capitol 1

Ordonarea bunurilor este preferabila cuantificarii utilitatii, dupa cum au arata

t:
-Pareto si Slutsky, apoi Hicks si Samuelson
Utilitatea marginala:
- scade in cazul tuturor bunurilor
Utilitatea marginala in conditiile in care se consuma cantitati crescatoare dint
r-un singur tip de bun cunoaste urmatoarea evolutie:
-scade continuu, putand ajunge negative
Toate preferintele sunt:
-reflexive, transitive, complete
Daca avand date doua pachete de bunuri x si y, consumatorul poate confirma fie c
a il prefer pe x lui y, fie pe y lui x, fie ii sunt indiferente, inseamna ca pre
ferintele sunt:
-complete
Mai mult inseamna mai bine reflecta proprietatea preferintelor de a fi:
- monotone.
Mediile sunt preferabile extremelor este o proprietate caracteristica preferintel
or:
-convexe
Un set concave de preferinte se caracterizeaza prin faptul ca, unind oricare dou
a puncte de pe curba de indiferenta, segmentul obtinut este situate:
- in intregime in afara setului preferat
Daca doua pachete de bunuri (x1,x2) si (y1,y2) sunt situate pe aceeasi curba de
indiferenta , iar pachetul (1/2 x1+1/2 y1,1/2 x2+1/2 y2) este cel putin la fel d
e satisfacator pentru consummator ca si cele doua pachete initiale, atunci prefe
rintele sunt:
- convexe.
Daca pachetul (10,8) este preferat fata de pachetul (9,6) atunci preferintele s
unt:
- monotone
Daca avem un set de preferinte monotone, atunci pachetul (10,8) are, fata de pa
chetul (9,6) o utilitate:
-mai mare
Daca pachetele (10,8) si (12,6) sunt situate pe aceasi curba de indiferenta din
tr-un set de preferinte convexe, atunci pachetul (11,7) are, fata de pachetele i
nitiale, o utilitate:
-Cel putin la fel de mare.
Daca media a doua pachete aflate pe aceasi curba de indiferenta defineste un pun
ct situat in afara setului preferat, atunci preferintele pot fi:
-concave sau neconvexe
Unind doua puncte situate pe aceasi curba de indiferenta, obtinem un segment sit
uate partial in interiorul setului preferat, partial in afara lui. Putem conchid
e ca preferintele sunt:
-neconvexe
In cazul bunurilor perfect substituibile, curbele de indiferenta sunt:
-liniare cu panta negative
Curbele de indiferenta liniare cu panta pozitiva sunt specific bunurilor:
- nedorite
Care dintre urmatoarele operatii nu este o transformare monotonica:
- adunarea unui numar negative
Care dintre urmatoarele functii de utilitate caracterizeaza preferintele unui c
onsummator pentru 2 bunuri perfect complementare, care se combina in proportia d
e 2 unitati din bunul 2 la o unitate din bunul 1?
-min(x1,0.5x2)
Functia de utilitate este u(x1,x2)= min(3x1,x2). Aceasta inseamna ca:
-bunurile sunt perfect complementare
Care dintre urmatoarele functii de utilitate nu reflecta preferintele de tip Cob
b-Douglas:
- x1x2 10

In cazul preferintelor de tip Cobb-Douglas, functia de utilitate este u(x,y)=xc

* yd, unde c si d:
-sunt orice numere positive
Care dintre urmatoarele functii nu reflecta preferinte pentru bunuri perfect su
bstituibile:
-variantele a si b(min(x,y) si xy)
Daca doua bunuri sunt ambele utile si preferintele sunt convexe, atunci:
-Niciun raspuns nu este corect
Daca doua bunuri sunt perfect complementare, atunci:
-consumatorii vor cumpara doar bunul cel mai ieftin
Preferintele sunt monotone daca:
- mai mult inseamna intotdeauna mai bine
In cazul in care, pentru un anumit consumator, bunul X este inutil, iar bunul Y
este util, curbele de indiferenta au forma:
- Descrescatoare si convexa
Un anumit consummator nu face nici o dinstinctie intre gustul portocalelor si ce
l al mandarinelor. Forma curbei de indiferenta intre cele 2 bunuri este:
- liniara cu panta pozitiva
Utilitatea unui consummator rational este maxima atunci cand:
- alegerea optima are in vedere atat preferintele sale, cat si resursele limitat
e de care dispune.
Pachetul de consum al unui consummator reprezinta:
-modalitatea de combinare a diferitelor cantitati din bunurile X,Y,Z..pe care co
nsumatorul le doreste pentru a obtine satisfactia scontata.
Care dintre urmatoarele principia nu este specific unui consummator rational:
- abundentei
Ce trebuie sa aiba in vedere pentru a se putea aprecia utilitatea economica:
-o anumita cantitate dintr-un bun economic, un anumit consumator si dorinta aces
tuia de a achezitiona acea cantitate din bunul economic.
Legea diminuarii utilitatii marginale ne arata ca:
- unitatile aditionale consummate dintr-un bun vor aduce o satisfactie din ce in
ce mai mica consumatorului.
Utilitatea totala resimtita prin consumarea unui bun economic este maxima atunc
i cand utilitatea totala este:
- maxima
Utilitatea marginala reprezinta sporul de utilitate:
- care se obtine prin consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun
Cine a formulat legea potrivit careia marimea intensitatii unei placer descreste
progresiv pana la saturare, daca respective placer este satisfacuta in mod cont
inuu si neintrerupt :
- Gossen
Dreapta bugetului lui Alin pentru bunurile X si Y depinde de toi factorii,cu exc
eptia
-preferintelor sale pentru X si Y
Presupunem ca pretul bunului x si bunului y se dubleaza, iar venitul se triplea
za.Noua dreapta a bugetului va fi
-mai abrupta decat cea initiala si situata spre exterior
Daca pretul bunului x se tripleaza si al bunului y se dubleaza, iar venitul rama
ne constant,noua dreapta a bugetului va fi
-mai abrupta decat cea initiala si situata dedesubtul ei
Costul economic real al alegerii consumatorului este egal cu
-costul de oportunitate
Comportamentul rational al consumatorului se defineste prin:
-realizarea unei alegerei eficiente,bazate pe recunoasterea efectului consumului
, sub forma satifactiei obtinute si a efortului,sub forma preturilor platite
Care dintre urm sit pot modif cererea unui consumator rational?
-cresterea tuturor preturilor si a venitului cu 3.u.m
Daca x este cantitatea ceruta din bunul X inversa cerererii pentru X
-exprima pretul ca o functie depizand de cererea pentru bunul X si de venit
Daca venitul unui consumator se dubleaza,pretul bunului 1 se dubleaza iar pretul

bunului 2 nu se modifica
-cererea consumatorului pentru bunul 2 va scadea numai daca acesta este un bun i
nferior
Curba consumului in raport cu venitul
-ne arata ca pentru bunurile inferioare consumul scade daca venitul creste peste
un anumit nivel
Curba consumului in raport cu venitul
-ne arata ca pentru bunurile inferioare consumul scade daca venitul creste peste
un anumit nivel
-ne arata ca in cazul bunurilor normale cresterea venitului duce la cresterea co
nsumului
In cazul bunurilor complementare,ieftinirea unui bun duce la
-utilitatea nu se modifica,pentru ca bunurile sunt complementare,deci se pot con
suma impr
In cazul paradoxului lui Giffen sunt adevarate urmatoarele
-ES>0; EV<0 |E.S|<|E.V|
Elasticitatea cererii fata de pret depinde de urmatorii factori:
-numarul bunurilor cu care bunul de referinta poate fi substituit in consum
-procentul din venit cheltuit pentru bunul respectiv
-intervalul de timp
Elasticitatea cererii fata de pret in cazul autoturismelor Tico este, fata de a
utoturisme in general:
- mai mare
Cu cat ponderea cheltuielilor pentru un bun in totalul venitului este mai mare,
cu atat elasticitatea cererii fata de pret va fi:
- mai mare
Avand in vedere evolutia in timp a posibilitatii oamenilor de a gasi posibilitat
i de substituire pentru un bun anume, atunci inseamna ca elasticitatea cererii f
ata de pret este cu atat mai mare cu cat:
- trece mai mult timp din momentul modificarii pretului.
Daca, la nivelul preturilor curente, cererea pentru un bun este elastic la pret,
atunci pentru miscarea de-a lungul curbei cererii sunt adevarate urmatoarele:
- cresterea cantitatii vandute va mari veniturile.
Daca cererea pentru un bun este elastic fara de pret atunci:
-cresterea pretului determina scaderea cererii, dar intr-o masura mai mare
Coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este egal cu:
-raportul dintre inclinatia marginala spre consum si inclinatia medie spre consu
m
Functia cererii pentru un anumit bun nu depinde de:
-tehnologia de fabricatie
-publicitate
Doua bunuri sunt substituibile daca coeficientii de elasticitate incrucisata a
cererii fata de pret sunt:
-amandoi pozitivi
In cazul bunurilor superioare, coeficientul de elasticitate a cererii fata de v
enie este:
- mai mare decat 1.
Daca coeficientul de elasticitate al cererii fata de pret este -0,9 cererea est
e:
- inelastica
In cazul cererii perfect inelastice, coeficientul de elasticitate a cererii fat
a de pret este:
- 0
Daca valoarea coeficientului de elasticitate a cererii bunului A fata de pretul
bunului B este pozitiva, iar coeficientul de elasticitate a cererii bunului B f
ata de pretul lui A este pozitiv, bunurile A si B sunt:
-substituibile
Cresterea consumului odata cu cresterea venitului dar intr-o masura mai mica es
te proprietatea bunurilor:
-normale

Daca reducerea cu 20% a venitului unui consummator are ca effect reducerea cu 3

0% a cererii sale pentru un bun, bunul respective este:
- superior
Functia cererii in raport cu venitul pentru bunurile inferioare se reprezinta gr
afic sub forma unei curbe:
- crescatoare la inceput, apoi descrescatoare.
Bunurile cu cerere inelastica au ca si caracteristica:
- modificarea cantitatii cerute intr-o masura mai mica decat vatiatia factorilor
de influenta.