Colegiul Economic Administrativ

PROIECT
PRIVIND CERTIFICAREA
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

Specializare: Tehnician în activități economice

Profesor coordonator : Elev:

Matinala Tesu Ostaficiuc Stefan
1
2
 Cuprins
Argument...................................................................................................................................................2

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind imobilizările corporale.................................................................3

1.1. Delimitări conceptuale imobilizările corporale..............................................................................3

1.2. Evaluarea imobilizărilor corporale.................................................................................................5

1.3. Deprecierea imobilizărilor corporale.............................................................................................8

1.4.1. Amortizarea imobilizărilor corporale.....................................................................................9

1.4.2. Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor corporale...............11

Capitolul 2. Contabilitatea imobilizărilor corporale...............................................................................12

2.1. Documente de evidență a imobilizărilor......................................................................................12

2.3. Conturi utilizate în tranzacțiile economice cu imobilizări corporale...........................................14

2.4. Operațiuni specifice imobilizărilor corporale..............................................................................17

Capitolul 3. Studiu de caz la S.C. COMPAN S.A., IAȘI.......................................................................19

3.1. Scurt istoric..................................................................................................................................19

3.2. Misiune/viziune............................................................................................................................20

3.3. Concurența...................................................................................................................................21

3.4. Analiza SWOT............................................................................................................................21

3.5. Organigrama SC COMPAN SA...................................................................................................22

3.6. Studiu de caz S.C. Compan S.A...................................................................................................23

Concluzii.................................................................................................................................................25

Bibliografia.............................................................................................................................................26

3
 Argument
Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății omenești, din nevoia de
a cunoaște volumul de muncă vie și materializată cheltuită și rezultatele producției și schimbului. Ea a
izvorât din cerințele activității practice și s-a perfecționat continuu ca o consecință firească a
dezvoltării relațiilor economice de producție și schimb.
Orice operator economic are nevoie de imobilizări corporale (terenuri, construcții, utilaje
echipamente etc.) pentru a-și putea desfășura activitatea în condiții normale și într-un timp optim.
Activele imobilizate sunt valori economice de investiție, active pe termen lung, mobile sau
imobile, materiale sau nemateriale, cu o perioadă de utilizare și lichiditatea mai mare de un an.
Imobilizările reprezintă o componentă de bază a activului patrimonial și constituie baza
tehnico-materială a activului agentului economic.
Imobilizările corporale au un conținut material și sunt reprezentate prin bunuri fizice concrete
sub următoarele forme: mijloace fixe, terenuri și imobilizări corporale în curs.
Mijloaele fixe sunt acele bunuri reprezentate de echipamente și utilaje care constituie dotarea
tehnico-materială ce permite realizarea procesului de producție sau comercializare, înscrise în obiectul
de activitate al agenților economici.
Capitolul 1 prezintă aspectele fundamentale privind activele imobilizate corporale. Sunt
prezentate elementele conceptuale privind imobilizările corporale, contabilitatea acestor imobilizări în
contextul aplicării Reglementărilor conforme cu Directivele Europene, amortizarea, precum și
contabilitatea ajustărilor privind deprecierea imobilizărilor.
Capitolul 2 prezintă mai multe exemple de aplicații practice privind imobilizările corporale,
aplicații adaptate studiului contabilității în învățământul preuniversitar.
Lucrarea răspunde atât cerințelor instructive ale învățământului economic cât și imperativelor
educative, cultivând simțul gospodăririi eficiente și performante a valorilor patrimoniale, al cunoașterii
și al controlului rezultatelor de la nivelul oricărei structuri organizatorice.
În elaborarea acestui proiect am încercat să folosesc cât mai multe din cunoștințele și noțiunile
asimilate în perioada liceului, dar și cunoștințele dobândite suplimentar prin munca individuală.
În această lucrare am încercat să prezint cât mai multe elemente cu caracter general.
Lucrarea de față mă ajută în același timp să pun în valoare și abilitățile dobândite în orele de
laborator și instruire practică, unde am rezolvat probleme cu caracter aplicativ și studii de caz.
Finalizând această lucrare sper că am demonstrat nivelul de cunoștințe și abilități de care
dispun și ca în activitatea viitoare voi putea să realizez lucrări de calitate în domeniul în care m-am
pregătit.
Având în vedere disciplina contabilitate este o disciplină care se adaptează permanent
condițiilor, studiul individual este obligatoriu pentru orice lucrător în domeniu financiar-contabil.

4
 Capitolul 1. Aspecte teoretice privind imobilizările corporale
Activele imobilizate (imobilizări, active fixe, valori imobilizate, capital fix) sunt bunuri,
drepturi și valori, deținute de entitățile economice pentru a fi utilizate o durată mai mare de un an în
desfășurarea activității.
Aceste active se particularizează prin faptul că:
 nu se consumă la prima lor folosire,
 participă la mai multe cicluri de exploatare,
 își păstrează forma fizică inițială pe durata folosirii,
 nu sunt menite direct comercializării și îsi transferă treptat valoarea, prin intermediul amortizării
asupra produselor obținute, lucrărilor executate și serviciilor prestate.
În funcție de natura lor, activele imobilizate se grupează în următoarele structuri:

Active imobilizate

Imobilizări corporale Imobilizări necorporale Imobilizări financiare

1.1. Delimitări conceptuale imobilizările corporale

Imobilizările corporale dețin o pondere semnificativă în totalul activelor fixe tangibile aflate în
dotatare unei entități, fapt ce se justifică prin contribuția lor decisivă la asigurarea potențialului
tehnico-productiv asociat acesteia.
Imobilizările corporale (imobilizări materiale, active fixe tangibile) reprezintă bunuri materiale
nemonetare, deținute de unitățile economice cu scopul de a participa la obținerea producției și
prestarea serviciilor, pentru a fi date în chirie terților sau pentru a fi utilizate în activități
administrative.
Regula contabilă precizează două condiții ce trebuie îndeplinite pentru includerea unui bun în
categoria imobilizărilor corporale, și anume: „condiția de durată – să participe la mai multe cicluri de
exploatare; și, condiția de scop al utilizării, de destinație;”
Deși, din punct de vedere contabil, activele imobilizate se particularizează prin cerințele enunțate
anterior, prevederile fiscale menționează o a treia condiție, referitoare la plafonul minim, care trebuie

5
„să aibă o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data
intrării în patrimoniul contribuabilului.”1
Evidența existenței activelor imobilizate se efectuează cu ajutorul conturilor din clasa a 2-a,
intituată „Conturi de active imobilizate”, ce cuprinde grupe și conturi sintetice de gradul 1 și 2,
corespunzătoare diverselor tipuri de bunuri materiale.
În categoria imobilizărilor corporale se cuprind:
 terenuri și amenajări de terenuri;
 construcții;
 echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru);
 aparate și instalații de măsurare, control și reglare;
 mijloace de transport;
 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active
corporale;
 investiții imobiliare; active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale; active
biologice productive.”
Structura contabilă de „terenuri” se împarte în:
 terenuri propriu-zise („agricole; silvice; fără construcții; cu construcții; cu zăcăminte”) și
 amenajări de terenuri (investițile efectuate pentru punerea în valoare a activelor, precum; „căi de
acces, racordările la sistemele de alimentare cu energie, apă, împrejmuirile”).
Delimitarea pe componente a activelor este generată de aplicarea regimului financiar distinct
acestora, respectiv: terenurile propriu-zise nu sunt supuse amortizării, spre deosebire de amenajările de
terenuri care se amortizează.
Trebuie menționat faptul că, deși, reglementările contabile în vigoare nu mai definesc explicit
categoria „mijloacelor fixe”, potrivit tradiției contabile românești dar și a prevederilor din legislația
fiscală, activele imobilizate, cu excepția terenurilor și amenajărilor de terenuri, alcătuiesc o subgrupă
distinctă denumită „mijloace fixe”.
În cadrul activelor imobilizate se urmăresc distinct următoarele elemente: investițiile imobiliare;
activele biologice productive; activele corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale.
O investiție imobiliară reprezintă un teren și/sau o construcție deținută de
proprietar sau de locator (conform unui contract de leasing), în principiu, pentru a realiza
venituri din chirii sau pentru majorarea valorii capitalului, sau ambele, decât în scopul:
- folosirii pentru obținerea de bunuri, prestarea de servicii sau în acțiuni administrative; ori
- vânzării terților pe durata derulării normale a activității entității.

1
***Codul fiscal actualizat, art. 1, alin 2, lit. b https://www.noulcodfiscal.ro/titlu-2/capitol-2/articol-28.html
6
 “Activele biologice productive - sunt active, altele decât cele biologice de natura stocurilor,
considerate active autogeneratoare reprezentate printr-un animal viu sau o plantă vie.”
Recunoașterea de către entitate a bunurilor de natura activelor biologice are loc dacă: activul este
controlat de entitate ca urmare a unor evenimente precedente; este probabil ca avantajele economice
ulterioare asociate activului să revină entității; valoarea de piață a activului poate fi evaluată plauzibil.2
Activele corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale sunt acele cheltuieli efecutate
de entitate cu privire la „exploatarea și evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică și
viabilitatea comercială ale extracției resurselor minerale să fie demonstrate.”
De asemenea, în contabilitate sunt evidențiate distinct bunurile materiale achiziționate de la
furnizori, pentru care s-au transmis riscurile și avantajele conexe, dar care, la sfârșitul duratei de
raportare sunt în curs de aprovizionare, dar și imobilizările în curs de execuție care reflectă „investiții
neterminate efecutate în regie proprie sau în antrepriză prin terți și a căror valoare este egală cu suma
cheltuielilor efectuate, dar neterminate până la finele lunii sau anului (exercițiului financiar).”
Transferul acestora în categoria activelor corporale are loc după finalizarea, recepția și darea lor în
funcționare.
1.2. Evaluarea imobilizărilor corporale
Reglementările contabile în vigoare oferă informații despre condițiile pe care un activ trebuie să
le satisfacă pentru a fi recunoscut drept imobilizare corporală, și anume: „este probabil ca orice
beneficiu economic viitor asociat activului să intre sau să iasă din entitate”, iar costul/valoarea
activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil (integral, neutru, fără greșeli).
Evaluarea reprezintă procesul de exprimare în unități monetare a unei valori economice
determinate: element de activ sau de pasiv, proces (cheltuială sau venit) ori rezultat.
În conformitate cu Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 1802/2014, procesul de evaluare a
activelor imobilizate are loc în trei faze reprezentative ale circuitului lor în cadrul entității economice,
și anume:

(2)UTILIZARE (3) IEȘIRE

(1) INTRARE
(amortizare) (derecunoaștere)
(recunoaștere)

Evaluarea inițială, inclusiv înscrierea în contabilitate a activelor imobilizate, se efectuează la

valoarea de intrare, denumită și valoare contabilă ori cost istoric, în funcție de metoda de intrare în
entitate.

2
*** Ordinul ministerului finanțelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile finanaciare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
1, nr.963/30.12.2014, art. 209
7
 Valoare contabilă îmbracă următoarele forme: cost de cumpărare (valoare de achiziție),
înregistrat în documente, în situația bunurilor obținute contra plată (cu titlu oneros); cost de producție
(cost de prelucrare), aferent bunurilor realizate în interiorul entității (autoproducție); valoare de aport,
hotărâtă ulterior evaluării, pentru bunurile primite ca aport de la asociați/acționari, la data constituirii
sau majorării capitalului social; valoare justă (valoare de piață), dacă bunurile sunt câștigate cu titlu
gratuit (de exemplu: transfer/donație, plus constatat la inventar).
În general, costul unui activ imobilizat este stabilit potrivit următoarei relații de calcul: “prețul
de cumpărare sau achiziție (+) taxele și impozitele nerecuperabile (nedeductibile) (+) cheltuielile
directe angajate pentru a pune imobilizările în situația de funcțiune prevăzută (-) sconturile și rabaturile
comerciale primite.”

prețul de cumpărare
negociat

cheltuieli de
Costul de achiziție aprovizionare, manipulare, taxa vamală (când bunul
transport- este importat)
se compune din: depător
ozitare suportate de
compăr

prima de asigurare (când bunul

alte cheltuieli accesorii formate
este asigurat)
din

cheltuieli cu montajul, punerea

în funcțiune (când este vorba
despre mijloace fixe)

Costul de producție include: „costul de achiziție; celelalte cheltuieli directe; cota parte din
cheltuielile de regie; dobânzi bancare la creditele obținute pentru producția cu ciclu lung de fabricație.”
În același timp, cheltuielile reprezentând „rebuturi, manoperă sau alte resurse suportate peste limitele
acceptate ca fiind normale, precum și pierderile care au apărut în cursul construcției în regie proprie nu
trebuie să fie incluse în costul activului.”

costul de achiziție al materiilor prime și

materialelor directe

Costul de producție cheltuieli directe de prelucrare (salariile muncitorilor

direct productivi, inclusiv contribuțiile aferente salariilor
se compune din: directe, alte cheltuieli de exploatare)

cota-parte de cheltuieli indirecte de producție

repartizate în mod proporțional asupra produsului
obținut

8
 Bunurile aduse ca aport în natură la capitalul social al entității economice se evaluează la
valoarea de aport. Valoarea de aport se stabileşte în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie
de preţul pieţei, starea şi amplasarea stocurilor.
Bunurile dobândite cu titlu gratuit (prin donație, sponsorizare) se evaluează la valoarea justă.
De regulă, valoarea justă și valoarea de aport a bunurilor materiale se stabilește pe baza
datelor constatate pe piață, în urma unei evaluări realizate de experți autorizați, recunoscuți atât la
nivel național, cât și international, conform legii.
Ulterior intrării imobilizărilor corporale în entitatea economică, se pot desfășura o serie de
cheltueili în legătură cu acestea care se structurează în două categorii:
1. cheltuieli privind modernizarea imobilizărilor corporale;
2. cheltuieli cu întreținerea și reparațiile.
Cheltuielile cu modernizarea sunt recunoscute ca un element care crește valoarea contabilă a
imobilizării corporale, dacă în urma realizării lor, sporește randamentul sau performanțele activului,
comparativ cu parametrii inregistrați inițial, ceea ce generează obținerea ulterioară a unor avantaje
economice adiționale. (de exemplu: alegerea unui nou proces de fabricație care permite diminuarea
costurilor de prelucrare.)
Cheltuielile angajate de entitate, cu întreținerea și reparațiile, au rolul de a crește sau de a
păstra nivelul avantajelor economice ulterioare ce se așteptă să fie obținute potrivit performanțelor
preconizate inițial și sunt incluse în costurile perioadei, fiind atribuite direct rezultatului exercițiului
financiar.
La inventariere și la data bilanțului (închiderea exercițiului) imobilizările corporale trebuie
reflectate în bilanț la valoarea contabilă/ reevaluată, diminuată cu totalul ajustările de valoare.
Evaluarea activelor imobilizate cu ocazia inventarierii, se efectuează la valoarea de utilitate
(valoare actuală), denumită și valoare de invenatar, determinată în funcție de prețul pieței, utilitatea și
starea activului, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
La data bilanțului, bunurile materiale se evaluează și se prezintă în situațiile financiare anuale la
valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatul inventarierii. În acest sens, “rezultatele inventarierii se
stabilesc prin compararea datelor constate faptic și înscrise în listele de inventariere cu cele din
evidența tehnico-operativă (fișele de magazie) și din contabilitate.” 3 Eventualele minusuri sau plusuri
de valoare, care rezultă din comparație trebuie tratate distinct, conform principiului prudenței.
Deprecierea de valoare poate fi provocată, atât de folosirea activelor imobilizate aflate în posesia
înteprinderii, cât și de alți factori care țin de acțiunea agenților fizico-naturali, dezvoltarea tehnologică
și situația diverșilor parteneri ai entității.

3
***Ordinul Ministerului Finațelor Publice nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în
Monitorul Oficial, nr. 704/20.10.2009, Anexa 1, art. 45, alin. (1)
9
 În funcție de caracterul lor definitiv sau temporar, deprecierile de valoare pot fi:

Deprecierea ireversibilă Amortizare suplimentară

Deprecierea de
valoare
Deprecierea reversibilă Ajustare pentru depreciere

De asemenea, trebuie menționat faptul că, pe langă constatarea faptică ocazionată cu prijlejul
inventarierii, pot fi luate în calcul și sursele interne de informații, care oferă indicii despre existența
deteriorării fizice și normale, reducerea performanțelor activului față de rezultatele prevăzute inițial,
vânzarea activelor anterior datei convenite, dar și sursele externe de informații, referitoare la
reducerile de preț schimbările importante înregistrate pe parcursul timpului care au o influență pozitivă
asupra entității, modificări în sectorul tehnologic, comercial, economic sau juridic, în care
întreprinderea își desfășoară activitatea.
Activele imobilizate se scot din evidență la valoarea lor contabilă, dacă se aplică regulile de
bază ale evaluării, sau la valoarea reevaluată, dacă se optează pentru utilizarea regulilor alternative de
evaluare, atunci când „niciun beneficiu economic viitor nu se mai așteaptă din utilizarea sa ulterioară.”
Ieșirea imobilizărilor corporale/ scoaterea din evidență/descărcarea din gestiune
– derecunoașterea imobilizărilor, poate avea loc în mai multe moduri:
 casare – în situația în care imobilizarea nu mai generează beneficii economice pentru
entitate;
 cedarea – în situația transferului dreptului de proprietate către un terț în schimbul
unei contraprestații (cu titlu oneros);
 donație - în situația transferului dreptului de proprietate către un terț fără existența
unei contraprestații (cu titlu gratuit);
 lipsă la inventar – se înregistrează în momentul constatării lipsei din gestiune.

1.3. Deprecierea imobilizărilor corporale

Se poate vorbi despre deprecierea imobilizărilor corporale atunci când apar diferențe, la un
moment dat, între valoarea lor de inventar (mai mică) și valoarea contabilă netă (mai mare).
Deprecierile de valoare aferente imobilizărilor corporale, în funcție de caracretul acestora, pot fi:
1) deprecieri permanente (definitive), se înregistrează sub forma unor amortizări și sunt determinate
atât de uzura fizică (de exemplu: trecerea timpului sau folosirea activului), cât și de uzura morală (de
exemplu: dezvoltarea tehnologică, degradarea prin învechire, trecerea timpului;).
2) deprecieri proviziorii (reversibile), numite ajustări pentru deprecieri sau pierderi de valoare, sunt
generate de perfecționările și modernizările intervenite în exploatarea activului respectiv (progresul
tehnic).

10
 1.4.1. Amortizarea imobilizărilor corporale
Amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa
durată de viață.
Amortizarea este definită, în general, ca „o reducere definitivă a valorii imobilizărilor datorată
utilizării lor, influenței factorilor naturali, progresului tehnic sau altor cauze.”
Simultan cu deprecierea ireversibilă a bunurilor fixe, întreprinderea care le folosește obține
avantaje economice. În acest caz, potrivit principiului contabilității de angajamente, fiecare perioadă
contabilă trebuie să cuprindă în rezultatele sale o cheltuială de valoare egală cu beneficiile obținute din
folosirea respectivelor active.
În concepția economică, amortizarea imobilizărilor corporale, presupune „includerea în
cheltuielile de exploatare a fiecărui exercițiu, a sumei totale a deprecierii ireversibile suferite de
acestea, astfel încât pe durata normală de utilizare, valoarea lor de intrare să se recupereze integral.”
În concepția financiară, amortizarea reprezintă „o sursă de autofinanțare a capitalului
imobilizat, fiind componenta principală a capacității de autofinanțare.”
Repartizarea valorii amortizabile a unui bun fix pe întreaga sa perioadă de utilizare previzionată
se efectuează pe baza unui plan de amortizare, care trebuie să includă pentru fiecare element: costul
istoric, amortizarea referitoare la deprecierea anuală și valoarea netă contabilă (valoarea neamortizată)
la sfârșitul fiecărui exercițiu.
Metoda de amortizare aplicată prezintă interes, atât pentru entitate care urmărește recâștigarea
capitalului imobilizat, cât și pentru stat, întrucât valoarea amortizării are efect asupra mărimii
rezultatului impozabil.

Metode de
amortizare

Amortizarea Amortizarea
Amortizarea liniară degresivă accelerată

Entitățile economice din țara noastră pot aplica unul dintre următoarele metode de amortizare:
1) amortizarea liniară, constă în introducerea constantă în cheltuielile de exploatare a unei valori fixe,
determinată proporțional cu numărul de ani ai perioadei de folosire economică a activelor.
Calculul amortizării în sistem liniar se realizează astfel:

a) Calculul cotei de amortizare liniară Cal, astfel:

100
Cal =
Durata normală de utilizare din catalog (ani)
unde:
11
 Cal – cota de amortizare
Dnu – durata normală de utilizare din catalog (ani)
b) Amortizarea anuală se calculează cu formula: Aa = Cal * VCI (VCI – valoarea
contabilă de intrare)
c) Amortizarea liniară se calculează cu formula: All = Aa /12
2) amortizarea degresivă, presupune recuperarea unei părți importante din valoarea activelor
amortizabile la începutul folosirii lor și reducerea sumei amortizării spre terminarea perioadei de
utilizare;
Aplicarea amortizării degresive presupune înmulțirea cotelor de amortizare liniară ale activelor
imobilizate amortizabile cu unul dintre coeficienții k următori:
 1,5 dacă perioada normală de folosire este cuprinsă între 2-5ani;
 2,0 dacă perioada normală de folosire este cuprinsă între 5-10 ani;
 2,5 dacă perioada normală de folosire depăsește 10 ani.
Calculul amortizării în sistem degresiv se realizează astfel:

a) Calculul cotei de amortizare liniare Cal, astfel:

100
Cal =
Durata normală de utilizare din catalog (ani)
b) Calculul cotei de amortizare degresive: Cad = k * Cal
c) Amortizarea anuală se calculează cu formula: Aad = Cad * VCI (VCI – valoarea
contabilă de intrare)
d) Amortizarea liniară se calculează cu formula: Ald = Aad /12
3) amortizarea accelerată, presupune introducerea în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări de
până 50% din valoarea contabilă a activului imobilizat, în primul de utilizare, urmând ca diferența
neamortizată să se calculeze pe baza amortizării liniare, prin împărțirea la numărul de ani rămași.
4) amortizarea calculată pe unitate de produs, se practică dacă perioada de viață utilă a activelor este
„exprimată prin numărul unităților produse sau a altor unități similare ce se estimează că vor fi
obținute de entitate prin folosirea activului respectiv”.
Codul fiscal în vigoare prezintă regulile aplicabile în cazul unui mijloc fix amortizabil, și anume:
 amortizarea este specifică imobilizărilor necorporale și corporale;
 terenurile nu se amortizează;
 în cazul construcțiilor se utilizează amortizarea liniară;
 în cazul echipamentelor tehnologice (mașini, unelte, instalații), cât și pentru computere și
echipamentele periferice aferente, se pot aplica amortizarea liniară, degresivă sau accelerată;

12
 în cazul celorlalte mijloace fixe amortizabile, entitatea poate alege amortizarea liniară sau
degresivă, după caz.4
Elementele care trebuie luate în calcul pentru determinarea amortizării imobilizărilor corporale
sunt următoarele:
 valoarea amortizabilă (reprezentată de valoarea de cumpărare, costul de producție sau valoarea
de piață);
 durata de utilizare (stabilită în funcție de „perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil
pentru utilizare de către o entitate; numărul unităților produse sau al unor unități similare ce se
estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv”);
 regimul de amortizare (prezintă modul în care avantajele economice viitoare se estimează ca vor
fi consumate de întreprindere).
Amortizarea se calculează începând cu data de întâi a lunii următoare punerii în funcțiune a
imobilizărilor până la recuperarea valorii de intrare aacestora, conform duratelor de utilizare
economică și condițiilor de utilizare a acestora.
Metoda de amortizare adoptată trebuie să se aplice în mod consecvent pentru ansamblul activelor
de aceeași natură și cu condiții de folosire similare, potrivit politicii contabile stabilite de către entitate.
1.4.2. Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor corporale
Ajustările de valoare reprezintă „ajustări destinate să țină cont de modificările valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă modificarea este definitivă sau nu.”5
Rolul ajustărilor pentru deprecierea activelor imobilizate este de a compensa pierderile
temporare de valoare, „iar ca mărime reprezintă diferența între valoarea de intrare/valoarea netă
contabilă (mai mare) și valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.”
Ajustările constituite precedent se regularizează la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, având în
vedere valoarea justă, astfel:
 în cazul în care, deprecierea constată este mai mare decât ajustarea înregistrată precedent în
contabilitate, aceasta se suplimentează pe seama cheltuielilor; în situația inversă, ajustarea de
valoare se reduce prin virarea la venituri;
 în cazul în care, ajustarea existentă rămâne fără obiect, atunci aceasta se anulează prin trecerea la
venituri. Trebuie specificat faptul că, din perspectivă fiscală, cheltuielile cu ajustările pentru
deprecierile de valoare sunt nedeductibile fiscal, motiv pentru care „venitul obținut din anularea
deprecierii reprezintă un venit neimpozabil. ”

4
***Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial al României, nr.688/10.09.2015, alin. 5, lit. a)-c)
5
*** Ordinul ministerului finanțelor publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile finanaciare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
1, nr.963/30.12.2014, punctul 8
13
 Capitolul 2. Contabilitatea imobilizărilor corporale
Evenimentele și tranzacțiile economice dintr-o unitate economică se realizează în funcție de
procesele economice specifice: aprovizionare, depozitare, vânzare.
2.1. Documente de evidență a imobilizărilor
“Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care
stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Ele
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, ori înregistrat în
contabilitate.”6 Din multitudinea de documente prevăzute în Nomenclatorul privind modelele
registrelor şi formularelor tipizate, comune pe economie pentru activitatea financiară şi contabilă, în
comerţul se folosesc cel mai mult următoarele: Registrul numerelor de inventar, Fișa mijlocului fix,
Procesul verbal de recepție, Procesul verbal de punere în funcțiune, Procesul verbal de scoatere din
funcțiune, , Factura fiscală7.
Factura fiscală (cod 14-4-10/A) Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în
trei exemplare, la livrarea produselor şi a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor,
de către compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispoziţiei de livrare, a
avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrărilor si prestarea
serviciilor si se semnează de compartimentul emitent. Atunci când factura nu se poate întocmi în
momentul livrării, datorită unor condiţii obiective și cu totul excepţionale, produsele si mărfurile
livrate sunt însoţite, pe timpul transportului, de avizul de însoţire a mărfii. În vederea corelării
documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de
factură.
Serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi
mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate; document de însoţire a mărfii pe
timpul transportului; document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
Circulă: La furnizor: la compartimentul în care se efectuează operaţiunea de control financiar
preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acordă
numai pe exemplarul 3; la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la banca al unităţii
(toate exemplarele); la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidenţele operative şi
pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexează dispoziţia de
livrare); la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 3);

1) ***Legea contabilităţii nr 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.454/18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare.
2) *** O.M.F.P. nr.2.634/2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al
României, nr.910 din 5 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare.
14
 La cumpărător: la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operaţiunii, având ataşat
exemplarul din avizul de însoţire a mărfii care a însoţit produsul sau marfa, daca este cazul, inclusiv
nota de recepţie şi constatare de diferenţe, în cazul în care marfa nu a fost însoţita de factură pe timpul
transportului (exemplarul 1); la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar
preventiv pentru acordarea vizei (exemplarul 1, împreuna cu avizul de însoţire a mărfii, inclusiv nota
de recepţie şi de constatare de diferenţe, după caz); la compartimentul financiar-contabil, pentru
acceptarea plăţii, precum şi pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1, împreuna cu avizul de
însoţire a mărfii, inclusiv nota de recepţie şi de constatare de diferenţe, după caz).
Se arhivează: La furnizor: la compartimentul desfacere (exemplarul 2); la compartimentul
financiar-contabil (exemplarul 3); La cumpărător: la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).
Registrul numerelor de inventar (14-2-1) – se întocmește într-un singur exemplar de către
compartimentul financiar-contabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizărilor corporale
intrate în gestiune prin achiziționare, realizate în regie proprie, transfer, donație.
În registrul numerelor de inventar, numerotarea imobilizărilor se face pe grupe de mijloace
fixe, în ordinea succesivă a numerelor. În acest scop, fiecărei grupe i se rezervă o anumită serie de
numere astfel încât prima cifră din serie să reprezinte grupa din care fce parte mijlocul fix respectiv.
Servește ca document de atribuire a numărului de inventar mijloacelor fixe existente în unitate, în
vederea identificării acestora.
Fișa mijlocului fix (Cod 14-2-2) – se întocmește într-un exemplar de către compartimentul
financiar-contabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de același fel sau de
aceeași valoare, fiind puse în funcțiune în aceeași lună și care au aceleași cote de amortizare
Fișa mijlocului fix servește ca document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe. Fișa
mijlocului fix se întocmește pentru fiecare mijloc fix. În cazul mijloacelor fixe de aceeași natură și de
aceeași valoare, care au aceleași cote de amortizare și sunt puse în funcțiune în aceeași lună, poate fi
întocmito singurfișă a mijloacelor fixe. Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din
clasificarea imobilizărilor corporale conform legislației în vigoare, iar în cadrul acestora, fișele
mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosință. Fișele mijloacelor fixe scoase din funcțiune sau
transferate se arhivează. Fișa mijlocului fix se completează pe baza documentelor justificative privind
mișcarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de intrare a acestora, ca urmare a completării,
îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor.
Bonul de mișcare a mijloacelor fixe (Cod 14-2-3A), serverște ca:
 document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între secțiile entității;
 document de însoțire al mijloacelor fixe pe durata transferului de la secția predatoare la cea
primitoare;

15
 document de înregistrare în evidența gestionarului cu mijloacele fixe, la locurile de folosință și în
contabilitate.
Se întocmește, în două exemplare. Circulă la: secția predatoare; secția primitoare.
Se arhivează la Biroul Financiar-Contabil și la secția predatoare.
Procesul verbal de recepție – se întocmește în trei exemplare și stă la baza înregistrării în
contabilitate a intrărilor de mijloace fixe.
Procesul verbal de recepție poate fi folosit în patru variante:
Procesul verbal de recepție se întocmește pentru miloacele fixe independente, care nu necesită
montaj și nici probe tehnologice, care se consideră puse în funcțiune la data achiziționării lor.
Procesul verbal de recepție provizorie se întocmește pentru utilajele care necesită montaj, dar nu
și probe tehnologice. Aceste categorii de mijloace fixe se consideră puse în funcțiune la data terminării
montajului, respectiv la data terminării construcției.
Procesul verbal de punere în funcțiune se întocmește pentru utilajele și instalațiile care necesită
montaj și probe tehnologice. Aceste categorii de mijloace fixe se consideră puse în funcțiune la data
terminării probelor, respectiv la data terminării construcției.
Procesul verbal de recepție finală se întocmește pentru sondele folosite la extracția țițeiului și a
gazelor. Aceste categorii de mijloace fixe se consideră puse în funcțiune la intrarea lor în producție.
2.3. Conturi utilizate în tranzacțiile economice cu imobilizări corporale
Pentru reflectarea în contabilitate a tranzacţiilor specifice imobilizărilor corporale, se utilizează
cu precădere următoarele conturi:
Conturi specifice
CLASA 2 CONTURI DE IMOBILIZĂRI
GRUPA 21 IMOBILIZĂRI CORPORALE
211 ''Terenuri și amenajări de terenuri'' (A)
2111 ''Terenuri'' (A)
2112 ''Amenajări de terenuri'' (A)
212 ''Construcții'' (A)
213 ''Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații'' (A)
2131 ''Echipamente tehnologice'' (A)
2132 ''Aparate și instalații de măsurare, control și reglare'' (A)
2133 ''Mijloace de transport'' (A)
2134 ''Animale și plantații'' (A)
214 ''Mobilier, aparatură birotică, echpamente de protecție a valorilor umane și
materiale și alte active corporale'' (A)
GRUPA 28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
Contul 281 – „ Amortizări privind imobilizările corporale” se dezvoltă în conturi sintetice de
gradul II corespunzător diferitelor categorii de imobilizări corporale:
2810 '' Amortizarea terenurilor''
2811 "Amortizarea
construcţiilor”
16
2812 '' Amortizarea echipamentelor tehnologice”

17
 2813 '' Amortizareaaparatelor şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare”
2814 '' Amortizarea mijloacelor de transport”
2815 '' Amortizarea animalelor şi plantaţiilor”
2816 '' Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale”
Conturile de amortizări sunt conturi rectificative ale valorii mobilizărilor, conturi de pasiv.
GRUPA 68 - CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
Contul 681 – "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere” se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II corespunzător diferitelor categorii de
imobilizări corporale:
6811 – "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea"
6813 – "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor"
Contul 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri" - cu ajutorul acestui cont se ține evidența
terenurilor şi a amenajărilor de terenuri. Contul 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri" este un cont de
activ. În debitul contului 211: valoarea terenurilor achiziționate, a celor reprezentând aport la capital,
valoarea terenurilor primite prin subvenții pentru investiții (404, 456, 4751); valoarea terenurilor
primite cu titlu gratuit (4753); valoarea la cost de producție a amenajărilor de terenuri realizate pe cont
propriu (231, 722);‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, dacă
nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă terenului reevaluat (105); ‐
creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, recunoscută ca venit
care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755). În creditul
contului 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri" se înregistrează: valoarea terenurilor, respectiv a
amenajărilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658); valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea
terenurilor în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105); ‐ valoarea descreşterii
rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii,
atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);. Soldul
contului reprezintă valoarea terenurilor şi costul amenajărilor de terenuri existente.
212 ''Construcții'' – pentru evidenţa existenţei şi mişcării construcțiilor. Contul 212 ''Construcții''
este un cont de activ. Funcțiunea completă a contului se prezintă astfel:
Debit(-) 212 ''Construcții'' Credit(+)
404 Valoarea construcțiilor achiziționate, realizate Valoarea neamortizată a 658
231 din producție proprie, primite prin subvenții construcțiilor scoase din
4751 pentru investiții, ca aport la capitalul social evidență
456 Amortizarea construcțiilor 281
4753 Valoarea construcțiilor primite cu titlu gratuit scoase din evidență
167 Valoarea construcțiilor primite în regim de
leasing financiar

18
 755 Creșterea față de valoarea contabilă netă
rezultată din reevaluarea construcțiilor,
recunoscută ca venit care să compenseze
cheltuiala cu descreșterea recunoscută
anterior la acel activ
151 Costurile estimate inițial cu demontarea și
mutarea imobilizărilor corporale la scoaterea
din evidență
281 Valoarea amortizării investițiilor efectuate de
chiriași la construcțiile primite cu chirie și
restituite proprietarului
SFD Valoarea construcțiilor la sfârșitul perioadei
Valoarea descreșterii rezultată 655
din reevaluarea construcțiilor,
recunoscută ca o cheltuială cu
întreaga valoare a deprecierii
atunci când în rezerva din
reevaluare nu este înregistrată
o sumă referitoare la acel activ
Valoarea amortizării eliminată 281
cu ocazia reevaluării din
valoarea brută a acestora

Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" - Cu ajutorul acestui cont se ține
evidența amortizării imobilizărilor corporale. Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale"
este un cont de pasiv. În creditul contului 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" se
înregistrează: cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale (681); valoarea amortizării
investițiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie şi restituite proprietarului
(212, 213, 214); ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării
corporale. În debitul contului 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" se înregistrează:
valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidență (211, 212, 213, 214, 215, 216, 217);
valoarea investițiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie, amortizate
integral, restituite proprietarului (212, 213); valoarea amortizării imobilizărilor corporale, eliminată cu
ocazia reevaluării, din valoarea contabilă brută a acestora (212, 215, 216, 217). Soldul contului
reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.
404 ''Furnizori de imobilizări'' - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor față de
furnizorii de imobilizări. Contul 404 ''Furnizori de imobilizări'' este un cont de pasiv. În creditul
contului 404 "Furnizori de imobilizări" se înregistrează: valoarea imobilizărilor facturate de furnizori
sau a serviciilor prestate de terți pentru realizarea acestor imobilizări. În debitul contului 404
"Furnizori de imobilizări" se înregistrează: sumele achitate furnizorilor de imobilizări . Soldul final
creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.
461 ''Debitori diverși'' - cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa debitorilor proveniți din
pagube materiale create de terți, alte creanțe provenind din existența unor titluri executorii şi a altor
creanțe Contul 461 ''Debitori diverși'' este un cont de activ. În debitul contului 461 "Debitori diverşi"
se înregistrează: prețul de vânzare al imobilizărilor corporale şi necorporale cedate (758, 4427); În
creditul contului 461 "Debitori diverşi" se înregistrează: valoarea debitelor încasate (512, 531);
Soldul final debitor reprezintă sumele datorate entității de către debitori.
Contul 658 "Alte cheltuieli de exploatare" Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor
cheltuieli de exploatare. În debitul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" se înregistrează
19
20
valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale, scoase din activ (211, 212, 213, 214,
215, 216, 217); valoarea imobilizărilor în curs, scoase din evidență (231, 235) ‐ sume prescrise, scutite
sau anulate, potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând creanțe față de clienți, debitori diverşi
etc. (411, 461 şi alte conturi în care urmează să se evidențieze sumele prescrise sau anulate). Se
creditează prin închiderea lunii cu contul 121 Profit sau pierdere. La sfârșitul lunii se soldează.
Contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere" - Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor de exploatare privind
amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere. În debitul contului 681 "Cheltuieli de
exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere" se înregistrează:
amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale (280, 281). Se creditează prin închiderea
lunii cu contul 121 Profit sau pierdere. La sfârșitul lunii se soldează.
Contul 758 "Alte venituri din exploatare" - Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale
activității de exploatare. În creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se înregistrează
valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terților (461) prețul de vânzare al
imobilizărilor necorporale şi corporale cedate (451, 453, 461). Se debitează prin închiderea lunii cu
contul 121 Profit sau pierdere. La sfârșitul lunii se soldează.
2.4. Operațiuni specifice imobilizărilor corporale
La contabilizarea operațiilor specifice imobilizărilor corporale:
1. intrarea în gestiune a mărfurilor;
2. vânzarea mărfurilor;
3. Scăderea din gestiune (descărcarea) a mărfurilor.
Achiziția de imobilizări corporale
Achiziția de imobilizări corporale este reflectată în contabilitate astfel:
% = 404 Furnizori de imobilizări
Grupa 21
4426 T.V.A. deductibilă
Amortizarea de imobilizări corporale este reflectată în contabilitate astfel:
6811 Chel de expl pv amortiz imobilizărilor = 281 Amortizarea imobilizărilor corporale
Ieșirea imobilizărilor corporale generează operații de casare (scoatere din funcțiune), vânzare,
donații, minusuri din gestiune etc. O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență prin casare sau
cedare atunci când nici un benefice viitor nu mai este așteptat de la utilizarea sa ulterioară.
Prin casare, imobilizările corporale sunt scoase din funcțiune la expirararea duratei normale de
funcționare sau înainte de împlinirea duratei de funcționare.

21
 Contabilizarea operațiilor privind casarea, presupune creditarea conturilor de imobilizări (la
valoarea contabilă de intrare) concomitent cu debitarea conturilor de amortizări (cu valoarea
amortizărilor cumulate până la acel moment). Dacă imobilizarea nu este amortizată complet diferența
se trece pe cheltuieli specific evidențiate în contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte
operațiuni de capital. Cheltuielile generate de operația de casare (consum material, salarii etc) se
înregistrează separate în conturi specific.
Prin vânzare imobilizările corporale sunt cedate terților, la prețul negociat plus TVA colectată.
Evidența creanței (factura de încasat) se tine în contul 461 Debitori diverși. Veniturile realizate la preț
de vânzare se înregistrează în contul 7583 Venituri din cedarea activelor și altor operațiilor de capital.
În paralel cu înregistrarea vânzării propriu-zise se contabilizează operațiile generate de
scoaterea din evidență a imobilizărilor vândute, operații care sunt aceleași ca la casare. Scoaterea din
evidență poate fi situate în cazurile de amortizare integrală sau neamortizare integral.
CASAREA
AMORTIZAT INTEGRAL
281 Amortizarea imobilizărilor corporale = Grupa 21
NEAMORTIZAT INTEGRAL
% = Grupa 21
281 Amortizarea imobilizărilor corporale
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital
Vânzarea de imobilizări corporale este reflectată în contabilitate astfel:
461 Debitori diverși = %
7583 Venituri din cedarea activelor și altor operațiilor de capital
4427 T.V.A. colectată

SCOATEREA DIN
EVIDENȚĂ AMORTIZAT
INTEGRAL
281 Amortizarea imobilizărilor corporale = Grupa 21
NEAMORTIZAT INTEGRAL
% = Grupa 21
281 Amortizarea imobilizărilor corporale
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital

22
 Capitolul 3. Studiu de caz la S.C. COMPAN S.A., IAȘI
S.C. Compan S.A., Iași este o societate cu capital integral privat românesc înființată în anul
1992 în Iași, care se remarcă prin continuitate și calitate în domeniul morăritului și al panificației.
S. C. Compan S.A. a luat fiinţă în decembrie 1992 ca persoană juridică română, are forma
juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul
ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate.
3.1. Scurt istoric
În cei 27 de ani de activitate, S.C. Compan S.A., Iași s-a dezvoltat continuu, iar acum deține
echipamente moderne care asigură un circuit de producție integrat: o moară de grâu, două ateliere de
panificație-patiserie și o rețea complexă de magazine proprii amplasate în principalele cartiere ale
municipiului Iași.
Atelierul de morărit, cunoscut sub denumirea de „Moara 1 Mai”, produce faina de diferite
tipuri (albă, integrală, neagră şi tărâţe) pentru o gamă diversificată de produse. Atelierele de panificaţie
moderne, dotate cu utilaje tehnologice performante, produc pâine, specialităţi de patiserie şi produse
tradiţionale (cozonac, pasca etc.).
„Cuptorul de aur”, numele pe care l-au atribut clienţii noştri secţiei din Podul Ros, ne
onorează şi ne motivează să ne păstrăm standardele la cel mai înalt nivel.
Date de identificare:
Sediul Firmei: strada Moara de Foc, numărul 2, Iași, România
C.I.F: 16019310
Nr. Reg. Com: J22/2394/1992
Telefon/Fax: +40 232 234 107/Email: office@ compan iaşi.ro
Capitalul social este de 2.052.537 lei divizat în 125.144 acțiuni cu valoarea nominală de 16.401
lei.
Domeniul de activitate conform Codului CAEN: 1581 Fabricarea pâinii; fabricarea
produselor proaspete de patiserie

Sigla firmei:
Sloganul firmei: Compan, pâine bună an de an!

23
 3.2. Misiune/viziune
Misiunea Compan: Misiunea noastră este satisfacerea nevoii clienților de a achiziționa
produse sigure din punct de vedere alimentar, fabricate prin metode tradiționale și cu un excelent
raport preț - calitate.
Valorile noastre sunt respectul față de client, calitatea produselor și continuitatea în procesul de
dezvoltare.
S.C. Compan S.A., Iași a obținut certificările necesare derulării activității, și beneficiază,
împreună cu dumneavoastră, de avantajele unui sistem în care toate acțiunile sunt permanent
monitorizate. Societatea este certificata de CERTROM pentru implementarea și menținerea Sistemului
de Management al Calității și Management al Siguranței Alimentare (HACCP) conform SR EN ISO
9001: 2008, respectiv SR EN ISO 22000: 2005.
S.C. Compan S.A., Iași produce și comercializează produse fabricate din materii prime de
calitate, de către personal înalt calificat, în condiții de siguranță alimentară maximă având mai multe
magazine proprii și multe colaborări cu magazine care se aprovizionează de la ei.

Societatea produce și comercializeză anual pe piața internă peste 7.000 tone de făină de diverse
tipuri, 3.000 tone de pâine în diverse sortimente și 35 tone de produse de patiserie.
Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:
a) producția, inclusiv aprovizionarea și importul pentru producție și desfacere pe piața internă și
externă a produselor obținute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a produselor de panificație și
pastelor făinoase;
b) comercializarea cu ridicată și cu amănuntul a produselor și mărfurilor alimentare și nealimentare
de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în locuri special amenajate – piețe,
târguri, precum și în sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine și altele de acest fel;
c) operațiuni de import – export, exclusiv cele prevăzute la punctul a), produce și servicii, operațiuni
specializate de comerț exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, reprezentanță), precum și oricare
alt gen de servicii de comerț exterior;
Cu cei 140 de angajaţi, Compan SA este un partener de încredere și pentru cele 140 de familii
din care aceştia fac parte. Totodată, Compan SĂ se bucură de încrederea investită în ei de către
acționarii lor.

24
 3.3. Concurența
În ultimii ani SC COMPAN SA a avut doi concurenți de rangul său, și anume SC VILLA
PIZZA SRL și o companie proaspăt infiimțată SC BRUTĂRIA MOLDOVENCEI SRL , astfel
compania fiind pe locul 3 din topul companiilor de pe raza județului Iași după cota de piață a acestora.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

3.4. Analiza SWOT

a) Puncte tari:
-experienta îndelungata în domeniu si existenta unui personal bine format;
-existenta unei retele proprii de distributie si diversificarea produselor desfacute prin intermediul
acesteia;
-existenta unui actionariat relativ stabil;
-productia reprezentata de produse de baza, cu o cerere relativ stabila;
-potentialul de productie ridicat;
-ciclul foarte redus de fabricatie si calitatea produselor;
-rentabilitatea ridicata în toti anii de functionare;
-echilibrul financiar solid si solvabilitatea ridicata;
-conturarea mai precisa în ultima perioada a strategiei de vânzari;
-reputatia firmei si ponderea ridicata pe piata locala;
-inexistenta restantelor în platile fata de bugetul statului si cel al asigurarilor sociale;
-controlul strict al cheltuielilor si al fluxurilor de încasari si plati
b) Constrângeri:
-reducerea veniturilor reale si a consumului populatiei;
25
-cresterea puternica a concurentei;
-oscilatiile foarte mari la preturile materiilor prime si calitatea necorespunzatoare a acestora (de ex.
grâu), precum si farâmitarea proprietatilor agricole;
-costul foarte ridicat al resurselor financiare, care îngreuneaza activitatea de investitii;
-blocajul financiar si dificultatile în gasirea unor parteneri în conditii satisfacatoare de plata;
-preturile foarte ridicate ale produselor si serviciilor regiilor autonome (energie electrica, gaz, apa etc.);
-fiscalitatea foarte ridicata si existenta evaziunii fiscale.
c) Oportunitati:
-cerere relativ constanta pentru produsele de baza, un avantaj în conditiile recesiunii economice;
-elasticitate redusa a cererii fata de pret si elasticitate negativa fata de venit;
-mediu economic mai favorabil întreprinderilor cu ciclu scurt de fabricatie.
d) Puncte slabe:
-capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;
-activitatea de marketing insuficient dezvoltata;
-diversificarea insuficienta a productiei;
-lichiditatea în scadere;
-scaderea ponderii pe piata locala si lipsa extinderii pe alte piete.

3.5. Organigrama SC COMPAN SA

Adunarea generala
a acționarilor

Consiliul de
administrați
e

Director general

Departamen
Departamen Departament Departamen
Departament t Marketing
t Economic Aprovizionare t Logistică
Tehnic și Vânzări

Birou financiar-
contabil Secția moară Transport Marketing

Personal auxiliar și Departamen

Secția panificație de deservire t desfacere

26
 3.6. Studiu de caz S.C. Compan S.A.
S.C. Compan S.A. este o societate pe acțiuni de dimensiuni mari , ce dispune de o varietate de
imobilizări.
Prezentăm selectiv înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale:
a) Tranzacții privind terenurile și amenajările de teren

Nr. Conturi Sume(lei)

Data Document Explicație
Crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 11.10.19 Factură+PVR Achiziţie % 404 59.500
teren 2111 50.000
4426 9.500
2 18.10.19 OP +Ex cont Achitare 404 5121 59.500 59.500
datorie prin
virament
3 18.12.19 Factură Înregistrare % 404 5.712
factură 231 4.800
amenajare 4426 912
teren
4 18.12.19 PV rec. Recepţia 2112 231 4.800 4.800
lucrării de
modernizare
5a 2018-22 Plan amort. Amortizare 6811 2811 4800 4800
amenajare
(48 luni)
6a 31.12.23 PV scoatere Scoatere din 2811 2112 4.800 4.800
evidenţă
amenajare
5b 2019-21 Plan am +NC Amortizare 6811 2811 3600 3600
amenajare
(36 luni)
6b 01.20.23 Factură Vânzare 461 % 71.400
teren + 7583 60.000
amenajare 4427 11.400
7b 01.2023 NC Scoatere din 6583 2111 50.000 50.000
evidenţă
teren
8b 01.2023 NC Scoatere din % 2112 4.800
evidenţă 2811 3.600
amenajare 6583 1.200

27
b) Tranzacții privind utilaje

Nr. Conturi Suma

Data Document Explicația
Crt. Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 15.12.18 Factură +PVR Achiziţie utilaj % 404 4.284
2131 3.600
4426 684
2 17.12.18 OP +Ex cont Achitarea 404 5121 4.284 4.284
datoriei
3a 2019-23 Plan am +NC Amortizare 6811 2811 3600 3.600
utilaj (60 luni)
4a 31.12.23 PV Scoatere din 2813 2131 3.600 3.600
funcţiune/casare
3b 2019-23 Plan am +NC Amortizare 6811 2813 2160 2160
utilaj (36 luni)
4b 01.2023 Factură Vânzare utilaj 461 % 2.975
7583 2.500
4427 475
5b 01.2022 NC Scoatere din % 2131 3.600
evidenţă utilaj 2813 2.160
6583 1.440

28
 Concluzii

Toate entitățile, indiferent de mărime sau sectorul de activitate, utilizează bunuri materiale,
denumite imobilizări corporale sau investiţii materiale, având următoarele caracteristici:
o sunt procurate pentru a servi exploatării şi nu pentru a fi revândute;
o prin natura lor, au o durată de utilizare relativ lungă şi în mod obişnuit sunt amortizate;
o sunt bunuri de natură corporală, se disting de stocuri şi prin faptul că nu sunt încorporate din punct
de vedere fizic în produsele (serviciile) realizate cu ajutorul lor.
După destinaţia lor în entitate, imobilizările corporale se clasifică în două categorii:
o imobilizări profesionale (cele care participă la realizarea obiectului de activitate);
o imobilizări neprofesionale (cele care asigură realizarea unor funcţii care nu ţin de obiectul
principal de activitate cum sunt: construcţiile de locuit, terenuri şi săli de sport, cluburi destinate
realizării funcţiei sociale a intreprinderii).
Pe parcursul utilizării lor, imobilizările corporale sunt supuse unor operaţii diverse: evaluare,
reevaluare, depreciere (reversibilă şi ireversibilă), întreţinere, modernizare, modificări, dezmembrări,
casări etc.
Contabilitatea imobilizărilor corporale trebuie organizată astfel încât să răspundă unor cerinţe, şi
anume:
o cunoaşterea mijloacelor fixe de care dispune entitatea;
o cunoaşterea locului de folosinţă a fiecărui mijloc fix;
o să asigure controlul gesiunii mijloacelor fixe, când este nevoie;
o calcularea exactă a amortizării şi includerea acesteia în cheltuielile de producţie, prestaţii şi
circulaţie, după caz.
Pentru realizarea acestor cerinţe, entităţile economice au obligaţia să consemneze în documente
şi să înregistreze, în contabilitate, toate operaţiunile privind existenţa şi mişcarea mijloacelor fixe,
calculul amortizării şi a provizionelor constituite din deprecierea acestora.
Cunoscând particularităţile imobilizărilor în activitatea desfăşurată de agenţii economici, în
procesul de formare al produselor fabricate, de constituire şi de plasare a capitalului, rezultă că
deciziile luate trebuie să fie orientate pe informaţii exacte şi complete privind structura şi diferitele
categorii de imobilizări, de starea tehnică şi gradul de depreciere al acestora, avantajele plasării
capitalului pe termen lung în titluri şi creanţe imobilizate.

29
 Bibliografia

1) Popan Maria, Contabilitate – manual pentru licee clasa a IX-a, Editura Oscar Print, București, 2004
2) Popan Maria, Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor, Modulul IV, clasa a XI-a, Editura Oscar Print,
București, 2014
3) Hangan Daniela, Tudor Mihaela, Alămîie Dumitru, Finanțe și fiscalitate – manual pentru clasa a XII-a –
filiera tehnologică, profil servicii, Editura CD Press, București, 2006
4) Toma Constantin, Contabilitate financiară, Ediția a III-a, revizuită și adăugată, Editura Tipo Moldova,
2018
5) *** Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
6) *** Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
7) *** O.M.F.P. nr.2.634/2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al
României, nr.910 din 5 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare.
8) *** O.M.F.P. nr.1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, nr.
963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.
9) ***Legea contabilităţii nr 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.454/18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare.

30