Sunteți pe pagina 1din 4

1. Ec politica s.

a conturat ca stiinta prin clasici


2. Cel care a folosit pentru prima data denumirea de ec poilitica – (nici unul – Antoine de
Montchrestein)
3. Ideea axata in jurul carei si-au constr mercantilistii discursul teoretic si practic a fost:
imbogatirea, cu orice pret, a natiunii.
4. Prima imag formala si coerenta a reproductiei produsului national realizata prin constr
unui sistem notional propriu apartine: fiziocratilor
5. Printre reprez clasicismului ec pot fi enumerati: Adam Smith, Fr. Bastiat
6. Relatiile de productie si legile ec obiective apar ca obiect de studiu al ec politice la Karl
Marx
7. Avutia natiunilor are ca autor pe Adams Smith
8. Keynes si.a plasat analiza la nivel: macroeconomic
9. Caracterul obiectiv al legilor ec inseamna ca:
- ele se impun si actioneaza independent de vointa oamenilor
- ele actioneaza independent de constiinta oamenilor.
10. In cadrul ec, naturale:
- Activ ec se realiz, in principal, la niv gospodariilor individuale.
- Motivatia principala a act ec este crearea bunurilor destinate autoconsumului.
11. In prezent, despre ec nat se poate afirma ca:
- Ponderea ei este mai mica in ansamblul ec mondiale
- In unele tari dezv este inca importanta
- In viitor poate cunoaste o dezv.
12. In cadrul ec nat:
- Pamantul este pp factor de productie
13. Motivatia dominanta a oricarei decizii in sectorul privat este:
- Maximizarea profitului.
14. In econ de piata, resortul principal este
- Concurenta
15. Care din urm elem nu sunt caracteristice ec de piata:
- Interesul general, ca motivatie dominanta
- Planificarea centralizata
16. Evolutia inregist in cea mai mare parte a tarilor cu ec de piata se caract prin:
- Aparitia centrelor de decizie publice
- Existenta marilor grupari monopoliste
- Aparitia fenomenelor de integrare ec
17. Care din urm variante reprez trasaturi ale ec de piata:
- Motivatia principala este profitul
- Propietatea privata este instit cheie ce sta la baza liberei initiative
18. Mecanismul concurential
- Genereaza o alocare eficienta a resurselor in fct de nevoile reale ale soc
- Genereaza un comp de rivalitate intre agentii producatori care are efecte benefice asupra
pretului si calitatii produselor
19. Institutiile fund ale ec de piata sunt
- Proprietatea privata
- Piata
20. Utilitate marginala a unui bun perfect divizibil
- Se poate det doar daca avem definita functia de utilitate
21. In pct de satietate sau saturatie a consumatorului pt un anumit bun: bifezi nici una
22. Atunci cand cantitatea consumata dintr.un bun scade, pt consumatorul lui:
- Utilitatea marginala creste, iar utilitatea totala scade
23. Multimea combinatiilor a 2 bunuri, x si y, care asigura consumatorului un nivel de
utilitate identic se numeste:
- Curba de indiferenta.
24. Constrangerea bugetara reprezinta:
- Limita impusa consumatorului de dim venitului si de nivelul preturilor
- O dreapta de panta (-Px/Py)
25. Curbele de indiferenta sunt:
- Descrescatoare
- Convexe
- Curbate spre pct de origine al exelor de coordonate
26. Daca utilitatea marginala ar fi negativa:
- O diminuare a consumului din bunul y ar reduce neplacerea provocata de consumul sau.
27. Inclinatia curbelor de indiferenta
- Creste in mod progresiv de la dreapta la stanga
- Se diminueaza in mod progresiv de la stanga la dreapta
28. Nivelul utilitatii:
- Creste daca pretul va scadea, iar venitul nominal ramane constant
- Creste daca venitul nominal va spori, iar pretul ramane constant
- Scade daca creste pretul, iar venitul nominal ramane constant.
29. Cresterea pretului unui bun determina:
- Reducerea puterii de cumparare a individului
- Substituire bunului scumpit de catre un alt bun devenit relativ mai ieftin
- Diminuarea bunului respectiv
30. Paradoxul lui Giffen reprezinta:
- Aceea situatie in care, odata cu cresterea venitului, scade cererea pentru un anumit bun
- Situatia in care, cand creste pretul unui bun, creste si cererea pentru bunul respectiv.
31. Elasticitatea pret incrucisata a cererii exprima:
- Modificarea cererii pentru un bun in fct de pretul altui bun
32. Elasticitatea venit a cererii exprima:
- Modifi cererii pt un bun in fct de venitul consumatorului
33. Cererea este de elasticitate unitara daca:
- La o modificare a pretului, modificarea cererii in sens invers este in aceeasi proportie
34. Daca elasticitatea pret incrucisata Expy =0:
- O variatie a pretului y nu are nici o influenta asupra consumului bunului x
- Bunurile x si y sunt independente
35. Daca elasticitatea pret incrucisata Expy <-1:
- Bunurile x si y sunt strans complementare
- O crestere a pretului bunului y provoaca o reducere intr.o proportie mai mare a cantitatii
cerute din x.
36. Cel ce a studiat efectele variatie venitului asupra consumului a fost Ernest Engel
37. Sunt inferioare acele bunuri pentru care:
- Efectul venitului este negativ
- La o crestere a venitului, individul isi reduce consumul
38. Care din urm situatii ar putea det o crestere a cererii pt produsul x?
- O crestere a preturilor bunurilor substituibile lui x
- O scadere a preturilor bunurilor complementare
39. La o crestere a venitului consumatorului intr.o anumita proportie:
- Scade consumul unor bunuri inferioare
- Creste ponderea chelt cu procurarea bunurilor superioare in totalul chel de consum.
40. B(2,8), U=x(y-4)=8, rata marg de substitutie este 2
41. Daca fct de utilitate a unui consumator este u=x*y, atunci x este un bun inferior.
42. A(5,9), C(9,7), rata medie de substituire este 0,5
43. Daca venitul nominal se reduce in conditiile mentinerii constante a preturilor celor 2:
- Consumatorul va spori consumul bunurilor inferioare
- Panta dreptei bugetare va scadea.
44. O crestere in aceeasi proportie a preturilor bunurilor X si Y determina:
- O deplasare spre dreapta a dreptei bugetare, paralel cu ea insasi.
- Reducerea venitului real.
45. Daca pretul bunului x se diminueaza intr.o proportie mai mare decat pretul bunului y in
conditiile mentinerii constante a venitului nominal al consumatorului:
- Panta dreptei bugetare scade.
46. Fct de utilitate U(x,y)=y(x+5). Px=3 si Py=2 bunurile x si y sunt strans substituibile.
47. Atunci cand elasticitatea venit a cererii este negativa bunul respectiv este: inferior
48. Cererea este de elasticitate subunitara daca: la o modificare a pretului, modificarea cererii
in sens invers are loc intr.o proportie mai mica
49. Filozofia propriei scoli fiziocrate este: ordinea naturala
50. Cand se poate modifica pretul relativ:
- Se modifica atat panta dreptei bugetare cat si puterea de cumparare a venitului nominal
51. Cand pe o curba de indiferenta se diminueaza cu o anumita cant. Vol. Consumului din
bunul Y:
- Bunul x devine din ce in ce mai rar.
- Utilitatea marginala a lui y creste.
52. Daca venitul unui consumator creste in conditiile ramanerii constante a preturilor x si y,
atunci curba de indiferenta:
- Isi modifica panta
- Se deplaseaza spre dreapta.
53. Drept urmare a efectului de venit, daca pretul lui x se majoreaza:
-consumatorul se va deplasa pe o curba de indiferenta situata mai la dreapta.
54. In abordarea ordinala a utilitatii, teoreticienii neoclasici au luat ca obiect al cercetarii stiintifice:
- individul real,
- un model abstract al consumatorului rational perfect informat
Raportul dintre cererea si oferta de bunuri pe piata.

54. Daca U=xy2: coef de elasticitate a cererii pt bunul lui x in fct de pretul lui y este 2.
55. U=(x+3)(y-9), x=197, y=109, Px=40, V=16.600
56. Daca preturile a 2 bunuri x si y cresc, dar nu in aceeasi proportie, ci Px de n ori iar Py de m
ori si n¸m
- Dreapta bugetara isi reduce panta
- Dreapta bugetara se va deplasa spre stanga
nm
- Drepta bugetara isi mareste panta
- Dreapta bugetara se va deplasa spre stanga
57. Grafic, datorita efectului de venit are loc: o deplasare in sus de.a lungul aceleasi curbe de
indiferenta.
58. Pentru bunurile inferioare: efectul venitului asupra consumat este negativ.
59. Daca dreapta bugetara se indeparteaza de pct de origine al axelor de coordonate, paralela
cu ea insasi inseamna ca:
- Venit consumatorului a crescut in aceeasi proportie cu cresterea preturilor celor 2 bunuri.
60. Daca pretul bunului x creste de n ori, iar cel a bunului y se reduxe de m ori:
Dreapta bugetara sufera un proces de rasucire.
61. Daca la reducerea venitului, consumul unui bun x se reduce intr.o proportie mai mare
decat reducerea
- Bunul x este bun superior.
- Efectul este negativ
62. Utilitatea marginala este mereu pozitiva datorita rationalitatii consumatorului.
63. Daca o scadere a pretului unui bun cu 1% det o crestere a cantitatii cerute din acel bun
cu 2 % cerererea este: de easticitate unitara.

S-ar putea să vă placă și