Modalități de prevenire și de combatere a comportamentelor neoneste în

universitate
Educația etică stă la baza relaționării dintre elevi și profesori, aceasta reprezentând
oglinda studentului pe parcusul anilor de facultate, ea bazându-se pe anumite valori
morale. Aceste valori stau la baza judecării acțiunilor, intențiilor, sentimentelor sau
gândurilor proprii și include lucruri considerate valoroase pentru comunitate, cum ar fi:
sinceritate, corectitudine, responsabilitate, integritate, respect. În aceeași ordine de idei,
codurile deontologice sunt importante pentru dezvoltarea comunității, deoarece profesiile
exercitate în mod individual (medic, psiholog, avocat) au rolul de a genera în sociatate
încredere față activitatea specialiștilor pe care o practică.

Una dintre probleme etice majore cu care se confruntă comunitatea academică este
problema plagiatului și reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, rezultatelor
sau textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute,
redându-le drept creație proprie. În plus, acesta este considerat o lipsă de cunoștințe
academice și este supus unor sancțiuni, cum ar fi: exmatricularea, suspundarea din
examen. Cunoașterea regulilor academice de către student este o obligație morală și
profesională, deoarece necunoscând normele pot apărea erori în diferite lucrări realizate
de către aceștia, iar plagiatul poate fi unul involuntar.

Acest comportament neonest poate fi generat de anumiți factori interni (personalitate,

motivație, anxietate) și externi (presiunea socială). Prin urmare, din punct de vedere al
factorilor interni, plagiatul poate fi determinat de faptul că studentul își dorește să obțină
note mari fără a face prea mult efort, de faptul că anxietatea de examinare îl copleșește, el
simțindu-se incapabil să realizaze o sarcină de unul singur, fiind astfel speriat de eșec.
Din punct de vedere al factorilor externi, acest comportament poate fi dat și de presiunea
celor din jur, a societății în care trăim, eșecul fiind văzut de către ceilalți ca o rușine,
subiectul fiind etichetat în diferite moduri neplăcute, care generează asupra individului
trăiri jenante, supărătoare. Totodată, presiunea timpului redă un alt factor care determină

24
individul să apeleze la plagiat, acesta alegând să prezinte o temă care nu îi aparține, fapt
datorat motivului că multe persoane nu au abilitățile necesare pentru a-și gestiona timpul.

În cazul în care acest comportament este susținut și realizat de către elev, valorile
morale ale acestuia sunt minime și evidențiază faptul că nu este un individ corect, este
lipsit de integritate și este nesincer atât față de el, cât și față de cadrele didactice. Drept
urmare, el trebuie să suporte consecințele Universității, codul de etică universitară
susținând o conduită adecvată și o funcționare armonioasă a raporturilor dintre membrii
comunității academice.

Din punctual meu de vedere, comportamentul neonest ar putea fi prevenit în mediul

educațional prin transmiterea și întărirea valorilor morale către elevi, prin prezentarea
consecințelor la care sunt expuși în cazul în care încalcă regulile și bineînțeles, prin
cunoașterea și prezentarea normelor din cadrul universității, al școlii.

25