Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Facultatea de

Geografie, Turism și Sport, Departamentul E.F.S.K.


Programul de studiu: Educaţie fizică şi antrenament
sportiv Disciplina de studiu: Aptitudinile în activitățile
motrice

Selectia copiilor cu varsta de 6-7 ani cu


aptitudini in sport – inot
CUPRINS
1.Introducere
2. Fundamentarea teoretica a lucrarii
2.1. Aptitudinile
2.1.1. Definirea aptitudinilor
2.1.2. Clasificarea aptitudinilor
2.2. Selectia in sport
2.2.1. Conceptul de selectie
2.2.2. Criteriile de selectie
2.2.2.1. Criteriile Medico-biologice
2.2.2.2. Criterii somato-fiziologice
2.2.2.3.Criterii biochimice
2.2.2.4. Criterii psihologice
2.2.2.5. Criterii motrice
2.3. Inotul
3. Designul cercetarii
3.1. Subiectii
3.2.Metodele de cercetare utilizate:
3.3. Obiectivele si sarcinile cercetarii.
3.5. Teste utilizate
4. Concluzii si propuneri
Bibliografie
Introducere

1.1 Motivarea alegerii temei

• Activitatea mea din copilarie si pana acum s-a desfasurat in jurul bazinului de inot. Acesta este unul dintre
motivele pentru care am ales aceasta tema.
• Dupa cum bine se stie activitatile motrice desfasurate in apa au o infuenta majora asupra dezvoltarii fizice
armonioase atat al scheletului cat si al musculaturii dar si asupra sanatatii. Marile functiuni ale organismului
sunt ameliorate si ele, in principal sistemul respirator si cel circulator.
• Practicantii inotului beneficieaza de un organism pregatit sa infrunte vicisitudinile mediului inconjurator si
aici ne referim ca inotatorii sint mai caliti fata de alte persoane si datorita faptului ca stau mult in mediul
acvatic atat vara cat si iarna.
• Am ales acest subiect de referat deoarece doresc sa dezbat importanta selectiei copiilor de la varste, am
putea spune fragede.
Aptitudinile
• Considerate componente efectorii ale personalităţii, aptitudinile reprezintă "un
complex de procese şi însuşiri psihice individuale, structurate într-un mod original,
care permite efectuarea cu succes a anumitor activităţi" (Zlate, 2000, p. 56).
• Talentul se referă la un anumit nivel de dezvoltare a aptitudinilor, la o configurare
specifică a acestora, permiţând obţinerea perfecţiunii sau a performanţelor deosebite
într-un domeniu. De exemplu, este posibil ca persoanele cu aptitudini pentru desen să
se remarce prin calitatea realizărilor; pe de altă parte, talentul presupune creaţiile de
excepţie, apreciate ca atare de specialişti şi de publicul larg.
• O aptitudine cuprinde următoarele elemente: veriga informaţională - implică
reprezentări, noţiuni, judecăţi despre un domeniu al activităţii; veriga procesual-
operatorie - exprimă setul de operatori ce se aplică elementelor informaţionale;
veriga executivă - include acţiuni şi procedee mentale şi motorii; veriga dinamogenă -
este reprezentată de motivaţie şi afectivitate; veriga de reglare, de selectare şi
orientare valorică, coordonare, optimizare, perfecţionare. În privinţa raportului dintre
înnăscut şi dobândit, sau a naturii şi originii aptitudinilor, studiile de inginerie genetică
subliniază pe de o parte prezenţa unor structuri ereditare energizante, iar pe de altă
parte intervenţia unor particularităţi dobândite prin învăţare, care au rolul de a facilita
sau nu manifestarea zestrei genetice.
• Clasificarea aptitudinilor
• 1. Aptitudini simple (cele care favorizeaza realizarea a numeroase
activitati)
• · aptitudini generale – prezente aproape in toate domeniile
• · aptitudini de grup – care permit realizarea cu succes a unui grup
restrans de activitati
• · atitudini specifice – caracteristice unui singur domeniu de activitate
• 2. Aptitudini complexe (cele care permit realizarea unei activitati mai
ample, de tip profesional: aptitudinea tehnica, muzicala etc.). o aptitudine
complexa poate cristaliza mai multe aptitudini simple. De exemplu,
aptitudinea matematica cristalizeaza aptitudinea numerica si inteligenta.
• Selectia in sport
• Selecţia este o activitate complexă sub toate aspectele: instituţio-nal, legislativ, organizatoric,
teoretic, didactic etc. Este vorba de selec-ţionarea din masa mare a copiilor şi juniorilor pe cei
care au disponibi-lităţi ridicate de practicare a diferitelor ramuri sau probe sportive. Avem nevoie
în acest sens de un ansamblu de criterii şi indicatori prin care să facem diferenţierile absolut
necesare pentru cei care pot practica la cote ridicate anumite eforturi cerute de sporturile
respective.
• Criteriile Medico-biologice
• Motorul mişcării umane îl reprezintă ansamblul contracţiilor muscu-lare, efectuate pe baza
arderilor, care, vom vedea mai departe, sunt de mai multe tipuri. Organismul uman este format
din fibre albe, rapide „fast fibers” (FF) sau „fast twitch” (FT), al căror echipament enzimatic
este capabil de eforturi explozive, de viteză, forţă-viteză; fibre roşii, lente „slow fibers” (SF) sau
„slow twitch” (ST), al căror echipament enzimatic este favorabil prestării eforturilor de duratăşi
fibre intermediare (mixte) „mixed fibres” (MF) sau „mixed twitch” (MT). Proporţiile acestor
fibre sunt: 5-10% fibre intermediare, 25-30% fibre albe şi 65-70% fibre roşii, variaţiile fiind
determinate genetic.
• Criterii somato-fiziologice
• Tipul somatosexual este un indicator important în anumite sporturi care cer determinarea gradului de
masculinitate sau feminitate, pentru obţinerea de performanţe înalte. În acest sens s-a conceput un mozaic al
androgeniei (Draper), în care fiecare individ se situează pe o anumită scară a valorii din punct de vedere al
dotării masculine sau feminine. Autorii au decelat 7 tipuri din punct de vedere somatosexual: hipermasculin,
masculin, hipomasculin, mixt (bisexuat), hipofeminin, feminin, hiperfeminin. Această metodă permite
prognoza în proporţie de 90% a ratei de masculinizare sau feminizare, foarte importantă în selecţia sportivă.
• Criterii biochimice
• Sursa de energie este unicăşi este reprezentată de radiaţia solarăce este stocată prin procesul de asimilare clorofiliană din plante de
către electronii atomilor de H din glucide, protide şi lipide. Ea va fi transferată în acidul adenozintrifosfat (ATP) prin
transportorii de electroni: nicotinamid-adenin-dinucleotidul (NAD), nicotinamid-adenin-dinucleotidul fosfat (NADP) şi flavin-
adenin-dinucleotidul (FAD).
• ATP-ul se descompune cu eliberare de energie în ADP şi H3PO4unde ADP = acid adenozindifosforic şi H3PO4 = acid
fosforic
• La rândul său acidul adenozindifosforic (ADP) eliberează energie sub influenţa miochinazei în anumite condiţii,
descompunându-se în două molecule de acid fosforic.
• Energie se mai elibereazăşi prin descompunerea fosfocreatinei (PC) în creatinăşi H3PO4.
• ATP-ul şi PC se vor reface prin energia adusă prin transportorii de electroni amintiţi mai sus.
• Criterii psihologice
• Este necesar să cunoaştem particularităţile psihice ale copiilor şi tinerilor şi să încercăm acordarea lor
la cerinţele determinate de activi-tatea sportivă specifică.
• Modelul campionului implicăşi un anumit model psihic particu-larizat pe fiecare sport
în parte. Nu toate sporturile au implicate în egală măsură toate calităţile psihice. În
această ecuaţie nu trebuie uitaţi factorii psihosociali prin care individul se afirmă în
societate.
• Criterii motrice
• Dintre toate criteriile, cele motrice sunt cele mai importante, având rolul hotărâtor în
decizia finală privind selecţia şi orientarea într-o ramură sau probă sportivă. Acestea
sunt cuprinse într-un sistem unitar pe întregul teritoriu naţional şi sunt aplicabile în
majoritatea sporturilor. Din acest sistem decurg şi alte criterii specifice altor sporturi
(înot, gimnastică etc.) care nu se pot încadra în sistemul general.
Designul cercetarii
• Subiectii
• Pentru selectia copiilor cu aptitudini in sport, varsta potrivita este cea de 6-7
ani, deoarece acestia sunt in crestere si sunt mai usor de format. Procesul de
invatare nu este atat de dificil precum a celor mai inaintati in varsta. Totodata
calitatile motrice se dezvolta cu usurinta datorita elasticitatii muschilor si a
fibrelor musculare, acestia fiind inca in perioada de dezvoltare.
• Copii prezinta un entuziasm mai mare, ca atare vor da si un randament mai
bun.
• Metodele de cercetare utilizate:
• Metoda studiului bibliografic sau documentarea.
• Metoda observaţiei;
• Metoda măsurării rezultatelor obţinute şi a testelor.
• Metoda experimentului.
• Metoda statistico-matematică;
• Obiectivele si sarcinile cercetarii.

• Obiectivele lucrarii:

• Depistarea potentialilor subiecti cu aptitudini in inot
• Sintetizarea informatiilor
• Sarcinile lucrarii :
• Documentarea, studiul materialelor de specialitate care ne-au permis
fundamentarea teoretică a temei, căt şi gradul de abordare şi cuprindere a
ei în aceste materiale;
• Stabilirea testelor şi a metodologiei de înregistrare a acestora;
• Realizarea testarilor
• Teste utilizate

• Masuratori antropomentrice
• 1.Inaltime (cm)
• 2.Greutate (kg)
• 3. Lungime talpa
• 4.Lungime trunchi
• 6.CircumferintaCi sold.
• 7.Latime spate
• 8.Avengura brate.
• Masuratori biomotrice
• 1.Mobilitate
• 2.Atinge placile
• 3. Alergarea de rezistenta
Concluzii si propuneri
• De pe urma rezultatelor obtinute in urma testatilor concluzionam ca
subiectii A.F. si R.B. au realizat si detin valorile necesare pentru a putea
practica inotul de performanta.
• Datorita dimensiunii bitrohanteriale ridicate si biacromial reduse,
alunecarea pe apa si viteza de miscare a bratelor va fi mult mai ridicate.
• Latimea talpii a subiectilor conteaza datorita suprafetei mai mari de
biciurile a apei, dat fiind o deplasare mai rapida si eficienta a subiectilor.
• In concluzie subiectii A.F. si R.B. au obtinut rezultatele potrivite cerintelor
pentru practicarea inotului de performanta.
Bibliografie
• Maroti, Ş., (2008). Metodologia cercetării ştiintifice în educaţie fizică şi
sport, Editura Universităţii din Oradea 2008
• https://www.isjsb.ro/doc_inspectori/potential%20biomotric_v2.pdf
• http://www.creeaza.com/referate/psihologie-
psihiatrie/APTITUDINILE-SI-IMPORTANTA-LOR311.php
• Teoria antrenamentului sportiv / Daniel Gheorghe – Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2005
• Curs de inot editia a II-a / Elena Muresan. Editura Fundaţiei România de
Mâine, 2002
• http://www.isjtr.ro/mat/curriculum/educatie_fizica_si_sport/Biomotric_
si_Anexa_2_protocolul_colab_Biomotric_2016.pdf