COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC Gheorghe Chitu"

Studiu de caz

Profesor indrumator:Dunc Mariana

Componena grupei de elevi :

Mooiag Maria-Georgiana Miu Adriana Madalina Gman Mirela Adam Alina Virtejaru Andreea

Cuprins:

I.Relaia culturii scrise cu religia II.Mentalitatea medieval:omul religios III.nceputurile culturii religioase romne IV.Mitropolitul Vaarlam V.Antim Ivireanul VI.Mitropolitul Dosoftei VII.Religia dacilor si a romanilor VIII.Introducerea cretinismului n ara Romneasc IX.Rolul crilor religioase n dezvoltarea limbii si a literaturii romne X.Concluzie XI.Bibliografie

I.Relaia culturii scrise cu religia

Religia cuprinde o concepie despre via, dar ea i

gsete expresia specific ntr-un ansamblu de norme, de modaliti de trire cotidian, dar n acelai timp i n chip precumpnitor ea este o legtur direct cu Dumnezeu. Nu e mai puin adevrat c doctrina religioas ofer un rspuns la marile probleme ale existenei i ale vieii. i fr voia ei, ea trebuie s abordeze preocupri de ordin metafizic.Ori, i cultura ofer o concepie despre via, i ea procur un rspuns la marile probleme ale existenei i ale vieii.

 ns, n vreme ce religia este un drum, i singurul care ncepe de pe

pmnt i sfrete n viaa viitoare, aducndu-1 pe om naintea lui Dumnezeu,realiznd aadar o relaie de subordonare a omului fa de Dumnezeu, cultura are ca domeniude predilecie operele minii i ale spiritului, fcnd din ele o finalitate a efortului intelectual,dar nu i o posibilitate de mntuire, sarcin care revine religiei.n esen, religia se definete prin lucrarea ei de mntuire a persoanei umane, iar cultura i rezerv opera de orientare a spiritului n ansamblul realizrilor lui. Mai departe, Biserica i credina gsesc n cultur un material indispensabil lor, ca informaie, i nu mai puin ca o disciplin de dezvoltare intelectual, dup cum doctrina Bisericii formeaz un obiect destudiu pentru cultur, fr ca totui simpla preocupare cultural s-i ofere i o posibilitate de mntuire.

 nceputurile culturii scrise a romnilor sunt profund legate

de viaa lor spiritual, de credina n Dumnezeu i de raportarea la sacru a fiecrui individ, fie om simplu, slujitor al bisericii sau voievod. Religia, alturi de istorie, este cel dinti fundal de manifestare a culturii scrise i a literaturii. Cartea religioas romneasc este mai nti o carte de cult n limba slavon, apoi o carte de cult n limba romn. Traducerea ei prilejuiete cea dinti exprimare a creativitii prin cuvnt n limba romn, chiar dac timid, aproape insesizabil la nceput.

II.Mentalitatea medieval:omul religios

Omul medieval are alt mentalitate dect omul modern,

trind n alt orizont cultural. El este, prin excelen, un homo religiosus, care comunic cu Dumnezeu i cu sfinii, crede n semne i minuni, are cultul moatelor, face pelerinaje la locurile sfinte. Omul medieval vede lumea ca pe o creaie divin, i se supune necondiionat lui Dumnezeu, iar cataclismele i rzboaiele i apar ca moduri de avertizare sau pedeaps din partea lui Dumnezeu ori ca intervenie a puterii diavolului. n ambele cazuri, ieirea din impas presupune recunoaterea pcatelor i ndreptarea lor prin peniten.

 Realitatea din jur ofer semne la care au acces cu

precdere cei iniiai: clugri, preoi, astrologii de pe lng curile domneti, voievodul nsui care domnea ca unsul lui Dumnezeu pe pmnt. Mentalitatea medieval se confrunt cu marile epidemii de cium, catastrofe naturale ( cutremure, inundaii, furtuni ), perioade lungi de secet i de foamete, rzboaie care dureaz uneori zeci de ani. Toate genereaz sentimentul de instabilitate a lumii i nesiguran a vieii. Religia oficial i autoritatea bisericii coexist cu cretinismul popular; de-a lungul secolelor sau perpetuat superstiii, credine, practici pgne legate de vechile religii ale naturii.

III.nceputurile culturii religioase romne

 In Dacia, cretinismul ptrunsese, chiar de la

nceputul colonizrii romane, adus de legionari. O dovedesc numeroase vestigii arheologice, precum si limba unde toate cuvintele despre ceea ce se poate numi cretinismul de baz sunt latineti: Dumnezeu duminic, cruce, cretin, biseric, lege sacr,cuminecare, rugaciune,altar, Scripturi, sfant mai ales n cuvinte compuse ca Snta Maria, Sn Petru, Sn Nicolae, deoarece in limbajul current, a fost inlocuit cu Sfant, prin contaminare cu slavonul seventu.

 Cu toate acestea , organizarea ecleziastic, instalarea

unei ierarhii bisericeti au ateptat sfaritul marilor navaliri barbare si coincide cu perioada de glorie a primului ar bulgar, deoarece au pstrat slavona veche drept limb bisericeasca pna la sfrsitul secolului al XVII-lea, ns tot timpul au fost supui de departe, patriarhatului Constantinopolului. Urmarea este c cei mai muli termini privitori la organizarea ecleziastica, precum si la teologie sau la literature religioas sunt de origine slavo-greac.

 Cretinismul aprut n primul secol al erei noastre aduce un mesaj universal mai presus de divizunile naionale i sociale. Rspndirea cretinismului n Romnia i meninerea lui de-a lungul vremii s-a fcut n strns conexiune cu Imperiul Bizantin. Bizanul a rmas, dup retagerea autoritii i armatei romane din Dacia la sfritul secolului III, singura for politic din Orient care s-a putut impune n faa migratorilor

IV.Mitropolitul Vaarlam

Mitropolitul Varlaam s-a nscut n jurul anului 1580, dintr-o familie de rzei din Boloteti, Putna.
Cazania sau cartea romneasc de nvtur de la prvilele mprteti onsiderat de Iorga, drept opera cea mai popular a epocii noastre vechi, ea

conine primele versuri n limba romn, intitulate Stihuri n stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu n tiprirea crii. Cazania are dou pri: partea I cuprinde extrase din Evanghelie i comentariul lor pentru 32 de duminici; partea a II-a povestete vieile sfinilor, ordonate calendaristic, de la Simion Stlpnicul (1 septembrie) pn la Tierea capului Sfntului Ioan (29 august). Nicolae Manolescu, n Istoria critic a literaturii romne desprinde urmtoarele trsturi ale operei: frumuseea limbii utilizate -vorbete pe nelesul tuturor, presrnd explicaiile cu ntrebri retorice i cu ndemnuri, arta povestirii -este primul nostru povestitor, nfind rnete chestiunile teologice.

V.Antim Ivireanul
Cel mai de seam ierarh al rii Romneti, deopotriv

pastor i nvtor, a fost irmne Mitropolitul Antim Ivireanul . Dei n-a fost romn de neam, prin harulcuvintelor i al vieii lui, Mitropolitul Antim a fost iubit i preuit de poporulnostru , care a vzut n el un adevrat om al lui Dumnezeu . nflcrat patriot i lupttor mpotriva asupririi turceti, ca i voievodul isusintorul su Constantin Brncoveanu, Mitropolitul Antim este arestat, n primvara anului 1716; forat s-i de-a demisia i refuznd-o, Mitropolitul Antimeste caterisit, pe nedrept, ns, ostaii turci l-auomort, aruncndu-i trupul n apele rului Tungisa, lng Adrianopol.

VI.Mitropolitul Dosoftei
Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat

viata noastra culturaladin secolul al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. AcestDosofteiu mitropolitul scrie Ion Neculce nu era om prost de felul lui; era neamde mazil (dupa o alta redactie a operei lui Neculce : Fecior de negutator). Preainvatat ; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adanc din carti stia;si deplin calugar, si cucernic, si bland, ca un miel; in tara noastra pre acestevremuri nu se afla om ca acesta .Iar un copist rus al unui manuscris slavonesc a lui Dosoftei spune: :Traducatorul acestei carti sfinte, preasfintitul Dosoftei, mitropolit ortodox al Sucevei multicare l-au cunoscut vorbesc bine despre el.

 Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adanca in viata

religioasa a Moldovei,dandu-I acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea decarti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct aoperei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazutlumina tiparului este Psaltirea in versuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. Psaltirea in versuria necesitat o munca indelungata. El face la inceput talcovania acestii sfintecarti, carea iaste plina de ruga si plina de tainele ceale mare a lui Dumnezeu. Pentru aceia cu multa truda si vreame indelungata, el, cum a putut mai frumos a tradus aceast carte din slavon.

VII.Religia daciilor si a romanilor

Religia dacica : Daca pentru studiul arhitecturii arheologia a

descoperit numeroase cetati si alte tipuri de locuinte, daca pentru studiul societatii exista arheologia si izvoarele vechi, daca pentru studiul evenimentelor istorice exista nenumarate izvoare istorice, pentru studiul religiei desi exista numeroase izvoare scrise, acestea suprind foarte putin din acest vast domeniu in plus foarte putini autori au fost in contact direct cu civilizatia geto-daca si inca mai putini au reus it sa inteleaga credintele stramosilor nostri.

 . Cu toate acestea se poate face un tablou al religiei

geto-dacilor. Cele mai importante aspecte ale acestui domeniu sunt zeitatile.
Religia roman:
Religia tradiional a romanilor se centreaz iniial

pefamilie i cultul strmoilor. ns, n contact cu popoarelecucerite, ndeosebi cu grecii, credinele romanilor setransform i se mbogesc.

VIII.Introducerea cretinismului in ara Romneasc

In Dacia, cretinismul ptrunsese, chiar de la nceputul

colonizrii romane, adus de legionari. O dovedesc numeroase vestigii arheologice, precum si limba unde toate cuvintele despre ceea ce se poate numi cretinismul de baz sunt latineti: Dumnezeu duminic, cruce, cretin, biseric, lege sacr,cuminecare, rugaciune,altar, Scripturi, sfant mai ales n cuvinte compuse ca Snta Maria, Sn Petru, Sn Nicolae, deoarece in limbajul current, a fost inlocuit cu Sfant, prin contaminare cu slavonul seventu. Cu toate acestea , organizarea ecleziastic, instalarea unei ierarhii bisericeti au ateptat sfaritul marilor navaliri barbare si coincide cu perioada de glorie a primului ar bulgar, deoarece au pstrat slavona veche drept limb bisericeasca pna la sfrsitul secolului al XVII-lea, ns tot timpul au fost supui de departe, patriarhatului Constantinopolului. Urmarea este c cei mai muli termini privitori la organizarea ecleziastica, precum si la teologie sau la literature religioas sunt de origine slavo-greac.

 Cretinismul aprut n primul secol al erei noastre aduce

un mesaj universal mai presus de divizunile naionale i sociale. Rspndirea cretinismului n Romnia i meninerea lui de-a lungul vremii s-a fcut n strns conexiune cu Imperiul Bizantin. Bizanul a rmas, dup retagerea autoritii i armatei romane din Dacia la sfritul secolului III, singura for politic din Orient care s-a putut impune n faa migratorilor . n secolele al XVIIlea al XVIII-lea, viziunea teologic este dublat de atitudinea moralist. Nu numai oamenii bisericii, ci i cronicarii sunt spirite reflexive care i pun ntrebri despre destinul omului n Univers. Pe ci diferite, ei au demonstrat c i limba romn poate fi instrument de cult i de cultur.

 . Dosoftei a tradus psalmii iniial n proz i ulterior i-a transpus n

versuri, ceea ce demonstreaz intenia literar i contiina artistic a autorului. Dosoftei apeleaz la modelul poeziei populare, astfel nct psalmii s fie accesibili i uor de memorat. Biserica devine o instituie eficient de rspndire a limbii romne, de la slujitorii cultului, pn la cel din urm credincios. Situate n contextul epocii, textele care ilustreaz o anumit dimensiune religioas au o funcie preponderent moralizatoare ( psalmii versificai de Dosoftei, Didahiile lui Antim Ivireanul ), exprim o viziune asupra lumii marcat de mentalitatea vremii ( Viaa lumii de Miron Costin, Legenda IV, de Ion Neculce ). Vzute din perspectiv contemporan, aceleai texte dobndesc expresivitate i valoare artistic.
A strbate Psaltirea echivaleaz cu o cltorie printr-o ar a

minunilor poetice .

IX.Rolul crilor relgioase in dezvoltarea limbii si a literaturii romne

Epoca lui Vasile Lupu n Moldova i a lui Matei Basarab n

Muntenia, care d o linite relativ rilor Romneti, rupe bariera dintre poporul romnesc i viaa cultural din Occident i duce la o nflorire a literaturii noastre naionale i la o de cdere aproape complet a culturii slavo -bizantine. nvierea vieii culturale,nflorirea literaturii noastre istorice i religioase, ntroducerea chiar a unor forme noi n literatura noastr se datoresc n mare parte contactului cu Polonia.Polonia ne influeneaz direct prin cultura ei semilatin,aa cum a fost cazul cronicarilor notri Grigore Ureche i Miron Costin.

 Atmosfera religioas a culturii din veacurile al XVI-lea i

al XVII-lea precum i credina comun-ortodoxismul care-i leag pe romni de ucraineni fac posibil o apropiere ntre aceste dou popoare. Boierii moldoveni care pribegesc n Polonia sunt n cele mai strnse legturi cu ucrainenii ortodoci. Nestor Ureche, tatl cronicarului nostru,Este membru al fraternitii ortodoxe din Lvov. Negustorii romni din acelai ora, fraii Papara, din care familie se trage i mitropolitul Dosoftei, sunt i ei susintorii acestei fraterniti.

X.Concluzii
"A tia latura religioas din istoria literaturii romneti nseamn a renuna la cunoaterea trsturii celei mai caracteristice din cultura noastr veche i una din feele ei de glorie. Dimensiunea religioasa a calauzit nu numai existenta, da si conceptia celor care au scris in aceasta perioada. Ei cred ca tot ce se petrece pe pamant este hotarat de Dumnezeu, dupa cum marturiseste si Miron Costin: Orice nevointa pune omul, sorocul lui Dumnezeu, cum este oranduit, a-l clati nime nu poate.Dintotdeaua religia a fost piatra de temelie a umanitatii,fiind nu numai motivul evolutiei dar totodata si centrul acesteia.Lucrul acesta a fost posibil prin credinta si prin culturadiferitelor popoare in diferite momente ale istoriei.

XI.Bibliografie
1.Limba si literatura romana, Manual pentru clasa a XI-

a, Editura ART,Adrian Costache, Florin Ionita, M.N. Lascar, Adrian Savoiu.2.Limba si literatura romana, Manual pentru clasa a XI-a, Editura ART,Mircea Martin, Elisabeta Lasconi Rosca, Carmen Ligia Radulescu,Rodica Zane.3.Internet4.Calinescu George,Istoria Literaturii romane de la origini pana in prezent.Editura Minerva,Bucuresti-1982,Epoca veche secolele XVI-XVIILiteratura religioasa,pag.9105.Calinescu George,Crestomatie de literature romana veche vol II,Editura Dacia.