Capitolul III

Factorii care influen]eaz\ m\rimea profitului sunt:

z pre]ul [i costul — profitul cre[te dac\ pre]ul cre[te sau dac\ scade costul;
z volumul, structura [i calitatea produc]iei — `n general, cre[terea produc]iei
[i îmbun\t\]irea structurii [i a calit\]ii ei au ca efect cre[terea profitului;
z viteza de rota]ie a capitalului — din momentul avans\rii capitalului [i pân\
când se ob]ine profit trece o anumit\ perioad\ de timp, în care se
deruleaz\ diferite opera]ii de produc]ie: aprovizionare, fabrica]ie, des-
facere etc.; parcurgerea acestui interval de timp reprezint\ o rota]ie a ca-
pitalului; viteza de rota]ie a capitalului este num\rul de rota]ii efectuate
într-o perioad\ de timp, de obicei un an; cu cât viteza de rota]ie a capi-
talului este mai mare, cu atât profitul total este mai mare;
z m\rimea salariilor, a rentei [i a dobânzii — profitul se calculeaz\ ca dife-
ren]\ între încas\ri [i cheltuieli. Pentru produc\tor, salariile pl\tite
lucr\torilor, renta [i dobânzile la credite reprezint\ cheltuieli, pe care le
scade din încas\ri; cre[terea salariilor, a rentei [i a dobânzilor are drept
consecin]\ reducerea profitului.

Profitul este venitul produc\torului care investe[te capital.

Profitul este un venit la fel ca [i salariul îns\, spre deosebire de salariu, revi-
ne posesorului de capital, care î[i asum\ riscul ini]ierii unei activit\]i economice.
Principalele forme de venit sunt:
z salariul, care revine posesorului for]ei de munc\;
z renta, care revine posesorului de teren agricol, construc]ii, cl\diri etc.;
z dobânda, care revine posesorului de disponibilit\]i b\ne[ti;
z profitul, care revine posesorului de capital.

Profitul este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor personale ale produc\-

torului [i ale familiei sale precum [i pentru l\rgirea produc]iei.
În concluzie, profitul este un indicator sintetic al activit\]ii economice, al efi-
cien]ei [i utilit\]ii ei. Motiva]i de dorin]a de a ob]ine profit, produc\torii î[i asu-
m\ riscurile ini]ierii unor activit\]i economice [i economisesc resurse. În plus,
în condi]ii de eficien]\, societatea va putea aloca resurse [i pentru dezvoltarea
diferitelor activit\]i sociale necesare [i utile, dar care nu au caracter economic.
Conceptele-cheie ale lec]iei:
z cost total [i unitar z cost marginal
z cheltuieli materiale [i salariale z profit
z cost fix [i variabil z rentabilitate

52
 Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional

Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Costurile fixe medii nu se modific\ în func]ie de produc]ie.
b. Atunci când produc]ia este zero, costul produc]iei este zero.
c. Costul unitar nu poate fi niciodat\ egal cu costul variabil mediu.
d. Costul total nu poate fi niciodat\ egal cu costul variabil.
e. Dintre dou\ activit\]i, care aduc întreprinz\torilor acela[i profit, este mai rentabil\
cea în care se deruleaz\ o cifr\ de afaceri mai mare.
2. O firm\ folose[te capital în valoare de 25 000 u.m., din care 40% reprezint\ capital
circulant. Rata de amortizare a capitalului fix este 10% pe an.
S\ se determine valoarea capitalului fix consumat într-un an [i durata de func]ionare
a capitalului fix.
3. O firm\ are urm\toarele cheltuieli anuale: chirie, 12 000 u.m.; între]inerea cl\dirii,
6 000 u.m.; materii prime [i materiale, 24 000 u.m.; combustibil, energie, ap\ tehno-
logic\, 12 000 u.m.; salariile lucr\torilor din sec]ii, 24 000 u.m.; salariile lucr\torilor din
compartimentul administrativ, 6 000 u.m. Firma utilizeaz\ capital fix `n valoare de
120 000 u.m. cu durata de func]ionare de 20 de ani.
Calcula]i:
a. cheltuielile materiale [i salariile;
b. costul fix, costul variabil [i costul total;
c. costul marginal, când produc]ia cre[te de la 5 000 la 5 500 de piese pe an, iar cos-
turile variabile se modific\ în aceea[i propor]ie cu produc]ia;
d. profitul total al firmei [i rata profitului (la încas\ri [i la costul ini]ial) dup\ cre[terea
produc]iei, dac\ pre]ul de vânzare al pieselor produse este 22 u.m.
Ce consecin]e are cre[terea produc]iei asupra profitului total [i asupra rentabilit\]ii
firmei?
4. Costul total al unei firme se exprim\ prin func]ia urm\toare:
CT = 100 + 10Q + 15Q², unde Q este produc]ia. Reprezenta]i grafic costul fix, cos-
tul variabil [i costul total corespunz\toare acestei func]ii.
5. Costul fix mediu scade cu 5 u.m., iar cel variabil mediu cre[te cu 5 u.m. Cum se mo-
dific\ CF, CV, CT, CTM, Cmg? Explica]i modificarea costului marginal, folosind graficele.
6. Raportul dintre costul variabil [i costul fix este 2/3, iar profitul este egal cu costul
variabil. Ce mas\ [i rat\ a profitului (la `ncas\ri) realizeaz\ o firm\ ale c\rei `ncas\ri sunt
de 14 000 u.m.?
R\spunsuri: 2. Kf consumat/an = 1 500 u.m., T = 10 ani; 3. a. Cm = 60 000 u.m., Cs = 30 000 u.m.;
b. CF = 30 000 u.m., CV = 60 000 u.m., CT = 90 000 u.m.; c. Cmg = 12 u.m.; d. P r = 20 000 u.m.,
0
Pr = 25 000 u.m.; Rpr /QP = 18,18%; Rpr /CT = 22,22%; Rpr /QP = 20,66%; Rpr /CT = 26,04%;
1 0 0 1 1
5. CFct, CVD, CT ct, CTM ct, CmgD; 6. 4 000 u.m.; 28,57%.

53
Capitolul III

4 Oferta
Oferta reprezint\ cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care pro -
duc\torii pot [i sunt dispu[i s\ o produc\ [i s\ o vând\ `ntr-o anumit\
perioad\ de timp, `n func]ie de pre]urile existente.

Astfel definit\, oferta exprim\ cantitatea `n care un produs este oferit pe

pia]\ la diferite pre]uri posibile, dac\ ceilal]i factori r\mân constan]i. Aceasta
ne arat\ cantitatea `n care produc\torii vor oferi un anumit produs `n func]ie
de pre]ul pl\tit.

A. Legea ofertei
~ntre pre] [i cantitatea ofertei exist\ o rela]ie direct\.

Atunci când pre]ul unui bun scade, dac\ alte condi]ii nu se schimb\, canti-
tatea produs\ scade, iar când pre]ul unui bun cre[te, cantitatea produs\ cre[te.
La pre]uri mari, produc\torii vor produce [i vor oferi spre vânzare mai multe
produse decât atunci când pre]urile sunt mici. Acest fapt se explic\ prin aceea
c\, pentru produc\tor, un pre] mai mare `nseamn\, de fapt, un profit mai mare.
S\ revenim acum la produc\torul care produce [i vinde CD-uri.
Tabelul III.2 — Oferta de CD-uri
Pre]ul unui CD (u.m.) 50 40 30 20 10
Cantitatea oferit\ (num\r de CD-uri) `ntr-o lun\ 5 4 3 2 1

P Din Tabelul III. 2, reiese c\, pe m\-

50 sur\ ce pre]ul la care se vinde un CD
O
cre[te, produc\torul va produce CD-uri
40 `n cantit\]i tot mai mari. La pre]uri de
vânzare mari, producerea CD-urilor
30
devine o activitate profitabil\.
20 Grafic, rela]ia dintre pre]ul unui
bun [i cantitatea oferit\ pe pia]\
10 (legea ofertei) se reprezint\ ca `n
0
Figura III.4.
1 2 3 4 5 Q Din grafic se observ\ c\ produ-
Fig. III.4 — Oferta c\torul va produce o cantitate mai

54
 Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional

mare dintr-un anumit produs, dac\ pre]ul acestuia cre[te, [i invers, va pro-
duce o cantitate mai mic\ dac\ pre]ul produsului respectiv scade.

B. Elasticitatea ofertei
Modul în care reac]ioneaz\ produc\torii la modificarea pre]ului
unui anumit produs reprezint\ elasticitatea ofertei în func]ie de pre].

Dac\ reac]ia produc\torilor la varia]ia pre]ului este puternic\, înregistrân-

du-se o cre[tere mare a cantit\]ii oferite de produc\tori, chiar la o cre[tere re-
lativ mic\ a pre]ului, oferta este considerat\ elastic\. Dimpotriv\, dac\ reac]ia
produc\torilor la varia]ia pre]ului este slab\, oferta este considerat\ inelastic\.
Pentru a determina gradul de elasticitate a ofertei pentru un bun oarecare,
se calculeaz\ coeficientul de elasticitate (Eof), care reprezint\ varia]ia can-
tit\]ii oferite pe pia]\ raportat\ la varia]ia pre]ului:
varia]ia cantit\]ii oferite (%) DQ (%) .
Eof = =
varia]ia pre]ului (%) DP (%)
Dac\ not\m: Q0 = cantitatea oferit\ ini]ial pe pia]\;
Q1 = cantitatea oferit\ pe pia]\ dup\ modificarea pre]ului;
P0 = pre]ul ini]ial;
P1 = pre]ul final, dup\ modificare, atunci:
DQ = Q1 – Q0 exprim\ varia]ia absolut\ a cantit\]ii oferite pe pia]\;
DQ
DQ (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite;
Q0
DP = P1 – P0 exprim\ varia]ia absolut\ a pre]ului;
DP
DP (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a pre]ului.
P0
Înlocuind în formula coeficientului de elasticitate, ob]inem:
DQ
Q (%) DQ
Q DPP .
Eof = = :
DPP (%) Q0 P0
Oferta este:
z elastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite pe pia]\ este
mai mare decât varia]ia procentual\ a pre]ului (Figura III.5). De exemplu,
dac\ la o varia]ie a pre]ului cu 5%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ cu 10%,
oferta este elastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:

55
Capitolul III

DQ
Q (%) 10%
Eof = = = 2 > 1;
DPP (%) 5%
z inelastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite pe pia]\
este mai mic\ decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 20%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ cu 10%, oferta
este inelastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:
DQ
Q (%) 10%
Eof = = = 0,5 < 1;
DPP (%) 20%
de elasticitate unitar\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite
z
pe pia]\ este egal\ cu varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 5%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ tot cu 5%, coefi-
cientul de elasticitate este 1:
DQ
Q (%) 5%
Eof = = = 1.
DPP (%) 5%
Coeficientul de elasticitate a ofertei este întotdeauna pozitiv (Eo > 0),
deoarece între pre] [i ofert\ exist\ o rela]ie direct\: cre[te pre]ul, cre[te [i
cantitatea oferit\ pe pia]\, scade pre]ul, scade [i cantitatea respectiv\.
Ofert\
P perfect
inelastic\ Cel mai important factor care influen-
]eaz\ elasticitatea ofertei în func]ie de
Eof =1
pre] este timpul. În timp, reac]ia produ-
Eof >1
Eof <1 c\torilor la modificarea pre]ului este mai
P1 puternic\, prin urmare, elasticitatea ofer-
tei este mai mare. Cre[terea cantit\]ii în
Ofert\
perfect
care un bun este oferit pe pia]\ se petre-
P0 elastic\ ce, de obicei, ca urmare a faptului c\ unii
produc\tori renun]\ s\ mai produc\
bunurile ale c\ror pre]uri r\mân acelea[i
[i încep s\ produc\ bunuri ale c\ror pre-
0 Q0 Q1 Q1 Q1 Q ]uri au crescut. Dar, luarea unor astfel de
(c) (b) (a)
decizii presupune timp.
Fig. III.5 — Elasticitatea ofertei

C. Modificarea ofertei
Oferta depinde [i de al]i factori non-pre] printre care: pre]urile resurselor
de produc]ie, condi]iile tehnice de produc]ie, pre]urile altor bunuri, num\rul
produc\torilor.

56
 Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional

~n analiza anterioar\ nu am luat `n considerare influen]a acestor factori asu-

pra cantit\]ii oferite, deoarece am presupus c\ ei r\mân constan]i. ~n realitate
`ns\, pre]urile, condi]iile tehnice sau num\rul produc\torilor se modific\ [i, oda-
t\ cu acestea, se va modifica [i oferta pe pia]\.
Pre]urile resurselor de produc]ie afecteaz\ costul produc]iei: dac\ pre]urile
pl\tite de produc\tori pentru resursele pe care le utilizeaz\ sunt mai mari, cos-
tul produc]iei va fi mare [i oferta scade. Invers, dac\ pre]urile resurselor de pro-
duc]ie sunt mici, costul produc]iei se reduce [i oferta cre[te.
Condi]iile tehnice de produc]ie influ-
en]eaz\ nivelul productivit\]ii. ~mbun\t\-
]irea lor determin\ cre[terea produc]iei pe
unitatea de resurse consumate, ceea ce,
`n condi]iile unor pre]uri date ale resur-
selor de produc]ie, `nseamn\ o reducere a
costului [i, deci, o cre[tere a ofertei.
Pre]urile celorlalte bunuri influen]eaz\ [i ele oferta unui anumit produs. Pro-
duc\torii sunt atra[i spre acele domenii de activitate `n care pre]urile sunt mari.
Cre[terea pre]urilor unor produse `i poate determina pe produc\tori s\ abando-
neze domeniul lor de activitate [i s\ ini]ieze alte activit\]i mai profitabile. De
exemplu, dac\ pre]ul pantofilor cre[te, este posibil ca un produc\tor de m\nu[i
de piele s\ se decid\ s\ produc\ pantofi.
Dac\ num\rul produc\torilor este mare, cantitatea oferit\ pe pia]\ va fi ma-
re. Cre[terea num\rului de produc\tori determin\ cre[terea ofertei, dup\ cum
sc\derea num\rului de produc\tori P
are ca efect sc\derea ofertei. O2 O0 O1

Analizând graficul (Figura III.6),

rezult\ c\ modificarea pre]urilor
resurselor de produc]ie, a condi]iilor
tehnice de produc]ie, a pre]urilor
altor bunuri sau a num\rului produ-
c\torilor determin\ modificarea
Q
ofertei, care va cre[te sau va sc\dea. 0
Fig. III.6 — Modificarea ofertei

Conceptele-cheie ale lec]iei:

z oferta z oferta inelastic\
z oferta elastic\

57
Capitolul III

Sarcini de lucru
1. Reprezenta]i grafic rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea oferit\, precum [i mo-
dificarea ofertei ca urmare a modific\rii num\rului de produc\tori pe pia]\.

2. Explica]i rela]ia dintre pre]ul resurselor de produc]ie, costul de produc]ie [i ofera unui
bun pe pia]\.
a. Da]i un exemplu care s\ ilustreze aceast\ rela]ie.
b. Reprezenta]i grafic situa]ia exemplificat\.

3. Pre]ul unu bun cre[te de la 10 lei la 12 lei. Acest fapt determin\ cre[terea cantit\]ii
oferite pe pia]\ cu 10%.
Ce fel de ofert\ exist\ pe pia]\?
Reprezenta]i grafic.

4. La pre]ul de 10 lei/buc., cantitatea oferit\ intr-un bun este de 250 de buc\]i.

Cre[terea pre]ului cu 15% va determina produc\torii s\ m\reasc\ produc]ia.
Cât de mare va fi cantitatea oferit\ pe pia]\ dac\ elasticitatea ofertei este de 1,5?

5. Cre[terea pre]ului unui bun de la 20 u.m. la 25 u.m., determin\ cre[terea cantit\]ii

`n care bunul este oferit pe pia]\ de la 1 000 de buc\]i [i la 1 400 de buc\]i.
Care este coeficientul de elasticitate a ofertei?

6. Oferta unui bun se exprim\ prin func]ia O = 10 + 2P. Calcula]i coeficientul de elas-
ticitate la pre] [i reprezenta]i grafic aceast\ ofert\, dac\ pre]ul cre[te de la 2 u.m. la
2,5 u.m.

7. Reprezenta]i grafic situa]iile urm\toare:

a. Gripa aviar\ a decimat p\s\rile fermierilor; 20% dintre fermele avicole [i-au redus
activitatea.
b. Produc\torii de ciocolat\ cump\r\ untul la un pre] mai mare.
c. În construc]ii, se folose[te o nou\ tehnologie de fabrica]ie. Eficien]a lucr\rilor a
crescut cu 10%.
d. Se scumpe[te energia electric\. Produc\torii din industria alimentar\ vor avea cos-
turi mai mari.
e. Se scumpe[te benzina. Transportul în comun va fi afectat.

R\spunsuri: 3. Eof < 1; 4. 306,25; 5. 1,6; 6. Eo = 2/7.

58