Scale de masura 1. Scalele nominale caracterizeaza variabilele ale caror modalitati au exclusiv un scop descriptiv.

. Exemple : - sexul cu cele doua modalitati (masculin si feminin) ; - categoriile socioeconomice ; - raspunsurile la chestionare de tip da / nu (exista 2 modalitati da / nu) ; - etc. PROPRIETATI : 1. Modalitatile considerate sunt simple categorii ; 2. Nu exista nicio ierarhie intre acestea ; 3. Modalitatile identificate trebuie considerate echivalente . 2. Scale ordinale Se aplica la categorizarea modalitatilor variabilei studiate carora li se atribuie un ordin de marime. Proprietati : 1. Permite ordonarea modalitatilor de la cea mai mica la cea mai mare, de la cea mai slaba la cea mai puternica etc. 2. Exista 2 tipuri de scale ordinale : - cele in care modalitatile sunt ordonate se presupune ca exista o diferenta intre intensitatea raspunsurilor; - cele in care modalitatile formeaza un clasament ordinea este determinata de Reprezentari grafice: Colectarea datelor se face luand in considerare frecventele fiecarei modalitati. Frecventele cumulate se obtin insumand frecventele fiecarei modalitati. Dar, astfel se pierde tocmai informatia care distinge scalele nominale de scalele ordinale. Este vorba despre ordinea modalitatilor. Se prefera din aceasta cauza reprezentarea efectivelor cumulate. Reducerea categoriilor : raportul dintre ele.

La scalele ordinale se opereaza cu categorii ordonate. Din aceasta cauza este interzisa asimilarea a doua categorii separate de o modalitate intermediara. Frecventa modalitatilor asimilate este data de suma frecventelor modalitatilor fuzionate. 3. Scale de intervale Specific scalelor nominale si ordinale este faptul ca modalitatilor li se pot atribui numere care reprezinta coduri sau etichete. Ex. pot coda varsta cu 1 pentru varsta tanara, 2 pentru varsta mijlocie si 3 pentru varsta a treia. Prin urmare nu putem opera vreo operatie matematica pe acest tip de scala (de ex. sa calculam media aritmetica). La nivelul scalelor ordinale nu putem masura distantele intre modalitati. Ex. Specific scalelor de interval este faptul ca intervalele care separa doua modalitati successive sunt egale intre ele. Ex. Diferenta dintre 10 si 20 este egala cu diferenta dinte 86 si 96. La aceste scale toate operatiile matematice sunt acceptate. Exemple de scale de intervale : rezultate la examen, distanta, timpul etc. La nivelul scalelor de intervale se disting : Variabilele discrete daca numerele care corespund modalitatilor sunt intregi; Ex: Variabilele continue daca numerele care caracterizeaza scala sunt reale. Exemple: viteza, ritmul respiratiei etc. Alegerea scalei de masura : Alegerea scalei de masura depinde exclusiv de variabila folosita. Ex : pentru variabila sex poate folosi doar scala nominala. Pentru variabila rezultatele la un examenul X se pot folosi : - scala de intervale ; - scala ordinala : admis cu nota 5, admis cu nota 6,s.a.m.d ; - scala nominala dihotomica : admis, respins . In stiintele umane nu dispun de un aparat matematic, sau de un instrumentar care sa aprecieze diferentele. Ex : Ne intereseaza dinamica nivelului de anxietate intre doua persoane. Prima persoana inregistreaza o variatie intre 20 si 30 iar cea de a doua intre 95 si 105. Dinamica este similara din punct de vedere cantitativ, dar calitativ putem pune un semn de egalitate intre prima si a doua persoana ? Indicatorii tendintei centrale Media este o valoare care ar trebui sa fie egala cu celelalte valori ale seriei statistice daca acestea ar fi egale.

Mediana este valoarea care imparte o serie statistica ordonata in doua parti egale. Modulul este valoarea cea mai frecventa inregistrata intr-o serie statistica Media aritmetica pentru seria statistica simpla 1 (pentru seria 1) Mediana pentru seria statistica simpla 1 Me=4.5 Mediana pentru seria cu distributie de frecvente 1

Pentru seria 1

7<12

rezulta ca

, d=3, fcaim=frecventa cumulate anterior intervalului median=7, fMe=5

Media aritmetica pentru seria statistica simpla 2 (pentru seria 2) Mediana entru seria statistica simpla 2 Me=5

Mediana pentru seria cu distributie de frecvente 2

Pentru seria 2

7<9

rezulta ca

, d=2.6, fcaim=frecventa cumulate anterior intervalului median=3, fMe=6

Modulul Modulul este definite ca valoarea cea mai frecventa intr-o serie statistica Pentru seria 1 evidentiem o serie plurimodala; valorile 2, 3, 4, 5, 6 se inregistreaza de cate 2 ori (fiecare). Pentru seria 2 evidentiem o serie bimodala : valorile 4 si 7 se inregistreaza de cate 3 ori.