Sunteți pe pagina 1din 3

Astzi alimentaia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori.

Omul modern
se hrnete preponderent ntr-un mod nesntos, mncnd alimente procesate i ntr-o cantitate
mare, mai mult dect are nevoie organismul.
Fiecare persoan trebuie s-i impun singur o alimentaie sntoas, corect i
raional, fr constrngeri, dar i fr abuzuri. Hrana sa, adica mncarea i buturile pe care le
consum de cteva ori pe zi, trebuie s fie echilibrat: nici excesiv, nici srac n substane
nutritive.
Corpul nostru are nevoie, pentru a crete i cpta energia necesar muncii, nvturii, de
alimente diverse, de substane nutritive, dar n cantiti potrivite.
Se recomand, de ctre medicii nutriioniti, cteva mese echilibrate, n care alimentele
diferite se completeaz n meniul zilnic.
Substanele de baz din mncare, absorbite de intestin, sunt: proteinele, glucidele,
lipidele.
Proteinele sunt cele care construiesc trupul nostru, gasindu-se n muchi, oase, piele,
creier, ficat, inim. Structura de baz a tuturoar celulelor organismului, a pielii, prului,
unghiilor, a esutului muscular, este formata aproape n ntregime din proteine. De aceea, pe
parcursul ntregii viti, aportul de proteine este necesar pentru a da natere unor celule i esuturi
noi, cnd organismul este n crestere i pentru a le ntreine, n viaa adult. Noi le lum din
alimentele de origine vegetal (fasole, mazre, nuci, cereale, soia). i totui, nu trebuie s
exagerm consumul de proteine. Nutriionitii recomand n general persoanelor care nu au ajuns
la maturitate din punct de vedere fizic un consum zilnic de 4g de proteine pentru fiecare
kilogram de greutate corporal. Pentru aduli, consumul recomandat de proteine este de 1g
pentru fiecare kilogram de greutate corporal. Surplusul de proteine consumate este transformat
i stocat n organism sub form de grsimi. Pe de alt parte, dac alimentaia este prea srac n
proteine chiar dac este bogat n substane nutritive organismul va ncepe s consume din
aminoacizii stocai.
Glucidele, adic substanele dulci, sunt o surs important de energie organismul uman,
dar nici aici nu trebuie s exagerm. Se recomand s lum glucidele mai puin din dulciuri
(ciocolate, ngheate ) i mai mult din fructele i legumele proaspete, din cereale sau lapte. i nu
uitai c exist glucide i n alimentele care n-au gust dulce, cum ar fi pinea i cartofii.
Lipidele se gsesc mai ales n grsimi. Cu excepia legumelor i fructelor, toate
produsele alimentare conin grsimi, mai mult sau mai puin. Grsimile (lipidele) se gsesc din
belug n: carnea de porc, n petele gras ( somn, crap, somon), n unt, smntn, brnzeturi
grase, laptele natural. Sunt mai sntoase grsimile din produsele vegetale (nuci, arahide, uleiuri,
mai ales uleiul de msline). Se recomand consumul n cantiti moderate (doar 20% din
alimentaia zilnic).
Alimentaia zilnica medie omului modern conine o linguri de zahr rafinat pe or.
Acesta se gsete n majoritatea preparatelor din carne, crnai, conserve de legume, supe i
cereale pentru micul dejun.
O greseala pe care foarte multi oameni o fac este neglijarea micului dejun. Dimineata, cand in
mod normal ar trebui sa luam micul dejun corpul nostru tocmai a trecut printr-o perioada destul

de lunga de infometare. Daca nu isi primeste combustibilul la trezire, glicemia scade foarte
mult, ceea ce inseamna ca in cateva ore vom simti o pofta de ceva dulce pe care nu o vom putea
ignora. Mesele bogate si grele luate dupa perioade lungi de infometare pot sa provoace ulcer si
indigestie.
Cum poti avea o alimentatie sanatoasa? E simplu. Trebuie sa mananci alimentele potrivite la
timpul potrivit. Iata cateva sfaturi:
Nu sari peste mese, mai ales peste micul dejun. Fa un plan al meselor si gustarilor
zilnice in functie de activitatile tale de peste zi, asa incat sa ai mereu timp pentru trei
mese si doua gustari.
Invata modalitati simple de a pregati mancarea. Sa mananci sanatos nu inseamna sa
gatesti tot felul de mancaruri complicate si greu de pregatit. Alege cel mai simplu mod de
a gati, iar atunci cand e posibil alege alimentele crude: salate, fructe.
Evita zaharul rafinat. Daca dupa amiza te simti obosita si lipsita de vlaga, apeleaza la
fructe, legume au gustari bogate in proteine, si nu la dulciuri care iti secatuiesc organimul
de energie.
Asculta-ti corpul. Mananca atat cat cere corpul tau. Cand te simti satula ridica-te de la
masa.
Crete aportul de cereale integrale i fbre! Adaug, de exemplu, o lingur de
semine de chia la fulgi de ovz din fecare diminea . Graul, orezul, ovazul, porumbul,
toate iti asigura necesarul de carbohidrati pentru a te putea bucura de energie. Cerealele
integrale sunt mult mai sanatoase si mai bogate in nutrienti decat cele rafinate.
Mnnc mai multe alimente cu omega-3! Acesta este un acid gras benefc.
Alimentele cu omega-3 ajut la mbun t irea activit ii inimii i func ionarea
creierului. Alimentele recomandate sunt somonul, macroul, tonul, semin ele de in,
spanacul i nuci. Consum cel puin trei porii pe spt mn .
Crete consumul de lichide! De multe ori, atunci cnd ne simim obosii obosi i asta
este pentru c noi suntem deshidratai. Doi litri i jum tate de ap , suc proasp t de
fructe i ceai verde sunt necesari i benefcei pentru s n tate. Cre terea
consumului de lichide nu se refer ns la buturile energizante, carbogazoase,
cafea sau ceai negru ori ceaiuri aromate, care trebuie reduse ori chiar eliminate.
Alege lactate cu coninut sczut de grsimi! Iar dac simi nevoia de unt pe pine,
nlocuii-l cu miez de avocado pasat. E mai s n tos i cu un gust provocator. Pentru
persoanele cu intoleranta la lactoza exista si branzeturi sau iaurturi fara lactoza. Unii
specialisti recomanda chiar inlocuirea laptelui, care poate contine multe grasimi saturate,
cu suplimente de calciu.
Folosete farfurii mai mici, pentru a putea controla poriilor! Cnd mnnci din
farfurii mici, te simi stul mai repede i evi i o supraalimentare.
Consum ct mai multe legume i fructe cu o culoare puternica. Cu cat este mai
colorata o legume cu atat contine mai multe vitamine, minerale si antioxidanti. Alegeri
foarte bune sunt si broccoli, cartofii dulci, salata de gradina. Pe langa fructele cele mai

des intalnite (banana, mere, piersici, pere) incearca sa consume si prune, mango, papaya,
avocado si mult pepene. Daca nu poti manca legumele i fructele ca atare fa un suc din
ele.
Grasimile, pe care organismul le extrage din uleiuri sunt benefice pentru organism. Cele
mai recomandate sunt uleiul de porumb si cel de masline. Locuitorii tarilor
mediteraneene au o viata mai lunga si mai sanatoasa tocmai pentru ca ei consuma mult
ulei de masline. In Italia si Grecia, multi oameni beau ulei de masline dimineata, inainte
de micul dejun. Acesta contine acizi grasi omega 3, care protejeaza inima, dar si
antioxidanti care previn cancerul.
Redu sarea i grsimile din alimentaie! ncearc s pregteti carnea i legumele
pe grtar sau n cuptor i renun la frigerea i pr jirea lor n gr simi. Alege o carne
mai uoar (vit, curcan, pui) i scoate pielea de pe carnea de pas re. S nu- i fe fric
s gteti ct mai condimentat: scorioara, ardeiul iute, busuiocul, cimbrul, coriandrul,
curcuma te pot ajuta s gteti mai savuros i mai sntos.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne invata cateva reguli de baza pe care ar trebui sa le
respectam in dieta noastra zilnica.
- Nu consumati deserturi, inclusiv fructe, intre mese. Desertul trebuie consumat numai pe
stomacul gol
- Ridicati-va de la masa cand inca va mai este un pic foame
- Consumati salatele de legume cu o jumatate de ora inainte de masa
- Nu confundati setea cu foamea! Cand simtiti ca va e foame, s-ar putea sa fie sete!
- Consumati zilnic 8 pahare de apa si 5 portii de fructe si legume crude
- Asociati corect alimentele in cursul unei mese pentru o digestie eficienta, sanatoasa
alimentele nedigerate ajunse in colon intra in putrefactie, devenind cancerigene.
- Nu consumati mai mult de un aliment concentrat la o masa orice aliment care nu este fruct
sau leguma cruda este aliment concentrat.
- Nu consumati alimente foarte calde, peste 30 de grade C, sau foarte reci, dub 10 grade C,
deoarece perturba digestia si cresc riscul de cancer gastric