Administrarea fiscală și căile de optimizare.

Aspecte de drept
comparat: legislația Republicii Moldova și Belgia.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Bazele conceptuale privind administrarea fiscală în Republica Moldova

1.1. Istoricul administrării fiscale

1.2. Abordări conceptuale și noțiuni de bază privind administrarea fiscală
1.3. Modul de organizare și funcționare a administrației fiscale

CAPITOLUL II. Cadrul instituțional al administrării fiscale, aspecte de drept comparat

Republica Moldova și Belgia

2.1. Serviciul fiscal de stat al Republicii Moldova și Belgia

2.2. Serviciul vamal al Republicii Moldova și Belgia
2.3. Serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale în Republica Moldova și Belgia

CAPITOLUL III. Componentele administrării fiscale- legislația Republicii Moldova și

Belgia

3.1. Evidența contribuabililor și a obligațiilor fiscale

3.2. Controlul fiscal – efectuarea
3.3. Examinarea cazurilor de încălcare fiscală
3.4. Obligația fiscală – executarea silită
3.5. Abaterile fiscale și contestațiile asupra deciziilor organelor cu atribuții de
administrare fiscal

CAPITOLUL IV. Căile de optimizare a administrării fiscale în Republica Moldova

4.1. Modernizarea administrării fiscale conform normelor integrării europene

4.2. Evaluarea recomandărilor Uniunii Europene

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 1.1. Istoricul administrării fiscale
Administrația fiscală nu este dificil de definit. În termeni simpli, administrația fiscală este
ramura economiei care se ocupă de veniturile și cheltuielile și impactul acestora asupra
economiei. Este modul de a colecta ceva de la constituenți și de a-l cheltui și pentru componenți.
Administrația fiscală este actul de a gestiona tranzacțiile și veniturile și cheltuielile pentru
guverne, instituții de învățământ, organizații nonprofit și alte entități de serviciu public.1

2.1. Serviciul fiscal de stat al Republicii Moldova și Belgia

Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova este autoritatea publică, împuternicită să

administreze impozitele, taxele şi alte plăţi în interesul statului. Misiunea Serviciului Fiscal de
Stat este de a asigura administrarea fiscală prin crearea de condiţii contribuabililor pentru
conformare la respectarea legislaţiei şi monitorizarea procesului de conformare, aplicarea
uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.2
Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM nr.68 din 7 martie 1990 a fost aprobată
crearea inspectoratelor fiscale de stat orășenești și raionale, pentru prima dată în istoria Republicii
Moldova, în sistemul Ministerului Finanţelor au fost create inspectorate fiscale de stat cu
următoarea structură: Inspectoratul Fiscal de Stat al Ministerului Finanţelor, ca subdiviziune
interioară a Ministerului; inspectoratele fiscale de stat teritoriale care se aflau în subordonarea
administrativă a Inspectoratului Fiscal de Stat al Ministerului Finanţelor. Din 1 iulie 1990,
inspectoratele fiscale și-au început activitatea. Începând cu 1991, în Republica Moldova este
aplicată propria legislație fiscală, ținând cont de specificul economiei și interesele naționale
bugetare. În anul 1992, pentru prima dată, Serviciul, ca sistem unic de organe fiscale, a fost
instituit prin Legea nr.876-XII din 22 ianuarie 1992 cu privire la Serviciul fiscal de stat. Sistemul
în cauză, întrunea Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi
inspectoratele fiscale de stat teritoriale subordonate Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, toate
avînd statut de persoană juridică şi fiind finanţate din bugetul de stat. Au fost adoptate Legea
nr.1198-XII din 17 noiembrie 19992 privind bazele sistemului fiscal și Legea nr.1214-XII din 2
decembrie 1992 privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor.
Prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.30-c din 24 martie 1993, reieșind
din legislația în vigoare la acel moment, a fost reorganizat Inspectoratul Fiscal de Stat pe
or.Chișinău, iar subdiviziunile structurale ale acestuia, create anterior în unitățile administrativ-
teritoriale ale orașului: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Rîșcani, au fost legalizate și
unificate într-o singură entitate juridică. Întru executarea Decretului Președintelui Republicii
Moldova nr.189 din 8 noiembrie 1993 cu privire la impozitul pe bunuri mobiliare, a fost emisă
Hotărârea Guvernul Republicii Moldova nr.311 din 18.05.1994 cu privire la aprobarea modului
de evaluare a bunurilor imobiliare impozabile; a fost adoptată Legea nr.1529-XII din 22 iunie
1993 cu privire la impozitul rutier; au fost adoptate Legea nr.264-XIII din 8 noiembrie 1994 cu
privire la taxa pe valoarea adăugată și Legea nr.nr.347-XIII din 27 decembrie 1994 cu privire la
accize.
Începând cu anul 1995, întreprinderile agricole au început să plătească un impozit funciar
unic, care includea şi impozitele imobiliar şi rutier, plătite anterior separat. Prin Hotărârea

1
https://www.bartleby.com/essay/History-of-Fiscal-Administration-and-the-Theory-FKPZ7J43RYYS
2
https://www.sfs.md/
Guvernului nr.684 din 10 decembrie 1996 a fost creat Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA
Găgăuzia.
În 1997, prin Hotărârea Parlamentului nr.1165-XIII din 24 aprilie 1997 a fost adoptată
Concepția reformei fiscale. Principalele obiective ale reformei fiscale ce s-a înfăptuit în
Republica Moldova au constat în sporirea încasărilor bugetare necesare pentru finanţarea
programelor de stat şi dezvoltarea sferei serviciilor, în stimularea dezvoltării economice şi
redistribuirea veniturilor între diferite pături ale populaţiei.
În 1999, prin Hotărârea Guvernului nr.612 din 30 iunie 1999 a fost aprobată structura
organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat. Prin Hotărârea Guvernului nr.1736 din 31 decembrie
2002 cu privire la reglementarea activităţii organelor Serviciului Fiscal de Stat a fost aprobat
Regulamentul privind organizarea și funcționarea organelor Serviciului Fiscal de Stat și efectivul-
limită.
În 2006, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii
2006-2010 prin Hotărârea Guvernului nr.1208 din 10 octombrie 2006 şi a fost iniţiată reforma
patentei de întreprinzător. Acestea au constituit unele din importantele realizări ale Serviciului
Fiscal de Stat, în partea ce ţine de ridicarea nivelului de deservire a contribuabililor, simplificarea
şi dezvoltarea continuă a procedurilor de administrare fiscală. În scopul extinderii capacităților
electronice, prin Hotărârea Guvernului nr.1065 din 19 septembrie 2008 a fost fondată Î.S.
„Fiscservinform” care a devenit administrator al datelor Serviciului Fiscal de Stat.
În baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr.7 din 25 ianuarie 2010 a fost aprobată noua
structură organizatorică a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și, respectiv, modificată
structura personalului care, în urma evaluării angajaților, a stabilit locul de muncă al fiecărui
funcționar fiscal. În corespundere cu prevederile Ordinului Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
nr.61 din 10.02.2010, a fost modificată structura organizatorică a inspectoratelor fiscale de stat
teritoriale, principalele schimbări fiind înregistrate în structura IFS mun. Chișinău și IFS pe UTA
Găgăuzia, prin dizolvarea oficiilor fiscale, iar în locul acestora s-au creat direcțiile administrare
fiscală: Botanica, Buiucani, Centru, Rîșcani și Ciocana, respectiv, direcțiile administrare fiscală:
Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga. Prin Hotărârea Guvernului nr.1141 din 16 decembrie 2010 a
fost aprobat Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015.
Conștientizînd necesitatea schimbărilor, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus următoarele priorități
de dezvoltare în reformarea administrării fiscale: i) reformarea cadrului legislativ, organizațional
şi instituțional; ii) modernizarea modalității de abordare a conformării contribuabililor; iii)
eficientizarea utilizării tehnologiilor informaționale în administrarea fiscală; iv) eficientizarea
managementului resurselor umane.
În 2016, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii
2016-2020 de către Colegiul Ministerului Finanțelor la data de 3 august 2016. Prioritățile de
dezvoltare stabilite pentru anii 2016–2020 rezidă în:i) consolidarea managementului schimbării;
ii) implementarea reformei instituționale; iii) implementarea reformei operaționale; iv)
Contribuirea la procesul de integrare europeană; v) modernizarea tehnologiilor informaționale.
Urmare adoptării Legii nr.281 din 16.12.2016, au fost efectuate amendamente la Codul fiscal,
prin stabilirea statutului Serviciului Fiscal de Stat în calitate de o singură persoană juridică,
responsabilă de asigurarea procesului de administrare fiscală, care își exercită atribuțiile
funcționale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu punerea în aplicare din 1 aprilie 2017.
Anul 2017 a fost un an crucial pentru activitatea Serviciului Fiscal de Stat, fiind marcat de
o reformă complexă a autorității fiscale care a generat realizarea unui șir de acțiuni menite să
perfecționeze activitatea în domeniul administrării fiscale. Serviciul Fiscal de Stat este creat prin
reorganizarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și absorbirea în acesta din urmă a 35 de
inspectorate fiscale de stat teritoriale.
Începând cu 1 aprilie 2017, Serviciul Fiscal de Stat și-a început activitatea în calitate de
entitate de administrare fiscală unitară, capabilă să realizeze cele mai ambițioase obiective
determinate de evoluțiile macroeconomice și interesele naționale.
Structura unificată a autorității fiscale naționale include:
- aparatul central, responsabil de aspectele metodologice, de planificare, suport,
gestiune, dar și de administrarea contribuabililor mari;
- 4 regiuni de administrare fiscală (Nord, Sud, Centru și mun.Chişinău), în cadrul cărora
sunt concentrate funcțiile de control, de gestionare a arieratelor și asistență juridică;
- oficii de deservire și prestări servicii contribuabililor (front-office) la nivel regional.
Prin Hotărârea Guvernului nr.395 din 5 iunie 2017 a fost aprobat Regulamentul privind
organizarea și funcționarea Serviciului Fiscal de Stat, care stabilește normele necesare pentru
asigurarea activității Serviciului Fiscal de Stat.

Autoritatea pentru Servicii Financiare și Piețe (AFSP) este agenția de reglementare

financiară din Belgia. În calitate de autoritate de supraveghere, AFSP se străduiește să asigure
tratamentul onest și echitabil al consumatorilor financiari. Acesta vizează operarea corectă și
ordonată și transparența piețelor financiare, asigurându-se că companiile listate furnizează
informații corecte și complete. Promovează furnizarea corespunzătoare de servicii financiare prin
verificarea respectării de către instituțiile financiare a normelor de conduită, prin supravegherea
produselor financiare, a furnizorilor de servicii financiare și a pensiilor suplimentare și prin
contribuția la îmbunătățirea educației consumatorilor financiari. În acest fel, AFSP încearcă să se
asigure că sistemul financiar merită încrederea utilizatorilor săi.3
AFSP este, începând cu 1 aprilie 2011, succesorul Comisiei Bancare, Finanțe și Asigurări.
Statutul AFSP este cel al unei instituții publice autonome. Aceasta înseamnă că a fost creată prin
lege și îndeplinește sarcini în interesul general instituit de Parlament. Membrii organelor de
conducere ale AFSP sunt numiți prin decret regal pentru o perioadă de șase ani. Personalul AFSP
are statutul de angajați (din sectorul privat). AFSP, alături de Banca Națională a Belgiei,
supraveghează sectorul financiar belgian. Conform noului model de supraveghere care a intrat în
vigoare în 2011, competențele AFSP se încadrează în următoarele șase domenii:
- supravegherea piețelor financiare și a companiilor listate - AFSP este responsabil
pentru supravegherea piețelor financiare și a companiilor listate. Aceasta înseamnă,
printre altele, că AFSP monitorizează furnizarea de informații de către companiile
listate pe piața bursieră. AFSP verifică dacă informațiile companiei sunt complete,
oferă o imagine fidelă și sunt puse la dispoziție în timp util. În plus, AFSP se asigură
că toți acționarii unei companii listate sunt tratați în mod echitabil. În plus, asigură
buna funcționare a piețelor financiare prin supravegherea infrastructurilor de piață
precum Euronext Bruxelles;
- supravegherea regulilor de conduită – verifică dacă instituțiile financiare respectă
regulile de conduită. Aceste reguli trebuie să asigure că instituțiile își tratează clienții
în mod echitabil și profesional. Regulile se aplică tuturor instituțiilor financiare care
oferă servicii în Belgia, inclusiv băncile, companiile de asigurări și firmele aflate la
bursă, care trebuie să obțină o autorizație de la Banca Națională a Belgiei. Instituțiile
financiare trebuie să aibă o organizare adecvată și procedurile necesare pentru a

3
https://finance.belgium.be/en/about_fps/structure_and_services/general_administrations/taxation
 garanta că consumatorii de servicii și produse financiare sunt tratate cu atenție.
Aceasta înseamnă, printre altele, furnizarea de informații corecte, gestionarea
adecvată a potențialelor conflicte de interese și executarea optimă a instrucțiunilor
clienților. În plus, normele de conduită trebuie, de exemplu, să asigure că clienții nu
cad victimele practicilor prin care o instituție financiară le vinde un produs care nu se
potrivește profilului lor de risc sau obiectivelor de investiții și normele trebuie să
garanteze că interesele instituției financiare nu prevalează față de cele ale clienților
săi;
- supravegherea produselor - are scopul de a asigura că produsele oferite consumatorilor
sunt inteligibile și utile. De asemenea, ar trebui să ofere consumatorilor o imagine de
ansamblu mai bună asupra costurilor aferente produselor. Toate produsele financiare
oferite consumatorilor se află sub supravegherea AFSP. Supravegherea produsului se
exercită în două moduri: prin supravegherea calității materialului informațional și
publicitar pentru produsele financiare oferite și prin supravegherea respectării
reglementărilor care vizează produsele în sine. Și anume: în cazul în care titlurile de
valoare sunt emise publicului în Belgia, AFSP trebuie să-și dea aprobarea prealabilă
prospectului sau trebuie să stabilească dacă prospectul a fost aprobat în străinătate;
AFSP supraveghează funcționarea și organizațiile întreprinderilor pentru investiții
colective (fonduri de investiții); AFSP supraveghează furnizarea de informații
precontractuale și termenii și condițiile contractuale pentru produsele de asigurare și
împrumuturile ipotecare; AFSP poate primi dreptul de a aproba reclame pentru
conturile de economii, printre altele; AFSP verifică dacă prestatorii de servicii
financiare respectă regulile pe care le-a elaborat care reglementează comercializarea
produselor structurate;
- supravegherea furnizorilor de servicii financiare - AFSP este responsabil pentru
supravegherea unei game largi de furnizori de servicii financiare care sunt în contact
direct cu clienții: intermediari în servicii bancare și de investiții și intermediari de
asigurare (agenți și brokeri); societățile de administrare a întreprinderilor pentru
investiții colective, companii de consiliere în managementul portofoliului și în
domeniul investițiilor; oficii de schimb valutar (birouri de schimb); companii de credit
ipotecar. Toți brokerii și agenții trebuie să fie înregistrați ca intermediari financiari la
AFSP. Dacă cineva dorește să devină agent sau broker pentru a vinde produse bancare
sau de asigurare, AFSP verifică dacă acea persoană este potrivită și potrivită pentru
această activitate. Dacă AFSP stabilește că cineva oferă servicii financiare fără
autorizația necesară, publică un avertisment în acest sens și îl aduce în atenția
autorităților judiciare;
- supravegherea pensiilor - AFSP este responsabilă de supravegherea pensiilor
suplimentare pe care angajații și lucrătorii independenți le obțin prin activitățile lor
profesionale. AFSP, de asemenea, supraveghează sănătatea financiară a instituțiilor
pentru asigurarea de pensionare profesională, care gestionează planurile de pensii
suplimentare. În mod specific, AFSP gestionează reclamațiile membrilor și
beneficiarilor cu privire la drepturile lor suplimentare de pensie. Dacă o instituție
pentru prestația de pensionare întâmpină o deficiență, AFSP îi poate cere să elaboreze
un plan de recuperare sau de consolidare pentru a se asigura că deficitul este redus cât
mai curând posibil;
- contribuția la îmbunătățirea educației financiare - AFSP are sarcina de a contribui la o
mai bună educație financiară a investitorilor. De la reforma structurii supravegherii
 financiare, a dobândit competențe suplimentare în acest domeniu. Cunoștințele
financiare îmbunătățite vor permite persoanelor asigurate, acționarilor și investitorilor
să fie într-o poziție mai bună în relațiile cu instituțiile lor financiare. În consecință, vor
avea mai puține șanse să achiziționeze produse care nu sunt potrivite profilului lor. În
mod concret, AFSP dezvoltă un plan de acțiune pentru îmbunătățirea cunoștințelor
financiare ale belgienilor.

2.2. Serviciul vamal al Republicii Moldova și Belgia

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituţie din sistemul organelor de drept
şi de securitate a statului avînd misiunea de a asigura securitatea economică a ţării prin
colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerţului
internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.
Instituţia va tinde spre perfecţionarea sistemului vamal, astfel încît Serviciul Vamal al
Republicii Moldova să se bucure de o apreciere înaltă şi să fie recunoscută ca fiind una dintre
cele mai moderne, eficiente şi transparente autorităţi de stat.
Autorităţile publice, cetăţenii, comunitatea de afaceri, instituţiile europene şi
internaţionale vor fi siguri în capacităţile sistemului vamal moldovenesc de a:
- organiza activitatea vamală în mod eficient şi eficace;
- oferi informaţii veridice necesare pentru a susţine procesul de luare a deciziilor;
- facilita traficul de mărfuri pentru cei care s-au conformat legislaţiei vamale şi
contracara fraudele vamale, aplicînd măsurile de sancţionare faţa de infractori.4

Autoritățile vamale din Belgia sunt responsabile de protejarea societății, de promovarea

comerțului internațional cu controlul frontierelor externe și de asigurarea securității lanțului
logistic. Acestea au ca principale atribuții:
Asigurarea securității cetățenilor
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre, cu
colectarea și verificarea taxelor de import, a accizelor și TVA la import.
Protejarea Uniunii Europene împotriva comerțului neloial și ilicit și promovarea activității
economice legale.
Creșterea competitivității întreprinderilor europene cu metode de lucru actualizate, care
sunt susținute de un mediu vamal electronic ușor accesibil.
Pentru a îndeplini aceste sarcini, lucrează atât la nivel național cât și internațional cu alte
servicii de aplicare a legii, în principal în domeniile luptei împotriva fraudei, crimei organizate și
terorismului. Autoritățile de accizare sunt responsabile de colectarea și controlul următoarelor
produse:
Produse supuse accizelor în Belgia, cum ar fi cafeaua și băuturile nealcoolice
Produse supuse accizelor la nivelul Uniunii Europene, adică produse energetice, alcool,
băuturi alcoolice, precum și tutun fabricat.5

4
https://customs.gov.md/ro/content/misiune-viziune-valorile
5
https://finance.belgium.be/en/about_fps/structure_and_services/general_administrations/customs_and_excise