CAPITOLUL I

RANDAMENTUL FISCAL AL ACCIZELOR-IMPORTANŢA TEMEI

I.1 Noţiune. Trăsături caracteristice ale accizelor

Accizele sunt incluse în sfera taxelor de consumaţie şi îmbracă forma

taxelor speciale de consumaţie pe produs sau forma unor taxe generale pe
vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă
acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie. Taxele de
consumaţie sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi
mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele.

Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică,

cum sunt berea , vinul, apele minerale (în Franţa); tutunul, zahărul, ceaiul,
uleiurile minerale (în Germania). Accizele se aplică în toate statele membre
ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. În cazul ţigărilor de exemplu,
cele două componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculată asupra
preţului de vânzare cuprinde componenta specifică, ulterior aplicându-se
taxe pe valoarea adăugată). În ideea creerii unei pieţe internaţionale, prin
desfiinţarea impozitului la frontiere , accizele trebuie să fie “ neutralizate”,
respectiv cotele acestora să fie aliniate. Accizele se percep asupra
serviciilor şi produselor stabilite legal . Au apărut în rândurile precapitaliste
şi se percep foarte larg şi în prezent.

Accizele constituie un element cu o pondere importantă în cadrul

politicii fiscale adoptate după 1989, odată cu trecerea României către
economia de piaţă.

În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea

utilizării accizelor ca instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale.
În Europa Occidentală se impozitează în special alcoolul şi tutunul ca mijloc
de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.

1
Procentele practicate în ţările membre ale UE
Ţară bere Vin alcool ţigări Benzina
Austria 39 31 43 72 57
Belgia 34 31 69 70 64
Danemarca 49 43 82 87 71
Franţa 21 18 46 75 74
Grecia - - - 63 70
Irlanda 53 55 62 74 66
Germania 20 12 64 72 62
Italia 21 8 29 72 78
Olanda 38 28 82 71 67
Norvegia 55 55 87 - 57
Portugalia 21 7 15 72 68
Spania 13 5 25 45 68
Suedia 41 70 92 - 57
Elveţia 16 6 44 - 61
Anglia 59 35 56 74 64

Se observă diversitatea cotelor de la o ţară la alta, cele mai ridicate

fiind în ţările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia) , iar cele mai scăzute în
Spania, Portugalia, Elveţia.

2
 I.2.Scurtă introducere în problematica accizelor

Ca o categorie a impozitelor de consumaţie, impozitele speciale de

consumaţie au un rol şi forme diferite de la o ţară la alta, în contrast cu
impozitele generale de consumaţie – cum este TVA-ul care au multiple
trăsături şi reglementări comune în statele în care se aplica. În general,
taxele speciale de consumaţie se aplică în asociere cu cele generale de
consumaţie. O reglementare mai complexă şi o frecvenţă mai mare deţin
impozitele generale de consumaţie, cum este cazul taxei pe valoare adaugată.
În ţara nostră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers
categoriei impozitelor generale de consumaţie. Astfel, impozitele speciale de
consumaţie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe
când impozitele generale de consumaţie, reprezentate prin TVA se aplică de
la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexă şi distinctă a impozitelor
speciale de consumaţie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat
dispoziţiile legale anterioare. Aceasta lege reglementează doua forme ale
impozitelor speciale de consumaţie şi anume: accizele la unele produse din
import şi din ţara şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele
naturale. În mod succint şi pentru scopuri practice, se utilizează noţiunea de
"accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumaţie. Specific
ambelor forme de impozite speciale de consumaţie este faptul ca ele se
datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de către
producători, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, după caz
sunt unice atât pentru produsele realizate la intern, cât şi pentru cele din
import. Observăm o deosebire esentială faţă de TVA, care se aplică la
fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc în baza de
impozitare a TVA.

Accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursa de venit

apreciabilă, facil de obţinut, la un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari
de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele şi

3
carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe
speciale asupra consumului, respectiv ¾.

Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în

perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor (de
altfel această problemă este actuală mai mult sau mai puţin pentru toate
categoriile de impozite). Faptul ca se aplică asupra valorii în vamă, la care se
adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în suma fixă asupra
cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-şi diminueze
randamentul în condiţii de inflaţie puternică.

Apare necesară, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa

efectele inflaţiei. Partea accizelor în totalul prelevarilor obligatorii
variază de la o ţară la alta: moderată în Belgia, Germania, SUA şi foarte
ridicată în Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor diferă în egală masură:
ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările de sud le
taxează foarte puţin, iar Franţa, Germania şi Belgia aplică taxe medii.
Accizele, constituind o sursa importantă de venituri bugetare, uşor de
procurat, prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă
administrativă.

Regula de eficienţă este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie

invers proporţională cu elasticitatea cererii în raport cu preţul. Ori,
produsele precum băuturile, ţigările, aparatura electronică, carburanţii etc.
nu comportă substituiri puternice, deci cererea lor este considerată, în
general, inelastică în raport cu preţul. În realitate, inelasticitatea cererii în
raport cu preţul nu este întotdeauna verificată. Astfel, populaţia este foarte
sensibilă la costul carburantului. Transportul personal poate fi înlocuit cu
transportul în comun şi astfel o modificare a costului carburantului provoacă
substituiri între cele două modalităţi de transport. Anumite băuturi de
calitate superioară au o puternică elasticitate în sensul că impozitul specific
asupra acestor bunuri generează substituiri între categorii de calitate

4
diferită. O creştere a preţurilor la ţigări exercită un efect de frânare a
consumului. S-a estimat că în Franţa o creştere a taxelor indirecte de 20%
conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun şi de ţigări. Frânarea
consumului se opune obiectivului de obţinere a veniturilor bugetare. Taxele
speciale asupra consumului corespund, în general, voinţei de descurajare a
consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit să-şi
atingă scopul – respectiv frânarea consumului – trebuie ca cererea să fie
relativ elastică în raport cu preţurile, ipoteză care se dovedeşte defavorabilă
realizării celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare.

Pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca

agenţi economici, valorifate prin societăti comerciale – baza de impozitare o
reprezintă contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute
în consignaţie.

Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata

accizelor pe perioada cât au acest regim. La produsele scose din rezerva de
stat, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor
stocuri, la livrarea produselor către beneficiari.

Produsele exportate direct sau prin agenţi economici ce îşi desfăşoară

activitatea pe bază de comision, precum şi produselor importate în regim de
tranzit sau importate temporar, atât timp cât se află în această situaţie, nu
sunt supuse accizelor.

5
I.3.Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997

În 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma

de 182.5 mld lei, deţinând şi ponderea în totalul impozitelor indirecte (91%).
Totodată, faţă de programul actualizat acesta s-a încasat în proporţie de
81.5%, nerealizarea fiind influenţată de mai mulţi factori, respectiv de:

->nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie

ca urmare a restrângerii activităţii unor agenţi economici din lipsa de
materii prime şi materiale, energie electrică şi termică, fie lipsa unor
comenzi şi contracte ferme atât pentru aprovizionare cât şi pentru
desfacere. Astfel pe întreg anul 1991 producţia industrială a fost mai mică
cu 22% faţă de anul 1990, reduceri mai mari înregistrându-se în
construcţia de maşini, electronică, prelucrarea ţiţeiului etc. Ponderea în
totalul încasărilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize, o
reprezintă vărsămintele de la regii autonome şi societăţi comerciale cu
capital de stat (86.5). În anul 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi
accize a reprezentat 8.26% din PIB.

În 1992 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de

418.5 miliarde lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul
1992. Nerealizarea încasarilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi
accize s-a datorat în principal:
->scăderii volumului de activitate faţă de anul 1991, din care producţia
industriala cu 21.8% ca urmare a utilizării reduse a forţei de muncă etc.
->creşterii livrărilor la export.
După cum se observă în anul 1992, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi
accize a şi scăzut ca pondere în PIB de la 8.26% la 6.94% în acelaşi an.

În 1993 accizele s-au realizat în suma de 399.6 miliarde lei

înregistrandu-se o depăşire cu 5.6 faţă de prevederi.

În anul 1994 accizele şi impozitul pe circulaţia mărfurilor s-au încasat

în suma de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) şi
reprezintă 76.2% din prevederile aprobate.

6
CAPITOUL II

IMPOZITELE INDIRECTE ŞI ROLUL LOR ÎN POLITICA FISCALĂ

A ROMÂNIEI

II.1.Politica financiară a României-trăsături

Prin politica financiară se înţelege totalitatea principiilor,metodelor,a

măsurilor şi a instrumentelor care călăuzesc activitatea financiară a unui
stat,ale organelor sale financiare etc.,precum şi legislaţia financiară utilizată
în vederea înfăptuirii obiectivelor sociale,economice etc.,pe plan intern şi
extren întăririi capacităţii de apărare,asigurării suveranităţii şi
independenţei naţionale.Politica financiară cuprinde totalitatea normelor
financiare fundamentate pe constatări obiective furnizate de ştiinţa
finanţelor,folosite de stat pentru constituirea,repartizarea şi optimizarea
utilizării fondurilor de resurse financiare necesare realizării ţelurilor
politicii social-economice etc.ale ţării în perioada dată.

Politica financiară este diferită de la o ţară la alta,fiind determinată de

interesele claselor şi păturilor sociale pe care le exprimă partidul de la
putere,de potenţialul economic al ţării,de nivelul de dezvoltare economică,de
resursele naturale pe care le are ţara,de metodele de conducere a economiei
naţionale,precum şi de condiţiile interne şi internaţionale.

Politica financiară concretizează folosirea conştientă a legilor economice şi

demonstrează cunoaşterea,stăpânirea şi dirijarea proceselor economice şi
financiare;ea poate favoriza sau frâna dezvoltarea socială şi economică a
ţării.

Este totodata o parte integrantă a politicii generale,sociale şi economice a

statului,care constă în folosirea finanţelor în conformitate cu obiectivele
politice,sociale şi economice.Politica financiară constă şi în utilizarea
instrumentelor financiare pentru rezolvarea sarcinilor stabilite de către
Parlamentul şi Guvernul ţării.

7
II.2.Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de
stat al României

Impozitele indirect constituie o sursa importantă de venituri ale bugetului

statului român.Ele se percep la vânzarea anumitor mărfuri de consum
personal şi servicii,prin adăugarea unei cote de impozit la preţurile
mărfurilor şi la tarifele serviciilor.Aceste impozite se încasează de la toate
persoanele cumpărătoare de produse grevate de impozit indirect,indiferent
de mărimea veniturilor,averii sau situaţia personală a contribuabilor.

Impozitele indirect sunt stabilite în cote proporţionale asupra preţului

mărfurilor supuse vânzării şi a serviciilor prestate sau în suma fixă pe
unitatea de măsură a mărfurilor.

Impozitele indirect se virează la bugetul statului,în mod obişnuit de către

comercianţi,industriaşi,însă sunt suportate de către consumatori,fiind
cuprinse în preţul mărfurilor.

În timp ce impozitele directe sunt recunoscute de către plătitori,impozitele

indirect sunt necunoscute de către cetăţeni,în ceea ce priveşte mărimea
lor,ele fiind camuflate în preţuri.

Mai mulţi economişti din diverse ţări susţin că impozitele indirecte sunt
eficente,adică uşor şi sigur de încasat,sunt elastice,ceea ce înseamnă că pot
fi lesne majorate,au caracter anestezic pentru faptul că populaţia nu ar
reacţiona imediat atunci când le suportă.

Alţi economişti susţin că impozitele indirecte sunt instrumente fiscale care

ar prezenta cele mai mici prejudicii,deoarece ele au efecte economice,sociale
şi financiare,însa,în general,nu ţin seama nici de persoană,nici de capacitatea
contributivă a celor care le plătesc,nici de împrejurări şi nici de locul unde se
plătesc.

8
 II.3.Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României

Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile.

Aceasta are un dublu rol : economic şi social.

În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenţa

cererea anumitor produse punând accize mari la produse din import în
comparaţie cu cele interne protejând agenţii economici interni. Acest lucru
poate stimula consumul de produse interne.

În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse

dăunătoare sănătăţii ca tutunul şi alcoolul, deci dăunătoare randamentului
economic al naţiunii.

Accizele mai sunt folosite şi ca mijloc de atragere de resurse spre

bugetul statului. De aceea unor produse de lux ( blănuri, bijuterii) li se
percep accize deosebit de mari .

În cadrul reformei fiscale din România, Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului României din 23 Decembrie 1997 urmăreşte un sistem al accizelor
corect şi se meditează intens pentru alinierea sistemului naţional la modelele
europene ( în cadrul UE) nereuşindu-se totuşi o armonizare fiscală, realităţile
diferite punând o piedică importantă în calea acestui scop.

Rolul impozitelor indirecte, inclusiv a accizelor, este enorm în etapa

actuală de dezvoltare a României, creşterea rapidă a veniturilor statului şi
ajungerea la structuri similare cu cele ale statelor dezvoltate fiind obiectivul
numărul 1 al politicii fiscale a României.

Prin intermediul accizelor , statul îşi asigură importante fonduri

băneşti cu care acesta poate interveni în echilibrarea dezvoltării sectoarelor
economiei, în redistribuirea de venituri diferitelor pături sociale.

De asemenea accizele reprezintă calea cea mai rapidă prin care statul
poate face rost de venituri în scopuri urgente , de acoperire a unor nevoi
care nu suferă amânare.

9
 CAPITOLUL III

TAXELE SPECIALE DE CONSUMAŢIE-ACCIZELE

III.1.Aşezarea şi perceperea accizelor

În prezent reglementarea accizelor se face prin Ordonanţa de Urgenţă

a Guvernului României nr. 82/23 Decembrie 1997, care stipulează că
subiectul accizelor cuprinde producătorii, importatorii sau achizitorii
produselor incluse în lista produselor cărora li se aplică accize. Practic
aceştia sunt agenţii economici, persoane juridice, asociaţii familiale, persoane
fizice autorizate, care produc, importă sau comercializează produsele
prevăzute în listă. Din această listă fac parte :

a) alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi orice alte produse

alimentare ( destinate industriei alimentare sau consumului) care
conţine alcool etilic alimentar;

b) produse din tutun

c) produse petroliere

d) alte produse şi grupe de produse

Pentru ţigarete indiferent de calitatea şi provenienţa acestora se

datorează Bugetului de Stat o accize specifică stabilită în ECU pe 100
ţigarete la care se agaugă o cotă procentuală de 20% aplicată asupra bazei
de impozitare. Acciza totală se reduce cu 20% atunci când agenţii
producători utilizează în reţetele de fabricaţie cel puţin 50% tutun din
producţia internă.

Baza de impozitare pentru ţigarete este :

a) preţul de livrare ( mai puţin acciza) pentru produsele din

producţia internă

10
 b) valoarea în vamă plus taxe vamale plus alte taxe speciale pentru
produsele de import

Facilităţile acordate în cazul accizelor sunt numeroase. Produsele

exportate direct sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea
prin comision sunt scutite. Tot de scutiri beneficiază şi produsele
comercializate în regim de “ duty-free” sau produsele aflate în tranzit,
import temporar, donaţiile, bunurile finanţate din împrumuturi
nerambursabile, programe de cooperarea ştiinţifică şi tehnică ( acordate de
guverne străine)

De asemenea produsele livrate la rezerva de stat sau de mobilizare

sunt scutite de accize (la fel ca alcoolul folosit în industria medicamentoasă).

III.2Nivelul accizelor

Nivelul accizelor armonizate se aplică începând cu data de 1 iulie 2006, în

conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere
cu Uniunea Europeană, la Capitolul 10 - Impozitarea

1)
Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame,
conţinută în 100 g de soluţie măsurată la origine la temperatura de 200 / 40 C.

2)
Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat cu concentraţia de
100% alcool în volum, la temperatura de 20 0 C, conţinut într-o cantitate dată
de produs alcoolic.

3)
Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege
gazele petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz.

11
 III.3.Modul de calcul şi baza de impozitare (conform Legii nr.
42/1 iulie 1993)

Accizele se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în

anexa asupra bazei de impozitare care reprezintă:

a) pentru produsele din producţia internă – contravaloarea bunurilor

livrate, exclusiv accizele;

b) pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită potrivit

legii, la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale stabilite, potrivit
legii, la importul unor categorii de produse;

c) pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate

ca agenţi economici, dar comercializate prin agenţi economici –
contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute.

Accizele preced taxa pe valoare adaugata şi se calculează o singură

dată, prin aplicarea cotelor procentuale.

Momentul datorarii accizelor îl constituie:

a) data efectuării livrarii pentru producatori;

b) data efectuării formalităţilor de vămuire pentru importatori;

c) data cumpărării pentru agenţii economici achizitori;

d) data vânzării bunurilor pentru bunurile vândute prin consignaţie.

12
 III.4.Sfera de aplicare a accizelor armonizate. Modul de calcul al
acestora.

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează

bugetului de stat pentru anumite produse provenite din ţară sau din import.
Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice
exprimate în echivalent EURO pe unitatea de masură , cu excepţia
ţigaretelor la care acciza este compusă dintr-o acciză specifică exprimată în
euro /mia de ţigarete la care se adaugă o acciză ad valorem aplicată asupra
preţului maxim de vânzare cu amănuntul.

BEREA reprezintă orice produs încadrat în codul MC 220300 sau orice

produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice încadrat la
codul MC 220600 având şi într-un caz şi in altul o concentraţie alcoolică mai
mare de 0,5 % în volum.

Pentru berea produsă de micii producători independenţi care deţin instalaţii

de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.00 hl se
aplică accize specifice reduse.

Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători

independenţi cu o capacitate anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.

Pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor agenţilor economici, micii

producători trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie agenţi economici producători de bere care din punct de vedere

juridic şi economic sunt independenţi;

- utilizează instalaţii distincte de cele ale altor fabrici de bere;

-folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale altor fabrici de bere;

- nu funcţionează sub licenţa de produs a altui producător de bere;

13
 Agenţii economici producători de bere au obligaţia de a depune la organul
fiscal teritorial la care sunt înregistraţi ca antreprenori autorizaţi o
declaraţie pe propria răspundere privind capitalul de producţie pe care le
deţin până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de bere

exprimată în hl multiplicată de numărul de grade Plato.

Cota de impunere este stabilită în echivalent EURO pe unitatea de măsura

(EURO/HL/1 grad PLATO).

Cuantumul accizelor datorate la bugetul de stat se calculează dupa relaţia :

A= K*R*C *Q/1000

A-cuantumul accizei, C- nr de grade Plato, K- acciza unitară, R- cursul de

schimb valutar , Q- cantitate.

VINURILE- supuse accizelor sunt vinuri liniştite şi vinuri spumoase .

Vinurile liniştite îndeplinesc următoarele caracteristici :

- au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2 % în volum; dar nu depăşesc

15% în volum , iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare;

- au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum dar nu depăşesc 18%

în volum şi au fost obţinute făra nici o îmbogăţire , iar alcoolul conţinut în
produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

Vinurile spumoase sunt cele care îndeplinesc cumulativ următoarele:

- sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ‘ ciupercă’ fixat cu ajutorul

legăturilor sau care sub presiune datorita CO2 în soluţie egală sau mai mare
de 3 bari.

14
- au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2 % în volum , dar nu depăşeşte
15% în volum şi la care alcoolul conţinut rezultat în întregime din fermentare.

Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi

consumat de aceasta şi membrii familiei sale cu condiţia să nu fie vândute.

Baza de impozitare o reprezintă cantitatea de vin exprimată în hl. Cota de

impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată
în echivalent EURO pe hl de produs.

Modul de calcul al accizei e următorul:

A=K*R*Q/100

Accize pentru alte bauturi alcoolice decat berea si vinul

sunt reprezentate de:

-alte băuturi fermentate liniştite având următoarele caracteristici :

->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum , dar nu depăşeşte

10% în volum;

->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15%

în volum şi la care alcoolul conţinut în produs rezultă în întregime din
fermentare;

->alte băuturi fermentate spumoase care nu constituie vinuri spumoase şi au

următoarele caracteristici:

->au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum , dar nu depăşeşte

13% în volum;

Baza de impozitare pentru calculul accizei la băuturi fermentate , altele

decât berea şi vinul, o reprezintă cantitatea de băutura exprimată în hl; Cota

15
de impunere este stabilită în sumă fixă reprezentând acciza specifică
exprimată în echivalentul EURO pe hl de produs.

Relaţia de calcul a accizei este:

A=K*R*Q/100

Produsele intermediare

->reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce

depăşeşte 1,2 % în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, dar care nu
reprezintă bere, vinuri sau băuturi fermentate.

Se considera produse intermediare si orice bautura fermentată liniştită

care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu
rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată spumoasă
care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi care nu
rezultă în întregime din fermentare.

Baza de impozitare pentru produsele intermediare o reprezintă cantitate

de băutura exprimată în hl.

Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică

exprimată în echivalent EURO pe hl de produs. Relaţia de calcul a accizei
este:

A=K*R*Q/100

Alcoolul etilic cuprinde:

->toate produsele care au concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum;

->produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum;

->ţuica şi rachiu de fructe;

16
->orice alt produs în soluţie sau care conţine băuturi spirtoase potabile;

Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de

alcool pur conţinută într-un hl.

Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică

exprimată în echivalent EURO pe hl alcool pur.

Relaţia este:

A=C/100*K*Q/100

c- concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum.

Produse din tutun

Acestea include:

->ţigaretele cu /sau fără filtru indiferent de provenienţa sau calitatea

acestora ( ţigaretele sunt considerate rulourile de tutun destinate fumatului
ca atare , rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de
ţigarete , precum şi orice produs care conţine partial şi alte substanţe decât
tutunul);

->ţigarile si ţigările din foi dacă se pot fuma ca atare , acestea sunt rulouri
de tutun , care în principiu conţin tutun natural sau au o umplutură din
amestec tăiat fin cu înveliş exterior din tutun natural sau alt înveliş de
culoare normală a unei ţigarete care prezintă caracteristicele de formă şi
dimensiune a ţigărilor şi ţigărilor din foi.

-> tutun de fumat care cuprinde: tutun de fumat tăiat fin destinat rulării în
ţigarete şi alte tutunuri de fumat.

Cotele de impunere sunt exprimate în 3 modalitati:

17
1-sub forma de suma echivalent EURO la 1000 tigarete la care se adauga o
cota procentuala aplicata asupra bazei de impozitare (cotele sunt valabile
pentru tigarete indiferent de calitatea si provenienta acestora);

2- sub forma de suma fixa echivalent EURO pe KG pentru tutunul de fumat.

3- sub forma de suma fixa echivalent EURO/ 1000 buc pentru tigari si tigari
de foi;

Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei

la ţigarete atat pentru produsele din productia interna cat si pentru din
import o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul e pretul la care produsul e vandut

altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigareta se

stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care
importa tigaretele si e adus la cunostinta consumatorilor finali.

Lista ce cuprinde preturile maxime de vanzare cu amanuntul se publica de

catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de impozit cu minim 24
h inainte de data efectiva.

Pentru produsele din tutun sumele datorate bugetului de stat drept

acciză se determină astfel:

->pentru ţigarete: Total acciză =acciza specifică +acciza ad valorem

Acciza specifică= K1*R*Q1

Acciza ad valorem =K2*PA*Q2

K1=acciza specifică unitară, K2=acciza ad valorem (cota procentuală);

R=curs valutar

PA=preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat;

18
Q1 =cantitatea exprimată în unităţi de 100 buc. ţigarete

Q2= numărul de ţigarete aferente lui Q1

->pentru ţigări de foi:

A=Q*K*R

A=cuantumul accizei, Q=cantitatea exprimată în 1000 buc. ţigări

K=acciza unitară; R-curs de schimb

- >pentru tutunul de fumat :

A=Q*K*R

Uleiuri minerale

Pentru care se datorează accize cuprind următoarele categorii:

->benzină cu/fără plumb;

->motorină;

->păcură;

->gaz petrolier lichefiat;

->petrol lampant;

->benzen;

->toluen;

->xilen

->alte amestecuri de hidrocarburi aromatice.

19
 Pentru uleiurile minerale necuprinse în categoria de mai sus destinate a
fi utilizate , puse în vânzare sau folosite drept combustibil se datorează
bugetului de stat o acciza la nivelul celei datorate pentru motorină.

Pe lângă produsele accizabile de mai sus orice produs destinat a fi pus în

vânzare sau utilizat drept carburant sau aditiv ori pentru a creşte volumul
final al carburanţilor este impozitat drept carburant , nivelul accizei fiind cel
prevazut pentru benzina cu plumb.

Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri

minerale nu e considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează
în scopuri de producţie.

Pentru uleiuri minerale cuantumul accizei datorat bugetului de stat se

determină pe baza relaţiei:
A=Q*K*R

20
III.5.Alte produse accizabile

Următoarele produse sunt supuse accizelor:

a) cafea verde;

b) cafea prajită, inclusiv cafea cu înlocuitori;

c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă;

d) confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor de iepure, oaie, capră;

e) articole din cristal;

f) bijuterii din aur şi/sau din platină, cu excepţia verighetelor;

g) autoturisme şi autoturisme de teren - inclusiv din import rulate;

h) produse de parfumerie cu codurile;

i) aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporând un

receptor de semnale videofonice; combine audio cu codurile;

j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact

disc;

k) aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare;

aparate fotografice numerice;

l) cuptoare cu microunde cu codul;

m) aparate pentru condiţionat aer, de perete sau de ferestre, formând

un singur corp;

n) arme de vânătoare şi arme de uz individual, altele decât cele de uz

militar sau de sport;

o) iahturi şi bărci cu motor pentru agrement.

21
 În cazul cafelei verzi, acciza este egală în 2010 cu echivalentul în lei a 153
euro pe ton. În cazul cafelei prăjite, inclusiv al cafelei cu înlocuitori, acciza
este egală cu echivalentul în lei a 225 euro pe tonă.

În cazul cafelei solubile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solubilă, acciza

este egală cu echivalentul în lei a 900 euro pe tonă.

Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă, inclusiv amestecuri

cu cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin
aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masură, asupra cantităţilor importate.

Accizele preced taxă pe valoarea adaugată şi se calculează o singură

dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de
impozitare, care reprezintă:

a) pentru produsele din producţia internă - preţurile de livrare, mai puţin

accizele, respectiv preţul producătorului, care nu poate fi mai mic decât
suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului respectiv;

b) pentru produsele din import - valoarea în vamă stabilită potrivit legii,

la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale după caz.

III.6.Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele

naturale

Pentru ţiţeiul din producţia internă, gazul metan, agenţii economici

autorizaţi datorează bugetului de stat impozit din momentul livrării.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea unor sume stabilite asupra
cantităţilor livrate.

Plata accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele

naturale se efectuează lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin virare
cu dispoziţie de plată, cu cea cu limită de sumă sau cu numerar, la organele
fiscale teritoriale sau în conturi deschise la bănci şi trezorerii. Neplata

22
accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale la
termenele stabilite, atrage majorarea sumei de plată cu 0,3% pentru fiecare
zi de întârziere. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare
imediat următoare expirării termenului de plată şi până în ziua plăţii inclusiv.
Diferenţele în minus constatate la verificarea accizelor şi a impozitului la
ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se plătesc în termen de şapte
zile de la data încheierii actului de control, împreuna cu majorările de
întârziere, iar cele în plus se compensează cu plăţile ulterioare sau se
restituie, la cererile plătitorilor în acelaşi termen.

Impozitul datorat este:

a) pentru titei - 4 euro/tona;

b) pentru gazele naturale - 7,40 euro/1000 m3.

Impozitul datorat se calculează prin aplicarea sumelor fixe asupra

cantităţilor livrate.

Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din

producţia internă intervine la data efectuării livrării.

Scutiri

Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze

naturale din producţia internă,exportate direct de agenţii economici
producători.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control evidenţa privind

calcularea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele
naturale, după caz, datorate bugetului de stat;

23
 b) nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţele privind calculul şi
vărsarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, dupa caz,
datorate bugetului de stat;

c) nedepunerea în termen a decontului de impunere privind accizele sau

impozitul la ţiţeiul din producţia internă, după caz.

Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 100000 la 300000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se prescriu în

termen de 2 ani.

Termenul de prescripţie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la

ţiţeiul din producţia internă şi dreptul de executare silită a acestora este de
5 ani.

Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea accizelor sau a impozitului

la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale, după caz,şi a majorărilor de
întârziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării plătitorilor
şi se rezolvă printr-o decizie motivată de către Direcţia Generală a
Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat judeţeană sau a
Municipiului Bucuresti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare.
Împotriva deciziei date se poate face plângere în termen de 40 de zile la
Ministerul Finanţelor, care, în cel mult 60 de zile de la înregistrare, este
obligată să o soluţioneze. Contestaţiile sunt supuse unei taxe de timbru de
2% din suma constatată. Plângerile se timbrează cu jumătate din taxa plătită
la contestaţie.

24
CAPITOLUL IV

REGIMUL DE ANTREPOZITARE

Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii fiscale

competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute,
primite sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat,
în exerciţiul activitătii, în anumite condiţii prevăzute de lege.

IV.1.Reguli generale

(1)Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un

antrepozit fiscal.
(2) Deţinerea produselor accizabile, atunci când accizele nu au fost plătite,
poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru:
a) berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse
în gospodăriile individuale pentru consumul propriu;
b) vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai
puţin de 200 hl de vin pe an.
c) energia electrică, gazul natural, cărbunele şi cocsul.
(4) În cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (3) lit. b) realizează ei
înşişi tranzacţii intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente
şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al
Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind
documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi
evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol, conform precizărilor din normele
metodologice.
(5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi
de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile,
destinatarul din România informează autoritatea competentă teritorială cu
privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat în
temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta,

25
conform precizărilor din normele metodologice.
(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a
produselor accizabile.
(7) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru
care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.
(8) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) antrepozitele fiscale care livrează
produse energetice către avioane şi nave sau care desfăşoară activitate în
regim duty-free, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.
(9) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului
fiscal.
(10) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului
fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.

IV.2. Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal

Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile

emise de autoritatea competentă.
(2) În vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca
antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat
pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în
modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.
(3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu
privire la:
a) amplasarea şi natura locului;
b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau
depozitate în decursul unui an;
c) lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim
suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii
de producţie de produse accizabile;
d) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi
desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
(4) Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar

26
autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea
competentă o singură cerere. Cererea va fi însoţită de documentele
prevăzute de prezentul capitol, aferente fiecărei locaţii.

IV.3.Regimul de transfer al autorizaţiei

Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiţi şi

nu sunt transferabile.

Atunci când are loc vânzarea locului sau a afacerii, autorizaţia nu va fi

transferată în mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar
autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.

IV.4.Revocarea si anularea autorizaţiei

Autoritatea fiscală competentă poate revoca autorizaţia pentru un

antrepozit fiscal, dacă:

a) în cazul unui antrepozitar autorizat persoană fizică, dacă:

->persoana a decedat;

->persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească

definitivă în România sau într-un stat strain, pentru evaziune fiscală sau
orice altă faptă penală;

->activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment sau lichidare;

b) în cazul unui antrepozitar autorizat care este persoană juridică,

dacă:

->în legătură cu persoana juridică a fost iniţiată o procedură de faliment

sau de lichidare;

->oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat

printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat
străin, pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală;

27
 c) pe durata unei perioade continue de minimum şase luni, cantitatea de
produse accizabile depozitată în antrepozitul fiscal este mai mică decât
cantitatea prevazută în norme.

Autoritatea fiscală competentă anulează autorizaţia pentru un antrepozit

fiscal, atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în
legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal, precum şi în cazul în care s-a
pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unor
infracţiuni la regimul produselor accizabile.

28
CAPITOLUL V

SCUTIRI LA PLATA ACCIZELOR

Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în :

a) scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres

prevăzute de lege;

b) scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice;

c) scutiri pentru uleiuri minerale;

a) Scutiri generale- produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor

atunci când sunt livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii:

-în cazul relaţiilor consulare sau diplomatice;

-organizaţiilor internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice ale

României.

-forţele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de

Nord , cu excepţia forţelor armate române;

- rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest regim.

Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata

accizelor emis beneficiarului de autoritatea fiscală teritorială indiferent de
modalitatea de acordare a scutirii.

Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în

bagajul călătorilor şi a altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în
străinatate în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia
vamala în vigoare.

29
 b) Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice

Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse

alcoolice atunci când sunt:

- complet denaturate conform prescriipţilor legale ;

- utilizate pentru producere de medicamente ;
- utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;
- utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o concentraţie
ce nu depăşeşte 1.2 % în volum destinate preparării de alimente sau
băuturi nealcoolice;
- utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru
producerea de alimente cu sau fără aroma cu condiţia ca în fiecare caz
concentraţia de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia
ciocolatei şi 5 l alcool pur la 100 kg produs ce intră în compoziţia altor
produse.
- utilizat în industria cosmetică
- utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia ca produsul finit să nu
conţină alcool;
- eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare în scopuri
ştiinţifice;

c) Scutiri pentru uleiuri minerale

Sunt scutite de la plata accizelor următoarele :

-uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau
carburant;

-orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru
producerea de agenţi termici şi apă calda;

-uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave

, altele decât aviaţia turistică în scop privat.

30
-uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia
maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căi navigabile interioare altele
decât navigaţiile de agrement în scop privat.

- uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui

autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel
autovehicul.

-orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru
încalzirea locuinţelor;

31
CAPILOLUL VI

OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE

Plata accizelor la bugetul de stat

Accizele se plătesc la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv, a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibilă.
În cazul importului unui produs accizabil care nu este plasat într-un
regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării
declaraţiei vamale de import.

Depunerea declaratiilor de accize

Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea

fiscală competentă, o declaraţie de accize pentru fiecare luna în care este
valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu
plata accizei pentru luna respectivă.

Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de

către antrepozitarii autorizaţi pâna la data de 25 inclusiv, a lunii următoare
celei la care se referă declaraţia.

Documente fiscale

Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt

transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit
vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi
stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Această
prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau
deţinute de către alte persoane decât comercianţii în măsura în care aceste
produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document,
astfel:
a) mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de
documentul administrativ de însoţire;

32
 b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită
de factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind
precizat în norme;
c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost platită, este
însoţit de factura sau avizul de însoţire.

Evidente contabile

Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile

precise, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să
poata verifica respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor

fiscale competente

Orice antrepozitar autorizat obligat la plata accizelor poartă

răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor
către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de
accize la autoritatea fiscală competentă,în conformitate cu legislaţia vamală
în vigoare.

Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de

autorităţile vamale pe baza competenţelor lor, în Codul de procedură fiscală
şi în legislaţia vamală în vigoare.

Garanţii

Dupa acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal,

antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanţie
care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.

Garanţiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci, garanţii reale şi personale.

Modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în norme.

Valoarea garanţiei va fi analizată periodic pentru a reflecta orice

schimbări în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarilor autorizaţi sau în
nivelul de accize datorat.

33
 CAPITOLUL VII

DEPLASAREA ŞI PRIMIREA PRODUSELOR ACCIZABILE

AFLATE ÎN REGIM SUSPENSIV

VII.1.Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv

Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă daca sunt

satisfăcute următoarele cerinţe:

a) deplasarea are loc între două antrepozite fiscale;

b) produsul este însoţit de minimum 3 copii ale unui document

administrativ de însoţire care satisface cerinţele prevăzute în norme;

c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care

identifică cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior;

d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător,

conform prevederilor din norme;

e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata

accizelor aferente produsului.

VII.2.Documentul administrativ de însoţire (DAI)

Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai

atunci când sunt însoţite de Documentul administrativ de însoţire. Modelul
documentului administrativ de însoţire este prevăzut în norme.

În cazul deplasării produselor accizabile între două antrepozite fiscale în

regim suspensiv, acest document se întocmeşte în 4 exemplare.

34
 VII.3.Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării

În cazul oricărei abateri, acciza se datorează de către persoana care a

expediat produsul accizabil.

VII.4.Momentul exigibilitatii accizelor

Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul
este eliberat pentru consum în România.

În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize,

acciza devine exigibilă la data la care produsul este utilizat în orice scop care
nu este în conformitate cu scutirea.

Accizele se calculeaza în cota şi rata de schimb în vigoare la momentul în

care acciza devine exigibilă.

35
 CAPITOLUL VIII.

MARCAREA PRODUSELOR ALCOOLICE ŞI A PRODUSELOR

DIN TUTUN

VIII.1.Reguli generale

(1) Prevederile prezentului capitol se aplică următoarelor produse accizabile:

a) produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin norme;
b) tutun prelucrat.
(2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la
plata accizelor.
(3) Produsele accizabile prevazute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum
sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate
conform prevederilor prezentului capitol.

VIII.2. Responsabilitatea marcării

Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor

autorizaţi, operatorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit
precizărilor din norme.

VIII.3.Proceduri de marcare

(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.

(2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi
stabilite prin norme.
(3) Antrepozitarul autorizat, operatorul înregistrat sau importatorul
autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe
ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau
sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să nu deterioreze marcajul.
(4) Produsele accizabile marcate cu timbre, banderole deteriorate sau altfel
decât s-a prevăzut la alin. (2) si (3) vor fi considerate ca nemarcate.

36
VIII.4.Eliberarea marcajelor

(1) Autoritatea fiscală competentă aprobă eliberarea marcajelor, potrivit

procedurii prevăzute în norme.
(2) Eliberarea marcajelor se face către:
a) antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la VIII.1.

b) operatorii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute

la VIII.1.;
c) persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la VIII.1., pe
baza autorizaţiei de importator. Autorizaţia de importator se acordă de
către autoritatea fiscală competentă, în condiţiile prevăzute în norme.
(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri şi a unei
garanţii la autoritatea fiscală competentă, sub forma şi în maniera prevăzute
în norme.
(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru
tipărirea acestora, desemnată de autoritatea fiscală competentă, potrivit
prevederilor din norme.
(5) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea
accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, conform
prevederilor din norme

37
CAPITOLUL IX

APRECIERI FINALE

Accizele se plătesc în lei. Valoarea în lei a accizelor datorate la

bugetul de stat, stabilite în EURO pe unitatea de masură, se determină prin
trasformarea sumelor exprimate în EURO la cursul de schimb valutar
comunicat de BNR.

Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor şi

impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă, revine
plătitorilor.

Plătitorii de accize, de impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din

producţia internă, au obligatia să depună lunar, până la data de 25 a lunii
următoarele, pe baza decontului de impunere, prin virament sau în numerar,
după caz, în contul bugetului de stat, deschis la unităţile teritoriale ale
trezoreriei statului, iar pentru produsele din import, la organele vamale,
concomitent cu plata taxelor vamale.

Neplata la timp a taxelor speciale de consumaţie atrage după sine

perceperea de majorări de întârziere.

38
ANEXE

39
ANEXA 1

Nr.crt. Denumirea produsului U.M. Acciza

sau a grupei de (echivalent)
produse euro/U.M.) 2010
1 Bere din care: h/1 grad Plato 0,748

1.1 bere produsă de hl de produs 0,43

producătoriii
independenţi cu o
capacitate de producţie
ce nu depăşeşte 200 mii
hl
2 Vinuri hl de produs
2.1 Vinuri liniştite 0,00
2.2 Vinuri spumoase 34,05
3 Băuturi fermentate hl de produs
altele decât bere şi
vinuri
3.1 liniştite 0,00
3.2 spumoase 45
4 Produse intermediare hl de produs 65
5 Alcool etilic hl de alcool 750,00
5.1 Produs de micile 475,00
distilerii cu o capacitate
care nu depăşeşte 10 hl
de alcool pur/an
Tutun prelucrat
6 Ţigarete 1.000 tigarete 74
7 Ţigări şi ţigări de foi 1.000 bucati 64,00
8 Tutun de fumat fin kg 81,00
tăiat, destinat rularii în
ţigarete
9 Alte tutunuri de fumat kg 81,00

40
 Produse energetice
10 Benzine cu plumb tona 547,00
1.000 litri 421,19
11 Benzine fără plumb tona 452,000
1.000 litri 348,040
12 Motorina tona 347,00
1.000 litri 293,215
13 Păcură 1.000 kg
15,00
13.1 utilizata in scop
comercial
13.2 utilizata in scop 15,00
necomercial
14 Gaz petrolier lichefiat 1000 kg
14.1 utilizat drept 128,26
combustibil pentru
motor
14.2 utilizat drept 113,50
combustibil pentru
incalzire
14.3 utilizat in consum 0,00
casnic
15 Gaz natural GJ
15.1 utilizat drept 2,60
combustibil pentru
motor
15.2 utilizat drept
combustibil pentru
incalzire
15.2.1 in scop comercial 0,17
15.2.2 in scop 0,32
necomercial
16 Petrol lampant
(kerosen)

41
 16.1 utilizat drept tona 469,89
combustibil pentru
motor
1000 litri 375,91
16.2 utilizat drept tona 469,89
combustibil pentru
incalzire
1000 litri 375,91
17 Carbune si cocs GJ
17.1 utilizat in scopuri 0,15
comerciale
17.2 utilizat in scopuri 0,30
necomerciale
18 Electricitate
18.1 Electricitate Mwk 0,50
utilizata in scop
comercial
18.2 Electricitate Mwk 0,84
utilizata in scop
necomercial

42
ANEXA 2

Tipul autoturismului Acciza pentru Acciza pentru

autoturisme noi autoturisme
(%) rulate(%)

1. Autoturisme echipate cu motor cu

benzină:
a).Cu capacitate cilindrică sub 1601 1 2,5
cm3
b).Cu capacitate cilindrică între 1601 2,5 5,5
şi 1800 cm3
c).Cu capacitate cilindrică între 1801 4 10
şi 2000 cm3
d).Cu capacitate cilindrică între 2001 8 21
şi 2500 cm3
e).Cu capacitate cilindrică de peste 11 32
2500 cm3
2. Autoturisme echipate cu motor
Diesel:
a).Cu capacitate cilindrică sub 1601 1 2,5
cm3
b).Cu capacitate cilindrică între 1601 21,5 5,5
şi 2000 cm3
c).Cu capacitate cilindrică între 2001 4 11
şi 2500 cm3
d).Cu capacitate cilindrică între 2501 8 21
şi 3100 cm3
e).Cu capacitate cilindrică de peste 11 32
3100 cm3

43
ANEXA 3.Nivelul accizelor pentru alte produse.

Nr. Denumirea produsului 2008 2009 2010

crt. sau a grupei de
produse Acciza (%) Acciza (%) Acciza (%)

1. Confecţii din blanuri 45 45 45

naturale (cu exceptia
celor de iepure, oaie,
capra)

2. Articole din cristal*1) 30 15 0

3. Bijuterii din aur 15 10 0

si/sau din platina, cu
exceptia verighetelor

4. Produse de
parfumerie
4.1 Parfumuri, 35 35 35

din care:
- ape de parfum 25 25 25
4.2 Ape de toaleta, 15 15 15
din care:
- ape de colonie 10 100 10
Arme de vanatoare, 100 100 100
altele decat cele de
uz militar

*1) Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de

plumb de 24% din greutate.

44
Lista taxelor speciale de consumaţie (accize) pentru produsele din
import şi din tară

Nr. Denumirea produsului sau grupei de produse Cota

crt %
1 Alcool* 3
2 Ţuica si rachiuri naturale 50
3 Vinuri 20
4 Băuturi spirtoase, inclusiv lichioruri şi băuturi obţinute prin 100
distilare de cereale din care:
- whisky, gin; rom şi rachiuri din trestie de zahar 300
5 Băuturi pe baza de vin din care: 115
- coniac 200
- şampanie 115
- vin spumos şi vermut 45
6 Bere din care: 55
- bere ambalată în cutii metalice 200
- bere ambalată în sticle sub 0.5 l 150
7 Cafea, inclusiv cafea cu înlocuitori 80
8 Cafea solubilă 80
9 Ţigarete şi produse din tutun de calitate superioară 300
10 Ţigarete şi produse din tutun de calitate medie 70
11 Ţigarete şi produse din tutun de calitate inferioară 45
12 Confecţii din blănuri naturale (cu excepţia celor de iepure, oaie, 70
capră)
13 Mobilier scluptat 50
14 Articole de cristal 50
15 Bijuterii din materiale preţioase 20
16 Benzină premium, regular si normală 15
17 Benzină fără plumb 13.5
18 Motorină auto (combustibil pentru motoare Diesel) 6

45
Nr. Denumirea produsului sau grupei de produse Cota
crt %
19 Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea 50
cilindrica a motorului peste 188 cmc

20 Produse de parfumerie 20
21 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporand 40
un receptor de semnale videofonice; combine audio

22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetică sau 40

compact-disc

23 Camere video 50
24 Cuptoare cu microunde 50
25 Motociclete, scutere şi miniscutere 30
26 Aparate foto 20
27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 20
28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de răspuns 30
încorporat

29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, 20

formând un singur corp

30 Arme de vânătoare 100

* Exclusiv alcool etilic de sinteză tip MS si IS

Notă:

La poziţiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele din

import cuprinde şi valoarea ambalajelor.
Pentru calculul accizelor de la poziţiile 9-11, Ministerul Finanţelor va face,
din punct de vedere fiscal, încadrarea în grupele respective.
Accizele prevăzute la poziţiile 16-18 se calculează şi se datorează numai
pentru carburanţii auto.

46
 APLICAŢII ACCIZE

1. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de

150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară
este stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este
1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?
Rezolvare:
Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x
acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 41.000 lei/euro =
= 602.700.000 lei.

2. O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2004 o

cantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub
formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare.
Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro =
41.000 lei. Care este valoarea accizei?
Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle de
vin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.
Rezolvare:
Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,
cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în
cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0.
În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza, cu menţiunea că
cuantumul acesteia este acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică
(42euro / hl produs)1.
Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul de
schimb.
Acciza = 10.000 x 42 x 41.000 = 1.722.000 lei.

3. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 500 butoaie

de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar
numărul de grade Plato este 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad

47
Plato2, iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea
accizei?
Rezolvare:
Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.
Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato
x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 41.000 = 184.500.000 lei.

4. O societate comercială este agent economic mic producător independent

de bere. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de 80.000
hectolitri, iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie,
ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000 hectolitri. În luna
iunie produce o cantitate de 35.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de
80.000 hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în
cazul unei capacităţi de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6
euro / hectolitru grad Plato, pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte
200.000 hectolitri.
Numărul de grade Plato este 3, iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei.
Care va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna
iulie?
1 Pentru anul 2005 acciza unitară a fost stabilită la 30 euro/hl de produs
2 Pentru anul 2004 acciza unitară este 0,55 euro/hl grad Plato.
Rezolvare:
Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii
următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de
producţie, urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o
categorie de impozitare în alta.
Acciza iunie = 35.000 x 3 x 0,38 x 41.000 = 1.635.900.000 lei.
Acciza iulie = 80.000 x 3 x 0,6 x 41.000 = 5.904.000.000 lei.

5. Un agent economic produce în anul 2005 20.000 pachete ţigarete a

20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de
agentul economic este 30.000 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro /
1.000 ţigarete +31%. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se
determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.

48
Rezolvare:
Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din două
componente, respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.
A = A1 + A2, unde:
- A1 =acciza specifică;
- A2 = acciza ad valorem.
Vom determina mai întâi acciza specifică:
A1 = Q x K x Cs, unde:
- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;
- K = acciza unitară la 1000 ţigarete;
- Cs = cursul de schimb.
A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 41.000 = 93.972.000 lei.
A2 = Bi x 31%, unde:
- Bi = baza de impozitare.
Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de
vânzare cu amănuntul declarat de producător.
Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul
maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 30.000 x 10.000 =
= 300.000.000 lei.
Acciza ad valorem = 300.000.000 x 31% = 93.000.000 lei.
Acciza totală = 93.972.000 + 93.000.000 = 186.972.000 lei.
Începând cu anul 2005 acciza pentru ţigarete se determină după formula
prezentată anterior, dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1.000 ţigarete.
Vom determina această limită minimă impusă.
11x 41.000 x (20.000 x 20) / 1.000 = 180.400.000 lei.
Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valorii
determinate prin însumarea accizei specifice cu cea ad valorem, acciza va fi
186.972.000 lei.

6. Se importă în anul 2005 o cantitate de 40 tone benzină premium, 50 tone

benzină fără plumb şi 40 tone motorină. Acciza specifică la 1 tonă este 414
euro pentru benzina premium, 353 euro pentru benzina fără plumb şi 245

49
euro pentru motorină. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se
determine care este acciza care trebuie plătită la bugetul statului.
Rezolvare:Acciza în cazul benzinei şi a motorinei se determină după formula:
acciza
= cantitate (tone) x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 40 x 414 x 41.000 + 50 x 353 x 41.000 + 40 x 245 x 41.000 =
= 1.804.410.000 lei.
Ca observaţie, nu trebuie uitat faptul că în cazul uleiurilor minerale pentru
anumite produse există accize atât la tonă, cât şi la 1.000 litri.
Cu titlu de exemplu prezentăm în cele ce urmează accizele la 1.000 litri
pentru:
- benzine cu plumb 319 euro;
- benzine fără plumb 272 euro;
- motorine 207 euro.

7. O firmă importă 10 sticluţe cu apă de toaletă, 6 din acestea fiind apă de

colonie. Să se determine acciza totală ştiind că valorile în vamă sunt de
120.000 lei, respectiv 11.000 lei pentru fiecare recipient
Rezolvare:
În cazul apei de toaletă şi a apei de colonie acciza = cota procentuală x
(valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal).
Acciza apă de toaletă = 10% x 4.000 x (120.000 + 12.500) = 53.000.000 lei
Acciza apă de colonie = 5% x 6.000 x (107.000 + 11.000) = 35.400.000 lei
Acciza totală = 88.400.000 lei

8. Un autoturism de teren, cu o capacitate cilindrică de 1.500 cmc este

importat la preţul de 12.000 euro. Cheltuielile de asigurare pe parcurs
extern sunt de 320 euro. Să se determine acciza care trebuie plătită dacă
din documentaţia maşinii reiese că maşina are 40.000 km la bord, iar la vamă
se plăteşte un commission vamal de 0,5%, iar taxele vamale sunt 0%. Cursul
de schimb este 1 Euro = 41.000 lei.
Autovehiculul are motor diesel
Rezolvare:
Pentru autoturisme se datorează accize funcţie de tipul motorului cu care
sunt echipate, capacitatea cilindrică şi vechimea existentă.

50
Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică sub 1601 cmc, acciza este:
- 0% pentru autoturismele noi
- 1,5% pentru cele rulate.
Valoarea în vamă = (12.000 + 320) x 41.000 = 505.120.000 lei.
Taxa vamală = 0 lei.
Comision vamal = 0,5% x 505.120.000 = 2.525.600 lei.
a) Cota procentuală a accizei este 1,5%
Acciza = (505.120.000 + 0 + 2.525.600) x 0,06 = 507.645.600 x 0,015 =
= 7.614.684 lei.

9. Un agent economic importă 10 videorecordere, având preţul extern de

1.000 CHF fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe
parcursul extern este de 100 CHF. Taxa vamală este stabilită la 20%,
comisionul vamal este 0,5%, iar acciza este 15%. Cursul de schimb este 1 CHF
= 25.000 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o plătească agentul
economic pentru importul făcut.
Rezolvare:
Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic
va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată
din valoarea în vamă, taxa vamală şi comisionul vamal.
VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi
de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.000 CHF /
buc x 25.000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.000 lei / CHF) = 250.000.000 lei +
2.500.000 lei = 252.500.000 lei.
TV = 20% x VV = 20% x 252.500.000 = 50.500.000 lei.
CV = 0,5% x VV = 0,5% x 252.500.000 = 1.262.500 lei.
Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.500.000 + + 50.500.000
+ 1.262.500) = 304.262.500 lei.
Acciza o vom determina după formula:
A = Bi x cota, unde:
- A = acciza;
- Bi = baza de impozitare.
Acciza = 304.262.500 x 15% = 45.639.375 lei.

10. O societate comercială importă în anul 2004 următoarele produse:

51
a) 30.000 cutii cu bere a 0,33 l, cu o concentraţie alcoolică de 6,5% în
volum şi 10 grade Plato. Preţul de achiziţie de pe piaţa externă este de
0,2 euro/cutie şi acciza unitară este de 0,55euro/ hl / grad Plato;
b) 40.000 pachete a 20 ţigarete la preţul extern de 0,5 euro / pachet pentru
care se aplică o acciză unitară de 4,47 euro / 1000 ţigarete şi o acciza ad-
valorem de 32%. Preţul maxim de vânzare pe piaţa internă este de 42.000
lei/pachet.
Să se calculeze acciza datorată bugetului de stat în condiţiile în care cursul
de schimb valutar de 40.000 lei/euro.
Rezolvare:
Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bere după formula
Nr. hl x nr. grade Plato x acciza unitară x curs valutar = (30.000 cutii x
x0,33 l)/100 x 10 grade Plato x 0,55 euro/hl grad Plato x 40.000lei/euro
=21.780.000lei.
Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru ţigări după formula
Nr.unităţi a o mie de ţigarete x acciza unitară x curs valutar + % x preţul
maxim de vânzare a ţigaretelor pe piaţa internă = ((40.000 pachete x 20
ţigarete/pachet) / 1000) ţigarete x 4,47 euro x 40.000lei/euro + 40.000
pachete x x 42.000 lei x 32% = 143.040.000 lei + 537.600.000 lei =
680.640.000 lei.
Acciza totală datorată bugetului de stat va fi de 21.780.000 lei +
680.640.000 lei = 702.420.000 lei.

52
BIBLIOGRAFIE

1. COSTEL ISTRATE-“FISCALITATE ŞI CONTABILITATE ÎN CADRUL

FIRMEI”,EDITURA POLIROM,1999.

2. MARICEL GHIŢA,VALERICĂ MAREŞ-MANUAL DE FINANŢE,CLS.a

XII-a.EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA,2002.

3. CODUL FISCAL 2010.

4. SITE-URILE:http://www.contabilul.ro/Accize.html
http://www.radut.net/ro/codul-fiscal-2007/titlul-vii-
accize-si-alte-taxe-speciale

53
 CUPRINS
Cap.I.Randamentul fiscal al accizelor-importanţa
temei.....................................................................1

I.1.Noţiune. Trăsături caracteristice ale accizelor.....................1

I.2.Scurtă introducere în problematica accizelor.......................3

I.3.Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997 ............................6

Cap.II.Impozitele indirecte şi rolul acestora în potica financiară a
României..................................................................7

II.1.Politica financiară a României-trăsături.............................7

II.2.Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat

al României................................................................8

II.3.Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României..........9

Cap.III.Taxele speciale de
consumaţie.............................................................10

III.1.Aşezarea şi perceperea accizelor................................10

III.2Nivelul accizelor..................................................11

III.3.Modul de calcul şi baza de impozitare...........................12

III.4.Sfera de aplicare a accizelor armonizate. Modul de calcul al

acestora................................................................13

III.5.Alte produse accizabile..........................................21

III.6.Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale.....22

54
Cap.IV.Regimul de antrepozitare …..................................25

IV.1.Reguli generale.....................................................25

IV.2. Cererea de autorizare ca antrepozit

fiscal......................26

IV.3.Regimul de transfer al autorizaţiei...............................27

IV.4.Revocarea si anularea autorizaţiei................................27

Cap.V.Scutiri la plata accizelor......................................29

Cap.VI.Obligaţiile plătitorilor de accize.............................32

Cap.VII.Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim

suspensiv................................................................34

VII.1.Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv.....34

VII.2.Documentul administrativ de însoţire (DAI).....................34

VII.3.Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării..............35

VII.4.Momentul exigibilitatii accizelor.................................35

Cap.VIII.Marcarea produselor alcoolice şi a produselor din tutun.36

VIII.1.Reguli generale..................................................36

VIII.2. Responsabilitatea marcării.....................................36

VIII.3.Proceduri de marcare...........................................36

VIII.4.Eliberarea marcajelor..........................................37

Cap.IX.Aprecieri finale ..............................................38

55
ANEXE ........39 BIBLIOGRAFIE......53

56