan 11"279% Cel ce are harul !antului Duh ca rasplata a dreptei credinte in (isus 'ristos, chiar daca, din pricina slabiciunii omenesti, su!letul sau ar muri pentru vreun pacat sau altul, totusi nu va muri pentru totdeauna, ci va !i ridicat prin harul Domnului nostru (isus 'ristos Care ia pacatul lumii 8(oan 1"2?9, si daruieste !ara de plata har peste har% Despre acest har, care s$a aratat intre#ii lumi si omenirii intru Dumne&eu$omul, se spune in .van#helie" (ntru .l era viata si viata era lumina oamenilor% 8(oan 1"E9C si mai apoi" i lumina luminea&a in intunericC si intunericul nu a cuprins$o niciodata% 8(oan 1">9% 0ceasta inseamna ca harul !antului Duh, care ne este dat la bote& in numele +atalui si al Aiului si al !antului Duh, in po!ida caderii omului in pacat, in po!ida intunericului care ne inconjura su!letul, nu incetea&a sa lumine&e in inimile noastre cu lumina dumne&eiasca 8care a e/istat din vremuri stravechi9 a meritelor de nepretuit ale lui 'ristos% (n ca&ul lipsei de pocainta a pacatosului, aceasta lumina a lui 'ristos stri#a catre +atal" 0vva, :arinteB 3u !ii suparat de aceasta lipsa de pocainta pana la s!arsit 8al vietii sale9% 0poi, la trecerea pacatosilor

pe calea pocaintei, ster#e pe deplin toate urmele pacatului din trecut si il imbraca, inca o data, pe !ostul pacatos, intr$un vestmant al nestricaciunii, tesut din harul !antului Duh% Dobandirea acestuia este scopul vietii crestine, ceea ce v$am e/plicat, iubitorule de Dumne&eu% 5a voi spune altceva, pentru a putea intele#e mai limpede ce inseamna harul lui Dumne&eu, cum poate !i recunoscut si cum lucrarile sale se mani!esta, in mod deosebit, in cei ce sunt luminati de acesta% 'arul !antului Duh este lumina care il luminea&a pe om% (ntrea#a !anta criptura vorbeste despre aceasta% 0st!el, s!antul nostru parinte David a spus" Aaclie picioarelor mele este le#ea +a Ri lumina cararilor mele% 8:salmul 118"10>9, si De n$ar !i !ost le#ea +a #andirea mea, atunci as !i pierit intru neca&ul meu% 8:salmi 118"?29% Cu alte cuvinte, harul Duhului !ant care este e/primat in Fe#e, in cuvintele poruncilor Domnului, este !aclia si lumina mea% Daca acest har al !antului Duh 8pe care incerc sa il dobandesc cu atata #rija si ravna, incat cu#et la dreptele +ale judecati de sapte ori pe &i9 nu m$ar !i luminat in mijlocul intunericului #rijilor, care sunt de nedespartit de chemarea inalta a ran#ului meu imparatesc, de unde as putea primi o scanteie de lumina care sa$mi lumine&e drumul pe cararea vietii, ce este intunecata de reaua vointa a vrajmasilor mei4 De !apt, Dumne&eu a dovedit deseori, in !ata multor martori, in ce !el harul !antului Duh lucrea&a in oamenii pe care .l i$a s!intit si luminat cu marile ale insu!lari% 0mintiti$ va de -oisi dupa convorbirea sa cu Dumne&eu din muntele inai% .l stralucea atat de tare, cu o lumina atat de #ro&ava, incat oamenii nu se puteau uita la el% Chiar a !ost nevoit sa poarte un voal cand a aparut in public% 0mintiti$va chimbarea la Aata a Domnului, in -untele +abor% @ lumina mare F$a inconjurat si vestmintele Fui s$au !acut stralucitoare, albe !oarte, ca &apada 8-arcu ?"69, iar ucenicii ai au ca&ut cu !ata la pamant de !rica% (ar cand -oisi si (lie ( s$au alaturat in acea lumina, un nor i$a umbrit pentru a ascunde stralucirea luminii harului dumne&eiesc, care orbise ochii ucenicilor% 0st!el se in!atisea&a harul :rea$ !antului Duh al lui Dumne&eu, intr$o lumina nestricacioasa, tuturor celora care le de&valuie Dumne&eu lucrarea sa%