Proiect de Cercetare Daniel 2009

Contabilitatea si gestiunea imobilizarilor corporale
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE FINANŢE ŞI BĂNCI
PROIECTE FINANCIAR-BANCARE
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
asist. univ. drd. MARINELA GEAMĂNU
Student:
Gavrila Daniel Eugen
Seria: A Grupa: 302
2010
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE FINANŢE ŞI BĂNCI
1
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
asist. univ. drd. MARINELA GEAMĂNU
Student:
Gavrila Daniel Eugen
Seria: A Grupa:
302
2010
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Noţiuni generale privind imobilizările corporale…………........... 4

1.1.Definirea si structura imobilizarilor ………………………...................... 4
1.2.Delimitări, definiţii şi structuri privind imobilizările corporale conform IAS 16 6
1.3.Abordări naţionale şi internaţionale privind evaluarea imobilizărilor corporale în
contabilitate……………………………………………………………………..... 12
1.4.Reevaluarea imobilizărilor corporale ………………………….………….. 17
CAPITOLUL 2 .Organizarea contabilităţii si gestiunii privind imobilizările corporale

la SC EXIM. SRL....................................................................................... 19
2.1.Cadrul organizatoric.Prezentarea societatii EXIM. SRL .......................... 19
2.2. Principiile de organizare şi conducere a contabilităţii activelor corporale…....... 21
2.3. Sistemul de documente privind contabilitatea imobilizărilor corporale……....... 22
2.4. Sistemul de conturi utilizat de contabilitatea imobilizărilor corporale………... .. 25
2.5. Contabilitatea operaţiunilor privind imobilizările corporale ........................... 26
2.5.1. Modalităţi de intrare în patrimoniul societăţii a imobilizărilor corporale 26
2.5.2. Ieşirea din patrimoniul societăţii a imobilizărilor corporale…………... 37
2.5.3. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale 41
2.5.4. Amortizarea imobilizărilor corporale în cadrul SC EXIM. SRL... 43
CAPITOLUL 3. Analiza economico-financiară în sfera imobilizărilor corporale la S.C.

EXIM. SRL...............………………………………………................ 46
3.1. Analiza structurii patrimoniale……………………………………………… 46
3.2. Impactul amortizării asupra capacităţii de autofinanţare…………………… 47
3.3. Analiza cheltuielilor cu amortizarea………………………………………. . 49
3.4. Impactul regimului de amortizare asupra rezultatului exploatării………...... 52
3.5. Influenta gradului de înzestrare tehnică a muncii şi a eficienţei utilizării
mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri………………………………………… 55
3.6.Concluzii si propuneri…………………………………………………… 58
Bibliografie………………………………………………………………………… 64
3
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE
1.1. Definirea si structura imobilizarilor
O componentă importantă a patrimoniului agenţilor economici o constituie

capitalul imobilizat în bunuri şi valori destinate să deservească activitatea pe o perioadă mai
mare de un an şi care, în majoritatea lor, se consumă treptat.
Elementele patrimoniale de această natură sunt denumite imobilizări sau active
imobilizate şi constituie suportul tehnico-material şi financiar necesar desfăşurării
activităţilor cu caracter productiv şi prestări servicii, precum şi celor din alte domenii de
activitate. Ele reprezintă elemente indispensabile pentru realizarea obiectului de activitate al
unităţilor patrimoniale, caracterizându-se prin aceea că se folosesc o perioadă
îndelungată şi nu se consumă la prima utilizare, iar valoarea pe care o au se recuperează de regulă
în mod eşalonat, prin includerea în cheltuieli.
De altfel, în OMFP nr.1752/20051 pentru aprobarea Reglementarilor contabile europene
se arată că „activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua,in
scopul desfasurarii activitatilor entitatii” .
Pentru organizarea contabilităţii imobilizărilor se are în vedere conţinutul lor
economic, în funcţie de care sunt delimitate următoarele categorii importante sau obiecte de
evidenţă :
• imobilizări necorporale,
• imobilizări corporale,
• imobilizări financiare.
a. Imobilizările necorporale, denumite şi imobilizări nemateriale, se caracterizează prin
faptul că nu îmbracă fizic forma de bunuri materiale concrete şi cuprind cheltuielile de constituire
sau extindere, cheltuielile de cercetare-dezvoltare, cocesiunile, brevetele, licenţele, mărcile
de fabrică sau de comerţ şi alte drepturi similare, fondul comercial şi alte imobilizări necorporale.
Aceste categorii de bunuri nemateriale, precum şi elementele concrete pe care le conţin
reprezintă obiecte de evidenţă.
_________________________________
1-M.Of.nr.1080 bis/30.11.2005,sectiunea 3,art.28,pag.8
b. Imobilizările corporale, denumite şi imobilizări materiale sau active fixe, sunt

constituite din terenuri şi mijloace fixe, care sunt recunoscute în bilanţ atunci când se estimează că
4
generează beneficii şi, totodată, costul poate fi evaluat în mod credibil.Din categoria imobilizarilor
corporale fac parte terenurile si mijloacele fixe.
Terenurile cuprind atât terenurile propriu-zise, cât şi amenajările de terenuri, iar ca
obiect de evidenţă este considerat fiecare teren încadrat într-o grupă sau categorie, după cum
urmează: terenuri agricole şi silvice; terenuri fără construcţii; terenuri cu zăcăminte; terenuri de
construcţii; alte terenuri.
Mijloacele fixe sunt încadrate în 3 grupe principale şi anume:
1 - Construcţii;
2 -Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii,
3 -Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale.
În categoria mijloacelor fixe se încadrează orice obiect singular sau complex de obiecte
ce se utilizează în mod independent şi îndeplineşte cumulativ următoarele trei condiţii:
- este deţinut de o persoană juridică pentru a fi utilizat în producţia proprie de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
- are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin reglementările legale în vigoare,
- are o durată de utilizare mai mare de un an.
c. Imobilizările financiare reprezintă o modalitate distinctă de plasare a
capitalului disponibil sau a altor acţiuni şi drepturi de creanţă ale unei unităţi patrimoniale prin
„penetrarea” în capitalul altei societăţi comerciale căreia îi sunt necesare resurse financiare
în vederea dezvoltării activităţii, precum şi în scopul extinderii relaţiilor economice în
domeniul productiv sau comercial. Sunt constituite din titluri de participare deţinute în capitalul
altor societăţi comerciale, din titluri şi creanţe imobilizate deţinute cu scopul de a exercita
controlul sau pentru a influenţa activitatea altor unităţi patrimoniale şi de a obţine venituri. Este
considerat obiect de evidenţă fiecare categorie de titluri şi creanţe imobilizate delimitate în mod
riguros în funcţie de valoarea de intrare în patrimoniu, data achiziţiei, emitentul titlurilor ş.a.
1.2 Delimitări, definiţii şi structuri privind imobilizările corporale conform

IAS 16
În economia regiilor autonome şi societăţilor comerciale, mijloacele de producţie de natura

“imobilizărilor corporale” sau a “capitalului permanent” ocupă un loc important, fiind acea
5
componentă a patrimoniului care defineşte capacitatea tehnică de producţie sau potenţialul de a
crea venituri, în concordanţă cu obiectul său de activitate.Aspectele conceptuale relevante si
aspectele specifice imobilizarilor sunt prezentate in special in IAS 16, ”Contabilitatea
imobilizarilor corporale”, aprobat in martie 1982, revizuit in1993, redenumindu-se ”Imobilizari
corporale” . In iulie 1997 , odata cu aprobarea IAS 1-„Prezentarea situatiilor financiare”, din
Ias 16 a fost amendat paragraful 66(e).In 1998 mai multe paragrafe din IAS 16 au fost revizuite
pentru a fi consecvente cu IAS 22-„Combinari de intreprinderi”,IAS 36-„Deprecierea
activelor” si IAS 37-„Provizioane, datorii si active contingente”.
IAS 16 trebuie aplicat in contabilitatea terenurilor si a mijloacelor fixe,exceptand cazul
cand un alt standard prevede sau permite o abordare contabila diferita.
Potrivit Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 16, imobilizările corporale
sunt definite prin două elemente caracteristice, ce le diferenţiază de alte active patrimoniale, în
sensul că:
a) sunt deţinute de întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau în
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Conform definiţiei date de IASC, imobilizarile corporale sunt recunoscute ca active când:
• este posibilă generarea de beneficii economice viitoare către întreprindere,
• costul activului poate fi măsurat în mod credibil.
În satisfacerea primului criteriu societatea evaluează gradul de certitudine al fluxului
beneficiilor viitoare, numai atunci când va primi avantaje şi îşi va asuma riscurile asociate
activului. Cheltuielile ulterioare cu un activ vor genera în mod normal anumite beneficii
economice, dar este o problemă de raţionament profesional, dacă nivelul acestor beneficii va fi
peste performanţele evaluate iniţial ale activului.
Beneficiile economice viitoare încorporate în active se referă la capacitatea activelor, în
general, deci şi a imobilizărilor corporale, în special, de a contribui în mod direct sau indirect, la
fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest aspect se explică prin
aceea că întreprinderea utilizează activele pentru a produce bunuri sau a presta servicii, capabile
să satisfacă necesităţile, tot mai diversificate, ale clienţilor şi ca urmare aceştia sunt dispuşi să
plătească, numerar sau echivalente ale numerarului, pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul
de trezorerie al întreprinderii.
Al doilea criteriu este, de obicei, uşor de satisfăcut deoarece preţul de achiziţie al unui
activ şi orice costuri auxiliare de achiziţie sunt, în mod normal, uşor identificabile.
Recunoaşterea şi înregistrarea imobilizărilor corporale este o problemă de raţionament
profesional. IAS prevede ca orice întreprindere să-şi dezvolte propriul sistem conform căruia un
element poate fi capitalizat sau poate fi trecut în contul de profit şi pierdere.
6
Tot IAS recomandă utilizarea raţionamentului profesional la încadrarea pe grupe a
imobilizărilor corporale. Înregistrarea lor ca o entitate, sau gruparea şi înregistrarea grupei ca un
tot devine o opţiune a societătii.
Conform reglementărilor contabile un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se
estimează că va genera beneficii economice pentru persoana juridică, şi costul activului poate fi
evaluat în mod credibil.
Imobilizările corporale sunt active care:
a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri
sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative;
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an; şi
c) au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Coroborând denumirea Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 16, “Terenuri şi
mijloace fixe” şi grupa conturilor, destinată imobilizării operaţiunilor privitoare la imobilizările
corporale, din Planul de conturi general aprobat prin OMFP nr. 1752/2005, delimitarea
imobilizărilor corporale se poate face în următoarele categorii:
a) terenuri şi amenajări de terenuri;
b) imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe care, la rândul lor, se divizează în:
-construcţii;
-instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii care grupează următoarele
mijloace fixe:
-echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
-aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
-mijloace de transport;
-animale şi plantaţii;
-mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale.
Imobilizările corporale (numite şi fizice sau tangibile) se referă la drepturile reale asupra
bunurilor corporale (dreptul de proprietate, uzufructul, utilizarea).
***
Terenurile1 sunt reflectate în contabilitatea agenţilor economici numai dacă aparţin
acestora.
Elementul “terenuri” se referă, cel puţin sub aspectul implicaţiilor financiare, la două grupe
şi anume: terenurile propriu-zise (care nu se amortizeaza) dar şi la amenajările şi racordarea lor la
sisteme de alimentare cu energie, împrejmuirile, lucrările de acces (care se amortizeaza). 1 În
contabilitate, folosind fiecare din desfăşurătoarele de gradul II ale contului 211 “Terenuri”,
7
acestea se înregistrează la intrarea în patrimoniu la valoarea stabilită potrivit legii, în funcţie de
clasele de fertilitate şi suprafaţa acestora, la costul de achiziţie sau valoarea de aport, după caz. În
mod similar se procedează şi la ieşire astfel că soldul debitor al contului 211 “Terenuri” ne arată
existentul activelor de această natură la un moment dat.
Terenurile au acelaşi regim ca şi mijloacele fixe, variind însă foarte mult valoarea lor pe
unitatea de suprafaţă de la un agent economic la altul în funcţie de calitatea, soiul, destinaţie,
amplasament, modalităţi de procurare, căi de acces, zonă geografică etc.
Deşi sunt considerate active fixe corporale, nu sunt supuse amortizării: lacurile, iazurile,
care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv cele împădurite deoarece prin
utilizarea lor nu-şi pierd din valoarea lor de întrebuinţare (nu suferă deprecieri cu caracter
ireversibil).
Investiţiile efectuate pentru racordarea terenurilor la sisteme de alimentare cu energie şi
apă, înprejmuirile, lucrările de acces, de amenajare a lacurilor, bălţilor, iazurilor şi alte lucrări
similare se amortizează.
Contabilitatea analitică a terenurilor se poate organiza pe următoarele grupe:
- terenuri agricole şi silvice;
- terenuri fără construcţii;
- terenuri cu zăcăminte;
- terenuri cu construcţii etc.
O eventuală depreciere temporară este înregistrată prin sistemul provizioanelor.
___________________________________________
1-M.Dobrin,Contabilitate.Baze.Ed.Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti,2004,pag.49
Mijloacele fixe se caracterizează prin aceea că participă la mai multe cicluri de fabricaţie,
îşi păstrează, în general forma fizică iniţială şi îşi transmit treptat valoarea lor sub formă de
amortizare, asupra producţiei executate, serviciilor prestate sau altor activităţi desfăşurate.
La agenţii economici productivi, mijloacele fixe în marea lor majoritate au rolul de a
asigura condiţiile necesare realizării obiectului de activitate propriu fie acţionând direct asupra
obiectelor muncii pentru a le transforma în produse, lucrări şi servicii, fie asigurând realizarea
celorlalte funcţii ale întreprinderii (altele decât cea de producţie).
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991 (republicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr.
48/14.01.2005) se consideră mijloc fix un obiect singular sau un complex de obiecte ce se
utilizează ca atare şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- are o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege ( în prezent 15.000.000 lei ) ;
- are o durată normală de utilizare mai mare de un an ;
Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, la
încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului lot, set sau corp.
8
Dat fiind ponderea mare a acestor elemente patrimoniale, ca şi regimul lor financiar destul
de riguros, în organizarea contabilităţii generale s-au creat conturi sintetice de gradul II specifice
categoriilor de mijloace fixe în funcţie de particularităţile lor constructive şi de exploatare.
Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor corporale de care dispune un agent economic la
un moment dat se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 21 “Imobilizări corporale”.
În contabilitatea curentă se asigură evidenţa permanentă a existenţei şi mişcării
următoarelor categorii de mijloace fixe, clădiri, construcţii speciale, maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru; aparate şi instalaţii de măsurare, control, reglare şi de calcul; mijloace de transport; animale
şi plantaţii; unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică; alte active corporale
mobile neregăsite în categoriile anterioare.
În bilanţul contabil, are loc o regrupare a mijloacelor fixe în următoarele posturi:
- clădiri şi construcţii speciale în care sunt cuprinse: clădiri, fundaţii, infrastructură, racordarea
clădirilor la reţeaua de apă, gaze, electricitate etc. Pentru necesităţi de informare şi analiză,
modelul de bilanţ prevede posturi distincte pentru clădiri şi construcţii speciale.
- maşini, utilaje şi mijloace de transport, în care sunt cuprinse: maşini de forţă şi utilaje, maşini,
utilaje, şi instalaţii de lucru, mijloace de transport.
- alte imobilizări corporale, în care sunt cuprinse: aparete şi instalaţii de măsurare, control şi
reglare, animale de muncă, plantaţii, unelte accesorii de producţie şi inventar gospodăresc. La
aceste posturi de mijloace fixe se adaugă şi imobilizări corporale în curs, post care cuprinde şi
imobilizări în curs de execuţie pentru nevoi proprii, aduse ca aport la capital sau facturate de
furnizori.
Sunt deasemenea considerate mijloace fixe si se supun amortizarii:
• investiţiile realizate la mijloacele fixe luate cu chirie;
• capacităţile puse parţial în funcţiune, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare
ca mijloace fixe. Acestea sunt cuprinse la grupele în care urmează a se înregistra, la
valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
• investiţiile efectuate pentru descopertă, în scopul valorificării de substanţe minerale utile.
Nu sunt considerate mijloace fixe1 şi nu sunt supuse amortizării: motoarele, aparatele şi
alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu
ocazia reparaţiilor de ori ce fel sau în scopul unor mici modernizări în cadrul reparaţiilor capitale;
sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce sunt utilizate la fabricarea anumitor produse de
serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea şi durata lor de funcţionare
normală; construcţiile şi instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii; animale ce nu
au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale pentru îngrăşat, păsările şi
coloniile de albine; pădurile; investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara
perimetrelor de exploarare, precum şi cele pentru foraje executate pentru exploatări, prospecţiuni
9
geologice, forajele pentru alimentări cu apă care nu au dat rezultate, sondele situate în capul unor
zăcămite de ţiţei, precum şi sondele de cercetare geologică care au pus în evidenţă acumulări de
hidrocarburi, dar care, din motive geologice, tehnice şi economice obiective, nu pot fi exloatate;
prototipurile, atât timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero,
sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător; echipamentul de protecţie şi de
lucru, înbrăcămintea specială, indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.
Pe linia evidenţei mijloacelor fixe, contabilităţii îi revine o serie de sarcini cum ar fi:
cunoaşterea în detaliu a mijloacelor fixe de care dispune unitatea şi a locului de folosinţă pentru
fiecare în parte; asigurarea controlului gestiunii de mijloace fixe; calculul şi înregistrarea
amortizării şi a provizioanelor constituite pentru deprecierea mijloacelor fixe.
Întreprinderile, indiferent de mărime sau de sectorul de activitate, utilizează bunuri
corporale de natură materială, bunuri care sunt achiziţionate, produse sau primite pe alte căi, în
vederea unei exploatări durabile.
________________________________
1-Legea 571/22.12.2003 republicata , privind Codul Fiscal,M.Of.nr.927/2003, Titlul II,art.24
Ansamblul acestor bunuri corporale poartă numele,în mod obişnuit, de imobilizări

corporale, de bunuri de producţie, iar în abordarea pe cicluri, de investiţii materiale.
Imobilizările, aflate în diferitele faze de execuţie sau finalizate, dar nerecepţionate,
constituie imobilizări corporale în curs.
Imobilizările corporale care fac obiectul deprecierilor sunt supuse procesului de diminuare
sistematică a valorii care ia forma amortizărilor, sau de corectare temporară a valorii, care
îmbracă forma ajustarilor pentru depreciere.
Imobilizările corporale amortizate integral rămân înscrise în bilanţ atâta timp cât ele există
în întreprindere.
În condiţiile în care acţiunea principiului “priorităţii în faţa formei nu este acceptată 1,
imobilizările corporale înscrise în activul bilanţului se referă numai la bunuri pentru care
întreprinderea este proprietară. Bunurile pe care aceasta le utilizează, dar care nu sunt în
proprietatea sa, nu trebuie să figureze în activ. Este cazul, de exemplu, al bunurilor primite în
urma unui contract de locaţie finanţate sau în urma unei concesiuni.
Investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau în locaţie de
gestiune, se înregistrează în contabilitatea unităţii patrimoniale care le-a efectuat.
La expirarea contractului de concesiune, închiriere sau locaţie de gestiune, valoarea
investiţiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu se scade din contabilitatea unităţii
1
Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1998, vol. II,
2
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/30.11.2005, Cap.II, art.43.1
10
patrimoniale care le-a efectuat şi se înregistrează în contabilitatea unităţii patrimoniale căreia i-au
fost restituite, cu valoarea lor majorându-se valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective,
potrivit contractelor încheiate.
1.3. Abordări naţionale şi internaţionale privind evaluarea

imobilizărilor corporale în contabilitate
O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său

determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări2, în funcţie de modalitatea lor
de intrare. Exista patru momente în care se realizează evaluarea elementelor patrimoniale:
 intrarea in patrimoniu ,  închiderea exerciţiului ,
 inventarul ,  ieşirea din patrimoniu .
a) Evaluarea imobilizărilor corporale în momentul primei recunoaşteri, sau la data
intrării în patrimoniu se numeşte valoare contabilă (sau valoare de intrare) şi este reprezentată
de:
 Costul de achiziţie al imobilizărilor achiziţionate cu titlu oneros.
Costul reprezintă suma plătită în numerar sau echivalent de numerar ori valoarea justă a
altor contraprestaţii efectuate pentru achiziţionarea unui activ, la data achiziţiei sau construcţiei
acestuia.
Componentele acestuia sunt cele prezentate la IAS 2: preţ de achiziţie, taxe vamale,
costuri de montaj, onorarii personal de specialitate pentru amplasament, cheltuieli de demontare şi
mutare activ, restaurare amplasament.
Costul pentru demontare şi mutare va fi astfel trecut în contul de profit şi pierdere pe
durata de viaţă a bunului patrimonial, prin includerea în cheltuielile anuale normale cu
11
amortizarea. IAS 37 cere constituirea unui provizion pentru acest cost încă de la început. La
finele duratei de viaţă utilă provizionul va fi utilizat pentru a absorbi costul demontării şi mutării.
În legatură cu evaluarea imobilizărilor corporale prezintă interes redarea unor aspecte de
detaliu aşa cum sunt normalizate prin Standardul de Contabilitate Internaţional nr.16 privind
contabilitatea imobilizărilor.
Astfel, costul imobilizărilor corporale achiziţionate este format potrivit relaţiei:
preţul de cumpărare sau achiziţie
(+) taxele şi impozitele nerambursabile (nedeductibile)
(+) cheltuielile directe angajate pentru a pune imobilizările în situaţia de funcţiune
prevăzută
(-) sconturile şi rabaturile comerciale primite
Cheltuielile directe care se pot reţine sunt cheltuieli privind organizarea de şantier,
cheltuieli de transport şi întreţinere, cheltuieli de instalare precum sunt fundaţiile speciale ale
instalaţiilor,comisioanele şi onorariile (arhitecţilor, inginerilor, etc.).
Cheltuielile financiare (în special dobânzile) imputabile unui proiect de construcţie şi care
sunt suportate până la finele lucrărilor de construcţii sunt adesea incluse în valoarea brută a
imobilizărilor la care ele se referă. Dacă plata achiziţionării unei imobilizări este amânată dincolo
de termenii obişnuiţi de credit, este oportun a se înregistra achiziţia cu preţul corespunzând unei
plăţi în numerar, urmând a se imputa cheltuielilor financiare diferenţa dintre această sumă şi totalul
părţilor ulterioare şi avansate pe întreaga perioadă amânată.
Cheltuielile administrative şi celelalte cheltuieli generale nu sunt element al costului
imobilizărilor corporale, afară de cazul dacă ele sunt în mod specific legate de achiziţie sau de
instalare. Cheltuielile de pornire (demaraj) şi cheltuielile de preexploatare nu sunt incluse în costul
imobilizărilor corporale afară de cazul că sunt necesare la punerea în stare de funcţionare a
bunului.
 Costul de producţie al imobilizărilor construite sau produse de întreprindere.
Acest cost este constituit din costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor
consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie şi cota de cheltuieli indirecte legate “raţional”
de fabricaţia imobilizărilor. Costul de producţie al unei imobilizări poate să includă şi cheltuieli
financiare, cu condiţia ca ele să reprezinte dobânzile aferente împrumuturilor pentru finanţarea
investiţiei şi să vizeze perioada ei de execuţie.
Cheltuielile de subactivitate datorate unor subactivităţi temporare, unor conflicte sociale
sau altor elemente nu sunt incluse în costul de producţie. Pentru a fi evaluate şi incluse, se
recomandă a se face comparaţie cu costul de achiziţie al unui bun echivalent, sau dacă
întreprinderea produce acelaşi bun pentru a-l vinde în cadrul exploatării sale normale, cu preţul de
12
revenire al acestui bun.
 Valoarea justă1, pentru imobilizările ca aport, obţinute cu titlu gratuit sau prin donaţie.
Această valoare este stabilită în funcţie de preţul pieţei şi de utilitate, prin comparaţii cu valoarea
unor imobilizări cu caracteristici tehnice similare sau apropiate de starea şi amplasarea acestora
etc. La modul general, valoarea justă este definită ca fiind “suma la care poate fi tranzacţionat un
activ, de bună voie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care
preţul este determinat obiectiv”.
b) Evaluarea imobilizărilor corporale cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actuală, de utilitate, denumită şi valoare de inventar, a fiecărui element. Valoarea de inventar,
este stabilită în funcţie de utilitatea bunului în unitate, starea acestuia şi preţul pieţei2.
Pentru imobilizările corporale amortizabile, valorile reţinute la inventar trebuie să ţină cont
de amortizarea calculată, în sensul deducerii acesteia, valoarea de inventar fiind dată de valoarea
netă contabilă ce rezultă din planul de amortizare, exceptând situaţia în care valoarea actuală
este considerată inferioară valorii nete contabile.
Valoarea actuală poate să fie determinată şi prin reevaluarea activelor imobilizate, care se
desfăşoară, de regulă, pe baza prevederilor unor dispoziţii legale. Pot fi reevaluate imobilizările
corporale şi financiare, în totalitatea lor sau numai o anumită categorie.
Valoarea contabilă de intrare în cazul reevaluărilor, se derulează după următoarele
reguli:
• reevaluarea nu trebuie să aibă ca rezultat creşterea valorii nete contabile cu o valoare
inferioară valorii sale actuale;
• când reevaluarea imobilizărilor corporale conduce la o majorare a valorii nete
contabile, amortismentele anterioare reevaluării nu trebuie să fie trecute la rezultate;
• există două metode de a contabiliza valorile reevaluate privind imobilizările corporale:
-reevaluarea valorilor brute şi amortizărilor corespunzătoare, de o manieră încât
valoarea netă contabilă să fie egală cu valoarea netă reevaluată;
-eliminarea amortizărilor anterioare acumulate şi substituirea valorii nete
reevaluate vechii valori brute.
• reevaluarea selectivă a activelor poate conduce la prezentarea unor sume
necontrolabile în situaţiile financiare. În consecintă, când toate bunurile unei categorii
de imobilizări nu sunt reevaluate, sunt necesare reguli fixe pentru selectarea bunurilor
de reevaluat.
c) Evaluarea în momentul închiderii exerciţiului sau evaluarea bilanţieră a
1-OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele

europene,M.Of.nr.1080/2005,Sectiunea 7,art.53(2)
2
Dobrin,M.,Contabilitate.Baze.,Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti,2004,pag.127.
13
imobilizărilor corporale se face la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă
pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare (valoara contabilă) a imobilizărilor se comparată cu
valoarea stabilită pe baza inventarierii. În urma comparării şi ca o consecinţă a aplicării prudenţii
rezultă două situaţii:
• constatarea unor plusuri de valoare: plusurile nu se înregistrează în contabilitate, dar
pot să facă obiectul unei menţiuni în anexă;
• constatarea unor minusuri de valoare: minusurile se înregistrează în contabilitate, sub
formă de amortizări, atunci când deprecierea este ireversibilă,
sau sub formă de provizioane pentru depreciere, atunci când aceasta este reversibilă.
Dacă utilitatea unui bun sau grup de bunuri este definitiv alterată (modificată) ca
urmare a unei deteriorări sau uzuri morale, valoarea sa actuală poate deveni inferioară valorii sale
contabile. În acest caz, valoarea netă contabilă este adusă la valoarea actuală, diferenţa fiind
imediat imputată în rezultate. Orice imobilizare scoasă din funcţiune şi care rămâne în posesia
unitaţii în vederea unei cesiuni ulterioare, trebuie să fie tratată în acelaşi mod şi trecută în mod
distinct în situaţiile financiare, trebuie să figureze în contul de rezultate.
În contabilitatea curentă, imobilizările corporale sunt înregistrate la valoarea lor contabilă
(de intrare), în timp ce în bilanţul contabil sunt prezentate la valoarea netă contabilă, stabilită ca
diferenţă între valoarea contabilă şi mărimea deprecierilor sub formă de amortizări sau provizioane
constatate.
d) Evaluarea imobilizărilor corporale în momentul încetării recunoaşterii sau la data
ieşirii din patrimoniu, în general se face la valoarea de intrare ceea ce înseamnă scăderea lor din
gestiune.
Ieşirea unei imobilizări corporale din patrimoniu poate să fie datorată mai multor cauze:
scoaterea din folosinţă, la expirarea duratei de utilizare sau înainte de acest termen; constatarea
unui minus în gestiune, la inventariere; scoaterea din folosinţă ca urmare a unor situaţii de forţă
majoră (distrugere generată de cataclisme naturale, incendii etc.); vanzarea (cesiunea) activelor
imobilizate corporale; cedarea cu titlu gratuit, sub forma unor donaţii sau subvenţii; alte cauze.
De regulă, la ieşirea din patrimoniu, imobilizările corporale sunt înregistrate la valoarea
lor de intrare (valoarea contabilă). În cazul ieşirii prin vânzare (cesiune), creanţa asupra
cumpărătorului este înregistrată la preţul de vănzare.
Valoarea neamortizată a unui bun cedat generează, în mod logic, o cheltuială excepţională
privind operaţiile de capital.
În cazul ieşirii de imobilizările corporale, se calculează amortizarea şi pentru perioada
scurtă între începutul exerciţiului (corespunzător operaţiei de ieşire) şi data efectivă când are loc
constatarea ieşirii, în cadrul exerciţiului respectiv. Profitul sau pierderile la cedarea sau scoaterea
14
din uz a unei imobilizări corporale trebuie incluse în contul de profit şi pierdere în conformitate cu
IAS 16.
Pentru imobilizările corporale produse de întreprinderi pentru nevoi proprii,
valoarea contabilă de intrare este egală cu costurile de producţie angajate până la finele perioadei
de producţie şi care privesc direct elementele în cauză sau care sunt atribuite activităţii de
construcţie, în general, putând fi afectate elementului în cauză. Se elimină, în general, profiturile
interne, cu excepţia profiturilor interne ale serviciilor publice dacă sunt incluse în determinarea
tarifelor de facturare la consumatori în aplicarea regulilor guvernamentale.
În cazul imobilizărilor corporale dobândite prin schimb, în totalitate sau parţial, cu un
alt activ, costul imobilizării dobândite se contabilizează la valoarea sa venală (piaţă), sau la
valoarea netă contabilă a activului schimbat. În acest scop valoarea venală poate fi determinată în
raport, fie cu activul dat în schimb, fie cu activul dobândit, potrivit acelei valori care poate fi cea
mai corectă. În fiecare din cazuri trebuie ţinut seama, pentru a fi luată în calcul de sulta
recuperabilă (încasare suplimentară) sau plătibilă (orice altă plată) precum şi de orice altă
contrapartidă, pentru a fi înregistrată în contabilitate.
Imobilizările corporale dobândite în schimbul acţiunilor sau altor valori mobiliare
ale întreprinderii sunt evaluate şi înregistrate la valoarea lor de piaţă a titlurilor emise, potrivit
aceleia dintre cele doua valori care pare cea mai certă (sigură).
Cheltuielile posterioare punerii în funcţiune cu referire la o imobilizare corporală nu
sunt incluse în valoarea contabilă a acesteia decât dacă cheltuielile ameliorează capacitatea sa în
raport cu capacitatea beneficiară normală determinată anterior. Este problema diferenţei ce trebuie
făcută între ameliorări (modernizări) şi reparaţii. Pentru a fi ameliorări, cheltuielile posterioare
punerii în funcţiune trebuie să aibă ca efect creşterea capacităţii viitoare de a produce beneficii al
activului existent peste nivelul normal determinat anterior. Numai aceste cheltuieli pot fi incluse în
valoarea contabilă de intrare, mărind-o în mod corespunzător. Ca exemple ce se pot menţiona:
creşterea duratei de serviciu normată a imobilizărilor corporale, sporirea capacităţii de producţie,
o ameliorare substanţială a calităţii producţiei sau diminuare a cheltuielilor de exploatare.
Pentru evaluarea imobilizărilor corporale, pot fi aplicate mai multe metode,
printre care:
• metoda bazată pe costul istoric indexat (care ţine cont de variaţia nivelului general al
preţurilor);
• metoda bazată pe costul actual (care ţine cont de variaţia nivelului specific al preţurilor);
• metoda bazată pe valori nete de realizare;
• o metodă care combină indexarea şi costurile actuale sau valorile nete de realizare.
IAS 2 afirmă că “stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea
realizabilă netă”.
15
Valoarea realizabilă netă este definită ca “preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut
pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea
bunului şi a costurilor necesare vânzării”.
În multe ţări, profesia contabilă se pronunţă în favoarea prezentării imobilizarilor
corporale la costul istoric deoarece: costul de origine reprezintă valoarea justă, în momentul
achiziţiei; costul de origine este fiabil, deoarece el decurge din operaţii reale, şi nu din operaţii
ipotetice; conform contabilităţii în costuri istorice, câştigurile şi pierderile nu pot să fie constatate
în avans, ci, mai degrabă, în momentul cesiunii bunului.
1.4. Reevaluarea imobilizărilor corporale
O problemă deosebită din punct de vedere financiar o ridică reevaluarea în condiţiile în

care inflaţia generalizată la nivelul economiei naţionale duce la o perimare a informaţiilor oferite
de contabilitate, mai ales cele referitoare la imobilizări şi stocuri care sunt cele mai afectate de
procesul inflaţionist.
IAS 16 face din evaluarea la costuri istorice prelucrarea sa de referinţă. Totuşi,
reevaluarea imobilizărilor corporale este şi ea autorizată.
Reevaluarea mijloacelor fixe constă în înlocuirea valorii nete contabile a fiecăruia
dintre ele, cu valoarea sa justă, astfel spus cu valoarea sa reală. Valoarea actuală a mijloacelor
fixe se stabileşte pe baza valorii de intrare a imobilizării, utilitatea şi preţul pieţii precum şi gradul
de uzură estimat a imobilizării corporale la data reevaluării.
Dacă pentru anumite imobilizări corporale nu există preţuri, acestea se stabilesc ţinând
cont de data fabricaţiei, parametrii tehnico-funcţionali de bază, pe baza următoarelor metode:
a) metoda identificării, care constă în stabilirea identităţii mijlocului fix pentru care se
determină valoarea de înlocuire, cu un mijloc fix care are preţ;
b) metoda asimilării care constă în compararea mijlocului fix ce se reevaluiază cu unul din
“fondurile” fixe cu preţ de producţie sau de livrare, care are parametrii esenţiali foarte
apropiaţi ca mărime;
c) metoda corelării care se aplică în situaţiile când se iau ca bază de calcul unul sau mai
multe mijloace fixe asemănătoare constructiv şi ca destinaţie cu mijlocul fix care se
reevaluează şi la care mărimea parametrilor diferă esenţial faţă de utilajul existent pe
teren cu mai mult de + sau – 5%, fără însă ca diferenţa între mărimea parametrilor
tehnico funcţionali să fie exagerată.
d) metoda indicilor de actualizare a preţurilor , care se aplică sub formă de execuţie, în
situaţiile în care reevaluarea mijloacelor fixe nu poate fi decât efectuată prin metodele
16
anterioare1.
Valoarea justă a terenurilor şi construcţiilor este determinată în mod real de experţi
calificaţi. Pentru activele strict specializate, care nu fac obiectul unei tranzacţii regulate, valoarea
justă se identifică cu costul de înlocuire. În principiu, evaluarea se efectuiază pe baza utilizării
actuale a bunului. Totuşi, dacă se aşteaptă o schimbare, se va ţine cont de noile condiţii de
utilizare.
Un activ nu poate să fie reevaluat în mod izolat. Reevaluarea trebuie să se aplice la
ansamblul bunurilor din aceeaşi categorie, astfel spus, la toate activele de natură şi utilizare
identice. Terenurile, avioanele,maşinile, navele, mijloacele fixe de birou constituie tot atâtea
categorii diferite de active care pot să fie reevaluate independent unele de celelalte. În principiu,
toate bunurile din aceeaşi categorie trebuie să fie reevaluate simultan pentru a se evita o
eterogenitate prea mare în evaluarea aceleiaşi rubrici. Nu este necesar să se procedeze la
reevaluări în fiecare an. IASC consideră că pentru imobilizările ne supuse unor fluctuaţii mari de
valoare, o periodicitate de 3-5 ani poate să fie suficientă. În intervalul dintre două reevaluări,
activul figureză în bilanţ la o valoare ce rezultă din ultima reevaluare, diminuată cu amortizările
înregistrate începând cu această dată. În ceea ce priveşte gradul de uzură fizic estimat se
determină pe baza duratei de serviciu consumată şi durata de serviciu rămasă.
Durata de serviciu consumată reprezintă perioada în ani din momentul punerii în
funcţiune a mijloacelor fixe până la data reevaluării. Durata de serviciu rămasă reprezintă
perioada exprimată în ani, cât mijlocul fix urmează să funcţioneze până la scoaterea din funcţiune
determinată de uzură, ţinând cont de starea efectivă a mijlocului fix în momentul inventarierii.
Durata de serviciu estimată se determină prin însumarea duratei de serviciu consumată cu
durata de serviciu rămasă.
Referitor la gradul de uzură fizică estimat, acesta se determină procentual, prin raportarea
duratei de serviciu consumată la durata de folosinţă estimată. Diferenţa din reevaluare (valoarea
reevaluată- valoarea netă contabilă la costuri istorice, stabilită la data reevaluării) trebuie să fie
înscrisă în capitalurile proprii la o rubrică distinctă, astfel încât operaţia să nu conducă la
constatarea de profituri.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA CONTABILITATII SI GESTIUNII

1
M. Ristea, C. Dumitru, Contabilitate financiara, Ed Margaritar, Bucuresti, 2003, pag.79.
17
PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE LA SC EXIM. SRL
2.1.Cadrul organizatoric.Prezentarea societatii EXIM. S.R.L
Entitatea economica a fost înfiinţată în 2004 sub denumirea de EXIM. SRL .

Forma juridică a societăţii este societate cu raspundere limitata .
Sediul societăţii este în România, oraşul Bucuresti, strada Şoseaua Oltenitei,
nr.225A ,sector 4.
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată cu începere da la data înmatriculării la
Oficiul Registrul Comerţului. Numărul de înregistrare la registrul comerţului: J40/1012/1994,
având cod unic de inregistrare R 5719946.
S.C. de EXIM. SRL Bucuresti produce , comercializează si executa lucrari din o gama
larga de produse din carton ,produse de papetarie ,arhivistica : arhivare manuala; arhivare
computerizata; cutii carton; dosare; coperti; produse necesare în domeniul lucrarilor de
arhivistica, într-un sistem de management al calităţii conform ISO.
Produsele sunt executate conform standardelor naţionale (STAS, SR, SR EN,SR ISO) şi
internaţionale (DIN, BS, ASTM, ASME, EN, NFA, GOST şi altele).
A. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate conform statutului Societăţii constă în:
- producerea şi comercializarea de produse de papetarie;
- activitatea de cercetare- proiectare, de consultanţă şi prestări servicii pentru propria unitate şi
alţi parteneri economici interni şi externi pe bază de comenzi ferme şi contracte economice
comerciale şi de asociere;
- operaţiuni de import şi export cu aport valutar corespunzător şi comercializarea altor produse la
intern şi extern;
- transport de materii prime, materiale, produse finite din carton cu mijloace proprii de transport
la şi de la beneficiari.
B. Structura tehnică şi funcţională a societăţii

Definiţia societăţii comerciale comportă numeroase formulări art.1491 din Codul Civil o
defineşte „ca un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc a pune ceva în comun
în vederea împărţirii beneficiilor: Legea 31/1990 prevede posibilitatea de funcţionare a cinci tipuri
de societăţi comerciale. Dintre acestea societatea cu raspundere limitata are caracteristica
18
suportarii pierderilor de catre asociati pana la concurenta aporturilor lor .
Organigrama societăţii comerciale asigură un echilibru între centralizare şi descentralizare,
eşalonarea raţională a autorităţii decizionale pe diferite niveluri ierarhice. În structura
organizaţională se reprezintă distinct principalele funcţiuni care asigură realizarea obiectivelor
societăţii.
C. Capitalul social şi structura pe acţionari
Capitalul social subscris şi vărsat este reprezentat prin parti sociale.

S.C.EXIM. SRL. are un capital social de 21.000 lei împărţit în 100 de parti sociale o
valoare nominală de 210 lei. Capitalul social este repartizat pe asociati după cum urmeată:
- asociatul 1-30 parti sociale,respectiv 6300 lei;
- asociatul 2-30 parti sociale,respectiv 6300lei;
- asociatul 3-40 parti sociale,respectiv 8400 lei.
Structura repartizarii capitalului social intre asociati este reprezentata in figua 3.1.:
STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL
30%
40%
30%
Fig.3.1. Structura repartizarii capitalului social intre asociati
2.2. Principiile de organizare şi conducere a contabilităţii

activelor corporale
Obţinerea şi prezentarea situaţiilor care să reflecte imaginea fidelă, clară şi completă a

patrimoniului se poate realiza numai în condiţiile respectării cu stricteţe a princiipiilor
contabilităţii, ce constituie cadrul conceptual, instrumentul de perfecţionare şi normalizare al
contabilităţii, fundamentat de regulile prudenţei, egalităţii şi sincerităţii efectuării tuturor
19
operaţiunilor.
În România, Regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii precizează că pentru a da o
imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, trebuie respectate
regulile privind evaluarea patrimoniului şi celălalte norme şi principii contabile.
 Principiul prudenţei. Valoarea oricărui element este determinată pe baza acestui
principiu. Apicarea principiului prudenţei impune să se ţină cont de toate ajustările de valoare
datorate deprecierii imobilizărilor corporale, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit
sau pierdere.
În baza prezentului principiu S.C.EXIM. SRL. contabilizează amortizarea imobilizărilor
corporale, dar nu au fost constituite provizioane. În consecinţă minusurile constatate între
valoarea de inventar (mai mică) şi valoarea de intrare este contabilizată prin amortizarea
imobilizărilor corporale,iar dacă sau constatat plusvalori între valoarea de inventar (mai mare) şi
valoarea de intrare acestea nu sunt contabilizate, imobilizările corporale menţinându-se la valoarea
de intrare
 Principiul independenţei exerciţiului. Sunt luate în considerare toate veniturile şi
cheltuielile aferente exerciţiului financiar pentru care se face raportare, presupunând secţionarea
activitaţii continuie a unităţii în exerciţii contabile şi fiscale.
 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. În vedera stabilirii
valorii totale corespuzătoare imobilizărilor corporale societatea procedează la determinarea
separată a valorii fiecărui element individual de activ corporal.
 Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să
corespundă cu bilanţul de inchidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de
aplicarea IAS 8.
 Principiul necompensării. Valorile activelor corporale nu sunt compensate cu
valorile nici unui element de pasiv. Acest principiu nu trebuie absolutizat, în situaţia existenţei de
creanţe şi datorii la acelaşi agent economic, societatea procedează la regularizarea pe bază de
proces verbal încheiat între părţi, stabilindu-se diferenţe de plătit sau de încasat.
 Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Informaţiile prezentate în
situaţiile financiare reflectă realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma
lor juridică.
 Principiul pragului de semnificaţie. Imobilizările corporale au valori semnificative
de aceea ele sunt prezentate distinct în cadrul situaţiilor financiare ale întreprinerii.
 Principiul continuităţii activităţii. Aplicarea acestui principiu se regăseşte în
numeroase practici contabile cum sunt: utilizarea costului istoric şi a valorii actuale în evaluarea
activelor şi pasivelor, separarea activelor în active imobilizate şi active circulante, fiecare structură
cu regim diferit de înlocuire.
20
 Principiul permanenţei metodelor. Conform cu acest principiu societatea asigură
continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea imobilizărilor corporale. Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor
corporale se face la cost de achiziţie sau cost de producţie. S.C. COST S.A. a calculat şi
înregistrat în contabilitate amortizarea după metoda liniară, folosirea ei fiind considerată ca
oportună.
2.3. Sistemul de documente privind contabilitatea imobilizărilor corporale
Operaţiile economice şi financiare se consemnează în momentul efectuării lor în

documente justificative. Aşa cu prevede art.6 alin.2 din Legea contabilităţii “orice operaţiune
patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrării
lor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”. Pe această cale se asigură
datele de intrare în sistemul informaţional contabil şi se fundamentează înregistrarea proprie
contului.
La nivelul societăţii comerciale S.C.EXIM. SRL. intrarea imobilizărilor corporale se poate
realiza prin:
 achiziţionare cu titlu oneros ;  aporturi în natură;
 donaţii sau plusuri de inventar ;  construcţie şi producţie proprie .
 În cazul intrării prin achiziţie cu titlu oneros, documentul justificativ este “factura”,
care consemnează toate elementele de detaliu privind costul deorigine al imobilizărilor corporale.
Totodată, se întocmeşte “procesul - verbal” corespunzător naturii şi destinaţiei activului corporal,
cum sunt:
a. procesul-verbal de recepţie, pentru mijloacele fixe independente, care nu necesită
montaj şi nici probe tehnologice (ex. unelte, accesorii de producţie, mijloace de
transport auto).
b. procesul-verbal de recepţie provizorie, în cazul utilajelor care necesită montaj,
precum şi clădirile şi construcţiile speciale care nu deservesc procese tehnologice;
c. procesul-verbal de punere în funcţiune, pentru utilajele şi instalaţiile care necesită
montaj precum şi clădirile şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice;
 Intrările de imobilizări corporale obţinute din producţie proprie se înregistrează la costul
de producţie, pe baza “bonului de predare” şi a “procesului-verbal de recepţie”.
 Intrările de imobilizări corporale obţinute cu titlu gratuit, prin donaţii sau prin plusuri de
inventar, se înregistrează la valoarea curentă (actuală), pe baza “procesului-verbal de recepţie”.
 Intrările de imobilizări corporale prin aport, se inregistrează la valoarea de aport, pe baza
“procesului-verbal de recepţie”.
21
Toate procesele-verbale de recepţionare a mijloacelor fixe, indiferent de natura lor, sunt
întocmite în două exemplare, de către comisiile de recepţie, din care fac parte reprezentanţii
unităţilor beneficiare şi reprezentanţii unităţii care a executat lucrările de investiţii, sau care
livrează mijloacele fixe ce constituie obiectul recepţiei.
Procesele verbale de recepţionare servesc organizării evidenţei operative şi pentru
înregistrarea “fondurilor fixe” în contabilitate.
Pe durata existenţei mijlocului fix, există situaţii când acesta este mutat de la o secţie la
alta. Toate aceste mutări sunt înscrise în documentul justificativ numit “bon de mişcare a
mijloacelor fixe”. Acesta conţine locul de unde vine şi unde este mutat mijlocul fix respectiv,
precum şi starea în care se află acesta. Se întocmeşte în trei exemplare, câte unul pentru fiecare
secţie care participă la operaţia de intrare-ieşire şi unul pentru serviciul contabilitate.
Pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe se întocmeşte documentul “fişa individuală a
mijlocului fix”, în care se menţionează principalele caracteristici ale acestuia, durata normală de
funcţionare, amortizarea calculată pe durata de folosinţă, reparaţiile efectuate .
În baza art. 23 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, respectând normele contabile unitatea
economică utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor.
Astfel, atât Planul de amortizare cât şi Fişa individuală a mijlocului fix, sunt stocate şi
editate folosind facilităţile oferite de programul informatic existent în societate.
În cadrul biroului contabilitate, în colaborare cu compartimentul investiţii se introduc în
baza de date: denumirea mijlocului fix, grupa (categoria), codul de clasificare, data punerii în
funcţiune, durata normală de utilizare, numărul de inventar, valoarea contabilă (valoarea de
intrare), cota medie de amortizare, amortizarea anuală, amortizarea lunară.
Pentru evidenţa operativă a mijloacelor fixe pe locuri de folosinţă (secţii, ateliere,
compartimente funcţionale), se foloseşte “Situaţia mijloacelor fixe”, aceasta se editează pe baza
datelor introduse în calculator.
În vedera identificării fiecărei imobilizări corporală intrată în societate se atribuie acestuia
un număr de inventar din “Registrul numerelor de inventar”. Acest număr de inventar serveşte
pentru identificarea mijlocului fix până la scoaterea acestuia din patrimoniu. În registrul numerelor
de inventar se consemnează şi ieşirile de mijloace fixe. Înregistrarea în registrului numerelor de
inventar se face pe baza documentelor care privesc intrarea mijloacelor fixe (proces-verbal de
recepţie) sau ieşirea acestora (procesul-verbal de scoatere din funcţiune).
Operaţiile privind ieşirea imobilizărilor corporale se individualizează sub forma scoaterii
din funcţiune, prin vânzarea la licitaţie sau cesionare şi datorită unor operaţii excepţionale (lipsuri
de inventar, degradări).
Ieşirea mijloacelor fixe prin scoatere din funcţiune se consemnează în documentul
“Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri
22
materiale”. Acest document consemnează scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, care au
îndeplinit condiţiile de scoatere din funcţiune şi pentru care se aprobă scoaterea din funcţiune .
Pentru includerea amortizării în cheltuieli se întocmeşte “Situaţia amortizării
mijloacelor fixe” lunar. În cadrul S.C.EXIM. SRL., calculul lunar al amortizării se face analitic
pe fiecare obiect de evidenţă în baza unor aplicaţii, cu ajutorul tehnicii electronice de calcul.
Din punct de vedere metodologic, înregistrările în contabilitate sunt făcute cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor după data de înscriere sau de intrare a acestora în unitate şi
sistematic în registrele deschise pentru conturile sintetice şi analitice în conformitate cu regulile
stabilite pentru forma de contabilitate aleasă.
Aşa cum este prevăzut în Legea cotabilităţii nr.82/1991 şi în regulamentul pivind aplicarea
Legii contabilităţii principalele registre ce se folosesc sunt: Registrul jurnal, Registrul inventar,
Cartea mare.
Registrele de evidenţă a imobilizărilor corporale se păstrează în cadrul compartimentului
financiar - contabil în cursul anului, în cartoteci, urmând a fi predate la expirarea anului arhivei
generale a unităţiii.
O parte din documentele contabile utilizate de societate intră sub incidenţa documentelor
cu regim special. Pentru formulare folosite în acest scop este organizată o evidenţă operativă cu
ajutorul “Fişei de magazie a formularelor cu regim special”.
2.4.Sistemul de conturi utilizat de contabilitatea imobilizărilor corporale
Pentru evidenţierea tuturor operaţiunilor legate de imobilizările corporale , sistemul de

1
conturi utilizat de societate cuprinde:
GRUPA 21 “IMOBILIZĂRI CORPORALE”
211. Terenuri şi amenajări de terenuri
2111. Terenuri
2112. Amenajări de terenuri
212. Construcţii
213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi inatalaţii de lucru)
2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
2133. .Mijloace de transport
2134. Animale şi plantaţii
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale.
GRUPA 23. “IMOBILIZĂRI ÎN CURS”
23
Din această grupă vom trata doar conturile legate de imobilizările corporale, şi anume:
231. Imobilizări corporale în curs de executie
232. Avansuri acordate pentru imobilitările corporale
GRUPA 28 “AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE”
Din această grupă vom trata doar conturile de amortizări legate de imobilizările corporale,
şi anume: 281. Amortizarea privind imobilizările corporale
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri
2812. Amortizarea constructiilor
2813. Amortizarea instalaţiilor, maşinilor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale
________________________________
1-OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,M.Of.nr.1080/2005,Sectiunea 11,cap.4
GRUPA 29 “AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE

A IMOBILIZARILOR”
Din această grupă vom trata doar conturile de provizioane legate de imobilizările
corporale, şi anume:
291. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor corporale
293. Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor în curs
2.5. Contabilitatea operaţiunilor privind imobilizările corporale

la S.C.EXIM. SRL
2.5.1.Modalităţi de intrare în patrimoniu a imobilizărilor corporale
La nivelul întreprinderii intrarea în patrimoniu a imobilizărilor corporale se realizează

prin:
- aporturi în natură ale acţionarilor;
- achiziţionare cu titlu oneros;
- construcţie şi producţie proprie;
- donaţii sau plusuri de inventar;
Pentru aporturile aduse de acţionari, Societatea Comercială foloseşte ca document
justificativ de intrare procesul verbal de recepţie, iar valoarea la care se evaluează imobilizările
corporale intrate este valoarea de aport sau de utilitate unanim acceptată de acţionati.
24
Cu prilejul majorării capitalului social ,unul din asociati, aduce ca aport în natură un mijloc
de transport evaluat conform procesului verbal de recepţie nr.1012/12.12.2005 la 6.500 lei.
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt:
 Subscrierea aportului la capitalul social:

456 = 1011 6.500 lei
“Decontări cu acţionarii “ „Capital social nevărsat”
privind capitalul”
 Vărsarea aportului:
2133 = 456 6.500 lei
“Mijloace de “Decontări cu acţionarii
transport” privind capitalul”
 Trecerea capitalului subscris şi nevărsat în capital subscris vărsat:

1011 = 1012 6.500 lei
“Capital social nevărsat” “Capital social vărsat”
Imobilizările corporale aparţinând S.C.EXIM. SRL ,in cea mai mare parte sunt
achiziţionate atât de la furnizori interni cât şi prin importuri. Prin importurile de imobilizări
corporale societatea încearcă obţinerea unor tehnologii cât mai performante, care să ajute la
creşterea productivităţii muncii.
În factura furnizorului sunt înscrise: preţul de cumpărare al imobilizării corporale,
eventualile cheltuieli accesorii facturate în contul clientului şi taxa pe valoarea adăugată.
Datoriile faţă de furnizorii de imobilizări corporale sunt urmărite distinct de datoriile
comerciale, prin utilizarea contului 404. “Furnizori de imobilizări”.
 La 15.01.2005, S.C.EXIM. SRL A. contractează achiziţionarea unei maşini de tras bare,
acordându-se furnizorului un avans de 5.000 lei achitat cu OP nr.11 din 15.01.2005 din contul
curent deschis la BCR , urmând ca diferenţa să se achite printr-un bilet la ordin în momentul
primirii utilajului.
La 20.01.2005, se primeşte utilajul cu factura nr.25911 şi se recepţionează. Costul de
achiziţie este de 12.000 lei, cota de T.V.A. de 19%. Utilajul cumpărat nu necesită montaj. În
contabilitatea societăţii comerciale au loc înregistrările:
 Vărsarea avansului la 15.01.2005:
232 = 5121 5.000 lei
“Avansuri acordate pentru “Conturi la bănci în lei”
imobilizări corporale”
25
 Primirea facturii şi recepţionarea utilajului:

% = 404 14.280 lei
2131 “Furnizori de 12.000 lei
“Echipamente tehnologice” imobilizări“
4426
“T.V.A.- deductibilă” 2.280 lei
 Reglarea facturii printr-un bilet la ordin:
404 = % 14.280 lei

“Furnizori de imobilizări” 232 5.000 lei
“Avansuri acordate pentru
405 9.280 lei
“Efecte de plătit pentru
imobilizări”
 Societatea achiziţionează de la un furnizor de imobilizări instalaţii de lucru necesare

utilajelor de producţie, la cost de achiziţie de 8.000 lei conform facturii nr.15 din 10.01.2005.
Cheltuielile de transport facturate de furnizor sunt în valoare de 1.000 lei, T.V.A. aferent 19%.
Pentru acest echipament s-a achitat cu cec bancar nr.052678 din 10.01.2005 societăţii furnizoare
un avans de 4.000 lei.
- valoare la preţ de cumpărare 8.000 lei
- cheltuieli de transport facturate de furnizor 1.000 lei
- T.V.A.- deductibil 1.710 lei
Total factură 10.710 lei
- avans acordat 4.000 lei
Valoare netă de plată 6.700 lei
 Înregistrarea avansului acordat, pe baza ordinului de plată:

232 = 5121 4.000 lei
“Avansuri acordate pentru “Conturi la bănci în lei”
 Recepţia instalaţiei de lucru intrate în patrimoniul societăţii.:

% = 404 10.710 lei
2131 “Furnizori de 9.000 lei
“Echipamente tehnologice” imobilizări”
4426 1.710 lei
“T.V.A.- deductibil”
 Operaţiile determinate de achiziţia de imobilizări corporale din import sunt contabilizate în

cadrul societăţii comerciale la cursul de schimb în vigoare la data efectuării lor şi sunt supuse taxei
26
pe valoarea adăugată.
Baza de impozitare pentru stabilirea TVA este valoarea în vamă la care se adaugă taxa
vamală şi alte taxe datorate pentru bunurile din import.
Valoarea în vamă a bunurilor din import se determină prin conversia în lei a preţurilor
externe, la cursul de schimb în vigoare, la data înregistrării declaraţiei vamale.
Conform contractului încheiat cu SKETT-Germania S.C.EXIM. SRL achiziţionează o
linie de laminare continuă a profilelor mijlocii şi uşoare import, la un preţ de 4.000 $.
Data efectuării livrării şi facturării este 15.01.2005. TVA şi taxa vamală de 10% din
valoarea în vamă, s-a achitat cu OP nr.59 / 15.01.2005. Operaţiile legate de transport, manipulare
şi instalare sunt efectuate de către o întreprindere specializată, pentru care s-a întocmit factura nr.
498/16.01.2005 în sumă de 2.500 lei, cota de TVA fiind de 19%.
Plata furnizorului extern se realizează pentru 50%, la data de 30.01.2005, şi pentru restul
de 50% la data de 28.02.2005 cu OP 113.
Cursurile de schimb aferente diferitelor operaţii generate de contabilizarea acestui caz sunt
următoarele:
Data 15.01.2005 30.01.2005 28.02.2005

Cursul
dolarului 2,9077 lei 2,8855 lei 2,7473 lei
În contabilitatea societăţii comerciale se formulează operaţiunile şi se redactează articolele

de jurnal:
 Înregistrarea facturii furnizorului extern, conform condiţiilor contractuale de vânzare la
data de15.01.2005: 4.000 $ x 2,9077 lei/$ = 11630,80 lei
2131 = 404 11.630,80 lei

“Echipamente tehnologice” “Furnizori de imobilizări”
 Determinarea şi contabilizarea plăţii taxei vamale şi a T.V.A. la data de 15.01.2005:
-valoarea în vamă: 4.000 x 2,9077 lei/$ = 11.630,8 lei
-taxa vamală 11.630,8 lei x 10% = 1.163,08 lei
-baza de impozitare pentru calculul T.V.A.= cu valoarea în vamă + taxele vamale =
=11.630,8 lei + 1.163,08 lei = 12.793,88 lei
-T.V.A. deductibilă: 12.793,88 lei x 19% = 2.430,84 lei
Taxa vamală, fiind o taxă nedeductibilă, este inclusă în costul de achiziţie al
echipamentului tehnologic. T.V.A. aferentă bunurilor din import se plăteşte de către SC EXIM.
SRL, direct, concomitent cu plata taxelor vamale pentru imobilizarea corporală din import.
% = 5121 3.593,92 lei
27
446.TV “Conturi la bănci în lei” 1.163,08 lei
“Taxa vamala“
4426 2.430,84 lei
“T.V.A.- deductibilă”
2131 = 446.TV 1.163,08 lei

“Echipamente tehnologice” “Taxa vamala“
 Înregistrarea cheltuielilor cu transportul, manipularea şi instalarea echipamentului ,
s-a făcut în baza facturii nr.1123 din 16.01.2005 emisă de o întreprindere specializată:
% = 404 2.975 lei
2131 “Furnizori de 2.500
“Echipamente tehnologice” imobilizări”
4426 475
“T.V.A.-deductibilă”
 Plata primei tranşe din datoria faţă de furnizorul extern, efectuată la data de
30.01.2005: 2.000 $ x 2.8855 lei/$ = 5.771 lei
404 = % 5.815,40 lei

“Furnizori de imobilizări“ 5121 5.771,00 lei
“Conturi la bănci în lei”
765 44,40 lei
“Venituri din diferenţe de
curs valutar”
 Plata furnizorului intern, din disponibilul de la bancă, pentru serviciile prestate:

404 = 5121 2.975 lei
“Furnizori de imobilizări” “Conturi la bănci în lei”
 Plata celei de a doua tranşe din datoria faţă de furnizorul extern, la data de 28.02.2005
2.000 $ x 2,7473 lei / $ = 5.494,60 lei
404 = % 5.815,40 lei

“Furnizori de imobilizări“ 5121 5.494,60 lei
“Conturi la bănci în lei”
765 320,80 lei
“Venituri din diferenţe de
curs valutar”
În cazul intrărilor de acest tip, documentul justificativ este factura fiscală care
consemnează toate elementele de detaliu privind costul de achiziţie al bunurilor.
Costul de achiziţie cuprinde atât preţul de facturare cât şi toate cheltuielile cu punerea
bunului în stare de funcţionare (inclusiv taxa vamală).
• Producţia de imobilizări corporale constituie pentru societatea analizată un venit
din exploatare a cărui mărime este dată de costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitatea
28
patrimonială pentru ea însăşi, inregistrat în corespondenţă cu debitul conturilor de active
imobilizate corporale.
Înregistrarea în contabilitate societăţii a acestor imobilizări se face pe baza bonului de

predare şi a procesului verbal de recepţie, corespunzător pentru costul de producţie:
Cheltuielile efectuate cu producţia de imobilizări corporale sunt contabilizate cu ajutorul
conturilor din clasa 6”conturi de cheltuieli” pe măsura angajării lor. La închiderea exerciţiului
financiar, cheltuielile sunt decontate asupra contului de rezultat.
Din punct de vedere fiscal, producţia de imobilizări corporale constituie o livrare a
întreprinderii pentru sine şi, în principiu este pasibilă de T.V.A. Exigibilitatea şi deductibilitatea
T.V.A. este înregistrată cu ocazia primei utilizări a bunului.
În Normele privind aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 se arată că este similară cu
livrările de bunuri şi servicii, preluarea de către agentul serviciului a unor bunuri pentru care s-a
exercitat dreptul de deducere , în vederea folosirii sub orice formă, în scop personal sau pentru a
fi puse la dispoziţia altor persoane fizice şi juridice în mod gratuit.
 La data de 02.02.2005 S.C.EXIM. SRL procedează la realizarea unei instalaţii de
degazare pentru nevoi proprii. Lucrarea este finalizată şi recepţionată, la 26.02.2005 întocmindu-
se procesul verbal de recepţie nr. 51, costul ei total de producţie fiind de 85.000 lei.
a) cheltuieli înregistrate în contabilitatea financiară:
- materii prime 50.000 lei
- salarii 20.000 lei
- contribuţia la asigurări sociale (22%)1 4.400 lei
- contribuţia la fondul de şomaj (3%) 600 lei
- dobânzi la credite de finanţare a investiţiei 10.000 lei
Total 85.000 lei
b) costul de producţie calculat în contabilitatea de gestiune se prezintă astfel:
- cheltuieli cu materii prime conform bon consum nr.11 50.000 lei
- salarii directe 16.000 lei
- contribuţia la asigurări sociale (22%) 3.520 lei
- contribuţia la fondul de şomaj (3%) 480 lei
Total costuri directe 70.000 lei
- dobânzi 10.000 lei
- cheltuieli generale de administraţie 5.000 lei
Total cost de producţie 85.000 lei
29
1
-Valori modificate in 2006 la 19.75 %, respectiv 2.5 %
Reflectarea operaţiunilor în contabilitate se prezintă astfel:

 Constatarea cheltuielilor:
a) înregistrarea consumului de materii prime:
601 = 301 50.000 lei
“Cheltuieli cu materii prime” “Materii prime”
b) înregistrarea salariilor datorate:

641 = 421 20.000 lei
“Cheltuieli cu salariile “Personal – salarii
personalului” datorate”
c) înregistrarea contribuţiei la asigurări sociale (22%):

6451 = 431 4.400 lei
“Contribuţia unităţii“ Asigurări sociale”
la asigurările sociale”
d) înregistrarea contribuţiei de 3% la fondul de şomaj:

6452 = 437 600 lei
“Contribuţia unităţii “Ajutor de şomaj”
pentru ajutorul de şomaj”
e) înregistrarea plăţii dobânzii aferente creditului pentru investiţii:

666 = 5121 10.000 lei
“Cheltuieli privind dobânzile” “Conturi la bănci în lei”
Recepţia şi punerea în funcţie a instalatiei, la cost de producţie:
213 = 722 85.000 lei
“Instalatii tehnice” “Venituri din producţia
de imobilizări corporale”
şi concomitent TVA de 19%:
4426 = 4427 16.150 lei

“T.V.A.- deductibilă” “T.V.A.- colectată”
30
 Conform procesului verbal de recepţie nr. 232 intocmit la 28.02.2004 societatea

finalizează lucrarea de construcţii a unui nou depozit de produse finite, lucrare executată în regie
proprie, al cărui cost efectiv este de 70.000 lei, din care 20.000 lei reprezintă cheltuieli ale
perioadei curente. Operaţiile de înregistrare în contabilitate sunt:
 Recepţionarea depozitului construit:
213 = % 70.000 lei
“Construcţii” 231 50.000 lei
“Imobilizări corporale în curs”
722 20.000 lei
“Venituri din producţia
 Înregistrarea T.V.A. aferentă costului efectiv al depozitului obţinut în regie proprie de

13.300 lei ( 70.000 lei x 19% = 13.300 lei ), nedeductibilă fiscal :
635 = 4426 13.300 lei
“Cheltuieli cu alte impozite “T.V.A. deductibilă”
taxe şi vărsămine asimilate”
În cadrul Societăţii Comerciale S.C.EXIM. SRL se întâlnesc situaţii când provenienţa unor
imobilizări corporale se datoreză unor plusuri constatate la inventariere sau ca urmare a unor
donaţii. În acest caz imobilizările corporale sunt înregistrate la valoarea de inventar (valoarea de
utilitate, valoarea actuală), valoare comparabilă cu un bun similar pe baza procesului verbal de
recepţie.
În mod evident, imobilizările corporale intrate pe această cale sunt supuse amortizării.
Când sursa de provenienţă în societate este considerată subvenţia pentru investiţii, pe
măsura amortizării bunurilor respective, aceasta este virată la venituri.
 La data de 01 ianuarie 2005 , Societatea Comercială S.C.EXIM. SRL. primeşte conform
contractului de donaţie nr. 12 , un calculator al cărui valoare de utilitate este de 2.400 lei,
amortizabil în 4 ani, pe baza metodei liniare. În contabilitatea societăţii au loc următoarele
înregistrări:
 înregistrarea intrării calculatorului, prin donaţie:
214 = 131 2.400 lei
“Mobilier, aparatură birotică “Subvenţii pentru
echipamente de protecţie a investiţii”
valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale”
 înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 2.400 lei: 48 luni = 50 lei/lună
31
6811 = 2814 50 lei
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizări corporale”
imobilizărilor”
 concomitent cu operaţia anterioară, se înregistrează virarea subvenţiei pentru
investiţii la alte venituri din exploatare la nivelul sumei reprezentând amortizarea lunară:
131 = 7584 50 lei
“Subvenţii pentru “Venituri din subvenţii
investiţii” pentru investiţii”
 În urma inventarierii mijloacelor fixe de la 30.12.2005, societatea comercială constată plus

un aparat de reglare a cărui valoare actualizată a fost stabilită la 2.200 lei, pentru care s-a întocmit
procesul verbal de recepţie nr.02/05.01.2006.
Se înregistrează plusul de inventar:
2132 = 131 2.200 lei
“Aparate şi instalaţii de “Subvenţii pentru
măsurare, control şi reglare” investiţii”
Sunt asimilate intrărilor de mijloace fixe şi creşterile de valoare prin adăugarea de

accesorii, modernizare şi reevaluare. În această situaţie se află creşterea valorii mijloacelor fixe
prin adăugarea aparatelor de măsurare sau control ori alte părţi componente.
 Conform facturii nr.2525/ 22.01.2005 Societatea Comercială achiziţionează un aparat de
măsurare a temperaturii în valoare de1.200 lei. Montarea acestui aparat este realizată de o firmă
specializată pentru care s-a stabilit suma de 200 lei + T.V.A.conform facturii nr.0052/22.01.2005.
Tipurile de înregistrări efectuate în contabilitatea societăţii sunt:
 Înregistrarea aparatului cumpărat:
% = 404 1.428 lei
3021 “Furnizori de imobilizări“ 1.200 lei
“Materiale auxiliare”
4426 228 lei
 Încorporarea aparatului în valoarea echipamentului de producţie:

2131 = 3012 1.200 lei
“Echipamente tehnologice“ “Materiale auxiliare”
 Se înregistrează factura emisă de firma specializată pentru montarea aparatului:

% = 404 238 lei
2131 “Furnizori de imobilizări“ 200 lei
“Echipamente tehnologice”
32
4426 38 lei
“T.V.A.- deductibilă”
În conformitate cu Hotărârea Guvernului 909/1997, astfel de investiţii majorează valoarea

de intrare a imobilizărilor corporale.
În contabilitatea societăţii, cheltuielile efectuate cu modernizarea imobilizărilor corporale
se înregistrează similar intrărilor de imobilizări corporale prin construcţie sau producţie proprie.
În cadrul creşterii valorii prin modernizare se poate înscrie şi înlocuirea unei părţi majore a
capitalului fix cu o altă parte similară dar superioară din punct de vedere calitativ.
 O maşină în valoare de 60.000 lei, intrată în societate la 01.01.2003, cu durată normală de
folosinţă de 5 ani, se repara după patru ani prin înlocuirea motorului cu un altul nou de
performanţă superioară în valoare de 10.000 lei care lungeşte durata de folosinţă cu un an.
 Înregistrarea modernizării prin înlocuirea motorului, operaţie executată în regie:
2131 = 722 10.000 lei
“Echipamente tehnologice” “Venituri din producţia
Valoarea netă contabilă (rămasă de amortizat) = 70.000 lei – 24.000 lei = 46.000 lei
 Anuitatea amortizării pe ultimii 3 ani,
46.000 : 3 = 15.333 lei
În vederea modernizării unei maşini de şlefuit carton societatea, face apel la serviciile unei
întreprinderi specializate. Volumul investiţiilor în curs, conform facturii nr.52/ 30.09.2005 este de
3.000 lei, cota de T.V.A. de 19%. În urma recepţiei lucrărilor de modernizare care a avut loc la
15.11.2005 , conform procesului verbal nr.2129 se constată că valoarea (costul) acestora este
aceeaşi cu valoarea lucrărilor în curs.
 Înregistrarea facturii întreprinderii specializate în lucrări de modernizare:
% = 404 3.660 lei
231 “Furnizori de imobilizări” 3.000 lei
“Imobilizări corporale în curs”
4426 660 lei
 Recepţia lucrărilor de modernizare terminate la 15.12.2005:

2131 = 231 3.000 lei
“Echipamente tehnologice” “Imobilizări corporale în curs”
 Societatea comercială deţine un utilaj procurat în 2002 la valoarea de 100.000 lei, durata
33
de funcţionare 5 ani, amortizabil liniar. La sfârşitul anului 2003 se decide creşterea valorii
neamortizate de la 60.000 lei la 90.000 lei.
În momentul reevaluării situaţia în contabilitate se prezenta astfel:

- valoarea contabilă a utilajului 100.000 lei
- durata 5 ani
Amortizarea anuală =100.000 lei : 5 ani = 20.000 lei/an
- amortizarea cumulată ( două exerciţii) 40.000 lei
- valoarea neamortizată la 31.12.2003 60.000 lei
(100.000 lei – 40.000 lei)
- diferenţa din reevaluare 30.000 lei
- durata de amortizare a diferenţei 3 ani
 În momentul reevaluării utilajului, pentru diferenţa în plus se face înregistrarea:
2131 = 105 30.000 lei
“Echipamente tehnologice” “Diferenţe din reevaluare”
 Etalarea primei tranşe de amortizare pe anul 2004:

6811 = 2813 30.000 lei
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport
imobilizărilor” animalelor şi plantaţiilor”
Amorizare anuală = 100.000 lei + 30.000 lei = 30.000 lei, şi concomitent

5 ani 3 ani
105 = 1068 10.000 lei

“Diferenţe din reevaluare” “Alte rezerve”
2.5.2. Ieşirea din patrimoniul societăţii a imobilizărilor corporale
Operaţiile privind ieşirile imobilizărilor corporale din cadrul S.C.EXIM. SRL. se

individualizează sub forma:
- scoaterii din funcţiune (casare);
- retragerea aportului adus de acţionari;
34
- vânzare la licitaţie sau cesiune;
- lipsuri de inventar, degradări.
În cadrul societăţii, scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale amortizate integral se
face cu aprobarea Consiliului de Administraţie. Casarea acestor imobilizări se face după ce s-au
epuizat posibilităţile de valorificare ale acestora prin vânzarea pe bază de licitaţie, conform
prevederilor legale. În cazul activelor amortizate integral, documentul întocmit este procesul –
verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe. Casarea imobilizărilor corporale este realizată
de către o comisie de casare numită prin decizia Adunarii generale.
Cu ocazia casării, imobilizările corporale sunt dezmembrate şi valorificate astfel:
- vânzarea componentelor rezultate în urma dezmembrării;
- utilizarea componentelor rezultate la obţinerea altor mijloace fixe din cadrul unităţii.
- valorificarea ca materiale nerecuperabile;
Evaluarea componentelor este făcută de comisia de casare.
Ca urmare a analizei rezultatelor inventarierii de la sfârşitul anului 2005, comisia de casare
a S.C.EXIM. SRL decide scoarerea din funcţine a unui utilaj conform procesului verbal de
scoatere din funcţiune nr.22 din 7.01.2006, în următoarele condiţii:
- valoarea contabilă 100.000 lei
- amortizarea înregistrată 78.000 lei
- cheltuieli ocazionate de casare 14.400 lei
din care - materiale 4.500 lei
- salarii 9.900 lei
din care: -personal salarii datorate 7.500 lei
-CAS 1%1 1.650 lei
-CASS 1% 525 lei
- şomaj 1% 225 lei
- piese de schimb recuperate 15.000 lei
Această operaţie generează în contabilitatea societăţii următoarele înregistrări:
cheltuieli ocazionate de casarea utilajului:

6021 = 3021 4.500 lei
“Cheltuieli cu materialele “Materiale auxiliare”
auxiliare”
641 = 421 7.500 lei

“Cheltuieli cu salariile” “Personal – salarii datorate”
35
_____________________
1
-Cotele pentru anul 2006 sunt de 19.75 % pt CAS, respectiv 2.5 % pt.somaj
645 = % 2.400 lei

“Cheltuieli privind 4311 1.650 lei
asigurările şi protecţia “Contribuţia unităţii
socială” la sigurările sociale”
4313 525 lei
“Contribuţia angajatorului
pentru asigurările
sociale de sănătate”
4371 225 lei
“Contribuţia unităţii
la fondul de şomaj”
 piese de schimb recuperate:

3024 = 7588 15.000 lei
“Piese de schimb” “Alte venituri din exploatare”
 înregistrarea diferenţei 22.000 lei – 14.400 lei = 7.600 lei ,se

foloseşte pentru compensarea valorii rămasă de amortizat:
6811 = 2813 7.600 lei
“Cheltuieli de exploatare “Amortizarea instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport
imobilizărilor” animalelor şi plantaţiilor”
 scoaterea din evidenţă a utilajului:

% = 2131 100.000 lei
2813 “Echipamente tehnologice” 85.600 lei
“Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport
animalelor şi plantaţiilor”
6583 14.400 lei
“Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii
de capital”
 Societatea Comercială S.C.EXIM.SRL. a achiziţionat cu factura nr. 28985/01.07.2002 o

maşină de tras carton al cărui cost de achiziţie a fost de 45.000 lei, amortizabil liniar în cinci ani.
Jumătate din valoarea utilajului este finanţată dintr-o subvenţie pentru investiţie încasată de la
buget în cursul aceleiaşi luni. El este scos din evidenţa societăţii prin procesul verbal de casare
nr.25/30.12.2005.la numai 3 ani de funcţionare.
36
Operaţiile generate de scoaterea lui sunt înregistrate în contabilitatea societăţii, astfel:

 scoaterea din evidenţă a utilajului neamortizat integral:
% = 2131 45.000 lei
2813 “Echipamente tehnologice” 30.750 lei
“Amortizarea instalaţiilor,
6583 14.250 lei
cedate şi alte operaţii
de capital”
 virarea subvenţiei la venituri pentru partea de utilaj subvenţionată:

131 = 7584 7.125 lei
“Subvenţii pentru investiţii” “Venituri din subvenţii
pentru investiţii”
Ieşirile din societate a imobilizărilor corporale sub formă de vânzări generează două
categorii de operaţii: operaţii privind scoaterea din inventar prin diminuarea amortizării şi
creşterea cheltuielilor pentru valoarea rămasă de amortizat sau netă contabilă si operaţii privind
vânzarea imobilizărilor corporale integral amortizate
 La data expirării duratei de utilizare, S.C.EXIM. SRL. vinde un mijloc de transport unui
terţ la valoarea de 5.000 lei conform facturii nr.2535/12.01.2005 emise. Cota de T.V.A de 19%.
Valoarea contabilă a mijlocului de transport este de 15.000 lei.Vânzarea a generat în
contabilitatea societăţii următoarele operaţiuni:
 Scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport integral amortizat:

2813 = 2133 15.000 lei
“Amortizarea instalaţiilor, “Mijloace de transport”
 Vânzarea mijlocului de transport complet amortizat

461 = % 5.950 lei
“Debitori diverşi” 7583 5.000 lei
“Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii
de capital”
4427 950 lei
“T.V.A.– colectată”
 La data de 15 februarie 2006, S.C.EXIM.SRL. procedează la vânzarea unei clădiri a cărei
37
achiziţie a fost subvenţionată. Valoare contabilă este de 70.000 lei iar amortizarea înregistrată de
49.000 lei. Mijlocul fix este vândut conform facturii nr.3259 la un preţ de 35.000 lei, cota de
T.V.A. fiind de 19%.
 Se înregistrează vânzarea clădirii :
461 = % 41.650 lei
“Debitori diverşi” 7583 35.000 lei
“Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de capital”
4427 6.650 lei
“T.V.A.– colectată”
 Se înregistrează scoaterea din evidenţă a mijlocului fix cedat:

% = 212 70.000 lei
2812 “Construcţii” 49.000 lei
“Amortizarea construcţiilor”
6583 21.000 lei
cedate şi alte operaţii de capital”
 Virarea la venituri excepţionale din operaţii de capital a părţii corespunzătoare din

subvenţie:
131 = 7584 21.000 lei
“Subvenţii pentru investiţii“ “Venituri din subvenţii
pentru investiţii”
 La inventarierea anuală a mijloacelor fixe, societatea constată lipsa unui aparat de reglare a
cărui valoare contabilă este de 2.500 lei, amortizarea calculată până în momentul inventarierii fiind
de 1.500 lei. Cauzele lipsei sunt obiective, astfel că se impută gestionarului valoarea actualizată a
mijlocului fix de 1.100 lei, cu o taxă pe valoarea adăugată de 209 lei. Operaţiunea generează în
contabilitate următoarele înregistrări:
 Înregistrarea preţului imputat gestionarului pentru mijlocul fix considerat lipsă la

inventariere:
4282 = % 1.309 lei

“Alte creanţe în 7581 1.100 lei
legătură cu personalul” “Venituri din despăgubiri,
amenzi şi penalităţi”
4427 209 lei
“T.V.A.-colectată”
 Se descarcă gestiunea pentru aparatul considerat lipsă şi imputat gestionarului:
38
% = 2132 2.500 lei
2813 “Aparate şi instalaţii de 1.500 lei
“Amortizarea instalaţiilor, măsurare control şi reglare”
6583 1.000 lei
cedate şi alte operaţii de capital”
2.5.3 Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale
Modul de înregistrare în contabilitate este foarte apropiat de modalitatea de înregistrare a

amortizărilor. În contabilitate vom înregistra, pe de o parte, o cheltuială care va afecta contul de
profit şi pierdere, iar pe de altă parte, un provision ( ajustare ) pentru depreciere, care va corecta
valoarea de intrare a activului, aducându-l la valoarea actuală.
Ca majoritatea societăţilor mici din România, S.C.EXIM.SRL. nu foloseşte ajustari pentru
deprecierea imobilizărilor corpopale. Această situaţie se datorează îndeosebi legislaţiei existente în
ţara noastră şi faptului că sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Pentru a reda modul de constituire şi utilizare a provizioanelelor pentru deprecierea
imobilizărilor corporale următoarele înregistrări sunt luate cu titlu de exemplu.
 La o societate comercială, cu ocazia inventarierii, la sfârşitul anului se înregistrează
constituirea de ajustari pentru depreciarea următoarelor imobilizări corporale:
- pentru terenuri 1.000 lei;
- pentru clădiri în curs de execuţie 5.000 lei.
În contabilitatea agentului economic vor avea loc înregistrările:
 constituirea provizioanelor:
6813 = % 6.000 lei
“Cheltuieli de exploatare 291 1.000 lei
privind provizioanele “Provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor
293 5.000 lei
“Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor în curs”
 La sfârşitul exerciţiului următor se analizează provizioanele constituite şi se

constată următoarele:
 deprecierea terenului nu s-a produs, iar provizionul constituit, în sumă de 1.000 lei,cu
această destinaţie se anulează.
39
291 = 7813 1.000 lei
“Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane
imobilizărilor corporale” pentru deprecierea
imobilizărilor”
 nivelul deprecierii clădirii în curs de execuţie este de 5.500 lei. Pentru diferenţa de 500
lei neacoperită de provizionul constituit, se constituie un provizion suplimentar.
6813 = 293 500 lei
“Cheltuieli de exploatare privind “Provizioane pentru
provizioanele pentru deprecierea deprecierea imobilizărilor
imobilizărilor” în curs”
2.5.4. Amortizarea imobilizărilor corporale

în cadrul S.C. EXIM. SRL
În conformitate cu Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active

corporale, S.C.EXIM. SRL utilizează de altfel ca majoritatea intreprinderilor româneşti, regimul
de amortizare liniară. Această metodă este bazată pe ipoteza unei deprecieri sau a unei utilizări
repartizate în timp în mod regulat.
În ţara noastră amortizarea liniară se determină prin includerea uniformă în cheltuieli de
exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani şi cu duratele normale de
utilizare a mijloacelor fixe. La societatea studiată, pentru evaluarea amortizării se foloseşte drept
criteriu durata normală de funcţionare. Calculul amortizării imobilizărilor corporale se face
începând cu luna următoare punerii în funcţiune, conform H.G. 909/1997.
 La 20 august 2003, S.C.EXIM. SRL. Achiziţionează un utilaj, la un cost de 70.000
lei. El este amortizat liniar pe o perioadă de 5 ani.
100
C a
=
5
x100 = 20%
40
 Calculul cotei de amortizare liniară:
Anuitatea pentru un exerciţiu complet: a = 70.000 lei x 20% = 14.000 lei
Calculul primei anuităţi (funcţionarea utilajului de la 20 august la 31 decembrie: 130 zile):
 130 zile 
a = 14.000leix  = 5055.5lei
 360 zile 
Calculul ultimei anuităţi: a = 14.000 lei – 5.055 lei = 8.945 lei

Valoarea netă contabilă se determină ca diferenţă între valoarea contabilă şi amortizarea
cumulată constantă.
Tabel nr.3.5.4. Tabloul amortizării utilajului se prezintă astfel:
lei
Anul Baza amortizării Anuitatea Amortizarea Valoarea netă
(valoarea cumulată contabilă
contabilă)
2003 70.000 5.055 5.055 64.945
2004 70.000 14.000 19.055 50.945
2005 70.000 14.000 33.055 36.945
2006 70.000 14.000 47.055 22.945
2007 70.000 14.000 61.055 8.945
2008 70.000 8.945 70.000 0
Sub aspect grafic, datele din tablou se prezintă astfel :
20000
17500
14000 2003
15000
2004
12500
2005
10000 2006
7500 2007
5000 2008
2500
0
41
Figura nr.3.5.4.1. Reprezentarea amortizărilor succesive
După cum se poate constata, amortizările anuale succesive sunt egale atunci când
perioada de calcul este egală cu un an, iar valorile contabile nete succesive sunt în progresie
aritmetică descrescătoare.
70000
60000
2002
50000
2003
40000 2004
30000 2005
20000 2006
2007
10000
0
Figura nr.3.5.4.2. Reprezentarea valorilor nete contabile succesive
42
CAPITOLUL 3
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN SFERA IMOBILIZĂRILOR
CORPORALE LA S.C.EXIM. SRL
3.1. Analiza structurii patrimoniale
Literatura de specialitate oferă mai multe interpretări patrimoniului, dar în esenţă, se referă
la ansamblul drepturilor şi obligaţiilor societăţii comerciale. Analiza structurii patrimoniale are ca
obiectiv stabilirea raporturilor dintre elementele patrimoniale şi evidenţierea principalelor mutaţii
în situaţia mijloacelor şi surselor generate de schimbările interne.
Analiza structurii imobilizărilor corporale se face pe baza ratelor de structură calculate, fie
ca raport între totalul valorii lor în totalul activelor, fie ca raport între totalul valorii fiecărui tip de
imobilizări în totalul valorii activelor imobilizate.
Tabel 3.1. Structura imobilizărilor corporale la SC EXIM. SRL
Nr. Indicatori Anul Anul Structura
Crt 2007 2008 În total imobilizări În total active
(mil.lei) (mil.lei) 2007 2008 2007 2008
1 Imobilizări 745.762 1.035.917 100% 99,76% 54,56% 54,62%
corporale
2 Construcţii 199.012 515.528 26,68% 49,65% 14,56% 27,18%
3 Echipamente 487.461 451.242 65,36% 43,46% 35,66% 23,95%
tehnologice
4 Mijloace de 17.753 20.040 2,38% 1,93% 1,29% 1,05%
transport
5 Alte mijloace 20.520 17.593. 2,75% 1,69% 1,5% 0,92%
fixe
6 Imobilizări 21.016 31.514 2,81% 3,03% 1,53% 1,66%
corporale în
curs
7 Active 745.762 1.035.917 100% 100% 54,56% 54,62%
imobilizate
-total -
8 Total activ 1.366.654 1.896.345 - - 100% 100%
43
De asemenea se poate calcula şi coeficientul mijloacelor fixe active ca raport între valoarea
mijloacelor fixe active şi valoarea totală a mijloacelor fixe, în teoria economică mijloacele fixe
active fiind considerate cele ce concură direct la realizarea în bune condiţii a procesului de
exploatare.
Cunoşterea structurii mijloacelor fixe favorizează adoptarea unor măsuri pentru orientarea
investiţiilor spre categoriile deficitare. De aceea, structura mijloacelor fixe este denumită în
literatura de specialitate ca fiind compoziţia tehnologică a capitalului fix.
Situaţia activelor corporale în cadrul S.C.EXIM. SRL se prezintă in tabelul 3.1.
La o primă privire se observă ponderea mare a imobilizărilor corporale în speţă a
echipamentelor tehnologice, dar şi a constructiilor, situaţie de altfel justificată de profilul de
activitate al intreprinderii.
Se observă o usoara creştere a activului societăţii în anul 2008 faţă de anul 2007 ceea ce în
principiu constituie un rezultat pozitiv concretizat în dezvoltarea activităţii întreprinderii.
Referitor la elementele specifice societăţii se remarcă o creştere a ponderii construcţiilor de
la 14,56% la 27,18% în totalul activelor ceea ce ne spune că societatea comercială încearcă să-şi
dezvolte activitatea prin creşterea suprafeţei destinate lucrului în detrimentul suprafeţelor de teren ce
nu sunt folosite în cadrul procesului de producţie.
În ceea ce priveşte scăderea ponderii echipamentelor tehnologice (de la 35,66% în anul 2004
la 23,95% în anul 2005), apreciez ca acest fenomen normal s-a produs ca efect al înregistrării
deprecierii prin amortizare a valorii activelor corporale, precum şi în urma vânzării unor active
disponibile.
3.2. Impactul amortizării asupra capacităţii de autofinanţare
Capacitatea de autofinanţare (CAF) este un indicator care permite aprecierea rezultatelor

întreprinderii şi a capacităţii acesteia de a degaja resurse intime de finanţare din propia sa
activitate.
Acest indicator contribuie la menţinerea valorii întreprinderii (prin componenţa sa de
amortizări), constituind în acelaşi timp un factor de creştere.
Modificarea capacităţii de autofinanţare este rezultatul politicii de amortizare şi a politicii
fiscale, aşadar prin folosirea metodei de amortizare degresive se va ajunge la creşterea CAF.
În analiza financiară, amortizarea apare ca element component al capacităţii de autofinanţare,
care calculată sub forma metodei aditive se prezintă dupa cum urmeaza.
Rezultatul exerciţiului
+ cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;
44
- venituri din provizioane;
+ valoarea netă a activelor cedate;
- venituri din vânzarea de active;
- subvenţii pentru investiţii virate în rezultatul exerciţiului.
Prin urmare calculele pentru determinarea CAF aferente S.C.EXIM. SRL sunt prezentate în
tabelul 3.2.
Tabel 3.2. Determinarea capacităţii de autofinanţare.

lei
Nr. Indicatori Anul Anul
Crt. 2007 2008
1 Rezultatul net al exerciţiului -152.182 +722
2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele 8.408 94.732
3 Venituri din provizioane ……. …….
4 Valoarea contabilă a activelor cedate 53.809 36.661
5 Venituri din vânzarea de active; 15 696
6 Subvenţii pentru investiţii virate în rezultatul exerciţiului. …….. ……
CAF -89.980 +131.419
După cum se observă capacitatea de autofinanţare din cadrul societăţii comerciale

S.C.EXIM. SRL. Studiate, a înregistrat o evoluţie favorabilă crescând în anul 2008 faţă de anul
2008 cu 221.399 Lei.
Această creştere a CAF s-a realizat în principal pe seama creşterii rezultatului net al
întreprinderii, care a înregistrat o creştere substanţială faţă de anul precedent, cu 152.904 Lei.
Consider această situaţie ca fiind neadecvată intereselor întreprinderii S.C.EXIM. SRL., care ar
trebui să tindă spre o asigurare a CAF pe seama amortizării dat fiind faptul că
impozitul pe profit este mai mic cu cât cheltuielile cu amortizarea sunt mai mari.
Autofinanţarea = CAF – dividende distribuite
Se poate spune că indicatorul CAF nu reprezintă decât o autofinanţare potenţială, bogăţia

creată în mod real apreciindu-se după scăderea remuneraţiilor datorate acţionarilor.
3.3. Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Analiza cheltuielilor cu amortizarea reprezintă un element structural al costurilor, a cărui

mărime este dependentă de capacitatea reţelei comerciale şi de dimensiunea mijloacelor fixe.
Legătura dintre folosirea bazei materiale a unităţilor comerciale şi cheltuielile acestora este
45
reflectată în indicatorul “Cheltuieli cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri”.
Modelul de calcul şi analiză este:
A
R = x1.000
a
CA
unde,
Ra = rata cheltuielilor cu amortizarea;
A = suma amortizării;
CA= cifra de afaceri.
Sistemul factorial de analiză cu dezvoltarea pe grupe a celor doi factori este redat în figura
următoare:
Δ CA Δ Vi
ΔF ΔI
Δ Ra ΔE
Δ gi
ΔA ΔC
Δ ci
Fig.3.3.1.Analiza factoriala a ratei cheltuielilor cu amortizarea
unde,
F= valoarea medie a mijloacelor fixe;
C = cota medie de amortizare;
Vi = valoarea iniţială a mijloacelor fixe;
I = valoarea medie a intrărilor de mijloacelor fixe;
E = valoarea medie ieşirilor de a mijloacelor fixe;
gi =structura mijloacelor fixe pe categorii;
ci =cota de amortizare pe categorii de mijloace fixe.
În cadrul societăţii comerciale EXIM SRL aplicarea metodologiei de mai sus implică următoarele
informaţii:
Tabel 3.3.1. Date necesare analizei cheltuielilor cu amortizarea
Nr. Indicatori Anul Anul %
Crt. 2007 2008
1 Cifra de afaceri (mil.lei)- CA 1.015.393 1.215.619 119,7
46
2 Suma amortizărilor (mil.lei)- A 8.407 94.732 1,127

3 Rata cheltuielilor cu amortizarea- Ra 8,27% 77,9% 941,9
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe -F 2.175.874 1.537.219 70,6
5 Cota medie de amortizare -C 19,04% 32,61% 171,2
A x1.000 = 8.407 x1.000 = 8,27

Ra2004 = 2004 0
00
CA 1.015.393
2004
A x1.000 = 94.732 x1.000 = 77,9

Ra = 2005 0
00
CA
2005
1.215619
2005
∆ Ra = Ra − Ra = 77,9 − 8,27 = + 69,63 0 0 0
2005 2004 00 00 00
Creşterea ratei cheltuielilor cu amortizarea a fost influenţată de următorii factori:

1. Modificarea volumului de activitate:
 A2004 A   8.407 8.407 

∆ CA =  − 2004 
x1.000 =  −  x1.000 = − 1,36 0 00
 
 CA2005 CA2004   1.215.619 1.015.393 
2. Modificarea sumei amortizărilor:
 
∆ A =  A2005 − A2004  x1.000 = 
 94.732 8.407 
−  x1.000 = + 71 0 00
 
 CA2005 CA2005   1.215619 1.215.619 
din care:
2.1. modificarea valorii medii a mijloacelor fixe
(F 2005
)
− F 2004 x C 2004 x
1
100 x1.000 =
(1.537.219 − 2.175.874) x 19,04
100 = −100,6 0
∆F = 00
CA 2005
1.215.619
2.2. modificarea cotei medii de amortizare:
47
F 2005
(
x C 2005 − C 2004 x ) 1
100 x1.000 =
∆C =
CA 2005
1
1.537.219( 32,61 − 19,04 ) x
= 100 x1.000 = +171,6 0
00
1.215.619
Pe baza analizei precedente se observă o creştere a ratei cheltuielilor cu amortizarea asupra
căreia au acţionat:
ΔCA – creşterea cifrei de afaceri, în condiţiile în care sumele cheltuielilor cu amortizarea au
rămas constante, determină o scădere a ratei medii a cheltuielilor cu amortizarea.
ΔA – creşterea cheltuielilor cu amortizarea în condiţiile în care cifre de afaceri rămâne
constantă, a generat o creştere semnificativă a ratei cheltuielilor cu amortizarea. Această creştere se
datoreză la rândul ei, atât creşterii cotei medii de amortizare ce a condus în mod justificat la
creşterea ratei medii a cheltuielilor cu amortizarea, cât şi a scăderii valorii medii a mijloacelor fixe ce
a determinat o scădere a ratei cheltuielilor, dar într-o proporţie mai mică decât cea a creşterii
datorate cotei medii de amortizare.
Cota de amortizare individuală este dependentă de sistemul de amortizare folosit în cadrul
societăţii comerciale, în speţă liniar, prin repartizarea uniformă a valorii de intrare pe toată durata de
funcţionare a mijloacelor fixe.Evoluţia cheltuielilor cu amortizarea se reflectă direct în mărimea
rezultatului exploatării şi a ratelor de rentabilitate.
3.4 Impactul regimului de amortizare asupra rezultatului exploatării
Opţiunile contabile în ceea ce priveşte alegerea metodei de amortizare a imobilitărilor

corporale au o incidenţă semnificativă asupra rezultatului exploatării şi indirect asupra celorlalte
solduri intermediare de gestiune.
Metoda de amortizare folosită de către S.C EXIM. SRL. şi anume metoda liniară are o
incidenţă semnificativă asupra rezultatului dacă cheltuielile cu amortizarea calculată prin orice
metodă micşoreză rezultatul exploatării şi obligaţiile fiscale ale întreprinderii. Totuşi aplicarea
metodei de amortizare degresivă sau accelerată conduce pe termen scurt la diminuarea şi mai mare a
48
acestora.
Pe termen lung, efectele sistemului de amortizare asupra rezultatului exploatării, cumulat, nu
mai sunt sesizabile, deoarece diminuarea rezultatului exploatării în primii ani este compensată de
creşterea acestuia în ultimii ani ai perioadei de amortizare a activelor.
S.C.EXIM. SRL. a înregistrat în anul 2004 următoarele rezultate:
- rezultatul brut al exploatării 108.644 mil.lei;
- alte venituri din exploatare 9.576 mil.lei;
- alte cheltuieli din exploatare 2.570 mil.lei.
Întreprinderea a achiziţionat în anul 2004 un utilaj cu următoarele caracteristici
economice:
- preţ de achiziţie 50.000 lei
- durata de viaţă 4 ani.
Pentru următorii 4 ani se prevede o creştere anuală al rezultatului brut al exploatării de
5%, în condiţiile în care celelalte posturi rămân constante.
Rezultatul exploatării pe cei 4 ani prezintă o evoluţie direct influenţată de metoda de
amortizare folosită prezentându-se în felul următor:
Cazul folosirii amortizării liniare.
Amortizarea anuală prezintă următoarea valoare
50.000
Aa = = 12.500 lei / an
4
Evoluţia rezultatului exploatării în acest caz este prezentată în tabelul 3.4.1.
Tabel 3.4.1. Dinamica rezultatului exploatării în varianta amortizării liniare a activelor.

lei
Indicatori Anul Anul Anul Anul
2005 2006 2007 2008
Rezultatul brut al exploatării (lei) 108.644 114.076 119.780 125.769
Alte venituri din exploatare (lei) 9.576 9.576 9.576 9.576
Cheltuieli cu amortizarea (lei) 12.500 12.500 12.500 12.500
Alte cheltuieli pentru exploatare (lei) 2.570 2.570 2.570 2.570
Rezultatul exploatării (lei) 103.150 108.582 114.286 120.275
Rezultatul cumulat pe cei patru ani este de 446.293 lei
Cazul folosirii amortizării degresive.
49
În această situaţie, datorită faptului că durata de viaţă a mijlocului fix este mai mică de 5
ani se foloseşte varianta AD1 a metodei de amortizare degresive (fără influenţa uzurii morale).
Preţ de achiziţie 50.000 lei.
Durata de viaţă 4 ani
Norma de amortizare liniară:
100
x100 = 25 0 0
4
Norma de amortizare degresivă: 25 % x 1,5 =37,5 %
Situaţia amortizării utilajului în metoda degresivă este prezentata in tabelul 4.4.2.:
Tabel 3.4.2. Situaţia amortizării degresive a utilajului.

Anul Valoarea la începutul Norma de amortizare Amortizarea anuală
perioadei (lei) (%) (lei)
2005 50.000 37,5% 18.750
2006 31.250 37,5% 11.719
2007 19.531 50% 9765.5
2008 9765.5 100% 9765.5
Evoluţia rezultatului exploatării în varianta amortizării degresive a imobilizărilor corporale
(varianta AD1) il putem observa in tabelul 4.4.3.
Tabel 3.4.3. Dinamica rezultatului exploatării în varianta amortizării degresive a activelor.

lei
2005 2006 2007 2008
Cheltuieli cu amortizarea (lei) 18.750 11.719 9765,5 9765,5
Rezultatul exploatării (lei) 96.900 109.363 117.020,5 123.009,5
Rezultatul cumulat pe cei patru ani este de 446.293 lei
Cazul folosirii amortizării accelerate.
Determinarea cheltuielilor cu amortizarea este redată în tabelul 4.4.4.:
Tabel 3.4.4. Situaţia amortizării accelerate.
An Norma de amortizare Valoarea rămasă Amortizarea anuală
(%) (lei) (lei)
2005 50 50.000 25.000
2006 16,7 25.000 8.330
2007 16,7 16.670 8.330
2008 16,6 8.330 8.340
50
Evoluţia rezultatului exploatării în varianta amortizării accelerate a imobilizărilor
corporalese observadin tabelul 3.4.5. :
Tabel 3.4.5. Dinamica rezultatului exploatării în varianta amortizării accelerate a activelor.
2005 2006 2007 2008
Cheltuieli cu amortizarea (lei) 25.000 8.330 8.330 8.340
Rezultatul exploatării (lei) 90.650 112.752 118.456 124.435
Şi în acest caz rezultatul cumulat pe cei patru ani este de 446.293 lei.
Se observă că rezultatul global al perioadei este acelaşi indiferent de metoda de amortizare
folosită. Relaţia în timp a rezultatului exploatării este sistematizată în tabelul 4.4.6.
Tabel 3.4.6. Impactul metodei de amortizare asupra rezultatului exploatării.

lei
Rezultatul exploatării Rezultatul exploatării Rezultatul exploatării
An Amortizarea liniară Amortizarea degresivă Amortizarea accelerată
2005 103.150 96.900 90.650
2006 108.582 109.363 112.752
2007 114.286 117.020,5 118.456
2008 120.275 123.009,5 124.435
Aplicarea atât a metodei de amortizare degresive cât şi a metodei accelerate, determină pe
termen scurt o diminuare a rezultatului exploatării.
Această diminuare fiind mai mare sau mai mică în funcţie de valoarea activelor supuse
amortizării.
Pe termen lung efectele sistemului de amortizare asupra rezultatului exploatării cumulat nu
mai sunt sesizabile, deoarece diminuarea rezultatului exploatării din primii ani este acum
compensată de o creştere a acestuia în ultimii ani de amortizare.
Aceleaşi implicaţii se referă şi în rezultatul exerciţiului şi în mod corespunzător asupra
politicii fiscale practicată de întreprindere.
3.5. Influenta gradului de înzestrare tehnică a muncii

şi a eficienţei utilizării mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri
Din analiza soldurilor intermediare de gestiune se constată îmbunătăţirea situaţiei

financiare a întreprinderii. Cifra de afaceri este influenţată de o serie de factori direcţi şi indirecţi,
51
interni sau externi. Analiza economico-financiară încearcă să identifice aceşti factori pentru a
stabili corect relaţiile care apar intre ei şi de a măsura influienţa exercitată de fiecare dintre aceştia.
Legătura dintre gradul de înzestrare tehnică a muncii şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se va face pe baza analizei factoriale a cifrei de afaceri.
Aceasta legatura se poate observa in figura nr. 3.5.1.
ΔNs
ΔCA
ΔF/Ns Gradul de înzestrare tehnică a muncii
ΔCA/F Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
Fig.nr. 4.5.1.Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Cifra de afaceri = Nr. de salariaţi x Val. medie a mijl. fixe x cifra de afaceri
Număr de salariaţi val. Medie a mij. fixe
Datele necesare punerii în evidenţă a legăturii dintre gradul de înzestrare tehnică a muncii şi
eficienţa utilizării mijloacelor fixe din cadrul S.C.EXIM. SRL. sunt prezentate în tabelul 3.5.1.
Tabel 3.5.1.. Date necesare analizei factoriale a cifrei de afaceri

lei
Nr. Indicatori Simbol Anul Anul
crt 2007 2008
1 Cifra de afaceri CA 1.015.393 1.215.619
2 Valoarea medie a mijloacelor fixe F 2.175.874 1.537.219
3 Număr de salariaţi (persoane) Ns 67 61
∆ CA = CA2005 − CA2004 = 1.215.619 − 1.015.393 = + 200.226 lei
Această creştere a cifrei de afaceri cu 200.226 lei a fost determinată de:
1. influenţa modificării numărului de salariaţi:
52
∆ Ns = ( Ns 2005 − Ns 2004 ) x F2004

x CA2004 =
Ns 2004 F 2004
2.175.874 1.015.393
= ( 61 − 67 ) x x = −90.931 lei.
67 2.175.874
2. influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii:
F  F 2005 F  CA2004
∆ = Ns2005 
x − 2004 x

=
Ns  Ns 2005 Ns 2004  F 2004
1.537.219 2.175.874  1.015.393
= 61x − x = −207.104 lei
 61 67  2.175.874
3. influenţa modificării eficienţei utilizării mijloacelor fixe:
 
F x CA2005 − CA2004  =
CA
∆ = Ns2005 x 2005

F Ns 2005  F 2005 F 2004 
1.537.219 1.215.619 1.015.393 

= 61x x −  = +498.261 lei
61 1.537.219 2.175.874 
Creştera cifrei de afaceri în sumă absolută cu 200.226 lei a fost determinată de:
- reducerea numărului de salariaţi ce a dus practic la o scădere a indicatorului de 90.931 lei.;
- scăderea gradului de înzestrare tehnică a muncii ce a dus la o scădere de 207.922 lei.;
- creşterea eficienţei mijloacelor fixe cu 498.26 lei,creştere ce este cu mult mai mare decât aportul
gradului de înzestrare tehnică a muncii si a numarului de salariati pentru analiza cifrei de afaceri.
Reprezentarea grafica a fenomenului se poate vedea in figura nr.3.5.2.
53
600000
498261
400000
num ar salariati
200000 200226 grad de inzestrare tehnica
0 eficienta utilizatii mijl.fixe
-90931
-200000 modificare CA
-207104
-400000
Fig.3.5.2. Modificarea cifrei de afaceri
CONCLUZII SI PROPUNERI
Imobilizarile corporale sunt achiziţionate, produse etc. pentru a servi exploatării, şi nu

pentru a fi revândute. Ele au, prin natura lor, o durată relativ lungă şi pot, în mod obişnuit, să fie
amortizate: întreprinderea poate să obţină profituri din imobilizările sale corporale, pe parcursul
unui anumit număr de exerciţii; costul acestor bunuri este, ca atare, repartizat pe aceste exerciţii,
prin intermediul amortizării; singura excepţie este cea a terenurilor, care nu fac, în general,
obiectul amortizării. Aceste bunuri sunt de natură corporală: imobilizările corporale au o existentă
materială şi se disting astfel de imobilizările necorporale; totodată, ele se disting şi de materii
prime şi materiale, deoarece ele nu sunt încorporate, din punct de vedere fizic, în produse
destinate vânzării.
Din punct de vedere contabil, activitatea S.C.EXIM. SRL, ca viaţa oricărei întreprinderi
este decupată în perioade egale, de obicei, cu durata unui an calendaristic, denumit exerciţiu
financiar.
Sistemul întreprinderii, pregătit pentru activitatea economică, îşi formează structura
tehnică prin mijloace fixe. Aceasta asigură baza tehnico–materială a capacităţii de producţie
sub forma mijloacelor de muncă; el este depozitarul de valoare sub forma capacităţii de a
presta servicii din cele mai diverse, necesare proceselor de producţie: prelucrare de materii
prime (utilaje), adăpost (clădiri), transport de energie, materiale şi personal
(autovehicule),măsurare etc.
Aceşti factori care acţionează asupra imobilizărilor corporale din cadrul societăţii se
propune a fi cunoscuţi atât de tehnicieni cât şi de specialişti în finanţe, pentru a putea căuta
forme şi metode de reducere la maximum a pierderilor procesului de producţie şi pentru a putea
54
dimensiona corect repartiţia pe care o presupune procesul de consum.
Cunoaşterea permanentă a stării mijloacelor fixe este necesară pentru a putea interveni
în vederea protejării valorii rămase în conţinutul mijloacelor fixe. Din punct de vedere financiar
această stare este determinată în cadrul societăţii comerciale pe baza datelor din bilanţ, unde
este evidenţiată valoarea de intrare cât şi starea curentă. Starea mijloacelor de producţie este
analizată şi din punct de vedere tehnic, al siguranţei în funcţionare şi în conformitate cu
exigenţele procesului de producţie.
Contribuţia imobilizărilor corporale din cadrul societăţii comerciale la procesul de
producţie duce la transferul de valoare din acestea asupra produselor realizate, ca urmare a
uzurii fizice şi în unele cazuri şi a uzurii morale. Acest transfer este cunoscut sub denumirea de
amortizare.
Metoda folosită în cadrul S.C.EXIM. SRL. Pentru amortizarea mijloacelor fixe este
metoda liniară. Alegerea metodei de amortizare aparţine conducerii societăţii şi este folosită
datorită calcului simplu pe care îl presupune şi uniformităţii cheltuielilor exerciţiului, având în
vedere cote fixe pe tot parcursul duratei normale de funcţionare.
Această metodă prezintă dezavantajul că nu permite recuperarea integrală a valorii de
intrare a imobilizărilor corporale în condiţiile unui progres tehnic rapid.
Într-o economie inflaţionistă, aşa cum este astăzi economia românească, se simte nevoia
înoirii permanente, şi ca urmare, aplicarea metodelor de amortizare accelerate ar fi mai
conforme cu realitatea.
Din punct de vedere contabil, activitatea S.C.EXIM. SRL, este impartita în perioade
egale, de obicei pe durata unui an calendaristic, denumit exerciţiu financiar.
Sistemul întreprinderii, pregătit pentru activitatea economică, îşi formează structura
tehnică prin mijloace fixe. Aceasta asigură baza tehnico–materială a capacităţii de producţie
sub forma mijloacelor de muncă; el este depozitarul de valoare sub forma capacităţii de a
presta servicii din cele mai diverse, necesare proceselor de producţie: prelucrare de materii
prime (utilaje), adăpost (clădiri), transport de energie, materiale şi personal
(autovehicule),măsurare etc.
În funcţie de tipul de serviciu pe care-l îndeplinesc în structura S.C.EXIM. SRL.,
mijloacele fixe sunt clasificate:
a) construcţii: construcţii administrative în care se găsesc birouri, depozite de materii
prime, materiale şi produse finite;
b) echipamente tehnologice: instalaţii de degazare; instalaţii de tratament în vid; linie de
laminare;
c)mijloace de transport: autovehicule pentru transportul de materii prime şi materiale,
combustibil, produse finite; autoturisme;.
55
d)alte mijloace fixe: aparatură birotică (calculatoare, imprimante, fax etc); mobilier;
Această structură a mijloacelor fixe este specifică profilului de activitate al societăţii,
cât şi gamei de servicii care sunt necesare procesului concret de producţie. Se poate observa
ponderea mare a imobilizărilor corporale în speţă a echipamentelor tehnologice, dar şi a
constructiilor.
O dată cu creşterea tehnicizării, automatizării şi robotizării proceselor de producţie,
locul echipamentelor tehnologice în structura de producţie a întreprinderii a crescut ca
importanţă, dominând valoric şi cantitativ structura respectivă şi influenţând cantitativ-calitativ
celelalte elemente.
Creşterea activului societăţii în anul 2005 faţă de anul 2004 constituie un rezultat pozitiv
concretizat în dezvoltarea activităţii întreprinderii.
Referitor la elementele specifice societăţii se remarcă o creştere a ponderii construcţiilor
în totalul activelor ceea ce ne spune că societatea comercială încearcă să-şi dezvolte activitatea
prin creşterea suprafeţei destinate lucrului în detrimentul suprafeţelor de teren ce nu sunt folosite
în cadrul procesului de producţie.
În ceea ce priveşte scăderea ponderii echipamentelor tehnologice (de la 35,66% în anul
2004 la 23,95% în anul 2005) apreciez acest fenomen ca fiind normal, produs ca efect al
înregistrării deprecierii prin amortizare a valorii activelor corporale, precum şi în urma vânzării
unor active disponibile.
Cunoaşterea structurii mijloacelor fixe, favorizează adoptarea unor măsuri pentru
orientarea investiţiilor spre categoriile deficitare.
În procesul de producţie mijloacele fixe cedează o parte din valoarea conservată în ele.
Pentru a fi pregătite pentru un nou proces de producţie, este organizat unu nou proces de
consum, prin intermediul căruia mijloacele fixe utilizate în producţie se refac. Tot în cadrul
acestui proces de consum mijloacele fixe sunt dezvoltate sau modernizate.
Ca urmare a utilizării mijloacelor fixe în procesul de producţie, asupra lor acţionează un
grup de factori care au ca efect cedarea de valoare (potenţial economic). Acest aspect apare sub
forma uzurii fizice şi morale determinată de:
- factori specifici proceselor de producţie (frecare, erodare) care au ca efect uzura
fizică;
- procesele din mediu care acţioneză prin factori naturali care atacă mijloacele fixe
indiferent dacă sunt utilizate sau nu, manifestându-se prin rugină, îmbătrânire;
- procesele din societate care determină fenomene ca progresul tehnic, cererea de noi
produse pe piaţa au ca efect uzura morală a mijloacelor de producţie;
- utilizarea necorespunzătoare a unor utilaje de producţie pot duce le amplificarea
uzurii fizice.
56
Aceşti factori care acţionează asupra imobilizărilor corporale din cadrul societăţii se
propune a fi cunoscuţi atât de tehnicieni cât şi de specialişti în finanţe, pentru a putea căuta
forme şi metode de reducere la maximum a pierderilor procesului de producţie şi pentru a putea
dimensiona corect repartiţia pe care o presupune procesul de consum.
Cunoaşterea permanentă a stării mijloacelor fixe este necesară pentru a putea interveni
în vederea protejării valorii rămase în conţinutul mijloacelor fixe. Din punct de vedere financiar
această stare este determinată în cadrul societăţii comerciale pe baza datelor din bilanţ, unde
este evidenţiată valoarea de intrare cât şi starea curentă. Starea mijloacelor de producţie este
analizată şi din punct de vedere tehnic, al siguranţei în funcţionare şi în conformitate cu
exigenţele procesului de producţie.
Contribuţia imobilizărilor corporale din cadrul societăţii comerciale la procesul de
producţie duce la transferul de valoare din acestea asupra produselor realizate, ca urmare a
uzurii fizice şi în unele cazuri şi a uzurii morale. Acest transfer este cunoscut sub denumirea de
amortizare.
Metoda folosită în cadrul S.C.EXIM. SRL. pentru amortizarea mijloacelor fixe este
metoda liniară. Alegerea metodei de amortizare aparţine conducerii societăţii şi este folosită
datorită calcului simplu pe care îl presupune şi uniformităţii cheltuielilor exerciţiului, având în
vedere cote fixe pe tot parcursul duratei normale de funcţionare.
Această metodă prezintă dezavantajul că nu permite recuperarea integrală a valorii de
intrare a imobilizărilor corporale în condiţiile unui progres tehnic rapid.
Într-o economie inflaţionistă, aşa cum este astăzi economia românească, se simte nevoia
înoirii permanente, şi ca urmare, aplicarea metodelor de amortizare mai accelerate ar fi
conforme cu realitatea.
Propun Adunării Generale a Acţionarilor S.C.EXIM. SRL., solicitarea Ministerului de
Finanţe, aplicarea unei metode de amortizare accelerate, ce ar conduce la încurajarea
investiţiilor în echipamente tehnologice. Aceasta ar avea ca efect amplificarea constituirii
rapide a fondurilor de înlocuire a mijloacelor fixe uzate moral şi de faptul că, prin amortizarea
accelerată, se constituie un fond financiar mai ieftin decât în cazul formării lui pe seama
profitului afectat de plata impozitului sau plata de dividende.
Sumele reprezentând amortizarea, precum şi cele rezultate din valorificarea
imobilizărilor corporale scoase din funcţiune, în condiţii legale, sunt utilizate în cadrul
S.C.EXIM. SRL la constituire fondului pentru investiţii. Fondul de amortizare este folosit şi ca
sursă de informare în vederea calculării costului pe produs.
Având în vedere politica firmei de creştere a valorii întreprinderii prin realizarea de
produse calitative şi de livrarea lor pe pieţele externe, investiţiile în mijloace de producţie vor
viza în special:
57
- achiziţionarea de noi echipamente de producţie;
- refacerea mijloacelor uzate, prin reparaţii;
- casarea mijloacelor fixe cu durată de viaţă neexpirată, dar care prezintă un
grad avansat de uzură fizică şi morală, prin înlocuirea cu altele similare, dar
mai performante;
- refacerea depozitelor de materii prime şi materiale care datorită factorilor de
mediu prezintă părţi erodate.
Repunerea mijloacelor fixe în starea de producţie presupune activităţi de reparaţii şi
modernizare. În acest sens în cadrul societăţii există secţii şi ateliere de întreţinere, reparaţii
curente şi capitale. Decizia privind reparaţiile este adoptată de serviciul tehnic din cadrul
societăţii şi preluată de serviciul financiar. Atunci când valoarea reparaţiei este prea mare faţă
de mijlocul fix se va proceda la înlocuirea acestuia.
Investiţiile de mică amploare, în special cele care vizeză înlocuire utilajelor uzate sunt
proiectate în cadrul Serviciului proiectare şi realizate în regie proprie, pentru investiţiile mari
societatea încheie contracte cu firme specializate.
În scopul realizării obiectivelor propuse serviciul financiar din cadrul societăţii va
analiza sursele interne posibile de finanţare precum şi orientarea către o finanţare externă.
Conducerea va avea în vedere în mod deosebit capacitatea de autofinanţare, prin elemnetele
sale componente: amortizarea, profitul şi alte venituri ale întreprinderii.
Sursa autofinanţării este reprezentată de veniturile financiare constituite pe măsură ce se
formează rezultatele economice din valorificarea producţiei, a materialelor din casări de
mijloace fixe, din vânzarea de mijloace fixe.
Pentru finanţarea proiectului de modernizare conducerea societăţii se va folosi de
profitul obţinut la sfârşitul anului 2005, de sumele reprezentând amortizarea precum şi de
veniturile care apar în urma casării de mijloace fixe şi valorificării materialelor şi pieselor
rezultate în urma dezmembrării mijloacelor respective.
Se are în vedere deasemenea ca imobilizările corporale neutilizate să fie vândute sau
închiriate, iar sumele rezultate să fie utilizate pentru finanţarea investiţiilor.
Luând în calcul că posibilităţile proprii întreprinderii nu pot acoperi decât o mică parte
din valoare proiectului, serviciul financiar are în vedere achiziţionarea cuptorului electric
printr-un contract de leasing încheiat cu firma Germană-SKETT, urmând ca pentru diferenţă să
fie contractat un credit bancar. Alegerea contractului de leasing ca mijloc de finanţare consider
ca fiind cel mai potrivit, deoarece dă posibilitatea societăţii să beneficieze de serviciile complete
ale utilajului, imediat după închiriere şi să-şi formeze fondurile proprii de finanţare.
Alocarea de fonduri pentru refacerea şi dezvoltarea activelor corporale are cea mai
mare influenţă asupra performanţelor economice şi financiare viitoare ale societăţii comerciale.
58
Manifestarea unor fenomene naturale sau legate de producţie, care au ca efect
distrugerea totală sau parţială a mijloacelor fixe existente în societate, a determinat conducerea
întreprinderii de a lua măsuri de prevenire a acestora prin organizarea activităţilor de
asigurare.
S.C.EXIM. SRL asigură facultativ clădirile şi alte construcţii (inclusiv instalaţii electrice
şi sanitare) de natura birourilor, depozite de materii prime şi produse finite, maşinile şi
utilajele, instalaţiile şi alte mijloace fixe. Activitatea de asigurare este realizată prin încheierea
de contracte de asigurări facultative şi obligatorii cu instituţii specializate în baza condiţiilor
generale şi speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare.
Chiar dacă este vorba de un consum preventiv, întreprinderea repartizează o parte din
rezultatele sale economice pentru asigurare, plătind în mod anticipat prime de asigurare.
Sumele la care se fac asigurările sunt stabilite de compartimentul financiar al societăţii
comerciale separat pentru fiecare mijloc fix asigurat. Pentru mijloacele fixe care fac obiectul
unei garanţii reale pentru obţinerea de credite bancare se încheie asigurări suplimentare.
Serviciul financiar ţine o evidenţă operativă asupra mersului asigurării şi a încasării
despăgubirilor în cazul producerii riscului asigurat (incendii, calamităţi).
BIBLIOGRAFIE
59
1. Balu Mariana, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA.TEORIE SI APLICATII PRACTICE,

Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005
2. Bouquin Henri, COMPTABILITÉ DE GESTION, Ed.Economica, Paris, 2000
3. Boulescu Mircea, Barnea Corneliu,AUDITUL FINANCIAR, Ed.Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2005
4. Boulescu Mircea, CONTABILITATE SI EXPERTIZA CONTABILA, Ed.Fundatiei Romania
de Maine, Bucuresti, 2000
5. Dobrin Marinică, GHID METODOLOGIC PENTRU LUCRĂRI PRACTICE LA
CONTABILITATE, Partea I, Editura Bren, Bucureşti, 2002
6. Dragota Victor, ABORDARI PRACTICE IN FINANTELE FIRMEI, Ed. IRECSON,
Bucuresti,2005
7. Dumitru Marin, FINANTELE INTREPRINDERII, Editura Fundaţia România de Mâine,
Bucureşti, 2006
8. Duţescu, Adriana, POLITICI CONTABILE DE ÎNTREPRINDERE, Bucureşti, Editura
CECCAR, 2003
9. Feleagă, Niculae, şi Ionaşcu, Ion, TRATAT DE CONTABILITATE FINANCIARĂ, Vol.I
Bucureşti, Editura Economică, 1998;
10. Gisberto - Chiţu, Alberta, CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA INSTITUŢIILOR
PUBLICE, Bucureşti, Editura CECCAR, 2003
11. Greuning van Hennie,STANDARDE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA,
Ed. IRECSON, Bucuresti, 2005
12. Ionescu Cecilia, CONTABILITATE. BAZELE TEORIEI ŞI PRACTICII CONTABILE, Editura
Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2002
13. Ionescu Cecilia, SISTEME CONTABILE MODERNE, Editura Fundaţia România de Mâine,
Bucureşti, 2005
14. Moroşan Iosefina, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ. PROBLEME REZOLVATE,
Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2006
15. Moroşan Iosefina, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA, Editura Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2006
16. Moroşan Iosefina, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ. APLICAŢII PRACTICE, Editura
17. M. Ristea, C. Dumitru, CONTABILITATE FINANCIARA, Ed Margaritar, Bucuresti, 2003
18. Oprea C., Ristea M., Văduva I., Neamţu H., BAZELE CONTABILITĂŢII, Bucureşti,
60
Editura Didactică şi Petagogică, 2002;
DICTIONARE
1. Ceausu Iulian , DICTIONAR ENCICLOPEDIC MANAGERIAL.Enciclopedia manageriala,

vol II., Ed.Academica de Management, 2000
2. Dobrota , Nita (coord).DICTIONAR DE ECONOMIE,Editia a II-a, Editura Economica,
Bucuresti, 2001.
3. ***, DICTIONAR EXPLICATIV POLIGLOT DE TERMENI COMUNITARI, Editura

***
xxx Ghid pentru înţelegere şi aplicare IAS 16 „IMOBILIZĂRI CORPORALE”, Bucureşti

Editura CECCAR, 2003;
xxx Ghid pentru înţelegere şi aplicare IAS 36 „DEPRECIEREA ACTIVELOR”,Bucureşti,
xxx Ghid pentru înţelegere şi aplicare IAS 40 „INVESTIŢII IMOBILIARE”, Bucureşti,
xxx Revista, CONTABILITATEA, EXPERTIZA şi AUDITUL AFACERILOR, nr.4
aprilie 2002, nr.11 noiembrie 2003, nr.7 iulie 2004 şi nr.12 decembrie 2005;
xxx Revista, TRIBUNA ECONOMICĂ, nr.12 din 19 martie 2003 şi nr.16 din 20 aprilie
2005;
xxx Legea contabilităţii nr.82/ 1991, cu modificările şi completările ulterioare;
xxx O.M.F.P. nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene (M.O. nr.279/ 25 aprilie 2002);
SURSE INTERNET
www.mfinante.ro
www.conta.ro
www.bnr.ro
61
http://legislatie.just.ro/
http://anaf.mfinante.ro
62

Proiect de Cercetare Daniel 2009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Cercetare Daniel 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea si gestiunea imobilizarilor corporale

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

CAPITOLUL 1. Noţiuni generale privind imobilizările corporale…………........... 4

CAPITOLUL 2 .Organizarea contabilităţii si gestiunii privind imobilizările corporale

CAPITOLUL 3. Analiza economico-financiară în sfera imobilizărilor corporale la S.C.

1.1. Definirea si structura imobilizarilor

O componentă importantă a patrimoniului agenţilor economici o constituie

b. Imobilizările corporale, denumite şi imobilizări materiale sau active fixe, sunt

1.2 Delimitări, definiţii şi structuri privind imobilizările corporale conform

În economia regiilor autonome şi societăţilor comerciale, mijloacele de producţie de natura

Ansamblul acestor bunuri corporale poartă numele,în mod obişnuit, de imobilizări

1.3. Abordări naţionale şi internaţionale privind evaluarea

O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său

1-OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele

1.4. Reevaluarea imobilizărilor corporale

O problemă deosebită din punct de vedere financiar o ridică reevaluarea în condiţiile în

ORGANIZAREA CONTABILITATII SI GESTIUNII

PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE LA SC EXIM. SRL

2.1.Cadrul organizatoric.Prezentarea societatii EXIM. S.R.L

Entitatea economica a fost înfiinţată în 2004 sub denumirea de EXIM. SRL .

B. Structura tehnică şi funcţională a societăţii

C. Capitalul social şi structura pe acţionari

Capitalul social subscris şi vărsat este reprezentat prin parti sociale.

STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL

Fig.3.1. Structura repartizarii capitalului social intre asociati

2.2. Principiile de organizare şi conducere a contabilităţii

Obţinerea şi prezentarea situaţiilor care să reflecte imaginea fidelă, clară şi completă a

2.3. Sistemul de documente privind contabilitatea imobilizărilor corporale

Operaţiile economice şi financiare se consemnează în momentul efectuării lor în

2.4.Sistemul de conturi utilizat de contabilitatea imobilizărilor corporale

Pentru evidenţierea tuturor operaţiunilor legate de imobilizările corporale , sistemul de

GRUPA 29 “AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE

2.5. Contabilitatea operaţiunilor privind imobilizările corporale

La nivelul întreprinderii intrarea în patrimoniu a imobilizărilor corporale se realizează

 Subscrierea aportului la capitalul social:

 Trecerea capitalului subscris şi nevărsat în capital subscris vărsat:

 Primirea facturii şi recepţionarea utilajului:

404 = % 14.280 lei

 Societatea achiziţionează de la un furnizor de imobilizări instalaţii de lucru necesare

 Înregistrarea avansului acordat, pe baza ordinului de plată:

 Recepţia instalaţiei de lucru intrate în patrimoniul societăţii.:

 Operaţiile determinate de achiziţia de imobilizări corporale din import sunt contabilizate în

Data 15.01.2005 30.01.2005 28.02.2005

În contabilitatea societăţii comerciale se formulează operaţiunile şi se redactează articolele

2131 = 404 11.630,80 lei

2131 = 446.TV 1.163,08 lei

404 = % 5.815,40 lei

 Plata furnizorului intern, din disponibilul de la bancă, pentru serviciile prestate:

404 = % 5.815,40 lei

Înregistrarea în contabilitate societăţii a acestor imobilizări se face pe baza bonului de

Reflectarea operaţiunilor în contabilitate se prezintă astfel:

b) înregistrarea salariilor datorate:

c) înregistrarea contribuţiei la asigurări sociale (22%):

d) înregistrarea contribuţiei de 3% la fondul de şomaj:

e) înregistrarea plăţii dobânzii aferente creditului pentru investiţii:

şi concomitent TVA de 19%:

4426 = 4427 16.150 lei

 Conform procesului verbal de recepţie nr. 232 intocmit la 28.02.2004 societatea

 Înregistrarea T.V.A. aferentă costului efectiv al depozitului obţinut în regie proprie de

 înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea: 2.400 lei: 48 luni = 50 lei/lună

 În urma inventarierii mijloacelor fixe de la 30.12.2005, societatea comercială constată plus

Sunt asimilate intrărilor de mijloace fixe şi creşterile de valoare prin adăugarea de

 Încorporarea aparatului în valoarea echipamentului de producţie: