Nota Informativă

Notă informativă
la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative
1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanților la elaborarea

proiectului
Prezentul proiect de lege este elaborat de către Ministerul Finanțelor,
ținând cont de propunerile recepționate de la mediul de afaceri, autoritățile
publice și alte părți interesate.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi
finalităţile urmărite
Republica Moldova pe parcursul anului 2022 s-a confruntat cu o serie
de provocări în lanț. Urmările post-pandemice, criza gazelor, conflictul din
Ucraina, precum și criza imediată a refugiaților au prins Republica Moldova
într-o situație extrem de vulnerabilă, devenind un test de rezistență pentru
țara noastră. Astfel, contextul global actual, precum și cel național, reflectă
necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.
În temeiul Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgenţă
nr.41 din 24.02.2022 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul
Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile ţinându-se cont de
situaţia legată de securitatea regională şi pericolul la adresa securităţii
naţionale.
Ulterior, aceasta a fost prelungită prin Hotărârile Parlamentului nr.105
din 21.04.2022, nr.163 din 23.06.2022, nr.245 din 28.07.2002, nr.278 din
06.10.2022, având la bază Rapoartele Comisiei pentru Situaţii Excepţionale
a Republicii Moldova privind necesitatea prelungirii stării de urgenţă.
Pe perioada stării de urgență au fost instituite o serie de măsuri fiscale
și vamale, precum:
- scutirea de taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova
(vinieta), pe perioada stării de urgență a persoanelor posesoare de
autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova, care intră pe teritoriul
Republicii Moldova sau care îl tranzitează dinspre Ucraina;
- deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente donațiilor în
scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, efectuate
către autoritățile publice, instituțiile publice sau organizațiile necomerciale;
- extinderea termenului limită de prezentare a calculului și de achitare a
impozitului pe bunurile imobiliare/impozitul funciar pentru perioada fiscală
aferentă anului 2022 de către persoanele juridice și fizice înregistrate în
calitate de întreprinzător;
- introducerea unei proceduri simplificate de import a donaţiilor oferite
de către persoanele fizice aflate peste hotare;
- suspendarea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a
mijloacelor de transport înmatriculate în Ucraina şi declarate prin acţiune.
Politica fiscală și vamală, prin esența sa, reprezintă un ansamblu de
măsuri și instrumente elaborate și promovate în vederea acumulării
1
resurselor financiare la bugetul public național care sunt indispensabile
pentru satisfacerea necesităților publice, precum și constituie un mijloc
important de a aborda aceste provocări actuale și a obţine un viitor durabil.
Efectele politicii fiscale și vamale generează un impact intens, masiv și
determinant asupra domeniilor social-economice. Totodată, este important
să remarcăm faptul că politica fiscală și vamală nu poate în mod
independent să asigure soluționarea problemelor cu care se confruntă o
economie afectată de criză. Ci, mai cu seamă, reprezintă una din pârghiile
aflate la dispoziția statului de a interveni asupra proceselor social-
economice, în limita spațiului bugetar disponibil, precum și ținând cont de
contextul economic național general.
Astfel, principalele obiective propuse în proiectul de lege țintesc spre:
 identificarea instrumentelor care ar crea premise pentru creșterea
economică a Republicii Moldova;
 revizuirea mecanismelor de calculare și achitare a impozitelor și taxelor
în vederea simplificării și clarificării cadrului legislativ, precum și îmbunătății
proceselor de raportare fiscală;
 continuarea armonizării legislației naționale la prevederile acquis-
ul comunitar;
 îmbunătățirea administrării fiscale și vamale prin extinderea spectrului
de instrumente disponibile pentru intervenție, în vederea diminuării economiei
tenebre și reducerii interacțiunii dintre contribuabil și funcționarul fiscal.
Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege sunt:
(1) o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice;
(2) consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor
publice;
(3) susținerea mediului de afaceri.
Prin urmare, un obiectiv primordial al Guvernului, în condițiile actuale,
este consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală
eficientă și nu prin majorarea poverii fiscale. În viziunea Ministerului
Finanțelor, creșterea încasărilor ca urmare a eficientizării administrării
fiscale și vamale denotă o extindere a bazei fiscale prin reducerea economiei
tenebre. Astfel, pe lângă faptul că se asigură o majorare a surselor bugetare,
aceasta contribuie substanțial la dezvoltarea unui mediu concurențial loial –
o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea economică sustenabilă.
Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este
simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a
impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a
unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate
lua în considerație sau nu, în funcție de parametrii bugetari. În schimb,
punerea la punct a unui sistem de impozite și taxe just, eficient și cu
minimum de incomodități pentru sectorul privat reprezintă o obligație a
acestuia.
De asemenea, în vederea evitării ambiguităților în aplicarea
2
impozitelor și taxelor este important să fie asigurat un cadru legal fiscal și
vamal previzibil și cuprinzător.
Astfel, măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2023 au drept
scop să contribuie la soluționarea constrângerilor economice și asigurarea
dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor
economice și sociale existente.
Implementarea măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul 2023
se va realiza prin modificarea cadrului normativ în domeniul respectiv, care
este constituit din Codul fiscal, precum și legile conexe acestora.
De asemenea, proiectul de lege conține o serie de modificări aferente
Codului Vamal nr.95/2021, în vederea asigurării armonizării depline a
legislației vamale. În acest sens, se impune necesitatea efectuării unor
modificări suplimentare la Codul vamal nr.95/2021, ce ar asigura o
armonizare aprofundată cu legislația UE.
Adoptarea modificărilor propuse vor asigura o armonizare deplină a
legislației vamale și facilitarea procesului de integrare în piața comună a
Uniunii Europene. Aceasta din urmă va facilita dezvoltarea în continuare a
comerțului internațional, în special cu Uniunea Europeană, prin
simplificarea și standardizarea proceselor în domeniul vamal.
La fel, modificarea Codului Vamal nr.95/2021 reprezintă un
angajament prevăzut în Memorandumul de înțelegere dintre Republica
Moldova şi Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru
Republica Moldova semnat la Bruxelles la 22 iunie 2022 (a doua tranșă de
finanțare).
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca
scop armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Proiectul de lege are drept scop continuarea procesului de armonizare a
legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, în partea ce ține de
armonizarea accizelor la produsele din tutun și băuturile alcoolice. Procesul
este progresiv și urmează a fi finalizat în anul 2025.
Modificările Codului Vamal nr.95/2021 au drept scop asigurarea
armonizării depline a legislaţiei vamale cu legislaţia Uniunii Europene, și
anume:
1. REGULAMENTUL (UE) NR. 952/2013 AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 9 octombrie 2013 de stabilire a
Codului vamal al Uniunii (în continuare - Codul vamal al Uniunii);
2. REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2446 AL COMISIEI din
28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele
detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii (în continuare
- REGULAMENTUL UE 2015/2446);
3. REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2447
AL COMISIEI din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru
3
punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr.
952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului
vamal al Uniunii (în continuare - REGULAMENTUL UE 2015/2447);
4. REGULAMENTUL (CE) NR. 1186/2009 AL CONSILIULUI din
16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe
vamale;
5. DIRECTIVA 2007/74/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2007
privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile
importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe;
6. Directiva 2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de
stabilire a domeniului de aplicare a articolului 143 literele (b) și (c) din
Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește scutirea de la taxa pe valoarea
adăugată a anumitor importuri finale de bunuri.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Proiectul de lege prevede norme de modificare a următoarelor acte
normative:
- Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1192;
- Legea taxei de stat nr.1216/1992;
- Legea drumurilor nr.509/1995;
- Codul fiscal nr.1163/1997;
- Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale
Codului fiscal;
- Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal;
- Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător;
- Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului;
- Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale;
- Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din
Codul fiscal;
- Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de
achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală;
- Codul civil nr.1107/2002;
- Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice;
- Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale;
- Codul de executare nr.443/2004;
- Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice
și a întreprinzătorilor individuali;
- Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială;
- Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă:
- Codul Vamal nr.95/2021;
- Legea nr.256/2022 pentru modificarea unor acte normative.
Astfel, propunerile incluse în proiectul politicii fiscale și vamale pentru

4
anul 2023, care includ schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și
vamal sunt sistematizate și descrise în continuare.
Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Se propune modificarea Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi în vederea diminuării tranzacțiilor în numerar. Modificările
propuse vin să complementeze acele modificări ce au fost propuse la Codul
muncii pe partea relațiilor de muncă, țintindu-se și alte surse de numerar
existente și anume plățile îndreptate în favoarea persoanelor fizice, altele
decât salariile și plățile asimilate acestora.
Agenții economici vor putea achita în favoarea persoanelor fizice plăți
în numerar aferente veniturilor specificate la art.901 din Codul fiscal (venituri
din locațiune, arendă, superficie, dividende, royalty) și a oricăror altor
venituri impozabile conform art.18 din Codul fiscal (plăți pentru munca
efectuată, creșterea de capital, dobânzile, etc.) care se supun în mărime ce nu
depășește 10 000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100 000
de lei anual.
Totodată, se propune operarea modificărilor care ar cuprinde toate

categoriile de entități cu drept de administrare a conturilor de plăți, prestare
a serviciilor de plată și emitere de monedă electronică și anume, pe lângă
bănci și societăți de plată, se propune a fi prevăzute – societăți emitente de
monedă electronică, furnizorii de servicii poștale (licențiați conform Legii
nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată și monedă electronică).
Astfel, modificarea respectivă poartă un caracter redacțional, în contextul
în care Legea nr.1265/2000 cu privire la înregistrarea de stat a
întreprinderilor şi organizațiilor a fost abrogată.
Legea taxei de stat nr.1216/1992

Modificarea legii respective prevede introducerea unei noi taxe de stat
în cuantum de 8000 de lei pentru înregistrarea contractelor de înstrăinare a
mijloacelor de transport de către persoanele fizice care nu practică
activitatea de întreprinzător, începînd cu a 4 tranzacție pe parcursul unui an
calendaristic. Scopul acesteia constă în demotivarea practicării de către
persoanele fizice care nu sunt înregistrate într-o formă organizatorico-
juridică a activității de comerț ilicit cu mijloace de transport.
Totodată, se propune stabilirea mecanismului de constrângere pentru
cazurile în care se percepe taxa de stat de la plătitor, dar nu se transferă în
termen la buget de stat.
Legea drumurilor nr.509/1995

Se propune completarea Anexei nr.3 „Regulamentul privind condiţiile
de amplasare (desfiinţare) a obiectivelor în zona drumului public naţional
sau local de interes raional şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia” prin
5
definirea unor noi obiective, precum obiectivele de publicitate exterioară și
obiectivele comercial-economice (depozite și frigidere agricole și alte
construcții cu menire comercial-economică) care sunt amplasate deseori în
zona drumurilor publice și utilizează terenurile proprietate publică a statului
pentru amenajarea în special a drumurilor de acces către acestea.
Codul fiscal nr.1163/1997

Concretizări ce vizează noțiunea și conceptul de royalty
Se propune stabilirea regimului fiscal uniformizat al plăților efectuate
de către angajator în folosul angajaților inclusiv și în cazul celor efectuate
pentru drepturile de autor (royalty). Astfel, plățile efectuate în baza
contractului de autor pentru crearea operei audiovizuale, care stabilește
transmiterea, în schimbul unei remuneraţii echitabile de către autorii operei
către producătorul acesteia a următoarelor drepturi exclusive de valorificare
a operei audiovizuale: de reproducere, distribuire, închiriere, demonstrare
publică, interpretare publică, etc. să fie impozitate analogic plăților salariale.
Modificarea art.15 din Codul fiscal

Se propune reintroducerea mecanismului de impozitare progresivă a
veniturilor persoanelor fizice – cetățeni, prin aplicarea a două cote de
impozitare a veniturilor în cuantum de 12 % și 18%.
Astfel, proiectul prevede aplicarea impozitului pe venit în cuantum de
12% pentru venitul anual impozabil ce nu depășește 1 mil.lei și respectiv
18% pentru venitul anual impozabil ce depășește 1 mil.lei. Persoanele fizice
rezidente care obțin un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, li se
va păstra dreptul de micșorare a cuantumul venitului anual impozabil
obținut cu valoarea scutirii personale.
Impactul bugetar al măsurii propuse va constitui + 94,0 mil. lei
Totodată, se propune revizuirea conceptului de impozitare a veniturilor

persoanelor juridice aferente activității de întreprinzător și anume,
neimpozitarea veniturilor nerepartizate sub formă de dividende. Este
important de menționat că, noul concept presupune acordarea unei vacanțe
fiscale, pe o perioadă de 3 ani, de la plata impozitului pe venit din
activitatea de întreprinzător pentru întreprinderile clasificate ca întreprinderi
micro, mici sau mijlocii conform prevederilor Legii nr.179/2016 cu privire
la întreprinderile mici și mijlocii, până în momentul repartizării veniturilor
respective pentru plata dividendelor.
În acest sens, pentru întreprinderile respective, pe o perioadă de 3 ani,
se stabilește impozitul pe venit în mărime de 0% din venitul impozabil
nedistribuit sub formă de dividende. Astfel, agenții economici vor avea
dreptul la aplicarea cotei 0% la impozit pe venit în cazul nedistribuirii
dividendelor, iar la momentul repartizării dividendelor, aceștia vor fi supuși
obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit în mărime de 12% din
6
venitul îndreptat pentru plata dividendelor și respectiv va asigura reținerea
și achitarea unui impozit de 6% din cuantumul dividendelor repartizate.
Impactul bugetar al măsurii propuse va constitui ( -1 200 mil. lei)
Modificări la art.24 alin.(192) din Codul fiscal

Se propune reformularea alin.(192) în scopul permiterii la deducere a
altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului Cod, fără a se
limita prin prisma demonstrării acestora ca fiind ordinare și necesare.
Modificări la art.261 din Codul fiscal

Proiectul prevede majorarea plafonului valorii mijloacelor fixe pentru
care se calculează amortizarea în scopuri fiscale de la 6000 lei la 12 000 lei
în vederea asigurării concordanței dintre normele contabile și fiscale.
Totodată, se propune introducerea metodei de amortizare accelerată
pentru întreprinderile mari, prin acordarea acestora a dreptului la deducere
în primul an de utilizare a mijlocului fix în cuantum de până la 50% din
costul de intrare a acestuia. Pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se
va calcula prin raportarea valorii neamortizate a mijlocului fix la durata de
funcționare utilă rămasă.
De asemenea, proiectul prevede introducerea unui nou alineat, alin.
(19), în vederea asigurării clarității la calcularea amortizării în scopuri
fiscale a mijlocului fix în cazul în care la crearea acestuia a participat un alt
mijloc fix.
Se propune modificarea art.351 din Codul fiscal în vederea acordării

dreptului de utilizare a scutirii personale de către angajații din domeniul
transportului rutier de persoane în regim de taxi și angajații parcurilor
pentru tehnologii informaționale proporțional lunilor de activitate în regimul
general de impozitare.
Modificarea art.40 din Codul fiscal

Se propune excluderea necesității de determinare a creșterii sau
pierderii de capital în cazul înstrăinării autoturismelor, care au fost în
proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani, cu excepția autovehiculelor de
colecție de interes istoric sau etnografic rare de colecție.
Totodată, în vederea asigurării clarității în partea ce ține de
determinarea creșterii de capital la înstrăinarea bunurilor aflate în
devălmășie se propune introducerea unor noi prevederi la art.40 din Codul
fiscal, potrivit căreia creșterea sau pierderea de capital provenită din
vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței – proprietate
comună în devălmășie se va determină ca diferența dintre suma încasată și
baza valorică a acestor active de către unul dintre proprietari (coproprietari)
în baza acordului comun.
7
Revizuirea principiilor de impozitare a veniturilor nerezidenților
Se propune ajustarea articolelor 70 - 793 din Codul fiscal, în vederea
aducerii clarității în raport cu veniturile contribuabilului nerezident a căror
sursă este Republica Moldova.
Scopul măsurii constă în aducerea clarității aferent regimului de
impozitare a veniturilor nerezidenților, precum și eficientizarea
administrării fiscale.
Pentru nerezidenții care nu desfășoară activitate în Republica Moldova
printr-o reprezentanță permanentă, se propune specificarea expresă a
faptului că veniturile supuse reținerii la sursa de plată sunt veniturile a căror
sursă este Republica Moldova, fără a ține cont de prezența fizică a
nerezidentului în țară.
Totodată, pentru nerezidenții care desfășoară activitate în Republica
Moldova printr-o reprezentanță permanentă, se propune excluderea
dreptului de deducere a cheltuielilor administrative suportate de nerezident
aferent activității reprezentanței permanente şi înregistrate de reprezentanța
permanentă, în limita de 10% din salariu calculat al angajaților acesteia în
vederea asigurării echității fiscale în raport cu ceilalți agenți economici care
desfășoară activitate de întreprinzător. În acest sens, la determinarea
veniturilor atribuite unei reprezentanțe permanente vor fi admise spre
deducere cheltuielile legate nemijlocit de obținerea venitului reprezentanței
permanente, confirmate documentar conform prevederilor Titlului II din
Codul fiscal.
Revizuirea regimului de impozitare a veniturilor din dobânzi achitate

în folosul persoanelor fizice rezidente
Proiectul prevede modificarea cuantumului impozitului pe venit reținut
la sursa de plată din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice
rezidente de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi
emitenţii de valori mobiliare corporative prin majorarea cotei impozitului pe
venit de la 3% la 12%. Măsura urmărește unificarea cotei impozitului pe
venit pentru dobânzile achitate atât de către bănci, asociații de economii și
împrumut precum și emitenții de valori mobilare corporative pentru a
asigura un regim de impozitare just și echitabil.
Totodată, măsura propusă urmează să producă efecte din 01 iulie 2023.
Impactul bugetar al măsurii propuse va constitui + 233,5 mil. lei
Cu privire la TVA, se propun măsurile ce urmează:

Modificarea articolului 96 din Codul fiscal
Se propune ajustarea pozițiilor tarifare în vederea aducerii în
concordanță a acestora cu prevederile aferent modificării Legii nr.172/2014
privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

8
Se propune implementarea începând cu 1 ianuarie 2023 a
mecanismului de restituire a TVA acumulat în cont în contextul în care
sistemul actual creează dificultăți financiare pentru întreprinderi, dat fiind
faptul că agenții economici care nu au statut de exportator, nu au dreptul la
restituirea TVA acumulat în cont.
Astfel, noul concept va presupune restituirea TVA pentru agenții
economici înregistrați în calitate de contribuabili TVA care vor acumula
sume TVA spre deducere.
Sistemul va avea un impact pozitiv pentru întreprinderi, asigurând
majorarea vitezei de circulație a resurselor financiare, creând lichiditățile
necesare pentru activitatea economică.

Se propune completarea articolului cu prevederi care ar permite
deducerea TVA aferentă procurărilor, anterior atribuite la costuri/cheltuieli
pe parcursul anului, dacă valoarea livrărilor anuale scutite de TVA fără
drept de deducere nu depășește 5% din cifra de afaceri.
Modificări la articolul 103 din Codul fiscal

Se propune anularea scutirilor de TVA la:
- serviciile poștale, cu excepția serviciilor de distribuire a pensiilor,
subvențiilor și indemnizațiilor (impactul bugetar al măsurii va constitui +
29 mil. lei);
- scuterele cu motor electric de la poziția tarifară 871160900
(impactul bugetar al măsurii va constitui +0,7 mil. lei);
- importul și livrarea aeronavelor de la poziția tarifară 8802 40 000,
elicopterelor de la pozițiile tarifare 880211000, 880212000, locomotivelor
de la pozițiile tarifare 8601, 8602, vagoanelor automotoare pentru calea
ferată antrenate în transportul public de pasageri de la poziția tarifară 8603;
părților acestora de la pozițiile tarifare 880310000 - 880330000 și 8607
(impactul bugetar al măsurii va constitui + 12,9 mil. lei);
- serviciile de leasing operațional sau financiar ale aeronavelor de la
poziția tarifară 8802 40 000, elicopterelor de la pozițiile tarifare 880211000,
880212000, locomotivelor de la pozițiile tarifare 8601, 8602, vagoanelor
automotoarelor pentru calea ferată antrenate în transportul public de
pasageri de la poziția tarifară 8603;
- importul și livrarea deșeurilor și reziduurilor de metale feroase și
neferoase, reziduurilor industriale care conțin metale sau aliaje ale acestora
și utilizate nemijlocit în activitatea de întreprinzător în Republica Moldova,
în vederea eliminării abuzurilor și schemelor depistate în procesul
implementării măsurii existente, care urmăreau prejudicierea veniturilor
bugetului public național.
Implementarea regimului de taxare inversă a TVA aferent importului

9
de servicii
Proiectul prevede implementarea regimului de taxare inversă a TVA
aferent importului de servicii în conformitate cu pct.4.11 din Planul de
Acțiuni al Guvernului pentru perioada 2021-2022, aprobat prin HG
nr.235/2021, care are drept scop majorarea vitezei de circulație a resurselor
financiare, creând lichiditățile necesare pentru activitatea economică.
Mecanismul respectiv presupune excluderea pentru plătitorii TVA a
obligației de achitare a TVA aferent importului de servicii cu introducerea
simultană a obligației de declarare a sumelor aferente operațiunilor
respective la TVA colectat și cu atribuirea sumei respective la deduceri a
TVA.
În cazul subiecților ce nu dețin statut de plătitor a TVA, obligația
fiscală aferentă serviciilor de import se va exercita prin achitarea efectivă la
buget a impozitului și depunerea declarației.

Se propune aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru
serviciile de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea aplicării
scutirilor prevăzute la litera b) inclusiv pentru căsuțele de vacanță,
indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află acestea.

Se propune specificarea expresă a faptului că în cazul în care subiectul
anterior a fost înregistrat în calitate de plătitor al TVA, perioada deținerii
statutului de plătitor al TVA nu se ia în calcul la aprecierea pragului de
înregistrare.

Se propune excluderea obligativității emiterii facturii fiscale în cazul
refacturării cheltuielilor compensate în favoarea persoanelor fizice.
Totodată, proiectul prevede completarea alineatului (13) din articolul
respectiv, prin acordarea dreptului furnizorului să elibereze factura fiscală în
termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice ale lunii următoare celei în
care a avut loc livrarea documentată prin avizele de însoțire a mărfurilor,
pentru cazurile în care se utilizează sistemul informațional e-factura.
Modificarea va permite automatizarea proceselor de evidență a mărfurilor în
situațiile în care sunt utilizate avize de însoțire și micșorarea volumului
documentației pe hârtie.
Cu privire la accize, se propun măsurile ce urmează.

Se propune revizuirea condițiilor de acordare a facilităților la importul
mijlocului de transport, prin modificarea alineatului (14) potrivit căruia
mijlocele de transport importate cu scutire de la plata drepturilor de import
10
pentru persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor să fie reutilate în
modul corespunzător cu agregate necesare şi dotate cu mecanisme speciale
pentru adaptarea acestora corespunzător necesităților persoanelor cu
dizabilități locomotorii. Modificarea respectivă ar condiționa utilizarea
scutirii conform destinației, asigurând folosirea mijloacelor de transport
introduse pe teritoriul Republicii Moldova cu scutire de la plata drepturilor
de import, exclusiv de către persoanele cu dizabilități ale aparatului
locomotor.
Totodată, ca urmare a realizării analizei facilităților fiscale și vamale pe
parcursul anului 2022, prin prisma eficienței acestora din perspectiva
costului bugetar și a efectelor produse, se propun măsuri de optimizare a
acestora.
Astfel, pentru anul 2023 se propune anularea scutirii de acciză aferentă:
a) alcoolului etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000, destinat
utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică.
Anularea scutirii va condiționa dreptul agentului economic de trecere în
cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul
de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse
accizelor, astfel impactul bugetar estimativ ar constitui aproximativ + 100
mln. lei.
b)mărfurilor de la poziţiile tarifare 280430000 (azot) şi 280440000
(oxigen) produse pe teritoriul ţării (impactul bugetar al măsurii va
constitui + 9,7 mil.lei).
Modificări la Anexa 1 a Titlului IV din Codul fiscal

Majorarea accizei la alcool etilic
Se propune majorarea cotei accizei la alcool etilic cu 15% pentru anul
2023 conform tabelului prezentat mai jos:
Cota accizelor
Denumirea Unitatea de Cota accizei actuală Propunere Ritmul de creștere
mărfii măsură din Codul fiscal Cota accizei pentru
2023 (lei) anul 2023 (lei)
Alcool etilic Alcool absolut 120,77 138,89 +15%
Impactul bugetar al măsurii va constitui + 60,3 mil.lei
Majorarea accizelor la produsele din tutun

Conform angajamentelor prevăzute în acordul de Asociere RM-UE,
cotele accizelor în Republica Moldova urmează a fi alineate la cerințele
minime ale Directivei 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind
structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (în speță minimum de
90 de euro/1000 de țigarete) pînă în anul 2025.
Scopul măsurii:
Creșterea accizelor la produsele din tutun este determinată de următorii
11
factorii:
1. Maximizarea veniturilor bugetare;
2. Reducerea treptată a consumului;
3. Angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE (cota minimă 90
de euro în anul 2025);
4. Cotele în țările vecine, riscuri de contrabandă.
Având în vedere parametrii expuși mai sus, se propun următoarele cote
ale accizelor pentru anul 2023:
Unitat Cota accizelor
ea de 2021 2022 2023 2023
Denumirea mărfii
măsur Cotele actuale din Codul fiscal Proiect
ă
Ţigări de foi (inclusiv 1000 41% 41%, dar 41%, 41%, dar
cele cu capete tăiate) şi bucăţi/ nu mai dar nu nu mai
trabucuri, care conţin valoar puţin de mai puţin de
tutun ea în 959 lei puţin de 1198,75 lei
lei 1103 lei
Tigari cu filtru 1000 621 715 822 893,75 lei
bucăţi/ lei+13% lei+13%, lei+13% lei+13%,
valoar , dar nu , dar nu mai
ea în dar nu mai dar nu puţin de
lei mai puţin de mai 1198,75
puţin de 959 lei puţin de lei
834 lei 1103 lei
Tigari fără filtru:
ovale cu lungimea de 1000 621 715 822 893,75
pînă la 70 mm bucăţi/ lei+13% lei+13%, lei+13% lei+13%,
834 lei 1103 lei
cu muștiuc, altele 1000 621 715 822 893,75
bucăţi/ lei+13% lei+13%, lei+13% lei+13%,
834 lei 1103 lei
Alte ţigări de foi, 1000 41% 41%, dar 41%, 41%, dar
trabucuri şi ţigarete bucăţi/ nu mai dar nu nu mai
conţinând înlocuitori de valoar puţin de mai puţin de
tutun ea în 959 lei puţin de 1198,75
lei 1103 lei lei
Tutun pentru fumat, alte kilogra 157,80 165,70 174 lei 174 lei
tutunuri şi înlocuitori de m lei lei
tutun, prelucrate;
tutunuri „omogenizate”
sau „reconstituite”;
12
Unitat Cota accizelor
Denumirea mărfii ea de 2021 2022 2023 2023
măsur Cotele actuale din Codul fiscal Proiect
extracte şi esenţe de ă
tutun
Tutun tăiat fin destinat kilogra 1260 lei 1323 lei 1389 lei 1389 lei
rulării în ţigarete m
Rezerve din tutun 1000 834 lei 959 lei 1103 lei 1198,75
pentru dispozitive de bucăți lei
încălzire a tutunului
Cartuşe şi rezerve litru 1957 lei 2055 lei 2446,25 lei
pentru ţigarete
electronice; preparate
destinate utilizării în
cartuşe şi rezerve pentru
ţigarete electronice
Conform scenariului propus pentru anul 2023, mărimea accizului va

crește cu 25 % pentru:
- țigaretele cu filtru și fără filtru;
- rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului;
țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun;
- alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun.
În acest sens, mai jos se prezintă viziunea de creștere a cotei accizelor
până în anul 2025 la produsele din tutun (țigarete și rezerve din tutun pentru
dispozitive de încălzire a tutunului). Este important de menționat că aceasta
reprezintă o viziune care poate suporta modificări în contextul diferitor
factori naționali și regionali.
Viziunea pe termen lung a creșterii accizei la produsele din tutun (țigarete și

rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului)
100
96
90
80
76,8
70
60 61
50 50
40 43
36
30 31
27
20
10
0
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Acciz minim, Directiva Acciz minim Acciz viziune
Impact asupra cetățenilor:

- Creșterea prețurilor la produsele din tutun;
13
- Reducerea consumului.
Majorarea prețurilor va determina reducerea consumului de produse din
tutun cu efecte benefice asupra sănătății populației.
Modificarea respectivă va asigura creșterea suplimentară a veniturilor
pe perioada anului 2023 în mărime de aproximativ +618 mil. lei.
Revizuirea Titlului V Administrarea fiscală

Se propune implementarea conceptului ”Prețului de transfer”, prin
completarea Titlului V „Administrarea fiscală” din Codul fiscal cu un capitol
nou „Capitolul 112. Reguli speciale la determinarea prețurilor de transfer
conform principiului lungimii brațului.”
Reglementarea prețurilor de transfer prin stabilirea obligației
contribuabilului să reflecte prețul de piață al mărfurilor și serviciilor
tranzacționate în cadrul tranzacțiilor controlate cu persoane interdependente,
conform principiului lungimii brațului (Arm’s Length Principle), potrivit
căruia prețurile utilizate în tranzacțiile între persoane interdependente ar
trebui să fie egale cu cele ce s-ar fi perceput între persoane interdependente,
în circumstanțe economice similare.
Capitolul nou din Codul fiscal va reglementa noțiuni generale ce țin de
implementarea conceptului prețului de transfer, modul de întocmire și
prezentare a dosarului privind prețurile de transfer, precum și metodele de
verificare a acestora.
Scopul propunerii constă în eficientizarea pârghiilor de administrare
fiscală, prin implementarea instrumentelor analitice pentru determinarea sau
evaluarea valorii de piața a tranzacțiilor efectuate între persoane afiliate.
Modificările la articolele 280-2811din Codul fiscal

Se propune excluderea cotei maxime și cotei concrete pentru
determinarea impozitului pentru bunurile imobiliare/impozitului funciar,
acestea vor fi stabilite de către autorităţile reprezentative ale administrației
publice locale o dată la 3 ani.
Totodată, în vederea eficientizării mecanismului de administrare a
impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar, se propune că la
prezentarea calculului aferent impozitului respectiv până la 25 septembrie,
contribuabilul va ține cont de bunurile imobiliare dobândite până la 31
august inclusiv, iar pentru bunurile dobândite după 31 august a perioadei
fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la
Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de 25 martie a perioadei fiscale
următoare celei de gestiune.
Modificări la articolele 2871 și 2873 din Codul fiscal

În vederea excluderii interpretării duale şi asigurării certitudinii fiscale,
se propune completarea titlului VI1 din Codul fiscal, cu noţiunea „bunuri
imobiliare cu destinație locativă” care specifică atribuirea în scopul aplicării
14
impozitului pe avere doar a obiectelor imobiliare predestinate pentru abitație,
precum și majorarea valorii estimate a bunului imobiliar în vederea
determinării impozitului pe avere de la 1,5 milioane la 2 milioane.

Se propune modificarea modului de repartizare a taxei pentru
extragerea mineralelor utile – 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul
local de nivelul întîi și respectiv 50 % din cuantumul taxei se varsă la
bugetul local de nivelul al doilea.

Se propune revizuirea modului de calculare a taxei pentru folosirea
drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe axă
sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise. Astfel, în cazul în care
încălcarea este depistată pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta urmează a
fi constatată de către Agenția Națională Transport Auto.
Totodată, se propune abrogarea alineatului (8) din articolul respectiv în
vederea stabilirii taxei în valuta națională, deoarece în procesul de eliberare a
autorizațiilor speciale de transport prin SIA „e-Autorizație transport” se
întâmpină dificultăți, în contextul în care sunt prevăzute diferite perioade
privind valabilitatea cursului oficial al leului.
Prin urmare, reieșind din modificările respecte, Anexa nr.3 la Titlu IX
va avea următorul cuprins:
„Anexa nr.3
Taxa
pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate şi
neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă totală, sarcină
masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise
În prezent Propunerea
Nr Obiectul impunerii Taxa, euro Taxa, lei
.
crt
.
1 Eliberarea avizului preliminar şi a 5 100 lei
autorizaţiei speciale la cerere
2 Depăşirea sarcinii masice pe axe
admise:
a) până la 2 t inclusiv 0,15 pentru fiecare tonă depăşire x 3 lei pentru fiecare tonă
km depăşire x km
b) peste 2 t 0,30 pentru fiecare tonă depăşire x 6 lei pentru fiecare tonă
km depăşire x km
3 Depăşirea masei totale admise a 0,08 pentru fiecare tonă depăşire x 1,6 lei pentru fiecare tonă
autovehiculelor cu încărcătură km depăşire x km
(fără depăşirea sarcinii masice pe
axă)
4 Depăşirea dimensiunilor admise
cu respectarea condiţiilor pentru
15
sarcina masică:
a) lăţimea sau înălţimea până la 50 0,2 pentru fiecare km 4 lei pentru fiecare km
cm ori lungimea până la 100 cm
b) lăţimea sau înălţimea cu 0,3 pentru fiecare km 6 lei pentru fiecare km
51−100 cm ori lungimea cu 100–
200 cm
c) lăţimea sau înălţimea cu 0,5 pentru fiecare km 10 lei pentru fiecare km
350 cm
d) lăţimea sau înălţimea cu 0,7 pentru fiecare km 14 lei pentru fiecare km
600 cm
e) lăţimea sau înălţimea cu 0,9 pentru fiecare km 18 lei pentru fiecare km
900 cm
f) lăţimea sau înălţimea cu 1,2 pentru fiecare km 24 lei pentru fiecare km
251−300 cm ori lungimea cu
901−1200 cm
g) lăţimea sau înălţimea cu peste 1,5 pentru fiecare km 30 lei pentru fiecare km
301 cm ori lungimea cu peste
1201 cm
5 Recântărirea autovehiculului sau 7,0 pentru o operaţiune 140 lei pentru o operaţiune
măsurarea repetată a
dimensiunilor după transpunerea
încărcăturii
Modificări la Capitolul 7 din Titlul IX al Codului fiscal

Se propune completarea denumirii Capitolului cu obiective comercial-
economice în vederea includerii acestora în categoria obiectelor supuse
impunerii fiscale cu taxa pentru folosirea zonei drumului public şi/sau
zonele de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru
amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere.
În acest sens, se propune modificarea Anexei nr.6 din Titlul IX al
Codului fiscal, după cum urmează:
„Anexa nr.6

Taxa pentru folosirea zonei drumului public
şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia din afara perimetrului localităţilor
pentru amplasarea publicităţii exterioare şi taxa pentru folosirea zonei
drumului public şi/sau zonelor de protecţie ale acestuia din afara
perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor
de prestare a serviciilor rutiere și a obiectivelor comercial-economice

Nr. Obiectul impunerii Unitatea de măsură Taxa, lei
crt.
1 Examinarea şi perfectarea documentelor, coordonarea 1 proiect 90
deciziilor de proiecte şi eliberarea de prescripţii tehnice
2 Invitarea specialistului la obiect 1 proiect 108
3 Obiective de publicitate exterioară amplasate în zona 1 m2 de suprafaţă publicitară 500
drumului public şi/sau zonele de protecţie ale acestuia
din afara perimetrului localităţilor
4 Obiective de prestare a serviciilor rutiere în zona
16
drumului public şi/sau zonele de protecţie ale acestuia
din afara perimetrului localităţilor:
a) staţii de alimentare cu combustibil 1 contor de evidenţă a 900
combustibilului livrat
1 m2 suprafaţă teren* 16
b) staţii de deservire tehnică 1 post de prestare a 900
serviciilor**
c) puncte de vulcanizare 1 punct 360
d) unităţi de comerţ cu amănuntul, întreprinderi de pînă la 100 m2 1800
alimentaţie publică, structuri de primire turistică cu 1 m2 suprafaţă teren* 16
funcţii de cazare şi de servire a mesei
100 m2 şi mai mult 3600
e) tarabe (puncte comerciale) amplasate în afara 1 tarabă (punct) 180
localităţilor 1 m2 suprafaţă teren* 16
pînă la 100 m2 1800
f) obiective comercial-economice
100 m2 şi mai mult 3600
Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II

ale Codului fiscal
Începând cu 01.01.2022, veniturile obținute de persoanele fizice care
nu desfăşoară activitate de întreprinzător, din care a fost reţinut şi achitat la
buget impozitul în conformitate cu art.901 alin.(35) din Codul fiscal şi
veniturile specificate la art.20 lit.y) şi y2) din Codul fiscal sînt pasibile de
verificare, în cadrul controalelor fiscale, în cazul în care depăşesc suma de
100 de mii de lei cumulativ pe parcursul unui an fiscal.
În acest sens, modificarea propusă la art.24 alin.(36) din Legea
nr.1164/1997 are drept scop aducerea în concordanță a prevederilor
articolului respectiv cu cele din Codul fiscal.
Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal

Modificări la articolul 28 din Legea nr.1380/1997
Se propune anularea scutirii de taxa vamală la:
- mărfurile importate clasificate la poziţia tarifară 854810 (deşeuri şi
resturi de pile, de baterii de pile şi de acumulatoare electrice; pile şi baterii
de pile electrice scoase din uz şi acumulatoare electrice scoase din uz);
- aeronavele de la poziţia tarifară 880240000, elicopterele de la
poziţiile tarifare 880211000, 880212000, locomotivele de la poziţia tarifară
8601, 8602, vagoanele automotoare pentru calea ferată antrenate în
transportul public de pasageri de la poziţia tarifară 8603, părţile acestora de
la poziţiile tarifare 880310000 - 880330000 şi 8607.
17
Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător
Potrivit prevederilor Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de
întreprinzător, desfăşurarea activității de comerț (1.1) Comerţul cu
amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi
din autovehicule și (1.2) Comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor
alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-
epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor, se
permite pînă la data de 31 decembrie 2022.
Astfel, se propune extinderea termenului de desfășurare a activității de
comerț prin intermediul patentelor de la 31 decembrie 2022 – la 01 iulie
2023.
Este o măsura care vine în susținerea acestor contribuabili în contextul
creșterii prețurilor la resursele energetice, pentru ai ajuta să treacă mai ușor
prin sezonul de iarnă 2022-2023.
Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului

Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale

Se propune ca persoanele care au statut de asociat unic, comanditar,
acţionar sau manager în societate comercială cu care este încheiat contract
individual de muncă să fie asigurate obligatoriu în sistemul public de
asigurări sociale.
Totodată, proiectul prevede excluderea obligativității prezentării
Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale
de stat obligatorii pe suport de hîrtie sau utilizînd metode automatizate de
raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, precum și specificarea
expresă a faptului că persoanele fizice, care în anul de gestiune nu
calculează contribuţii de asigurări sociale nu au obligaţia prezentării dării de
seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii şi evidența nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări
sociale pentru anul respectiv.
Modificarea respectivă are drept scop aducerea în concordanţă a
prevederilor art.5 alin.(1) cu prevederile reglementate în pct.1.6 din Anexa
la Legea nr.489/1999.
Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din

Codului fiscal
Proiectul prevede modificări la Legea nr.1056/2000 în scopul aducerii
în concordanță cu modificările propuse la Codul fiscal în partea ce ține de
stabilirea cotelor de impozitare la bunurile imobiliare (terenuri), precum și
prezentarea calculului aferent impozitului pe bunurile imobiliare (impozitul
18
funciar).
Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de

achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală
Modificarea articolului 23 din Legea nr.1593/2022 este argumentată de
necesitatea eliminării discriminării și corelarea echității între persoanele
fizice ce obțin venit din activitatea pe care o desfășoară, prin perfecționarea
mecanismelor de achitare a contribuțiilor în funcție de veniturile reale, fapt
ce inclusiv va contribui la creșterea fondurilor AOAM.
Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002

Modificarea articolului 759 alineatul (1) din Codul civil se propune în
vederea acordării dreptului Serviciului Fiscal de Stat de a exercita și
valorifica drepturile obținute urmare încheierii unui contract de modificare a
termenului de stingere a obligațiilor fiscale cu debitorul, or la moment un
astfel de act juridic nu poate fi investit cu formula executorie ce ar permite
valorificarea în timp util a creanțelor datorate statului. Această prerogativă
legală este acordată la moment doar instituțiilor financiare.
Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a

bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice
Proiectul prevede modificarea Anexei la legea respectivă ce constă în
ajustarea poziției tarifare în vederea aducerii în concordanță a acesteia cu
prevederile aferent modificării Legii nr.172/2014 privind aprobarea
Nomenclaturii combinate a mărfurilor.
Legea privind finanțele publice locale nr.397/2003

În vederea alocării integrale a volumelor transferurilor pentru
infrastructura drumurilor pentru bugetele locale de nivelul întâi cu
posibilitatea cumulării acestor mijloace pentru proiecte mai mari de
infrastructură, se propune ca pentru bugetele locale de nivelul întâi
transferurile pentru infrastructura drumurilor publice locale se vor aloca ca
transferuri generale (în sumă absolută și cu titlul definitiv). Pentru
bugetele locale de nivelul al doilea păstrarea condiționalității utilizării
mijloacelor se va păstra și alocarea tot se va face și în continuare prin
transferuri cu destinație specială.
Astfel, articolul 11 din Legea nr.397/2003 se completează cu
alineatele (8) și (9) ce va reglementa alocarea transferurilor cu destinație
generală pentru bugetele locale de nivelul întâi, cu excluderea
reglementărilor pentru aceste bugete de la art.12.
Totodată, la articolul 12 se ajustează reglementarea că transferurile cu
destinație specială sunt alocate doar pentru infrastructura drumurilor de
interes raional (municipal), adică doar pentru UAT de nivelul al doilea. De
asemenea, se păstrează mecanismul de calcul proporțional numărului
19
populației a transferurilor cu destinație specială pentru bugetele
municipale Bălți și Chișinău, deoarece aceste autorități publice locale
potrivit prevederilor Legii nr.436/2006 privind administrația publică
locală, cumulează competențele APL de ambele nivele, păstrând, totuși
destinația specială sau condiționalitatea utilizării acestor transferuri strict
pentru drumurile publice locale din teritoriul administrat.
Codul de executare nr. 443/2004

Modificări la articolul 36-37 din Codul de executare
Se propune anularea avansării cheltuielilor de executare ai executorilor
judecătorești, precum și acordarea dreptului de contestare a agenților
constatatori care conform art.315 din Codul de executare, au dreptul și
obligația de a prezenta documente executorii spre executare, dar
actualmente sunt lipsiți de dreptul de contestare, acesta fiind pus doar pe
seama Serviciului Fiscal de Stat, deși omisiunile în documentele executorii
se admit de emitenții acestora.
Modificări la articolul 61 din Codul de executare

Se propune introducerea modificărilor la articolul 61 în vederea
evitării restituirii documentelor executorii creditorului – statul (Serviciul
Fiscal de Stat) pentru înlăturarea neajunsurilor și prezentarea documentelor
executorii spre executare. Emitentul documentului executoriu trebuie să
înlăture neajunsurile și respectiv acestuia urmează a-i fi restituit
documentul executoriu.
Totodată, se propune excluderea Serviciului Fiscal de Stat din raportul
juridic litigios în cazul în care documentul executoriu nu corespunde
exigențelor legale și acordarea dreptului de parte în proces agentului
constatator care admite ilegalități.
De asemenea proiectul prevede excluderea posibilității, pe cale
judiciară, de a solicita achitarea cheltuielilor de executare înafara
procedurilor de executare prevăzute de normele juridice în vigoare și
evitarea interpretării ambigue a legislației în vigoare.
Modificări la articolul 86 din Codul de executare

Scopul modificărilor constă în evitarea restituirii documentelor
executorii neexecutate sau executate parțial către Serviciul Fiscal de Stat-
creditor în procedurile de executare și a le redirecționa direct emitentului în
cazul în care nu urmează a fi modificată amenda contravențională sau
creanța nu este pasibilă de a fi încasată.
Totodată, se propune modificări aferente omiterii lacunei din legislație
cu referire la emiterea încheierilor de încasare a cheltuielilor de executare
în cazurile în care debitorul este în incapacitate de plată și alinierea Codului
de executare la cerințele CtEDO care reglementează că creditorul, inclusiv
și statul nu poate răspunde în cazul în care debitorul nu-și onorează
20
obligațiunile.
Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor

juridice și a întreprinzătorilor individuali
Se propune completarea articolului 13 alineatul (1) cu litera g), în
vederea eliminării practicilor în cazul în care persoanele cu funcție de
răspundere a întreprinderilor insolvabile înregistrează persoane juridice noi,
activând în continuare, dar eschivând-se de la onorarea creanțelor
debitorului insolvabil.
Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială

Proiectul prevede modificarea articolului 19 cu alineatul (11) în
vederea completării acestuia cu surse de informații necesare pentru
exercitarea atribuțiilor de administrare fiscală, precum și pentru a putea
reacționa prompt în eventualitatea identificării unor riscuri de neonorare a
obligațiilor fiscale.
Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă

Se propune ajustarea valorii nominale deductibile în scopuri fiscale a
unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare, în contextul în care potrivit art.4
alin.(3) din Legea nr.166/2017, valoarea nominală a unui tichet de masă,
prevăzută la alin.(1), se indexează anual, după caz, la 1 aprilie. Coeficientul
de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum
pentru anul precedent, determinată în modul stabilit de către Guvern.
Astfel, prin prisma proiectului respectiv, se propune ajustarea valorii
nominale deductibile în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi
lucrătoare de la 35 lei la 40 de lei – cota minimă și de la 55 lei la 70 de lei
cota maximă.
Codului Vamal nr.95/2021

TITLUL I DISPOZIȚII GENERALE
1. Art.1 se propune a fi completat cu un nou alineat (7) ce se referă la
superioritatea juridică a acordurilor internaționale în raport cu legislația
vamală în domeniul vamal.
2. Noțiunea de „bagaj” (art.5 pct.3) se expune în redacția prevăzută de
art.1 pct.5 din REGULAMENTUL UE 2015/2446. Prin această modificare
bagajul se referă doar la mărfurile transportate de către persoana fizică ce
traversează frontiera, nu și la expedierile prin intermediul altor persoane.
3. Noțiunea de „deșeuri și resturi” (art.5 pct.18) se expune în redacția
prevăzută de art.1 pct.41 din REGULAMENTUL UE 2015/2446.
Necesitatea includerii și regimul destinației finale rezultă din prevederile
art.323 din Codul Vamal care prevede că deșeurile și resturile care rezultă
în urma prelucrării sau transformării mărfurilor conform destinației finale
21
prevăzute, precum și pierderile cauzate de factori naturali sunt considerate
mărfuri cu destinație finală prevăzută, respectiv acestea cad sub incidența
regimului cu destinație finală.
4. Termenul de încălcare semnificativă (art.5 pct.28) se exclude
urmând a fi utilizat termenul de încălcare gravă definită conform art.39 alin.
(2) din Cod.
5. Modificările la noțiunea de „mărfuri autohtone” (art.5 pct.33) au
drept scop aducerea în deplină concordanță cu noțiunea de „mărfuri
unionale” definită conform prevederilor art.5 pct. 23 din Codul vamal al
Uniunii. Astfel, din categoria de mărfuri autohtone urmează a fi excluse
deșeuri formate în urma activităților desfășurate în zonele libere și în Portul
Internațional Liber „Giurgiulești”.
6. Noțiunea de „mărfuri fără caracter comercial” (art.5 pct.35)
urmează a fi expusă în deplină concordanță cu noțiunea prevăzută în art.1
pct.21 din REGULAMENTUL UE 2015/2446. Astfel, din prevederile ce
cad sub incidența noțiunii se exclud mărfurile care nu depășesc limitele
expres stabilite de titlul VI (de ex: 300euro/430euro valoarea bunurilor
aflate în bagajele personale ale călătorilor). Pe lângă armonizarea deplină a
noțiuni aceasta are drept scop evitarea abuzurilor utilizări limitelor
neimpozabile, și respectiv a importa mărfuri în scopuri comerciale. La fel,
această normă este în concordanță cu prevederile din titlul VI, în care drept
condiție este prevăzută existenta caracterului ocazional și nu sunt importate
în scopuri comerciale.
7. În scop de concretizare, noțiunea de ”persoană stabilită pe teritoriul
vamal„ (art.5 pct.49, în partea ce ține de persoana juridică, urmează să se
extindă și asupra persoanelor juridice care au un loc permanent de realizare
a activității economice.
8. Modificare noțiunii de ”țară de origine a mărfii” (art.5 pct.70) are
drept scop aducerea în concordanță totală cu normele expuse în legislația
UE care operează cu termenii de țară sau teritoriu.
9. Se propune excluderea propoziției a doua din articolul 12 alin.(4)
privind răspunderea solidară a brokerului vamal în cazul reprezentării
indirecte ,,Brokerul vamal răspunde solidar cu debitorul pentru datoria
vamală apărută în cazul reprezentării indirecte, precum și răspunde pentru
încălcarea legislației vamale și/sau fiscale.” deoarece aceasta este
reglementată în art.87 alin.(3).
10. Modificările la articolul 15 alin.(9) se propun a fi revizuite în
vederea aducerii în concordanță deplină cu art.8 alin.(2) din
REGULAMENTUL UE 2015/2446, și anume acordarea dreptului la replică
în termen de 24 de ore urmează să se realizeze și în cazul deciziilor aferente
rezultatelor controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus o declarație de
22
depozitare temporară, declarație de reexport (la moment doar în cazul
nedepunerii notificării sumare sau declarației vamale).
11. Expunerea într-o nouă redacție a articolul 16 alin.(1) lit.a) și b) are
drept scop aducerea în deplină concordanță cu ultimele rectificări ale art.11
alin.(1) din REGULAMENTUL UE 2015/2446. Astfel, respectarea
condiției de înregistrare și aflarea pe teritoriul vamal pentru acceptarea de
către Serviciul Vamal a unei cereri se va efectua doar dacă acest lucru se
impune de regimul pentru care este depusă cererea.
12. Scopul modificării art.17 alin.(1) este extinderea termenului maxim
pentru luarea deciziilor de la 3 la 6 luni, în cazul necesității consultării
Serviciului Vamal cu alte autorități publice, cu o altă autoritate vamală sau
cu autorități ale unui stat străin.
13. Excluderea literei i) din art.19 are drept scop acordarea dreptului la
replică în cazul când cererea solicitantului nu îndeplinește condițiile
prevăzute a art.16 (condiții pentru acceptarea cererii). Dreptul la replică
reprezintă o procedură juridică, care se acordă solicitantului unei cereri în
cazul luării unei decizii nefavorabile, de a se expune asupra motivelor pe
baza cărora urmează a fi luată decizia nefavorabilă.
14. Modificările prevăzute la art.22 alin. (2) au drept scop acordarea
dreptului nu și obligarea solicitantului de a indica modalitatea de
comunicare a deciziei.
15. Completarea art.33 alin.(12) are drept scop specificarea faptului că
deciziile ITO sau IOO prelungite își vor înceta valabilitatea odată ce au fost
atinse cantitățile pentru care s-a solicitat decizia prelungită.
16. Completarea Codului vamal cu un nou articol 341 are drept scop
transpunerea art.21 din Regulamentul UE 2015/2446 și anume posibilitatea
depunerii de către solicitant a unei cereri pentru o decizie privind IOO
folosind alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor. În
acest caz și Serviciul Vamal poate utiliza alte mijloace decât tehnicile
electronice de prelucrare a datelor pentru informarea asupra deciziei luate.
17. Art.42 se completează cu alin.(3) care prevede că în cazul în care
solicitantul de autorizație AEOC (pentru simplificări vamale) este un broker
vamal atunci condițiile de competență și calificări profesionale se consideră
a fi îndeplinite.
18. Esența modificării art.44 constă în excluderea competenței
Ministerului finanțelor de a stabili mecanismul și procedura de control al
legalității, actelor de procedură, deciziilor sau inacțiunilor biroului vamal
și/sau postului vamal și ale funcționarilor vamali, ca fiind o funcție
improprie Ministerului.
19. Modificării art.45 alin.(7) prin excluderea textului ”dacă legea nu
prevede altfel” este necesară întrucât prevederile Codului vamal nu conțin
23
norme specifice de examinare a cererilor anonime, ele nefiind examinate.
20. Expunerea art.48 într-o nouă redacție vizează specificarea faptului
neperceperii plăților în cazul controalelor sau altor acțiuni de aplicare a
legislației vamale în cadrul zonelor de control vamal permanente.
TITLUL II FACTORII PE BAZA CĂRORA SE APLICĂ DREPTURILE
DE IMPORT SAU DE EXPORT ȘI ALTE MĂSURI CU PRIVIRE LA
SCHIMBUL DE MĂRFURI
21. Modificarea prevăzută la art.57 lit.c) se referă la situațiile privind
determinarea originii nepreferențiale a mărfurilor, astfel modificarea lit.c)
are drept scop transferarea accentului de la măsuri stabilite de instituții
responsabile pentru determinarea originii către măsuri aplicate conform
legislației.
22. Expunerea într-o formulă nouă a art. 58 alin.(1) și (2) „Originea
preferențială a mărfurilor” poartă un caracter redacțional, textul acestuia
fiind expus în redacția art. 64 alin.(1) și (2) din Codul Vamal al Uniunii.
Totodată, completarea articolului cu alin.(3) are drept scop de a stabili
autoritatea competentă de eliberare a certificatelor de origine preferențială.
Similar, art. 65 alin. (3) stabilește autoritatea competentă de eliberare a
certificatelor de origine nepreferențială – Camera de Comerț și Industrie.
Menționăm că la moment, procedura de eliberare a certificatelor de origine
preferențială a mărfurilor este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 761
din 17 septembrie 2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor
de origine preferenţială a mărfurilor, care se propune a fi abrogată prin
Regulamentul de punere în aplicare a Codului Vamal.
23. Art.60 alin.(2) lit.b) ce se referă la cazurile când mărfurile sunt
considerate ca fiind obținute integral într-o singură țară sau teritoriu
urmează a fi expusă în redacția art. 44 alin.(1) lit. b) din Regulamentul UE
2015/2446, și anume adăugarea cuvântului „cultivate”.
24. Expunerea într-o nouă redacție a art.61 are drept scop completarea
articolului cu alin.(2) în vederea transpunerii art.32 din Regulamentul UE
2015/2446, ce prevede reguli specifice privind modul de determinare a
originii pentru o categorie de mărfuri.
25. Necesitatea completării Codului Vamal cu art.611 derivă din
transpunerea art.33 din Regulamentul UE 2015/2446 care reglementează
când operațiunile de transformare sau prelucrare nu sunt justificate din
punct de vedere economic în vederea atribuirii originii mărfurilor din țara
sau teritoriul respectiv, și anume:
- scopul operațiunii este evitarea achitării taxelor;
- nu corespund regulilor de prelucrare și transformare ce urmează a fi
stabilite în Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal
24
pentru categoriile de mărfuri prevăzute de Regulamentul respectiv.
26.Modificările articolului 62 alin.(2) și (3) sunt realizate în
conformitate cu art.34 din Regulamentul UE 2015/2446, care prevede
modalitatea de determinare a originii în cazul operațiunilor minime.
27.Expunerea într-o nouă redacție a art.69 alin.(4) prevedea excluderea
interdicției brokerului vamal de a obține statutul de exportator aprobat, și
introducerea normei privind informarea altor țări de către Serviciul Vamal a
adresei instituției (Serviciul Vamal) responsabile de controlul declarațiilor
de origine întocmite de exportatorii aprobați.
28.La articolul 79 alineatul (2) litera a) este corectată referința condiției
de acordare a autorizației de simplificare la determinarea valorii în vamă și
anume absența unor încălcări grave sau repetate ale legislației vamale și
fiscale, constatate conform procedurii legale, precum și absența
infracțiunilor economice legate de activitatea solicitantului, pe perioada
ultimilor 3 ani anteriori depunerii cererii.
TITLUL III DATORIE VAMALĂ ȘI GARANȚII
29. Completarea art.87 alin.(1) lit.c) are drept scop armonizarea
completă cu art. 77 din Codul Vamal al Uniunii care prevede că ”o datorie
vamală la import ia naștere în urma plasării mărfurilor neunionale supuse
taxelor la import în liberă circulație, inclusiv în temeiul regimului de
destinație finală;
30. Art.88 urmează a fi completat cu alin.(3) care are drept scop
transpunerea art.78 alin.(3) din Codul Vamal al Uniunii, și prevede
aplicarea normelor ce țin de apariția datoriei vamale și cine este debitor
(art.87 alin.(2) - (3)) în cazul reexporturilor în regim preferențial de mărfuri
în componența cărora se regăsesc mărfuri neoriginare.
31. Prevederile art.89 urmează a fi revizuite în conformitate cu art.79
din Codul Vamal al Uniunii. Astfel, completarea alin.(1) cu lit.c) are drept
scop includerea unei noi situații de nerespectare a obligației cu privire la
destinația finală a mărfurilor, ce are drept rezultat apariția unei datorii
vamale.
32. Modificarea art.98 se referă la:
- acordarea dreptului (în prezent - obligație) Serviciului Vamal să
accepte ca garanția să fie constituită de o altă persoană decât cea de la care
este solicitată (alin.(2));
- excluderea transportului mărfurilor pe calea ferată din lista
situațiilor pentru care nu se solicită nicio garanție (alin.(8)), cu stabilirea
unei norme tranzitorii ce prevede că până la 31 decembrie 2024 nu va fi
necesară garanția;
- abrogarea prevederilor referitoare la (i) restituirea garanției și (ii)
25
constituirea garanției de către persoanele fizice care sunt în tranzit având un
volum de mărfuri ce depășește norma stabilită, deoarece acestea nu se
regăsesc în legislația Uniunii Europene (abrogarea alin.(9) și (10)).
- introducerea unui prag minim al cuantumului drepturilor de import
pentru care Serviciul vamal este în drept să nu solicite garanție
(transpunerea art.89 alin.(9) din Codul Vamal al Uniunii).
33. Reglementările cu privire la Garant (art.103) se aduc în
conformitate cu prevederile art.94 din Codul Vamal al Uniunii și art.151 din
Regulamentul (UE) 2015/2447. Astfel, conform modificărilor propuse
persoana garant poate fi orice tip de persoană, nu doar juridică, așa cum este
prevăzut la moment. La fel, este prevăzută precizarea că garantul se aprobă
de Serviciul Vamal, care poate în orice moment să anuleze aprobarea. De
asemenea, garantul își poate anula în orice moment angajamentul.
34. Expunerea într-o nouă redacție a art.104 are drept scop introducerea
garanțiilor globale cu cuantum redus la 50%, 30% sau 0% din partea
cuantumului de referință, fiind în concordanță deplină cu art.84 din
REGULAMENTUL UE 2015/2446. Modificarea va reduce costurile în
legătură cu contractarea unei garanții de către agenții economici.
35. Codul vamal este completat cu un nou articol 1071 ce are drept
scop transpunerea art.85 din REGULAMENTUL UE 2015/2446, și anume
termenul de notificare a garantului în cazul regimului de tranzit privind:
- neîncheierii regimului (9 luni);
- este pasibil la achitarea creanțelor (3 ani).
În cazul omiterii termenii de notificare menționați supra, garantul este
eliberat de obligațiile sale.
36. Modificările efectuate la alin.(5) și (6) din art.109 vizează:
- precizarea faptului că Serviciul Vamal va notifica debitorul cu
privire la datoriile vamale (în cazul în care suma datoriei nu corespunde cu
cea inclusă în declarație) atunci când acesta este în măsură să determine
cuantumul acestora;
- decizia de regularizare urmează să reflecte după caz majorările de
întîrziere.
37. Modificările prevăzute la art.110 sunt efectuate pentru a transpune
în întregime art.103 din Codul Vamal al Uniunii, și anume:
- termenul de prescripție de 3 ani urmează să se refere la notificarea
datoriei vamale (nu la stabilirea acesteia);
- în cazul infracțiunilor termenul de prescripție în care urmează să
aibă loc notificarea este de 10 ani;
- suspendarea termenului în cazul unei căi de atac și comunicării
26
motivelor pentru care intenționează să notifice datoria vamală
38. Modificarea prevăzută în art.111 are caracter redacțional fiind
substituit termenul de ”Înscrierea în evidența contabilă” cu ”Înscrierea în
fișa de evidență”, precum și trecerea din competența Ministerului Finanțelor
în competența Guvernului (Regulamentul privind punerea în aplicare a
Codului vamal) a Procedurii de înscriere în fișa de evidență.
39. Modificarea efectuată la art.112 prevede aducerea în concordanță a
termenului de înscrierea în fișa de evidență, și anume 14 zile de la data
acordării liberului de vamă sau determinării drepturilor de import în
conformitate cu art.105 din Codul Vamal al Uniunii.
40. Modificarea art.113 constă în următoarele:
- extinderea de la 7 la 10 zile a termenului de achitare a drepturilor de
import cu constituirea unei garanții din momentul acordării liberului de
vamă; în cazul AEO – 30 de zile;
- instituirea dreptului Serviciului Vamal de a modifica termenul de
plată a datoriei vamale prin încheierea contractelor de eșalonare/amânare a
plății datoriei vamale, similar normelor din Codul vamal al Uniunii.
41. Completarea art.116 se efectuează în conformitate cu art.91 din
REGULAMENTUL UE 2015/2446 și reglementează termenul suspendării
plății în cazul datoriilor vamale care au apărut prin nerespectare și există
mai mulți debitori (1 an, prelungit din motive justificative);
42. Expunerea într-o nouă redacție a articolului 118 are drept scop
concretizarea modului de încasare a datoriilor restante (executarea silită)
precum și a modului în care se calculează și aplică majorarea de întârziere,
în conformitate cu art.114 din Codul Vamal al Uniunii.
43. Modificarea art.119 are un caracter de precizare a momentului de
când curge termenul de 30 de zile pentru rambursarea cuantumului
drepturilor de import și export, și anume din data intrării în vigoare a
deciziei de regularizare.
44. La art.122 are loc substituirea Serviciului vamal cu autorități
competente a căror eroare duce la rambursarea sau remiterea drepturilor de
import sau export. Astfel, eroarea poate fi realizată de mai mult autorități și
nu doar de Serviciul Vamal.
45. Modificarea art.124 vizează:
- termenul de depunere a unei cereri de remitere sau rambursare în
cazul invalidării declarației (30 de zile în cazul invalidării declarației
vamale la export, reexport sau perfecționare pasivă; 90 de zile alte situații);
- precizarea că în cazul erorii comise de o autoritate competentă,
Serviciul Vamal aprobă decizia de rambursare sau de remitere.
27
46. Modificările de la art.125 prevede introducerea cazurilor
suplimentare de stingere a unei datorii vamale, și anume:
- în cazul persoanei fizice: a decedat, este declarat mort, este declarat
dispărut fără urmă, este supus măsurii de ocrotire judiciare (ocrotire
provizorie, curatelă sau tutelă).”;
- în cazul persoanei juridice în urma încetării activității lui prin
lichidare, inclusiv pe cale judiciară, sau prin reorganizare.
47. La articolul 128 se completează cu posibilitatea executării silite
de către Serviciul Vamal prin încasarea mijloacelor bănești și de pe
conturile bancare a garantului (actualmente doar a debitorului).
48. Codul Vamal se completează cu 2 articole noi art.1311 și art.1312
care prevede procedura prin care Serviciul Vamal cere garantului să
îndeplinească obligațiile debitorului, în cazul în care acesta din urmă nu
dispune de mijloace bănești, precum și procedura de încasarea mijloacelor
financiare din conturile bancare ale garantului în cazul în care acesta din
urmă nu îndeplinește cerințele prevăzute în cerere sau își îndeplinește doar
parțial obligațiile.
TITLUL IV MĂRFURI INTRODUSE PE TERITORIUL VAMAL
49. Articolul 140 se completează cu un nou alineat (31) pentru a
transpune art.127 alin.(6) din Codul vamal al Uniunii care prevede că în
cazuri specifice în care informația din notificarea sumară nu este obținută de
transportator, importator, destinatar, alte persoane care dețin aceste
informații pot fi obligate să le furnizeze. De menționat că notificarea sumară
de intrare conține datele necesare pentru analiza de risc în scopul securității
și al siguranței.
50. Prohibițiile prevăzute în noul articol 1411 sunt transferate din
normele articolului 159, întrucât acestea nu se referă la Titlul V Capitolul I
”Statutul mărfurilor”, ci la Titlul IV Capitolul II Secțiunea I ”Intrarea
mărfurilor pe teritoriul vamal”.
51. Modificarea de la art.142 se efectuează în vederea corespunderii
normei cu art.134 alin.(1) din Codul Vamal al Uniunii. Astfel,
supravegherea vamală urmează să se realizează nu doar în cazul în care
mărfurile au fost plasate sub regim special.
52. Reformularea art.143 alin.(4) și art.145 alin.(6) are drept scop
precizarea faptului că mărfurile transportate în interiorul zonelor de
frontieră sau prin conducte și cabluri și transporturile de importanță
economică neglijabilă, precum scrisorile, cărțile poștale, imprimatele sau
echivalentul electronic al acestora ținut pe alte suporturi sau mărfurile
transportate de către călători, le pot fi aplicate norme speciale altele decât
celorlalte mărfuri în cazul transportului la locul desemnat sau prezentării
mărfurilor în vamă. Pentru celelalte mărfuri transportul se realizează
28
conform alin.(1) art.143 pe traseul specificat și conform instrucțiunilor
eventual precizate de Serviciul Vamal, iar prezentarea în vamă se
efectuează conform alin.(1) art.145 imediat după sosirea lor la postul vamal
desemnat sau în orice alt loc desemnat sau aprobat de Serviciul Vamal.
53. Modificarea art.148 are drept scop excluderea obligativității
furnizării garanției vamale pentru mărfurile străine depozitate temporar.
TITLUL V DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND STATUTUL VAMAL,
PLASAREA MĂRFURILOR SUB UN REGIM VAMAL, VERIFICAREA,
ACORDAREA LIBERULUI DE VAMĂ ȘI DISPUNEREA DE MĂRFURI
54. Codul vamal este completat cu art.1551 care prevede că statutul
vamal al mărfurilor autohtone se dovedește prin mijloace bazate pe
utilizarea tehnicilor electronice de prelucrare a datelor prevăzute în
Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal
55. Articolul 158 se completează cu lit.d) în vederea transpunerii
art.154 lit.c) din Codul Vamal al Uniunii, și anume pierderea statutului
vamal de mărfuri autohtone în cazul în care acestea au fost plasate sub
regimul de destinație finală și fie sunt ulterior abandonate statului, fie sunt
distruse și rămân deșeuri.
56. Modificarea articolului 160 alin.(1) și (2) are drept scop
transpunerea întocmai a art.158 alin.(1) și (2) a Codului Vamal al Uniunii.
Astfel, toate mărfurile destinate plasării sub un anumit regim vamal, cu
excepția regimului de zonă liberă, fac obiectul unei declarații vamale
corespunzătoare regimului respectiv (actualmente plasarea mărfurilor
autohtone sub regimul de zonă liberă sau de antrepozit vamal se efectuează
fără depunerea declarației vamale). La fel alin.(2) vine să precizeze faptul
că la general declarația vamală se depune folosind tehnici de prelucrare
electronică a datelor, și doar în anumite cazuri specifice prevăzute în Cod
sau în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, poate fi depusă
în scris, verbal sau prin orice altă acțiune.
57. Expunerea într-o nouă redacție a articolului 167 are drept scop
transpunerea art.146 din REGULAMENTUL UE 2015/2446, care prevede
termenii de depunere a unei declarații suplimentare, și anume:
- 10 zile de la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri în cazul
înscrierea în evidențe cuantumul drepturilor de import sau de export
conform art.112 alin.(1) - în termen de.
- în cazul în care o înscriere în evidențe are loc în conformitate cu art.
112 alin. (2) sau când nu apare nicio datorie vamală și declarația
suplimentară are caracter periodic sau recapitulativ, perioada acoperită de
declarația suplimentară nu depășește o lună calendaristică.
- termenul-limită pentru depunerea declarației suplimentare cu caracter
periodic sau recapitulativ este de 10 zile de la data la care expiră perioada de
timp acoperită de declarația suplimentară.
29
- în cazul în care nu apare nicio datorie vamală, termenul-limită de
depunere a declarației nu poate depăși 30 de zile de la data acordării
liberului de vamă pentru mărfuri.
- Serviciul Vamal va acorda, în circumstanțe temeinic justificate, un
termen mai mare dar care nu poate depăși 120 de zile de la data acordării
liberului de vamă pentru mărfuri. Cu toate acestea, în circumstanțe
excepționale justificate în mod corespunzător legate de valoarea în vamă a
mărfurilor, acest termen poate fi prelungit, dar nu poate depăși doi ani de la
data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.”.
58. Modificările la art.169 au drept scop aducerea în concordanță cu
art.170 alin.(3) lit.a) din Codul vamal al Uniunii și anume stabilirea
declaranților ce nu au obligația de a fi stabiliți pe teritoriul vamal, și anume:
- persoanele care depun o declarație vamală pentru tranzit sau pentru
admitere temporară (actualmente pentru admiterea temporară doar
călătorii);
- persoane care depun ocazional o declarație vamală, inclusiv pentru
destinație finală sau perfecționare activă, cu condiția ca Serviciul Vamal să
considere acest lucru justificat; (adăugarea precizării inclusiv pentru
destinație finală sau perfecționare activă).
59. Articolul 172 este completat cu un nou alineat (3) potrivit căruia
organul vamal este în drept să modifice declarația vamală, din oficiu și cu
înștiințarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data depunerii
acesteia, dacă modificarea respectivă nu generează obligații vamale.
60. Completarea art.174 cu alin.(3) are drept scop transpunerea art.248
alin.(3) din REGULAMENTUL UE 2015/2446, care prevede că în cazul în
care postul vamal de export este informat, în conformitate cu Regulamentul
de punere în aplicare a Codului vamal, că mărfurile nu au părăsit teritoriul
vamal, acesta invalidează imediat declarația în cauză și, după caz, va
invalida imediat certificarea relevantă de ieșire a mărfurilor.
61. Modificarea art.179 alin.(2) lit.b) și completarea cu alin.(5) se
realizează pentru a transpune art.150 alin.(2) și alin.(4) din
REGULAMENTUL UE 2015/2446, referindu-se la condițiile de acordare a
autorizației de depunere a unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în
evidențele declarantului.
TITLUL VI PUNEREA ÎN LIBERĂ CIRCULAȚIE ȘI SCUTIREA DE
DREPTURI DE IMPORT
62. Modificarea la art.215 alin.(1) are drept scop acordarea dreptului
Serviciului Vamal de a prelungi, în cazul unor motive speciale, termenul de
2 ani de la data dobândirii dreptului la moștenire pentru punerea în liberă
circulație a bunurilor personale moștenite cu scutirea de drepturi de import.
63. Modificarea prevăzută la articolul 219 vizează scutirea de taxa
vamală (actualmente drepturi de import) a loturilor de marfă care sunt
30
expediate direct dintr-o țară străină unui destinatar în Republica Moldova și
conțin bunuri a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 de euro/lot marfă,
ceea ce corespunde cu art. 23 REGULAMENTULUI (CE) NR. 1186/2009
AL CONSILIULUI din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim
comunitar de scutiri de taxe vamale. Bunurile respective vor fi scutite de
TVA conform prevederilor Codului fiscal. Este de menționat că conform
directivelor UE, acestea nu sunt scutite de TVA.
64. Completarea art.220 cu lit.d) prevede că scutirea loturilor de marfă
care sunt expediate direct dintr-o țară străină unui destinatar în Republica
Moldova și conțin bunuri a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 de
euro/lot marfă nu se va aplica în cazul în care acestea nu poartă caracter
ocazional.
65. Completarea art.225 cu alin.(3) are drept scop scutirea de drepturi
de import a următoarelor categorii de bunuri aflate în bagajele personale ale
călătorilor:
a) hainele şi încălţămintea personală, obiectele de parfumerie,
cosmetică, igienă şi medicamente, precum şi produse alimentare de
necesitate personală, cu excepția celor prevăzute la art.198 pct.1) lit. a) și
lit. b);
b) o mașină de prelucrare automată a datelor (poziția tarifară 8471), 2
unități de telefoane pentru rețeaua de telefonie mobilă și pentru alte rețele
fără fir (poziția tarifară 8517 12 000), 1 unitate din grupa: instrumente și
aparate optice, fotografice, cinematografice (categoria 90), 1 unitate ceas de
toate tipurile (categoria 91), obiecte din piele: articole de voiaj, genți și alte
produse similare (categoria 42).”.
66. Valoarea în vamă menționată la art.204 alin.(2), art.212 alin.(2)
art.239 alin.(2) art.240 alin.(2) și (3), art.265 alin.(1) urmează să fie
determinată la data schimbării destinației (actualmente momentul
introducerii bunurilor).
67. Titlul VI ”Punerea în liberă circulație și scutirea de drepturi de
import”, Capitolul II ”Scutirea de drepturi de import” se completează cu
Secțiunile 27-29 cu următoarele scutiri (conform REGULAMENTULUI
(CE) NR. 1186/2009 AL CONSILIULUI din 16 noiembrie 2009 de
instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale):
I. Mărfuri pentru filantropie (caritate):
A. În scopuri generale
B. În folosul persoanelor cu handicap
1. Bunuri pentru uzul persoanelor nevăzătoare (scutirea doar de taxa
vamală)
2. Bunuri pentru uzul altor persoane cu handicap (scutirea doar de taxa
vamală)
C. În beneficiul victimelor dezastrelor
31
II. Mijloace de producție și alte echipamente importate cu ocazia unui
transfer de activități dintr-o țară străină pe teritoriul vamal (scutirea doar de
taxa vamală)
III. Materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar și
articolele de completare importate care se utilizează la fabricarea în
exclusivitate a mărfurilor destinate exportului (prevedere națională)
TITLUL VII REGIMURI SPECIALE
68. Modificarea art.279 alin.(1) lit.a) are drept scop precizarea că
pentru regimul de destinație finală (regim special) urmează a fi solicitată
autorizație de la Serviciul Vamal.
69. Prin modificarea art.288 se extinde termenul de circulație a
mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal de la 24 ore la 8 zile. La fel este
introdusă prevederea conform căruia în cazul în care mărfurile circulă în
cadrul antrepozitului vamal de la spațiile de depozitare la biroul vamal de
ieșire, înregistrările în evidențe trebuie să ofere informații despre ieșirea
mărfurilor în termen de 30 de zile de la scoaterea mărfurilor din antrepozitul
vamal. La cererea titularului regimului, biroul vamal poate prelungi acest
termen cu cel mult 5 zile.
70. Modificarea art.290 are drept scop expunerea acestuia în
conformitate cu art.223 alin.(1) și alin.(2) din Codul vamal al Uniunii,
conform căruia mărfurile echivalente sunt mărfuri autohtone depozitate,
utilizate sau prelucrate în locul mărfurilor plasate sub un regim special
(actualmente alin.(1) face referire doar la perfecționarea activă, ori acestea
pot fi utilizate în alte regimuri speciale, precum antrepozitare vamală, zone
libere, destinație finală și prelucrare, sau admitere temporară în anumite
cazuri).
71. Modificarea alin.(1) din art.291 are drept scop transpunerea
art.226 alin. (1) din Codul vamal al Uniunii, care prevede interzicerea
aplicării altor tipuri de taxe de rând cu cele vamale la efectuarea regimului
de tranzit extern.
72. Modificarea la art.303 alin.(1) are drept scop acordarea dreptului
biroului vamal, în cazul în care există o necesitate economică și
supravegherea vamală nu este afectată, să autorizeze , într-un antrepozit
vamal, prelucrarea mărfurilor plasate sub regimul de destinație finală
(actualmente doar perfecționarea activă), ceea ce corespunde cu art.241 alin.
(1) din Codul vamal al Uniunii.
73. Completarea art.311 alin.(1) vizează introducerea determinării
punctelor de acces și ieșire la crearea zonelor libere, ceea ce corespunde cu
art.243 alin.(1) din Codul vamal al Uniunii.
74. Prevederile art.318 alin.(2) este ajustat la normele expuse în
art.250 din Codul vamal al Uniunii, care prevede una din condițiile utilizării
32
regimului de admitere temporară ca titularul regimului să fie stabilit în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, cu excepția cazurilor care vor fi
prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.
75. Art.323 se completează cu alin.(21) care prevede termenul
maxim (3 ani) de supraveghere vamală a mărfurilor plasate în destinație
finală în situația în care mărfurile se pretează la utilizări repetate.
76. Codul vamal se completează cu un nou articol 3301 care
reglementează aplicarea scutirii totale de drepturi de import în cazul
produselor transformate rezultate din mărfuri plasate sub regimul de
perfecționare pasivă în cazul în care acestea au fost reparate sau modificate
într-o țară sau pe un teritoriu cu care Republica Moldova a încheiat un acord
internațional care prevede acordarea unei astfel de scutiri. De menționat că
aceasta transpune art.260 din Codul vamal al Uniunii.
TITLUL VIII MĂRFURI SCOASE DE PE TERITORIUL VAMAL
77. Modificarea art.334 are drept scop stabilirea că mărfurile scoase
de pe teritoriul vamal după ce au fost plasate sub regimul de destinație
finală nu cad sub incidența regimului de export, similar prevederilor art.269
alin.(2) lit.b) din Codul vamal al Uniunii.
78. Articolul 336 se completează cu un nou alineat (3) potrivit căruia
obligația depunerii unei declarații sumare de ieșire pentru mărfurile scoase
de pe teritoriul vamal poate fi anulată dacă declarația vamală sau declarația
de reexport ce conține cel puțin datele necesare pentru notificarea sumară de
ieșire se depune în mod corespunzător.
TITLUL IX FORME SPECIFICE ALE CONTROLULUI VAMAL
79. Articolul 343 se completează cu noi forme de control vamal și
anume: controlul radiologic și controlul neintruziv.
80. Modificarea art.350 are drept scop completarea locurilor în care
se efectuează controlul vamal de către echipele mobile și anume bordul
navelor și aeronavelor, inclusiv în porturi și aeroporturi, precum și
delegarea Guvernului privind organizarea și desfășurarea activității
echipelor mobile.
Totodată, se propune completarea cu un articol nou care stabilește
sarcinile de bază ale echipelor mobile.
81. Modificările la art.353 vizează reglementarea procedurii de
comunicare persoanei supuse controlului a Ordinului de control. Astfel,
comunicarea la adresa electronică indicată a persoanei controlate și
recepționarea ordinului de control în format electronic, semnat cu semnătură
electronică avansată calificată, se consideră comunicare la sediul acesteia.
La fel, se prelungește de la 7 la 14 zile întocmirea actului de audit
postvămuire de la data aducerii la cunoștință a procesului-verbal de
33
examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire.
82. Modificarea art.355 are drept scop prelungirea de la 10 zile la 20
de zile a termenului de prezentare a dezacordului aferent rezultatelor
controlului ulterior.
83. Modificarea art.365 vizează reducerea termenului de la 3 la 1 an
de distrugere de către titularul de drepturi a mărfurilor care aduc atingere
unui drept de proprietate intelectuală.
84. Prin modificările la art.372 a fost majorat, de la 5 la 8 numărul
unităților de bijuterii din metale și pietre prețioase ce pot fi introduse/scoase
de pe teritoriul vamal de către călători.
TITLUL X CONTRAVENȚIILE VAMALE ȘI RĂSPUNDEREA PENTRU
SĂVÂRȘIREA ACESTORA
85. La art.384 alin.(1) a fost modificată baza de calcul a amenzii
pentru depunerea declarației vamale sau a documentelor de însoțire a
mărfurilor cu date eronate despre cantitatea sau greutatea mărfurilor
transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau parțială de
drepturi de import, din ”suma diminuată (nedeclarată) a drepturilor de
import” în ”valoarea în vamă a mărfii nedeclarate”.
86. Codul Vamal este completat cu o nouă sancțiune ce se referă la
prezentarea către Serviciul Vamal a documentelor care conțin date eronate,
în vederea obținerii unei autorizații de acordare a statutului de AEO,
mărimea căreia va varia între la 5000 la 25000 de lei în dependență de
circumstanțele cazului.
87. La art.386 se propune modificarea textului ,,100000 la 300000 de
lei” cu textul ,,40 la 100% din valoarea în vamă a mărfurilor respective”
deoarece, datele statistice reflectă cazuri de rețineri a mărfurilor care aduc
atingere drepturilor de proprietate intelectuală în cantități neînsemnate (câte
5 - 10 unități), iar aplicarea amenzilor de 100000 - 300000 mii lei ar veni în
contradicție cu principiul individualizării răspunderii contravenționale, or,
agentul constatator la aplicarea sancțiunii este obligat să țină cont de gradul
prejudiciabil al contravenției, care în redacția actuală depășește cu mult
mărimea prejudiciului cauzat titularului de drept, atunci când se reține o
cantitate mică de marfă.
88. Se propune completarea Codului cu un nou capitol ce prevede
reglementarea procedurii de comercializare de către Serviciul Vamal a
bunurilor confiscate, sechestrate și abandonate în favoarea statului,
procedură realizată la moment de către Serviciul Fiscal de Stat. Conform
măsurii propuse comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul
Vamal se va efectua prin negocieri directe cu contravenientul, în termen de
15 zile, calculate din momentul aducerii la cunoștința contravenientului a
deciziei privind confiscarea acestora. Comercializarea mărfurilor
34
sechestrate de către Serviciul Vamal și a celor abandonate în favoarea
statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale, se va efectua la
licitații. Este important de menționat că conceptul presupune că mijloacele
bănești obținute în urma comercializării, se vor aloca Serviciului Vamal, în
cuantum de 10% din acea sumă. Scopul măsurii respective constă în
eficientizarea instrumentelor de administrare vamală.
Legea nr.256/2022 pentru modificarea unor acte normative
5. Fundamentarea economico-financiară
Se preconizează că urmare a implementării măsurilor propuse, acestea vor
avea un impact neutru, suma încasărilor bugetare suplimentare fiind
aproximativ egală cu suma diminuărilor. Totodată, prin măsurile ce sporesc
accesul la lichidități a întreprinderilor, se preconizează o creștere a activităților
economice, iar efectele acestor măsuri să vor resimți și în anii viitori.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Prezentul proiect este elaborat în conformitate cu legislația în vigoare.
Întru implementarea definitivă a unor propuneri enunțate supra va fi
ajustat/elaborat cadrul normativ secundar.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparența în
procesul decizional, anunțul privind inițierea procesului de elaborare a
proiectului este plasat pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor, la
compartimentul Transparența decizională/Consultări publice și va asigura
avizarea acestuia de către instituțiile interesate. În conformitate cu prevederile
Regulamentului Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018,
prezentul proiect urmează a fi avizat de către Ministerul Justiției, Ministerul
Economiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Sănătății, Ministerul
Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul
Culturii, Ministerul Mediului, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor
Externe și Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia
Națională a Pieței Financiare, Banca Națională a Moldovei și cu alte părți
interesate.
8. Constatările expertizei anticorupţie
Proiectul de lege urmează a fi remis pentru expertiză anticorupție după
recepționarea obiecțiilor și propunerilor de la părțile interesate.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
Informaţia privind rezultatele expertizei de compatibilitate va fi inclusă în
35
sinteza obiecţiilor şi propunerilor/recomandărilor la proiect de lege.
10. Constatările expertizei juridice
Informaţia privind rezultatele expertizei juridice va fi inclusă în sinteza
obiecţiilor şi propunerilor/recomandărilor la proiect de lege.
MINISTRU Dumitru BUDIANSCHI
36

Nota Informativă

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nota Informativă

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notă informativă

la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanților la elaborarea

Astfel, propunerile incluse în proiectul politicii fiscale și vamale pentru

Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi

Totodată, se propune operarea modificărilor care ar cuprinde toate

Legea taxei de stat nr.1216/1992

Legea drumurilor nr.509/1995

Codul fiscal nr.1163/1997

Modificarea art.15 din Codul fiscal

Totodată, se propune revizuirea conceptului de impozitare a veniturilor

Modificări la art.24 alin.(192) din Codul fiscal

Modificări la art.261 din Codul fiscal

Se propune modificarea art.351 din Codul fiscal în vederea acordării

Modificarea art.40 din Codul fiscal

Revizuirea regimului de impozitare a veniturilor din dobânzi achitate

Cu privire la TVA, se propun măsurile ce urmează:

Modificarea articolului 101 din Codul fiscal

Modificarea articolului 102 din Codul fiscal

Modificări la articolul 103 din Codul fiscal

Implementarea regimului de taxare inversă a TVA aferent importului

Modificarea articolului 104 din Codul fiscal

Modificarea articolului 112 din Codul fiscal

Modificarea articolului 1171 din Codul fiscal

Cu privire la accize, se propun măsurile ce urmează.

Modificări la Anexa 1 a Titlului IV din Codul fiscal

Impactul bugetar al măsurii va constitui + 60,3 mil.lei

Majorarea accizelor la produsele din tutun

Conform scenariului propus pentru anul 2023, mărimea accizului va

Viziunea pe termen lung a creșterii accizei la produsele din tutun (țigarete și

Acciz minim, Directiva Acciz minim Acciz viziune

Impact asupra cetățenilor:

Revizuirea Titlului V Administrarea fiscală

Modificările la articolele 280-2811din Codul fiscal

Modificări la articolele 2871 și 2873 din Codul fiscal

Modificări la articolul 301 din Codul fiscal

Modificări la articolul 352 din Codul fiscal

Modificări la Capitolul 7 din Titlul IX al Codului fiscal

Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II

Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal

Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului

Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale

Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din

Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de

Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002

Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a

Legea privind finanțele publice locale nr.397/2003

Codul de executare nr. 443/2004

Modificări la articolul 61 din Codul de executare

Modificări la articolul 86 din Codul de executare

Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor

Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială

Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă

Codului Vamal nr.95/2021

MINISTRU Dumitru BUDIANSCHI

S-ar putea să vă placă și