APLICAREA ALGEBREI LINIARE LA REZOLVAREA UNOR PROBLEME

CU CONȚINUT ECONOMIC
Bordan Valeriu, dr., conf.univ.
Catedra Algebră, geometrie și topologie, UST
După cum se cunoaşte, matricea de dimensiunea 𝑚 × 𝑛 reprezintă un tabel
alcătuit din m linii şi n coloane, în care sunt aranjate elementele unei mulțimi
arbitrare din 𝑚 ∙ 𝑛 elemente.
Matricele au o largă aplicaţie atât în matematică, cât şi în rezolvarea
problemelor din alte domenii: fizică, geodezie, economie, etc. Cu ajutorul matricelor
putem scrie compact diferite date, sisteme de ecuaţii liniare sau ecuaţii diferenţiale,
etc. În cazul sistemelor numărul de ecuaţii corespunde numărului de linii, iar numărul
de necunoscute corespunde numărului de coloane. Dacă sistemul de ecuaţii liniare
este scris cu ajutorul matricelor, atunci rezolvarea lui se reduce la efectuarea
operaţiilor asupra matricelor.
Noţiunea de matrice, dar şi algebra matricială ca disciplină matematică, are o
importanţă mare pentru economişti. Aceasta se datorează faptului că o parte mare a
modelelor matematice ale obiectelor şi proceselor economice se scriu într-o formă
compactă cu ajutorul matricei. Cu ajutorul matricei e comod de scris anumite
dependenţe economice.
Ca exemplu, considerăm următorul tabel în care sunt incluse resursele de
producere în anumite ramuri ale economiei (în unităţi convenţionale):
Resursele Ramurile economiei
Industria uşoară Industria alimentară
Energia electrică 8,2 7,5
Gaze naturale 4,3 5,6
Resurse umane 5,5 6,1

Datele din tabel pot fi scrise mai compact, utilizând matricea de distribuire a
8,2 7,5
resurselor după ramurile de producere: 𝐴 = (4,3 5,6).
5,5 6,1
În această matrice elementul 𝑎22 = 5,6 arată ce cantitate de gaze naturale
utilizează industria alimentară, iar elementul 𝑎31 = 5,5 arată resursele umane (în sute
de mii de oameni, de exemplu) angajați în industria alimentară, etc. În continuare
analizăm următoarea problemă.
Problema 1. O întreprindere produce trei tipuri de articole A1, A2, A3, pentru care se
folosește materie primă de două tipuri M1, M2. Cantitățile de materie primă utilizată la

1
 5 6
producere sunt caracterizate de matricea 𝐴 = ( 8 2), unde fiecare element 𝑎𝑖𝑗(𝑖 =
1 4
1,2,3; 𝑗 = 1,2) indică ce cantitate de materie primă de tipul 𝑀𝑗 se utilizează la
producerea articolului de tipul 𝐴𝑖. Admitem că planul de producere este dat de
matricea de tip linie 𝐵 = (100 80 50), iar costurile fiecărui tip de materie primă
50
(în unități bănești) sunt date de matricea de tip coloană 𝐶 = ( ). Aflați costul total al
30
materiei prime utilizate de întreprindere în producere.
Soluție. Conform datelor problemei, obținem că cantitățile de materie primă pentru
fiecare tip constituie respectiv: 𝐾1 = 100 ∙ 5 + 80 ∙ 8 + 50 ∙ 1 = 1190 (u.c.) și 𝐾2 =
100 ∙ 6 + 80 ∙ 2 + 50 ∙ 4 = 960 (u.c.).
Astfel obținem matricea de tip linie 𝐾 = (1190 960), care reprezintă matricea
cantităților ambelor tipuri de materie primă ca produsul matricelor 𝐵 și 𝐴. Deci 𝐾 =
5 6
𝐵 ∙ 𝐴 = (100 80 50) ∙ (8 2) = (1190 960). Atunci costul total al materiei
1 4
prime este 𝑄 = 1190 ∙ 50 + 960 ∙ 30 = 88300 , care la fel poate fi scris în formă
matriceală 𝑄 = 𝐾 ∙ 𝐶 = (𝐵 ∙ 𝐴) ∙ 𝐶 = (88300). Deci, costul total al materiei prime
utilizate de întreprindere este de 88300 (u.c.) bănești.
Observăm că costul total al materiei prime poate fi calculat și altfel, în altă
ordine. La început calculăm matricea costurilor
5 6 cheltuielilor
430 materiei prime la o
50
unitate de producere, adică 𝑇 = 𝐴 ∙ 𝐶 = ( )∙( )=( ). Apoi aflăm costul
8 2 460
1 4 30
170
43
0
total al materiei prime 𝑄 = 𝐵 ∙ 𝑇 = (100 80 50) ∙ (460) = (88300).
170
În așa mod, în acest exemplu se arată și aplicabilitatea practică a legii asociative
a înmulțirii matricelor: 𝑄 = (𝐵 ∙ 𝐴) ∙ 𝐶 = 𝐵 ∙ (𝐴 ∙ 𝐶).
În continuare se arată cum se aplică alte elemente ale algebrei liniare și anume
sistemele de ecuații liniare la rezolvarea problemelor cu conținut economic. Adică cu
ajutorul sistemului de ecuații liniare, obținem modelarea matematică a problemei
economice.
Problema 2. Un atelier produce trei tipuri de haine pentru femei: rochii, fuste,
costume. Pentru aceasta folosește materie primă de trei tipuri: 𝑃1, 𝑃2, 𝑃3. Normele
folosite de fiecare tip de materie primă pentru un articol de haine și volumul zilnic de
materie primă pentru fiecare tip de articol sunt date în următorul tabel:

2
 Materia primă Normele folosite de materie primă Volumul zilnic de materie
pentru un articol (unit. convenț.) primă (unit. convenț.)
Rochii Fuste Costume
𝑃1 5 2 10 140
𝑃2 1 0 2 20
𝑃3 2 1 1 45
Aflați volumul zilnic de articole produse de atelier de fiecare tip.
Soluție. Vom reduce rezolvarea problemei date la rezolvarea unui sistem de ecuații
liniare.
Fie că zilnic atelierul produce 𝑥1 - rochii, 𝑥2 - fuste, 𝑥3 - costume. Atunci în
conformitate cu volumul de materie primă utilizat zilnic pentru fiecare tip de articol,
5𝑥1 + 2𝑥2 + 10𝑥3 = 140
obținem sistemul: { 𝑥1 + 2𝑥3 = 20 .
2𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 45
Sistemul dat poate fi rezolvat prin diferite metode. Utilizând regula Cramer de
rezolvare, obținem:
5 2 10
∆= |1 0 2 | = 6 ≠ 0. Rezultă că sistemul admite soluție unică. Calculând
2 1 1

determinanții secundari,
obținem: 5 140 10 5 2 140
140 2 10
∆1= | 20 0 2 | = 60; ∆2= |1 20 2 | = 120; ∆3= |1 0 20 | = 30.
45 1 1 2 45 1 2 1 45
Atunci 𝑥1 = ∆1 = 10; 𝑥2 = ∆2 = 20; 𝑥3 = ∆3 = 5. Deci, atelierul coase zilnic 10
∆ ∆ ∆
rochii, 20 fuste și 5 costume.
Probleme pentru activitatea independentă
1.O uzină produce trei tipuri de articole A1, A2, A3, pentru care se folosește materie
primă de două tipuri M1, M2. Cantitățile de materie primă utilizată la producere sunt
4 5
caracterizate de matricea 𝐴 = (7 3), unde fiecare element 𝑎𝑖𝑗(𝑖 = 1,2,3; 𝑗 = 1,2)
2 6
indică ce cantitate de materie primă de tipul 𝑀𝑗 se utilizează la producerea articolului
de tipul 𝐴𝑖. Admitem că planul de producere este dat de matricea de tip linie 𝐵 =
(110 90 140), iar costurile fiecărui tip de materie primă (în unități bănești) sunt
40
date de matricea de tip coloană 𝐶 = ( ). Aflați costul total al materiei prime
60
utilizate de uzină în producere.

3
Răspuns: 150800 (u.c.) bănești.

4
 2. O fabrică de mobilă produce trei tipuri de mobilă: canapele, fotolii și paturi. Pentru
aceasta folosește materie primă de trei tipuri: 𝑃1, 𝑃2, 𝑃3. Normele folosite de fiecare
tip de materie primă pentru un tip de mobilă și volumul zilnic de materie primă
folosit sunt date în tabel:
Materia Normele folosite de materie Volumul zilnic de
primă primă materie primă (unit.
pentru un articol (unit. convenț.) convenț.)
Canapele Fotol Patur
ii i
𝑃1 2 0 3 190
𝑃2 3 4 1 260
𝑃3 5 0 4 370
Aflați volumul zilnic de fiecare tip de mobilă produs de fabrică.
Răspuns: 50 canapele, 20 fotolii și 30 paturi produce zilnic fabrica.

Bibliografie
1. Dosescu T.-C. Matematică pentru modelare economică. București: Editura
universitară, 2011. 286 p.
2. Rocşoreanu C. Matematici aplicate. Craiova: Sitech, 2011.
3. Кремер Н. Математика для экономистов: от Арифметики до
Эконометрики. Москва: Высшее образование, 2007.
4. Мамаев И., Бондаренко В. Моделирование экономических процессов с
использованием методов линейной алгебры. Сборник научных статей по
материалам научно-практической конференции. Ставрополь, 2013.
с. 266-268.