it
Biroului permanent
al Parlamentului Republicii Moldova
in conformitate cu prevederile art. 73 din Constitutia Republicii Moldova
si art. 47 din Regulamentul Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797/1996, se
inainteaza cu titlu de inifiativa legislativa, proiectul de lege pentru modificarea
unor acte normative (implementarea unor considerente continute in Hotararea
Curfii Constitufionale nr.10/2023 privind controlul constitufionalitafii Partidului
Politic ,,Sor”)
‘SECRETARIATUL PARLAMENTULUL
REPUBLICIT vA,
‘Anext: Proiectul de lege
Nota informativa
Laue Diptos/e— S
bpntletae” ints BO vcs in Parlamentul Republicii Moldoya
et ye ge
Fae o
Srachonec Euyei
Bake D.
Q) #1
Victoria
7 D
g , arin CR Papen lament.
bn 8G Be Dg hia gl poi
loro Te Cssat fyof, Banta, er _
oe Mech
AKatarinc, Gergen 2 Ly
wn Meas 4project
LEGE
pentru modificarea unor acte normative
(implementarea unor considerente conginute in Hotdérarea Curtii Constitutionale
nr.10/2023 privind controlul constitutionalitefii Partidului Politic ,Sor”)
Parlamentul adopt prezenta lege organicd.
Art.I. — Alineatul (2) din articolul 16 al Codului electoral al Republicii
Moldova nr.325/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 426-
427, art. 770), se completeaz4 cu litera e) cu urmatorul cuprins:
ve) pe o perioada de 3 ani de la data pronunfirii hotararii Curtii
Constitutionale privind declararea neconstitutionalit&tii unui partid politic,
persoanele care la acel moment erau membri ai organului executiv al partidului
politic declarat neconstitutional, persoanele care ocupau functii elective sau
care erau pe listele de candidati supleanti din partea partidului politic declarat
neconstitutional.”.
Art. II. — Legea nr. 294/2017 privind partidele politice (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2008, nr. 42-44, art. 119) se modific’ dup& cum
urmeaza:
1. Articolul (4) se completeaz cu alineatul (5) cu urmétorul cuprins:
»(5) Atributele partidelor Politice declarate neconstitutionale prin hotarare
a Curtii Constitutionale nu pot fi utilizate de c&tre alte partide politice, blocuri
electorale si alti concurenti electorali. fn cazul fn care se constat& utilizarea unor
asemenea atribute, acesta constituie temei pentru refuzul inregistrarii
partidului politic de citre Agentia Servicii Publice in conformitate cu art. 8 alin.
(3) sau, dupa caz, pentru refuzul inregistrarii de c&tre Comisia electoralé
centrala a blocului, electoral sau a altui concurent electoral in conformitate cu
prevederile art. 64 i 68 din Codul electoral.”.
2, Articolul 22:
laalineatul (2), litera e) se abrog’;
alineatul (3) va avea urmitorul cuprins:
(3) Hotirarea definitiva a instantei judecatoresti cu privire la dizolvarea
partidului politic si Hot&rarea Curtii Constitutionale prin care se declari
neconstitutional un partid politic se remit Ministerului Justitiei.”;
se completeaza cu alineatul (3*) cu urmitorul cuprins:»(3*) in cazul dizolvarii partidului politic prin hot&rare judecitoreasc4,
ministerul va solicita Agentiei Servicii Publice si noteze in Registrul de stat al
persoanelor juridice initierea procedurii de lichidare a acestuia. in cazul
declararii neconstitutionalitatii unui partid politic, odaté cu receptionarea
Hotararii Curtii Constitutionale, ministerul va solicita Agentiei Servicii Publice
si noteze in Registrul de stat al persoanelor juridice faptul declararii
neconstitutionalitatii partidului politic respectiv. Subsecvent, urmare a crearii
comisiei de lichidare a partidului politic declarat neconstitutional, aceasta va
solicita Agentiei Servicii Publice s& noteze in Registrul de stat al persoanelor
juridice initietea procedurii de lichidare a partidului.”;
la alineatul (4), cuvantul ,dizolvarea” se substituie cu cuvantul
vlichidarea”, iar dupa cuvintele ,hotararii definitive a judecitoriei” se
completeazi cu cuvintele , sau a Hot&rarii Curtii Consitutionale privind
declararea neconstitutionalit&tii unui partid politic”.
3. Articolul 23:
la alineatul (3), textul ,,gi d)” se exclude;
se completeaza cu alineatul (3%) cu urmatorul cuprins:
»(3') Daca lichidarea partidului politic se efectueaza potrivit art. 22 alin. (1)
lit. d), din cadrul comisiei de lichidare constituite potrivit art. 22 alin. (4)
Ministerul Justitiei desemneaz% unul sau mai mulfi membri care vor exercita
atributiile de lichidatori. Repartizarea atributiilor intre lichidatori se decide in
cadrul. comisiei de lichidare. Membrii desemnati lichidatori solicité Agentiei
Servicii Publice s& noteze in Registrul de stat al persoanelor juridice initierea
procedurii de lichidare a partidului.”;
se completeaza cu alineatul (5!) cu urmatorul cuprins:
»(5') fn cazul partidelor politice declarate neconstitutionale, prevederile
art. 230 alin. (5) din Codul civil nu se aplic’. Daca din inventar rezult{ un
excedent al pasivelor fata de active, lichidatorul va continua procedura de
lichidare fara a intenta procesul de insolvabilitate a partidului politic declarat
neconstitutional.”.
Art.IIL. — (1) Prezenta lege intra in vigoare la data publicrii in Monitorul
Oficial al Republicii Moldova.
(2) Comisia Electorala Centrala, in termen de 30 zile de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, va ajusta actele normative necesare pentru organizarea
gi desfigurarea alegerilor.
PRESEDINTELE PARLAMENTULUINOTA INFORMATIVA
La proiectul de lege privind modificarea unor acte normative
(implementarea unor considerente continute in Hotdirarea Curtii Constitutionale
nr.10/2023 privind controlul constitugionalitaii Partidului Politic ,Sor”)
Denumirea autorului si a participantilor la elaborarea proiectului
Proiectul de lege este elaborat de citre un grup de deputati in Parlamentul
Republicii Moldova, in conditiile articolului 73 din Constitutie si articolului 47 din
Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.747/1996.
Conditiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ si
finalitatile urmarite
Prezentul project de lege a fost eliberat cu scopul primar de a ajusta cadrul
notmatiy intern referitor la dizolvarea/lichidarea partidelor politice urmare a
declararii. neconstitutionalitatii acestora de c&tre Curtea, Constitutionala, in
contextul tn care recent fnalta Curte a emis Hotdrdrea nr. 10/2023 privind
control constitufionalitatii Partidului Politic ,Sor?, stabilind prin, aceasta
neconstitutionalitatea partidului mentionat si dizolvandu-l. din’ momentul
Pronuntsl hotArdrii Curtii,
th Hottrarea nr.10/2023 privind controlul constitutionalitafii Partidului
Politic ,Sor®, Inalta Curte de Jurisdictie Constitutional a Republicii Moldova a
statuat urmAtoarele considerente:
»98. [...] Declararea neconstitutionalitatii partidului politic, ca masura juridica,
nu are ca scop sanctionarea pentru faptele comise, ci_urmareste, in principal,
prevenirea . aparitiei_ unor pericole viitoare pentru ordinea democraticd
constitutionala [..
99. [...] Declararea neconstitutionalitatii unui partid politic nu este doar o
reactie la conduita partidului manifestat& in trecut, ci este, in primul rand, un act
al democratiei orientat spre viitor, care se apari impotriva unui
pericol real. [...]
132. [...] Curtea reaminteste c& declararea neconstitutionalitatii unui partid
politic urmédireste un scop preventiv. [...]
176. Curtea observa c& in jurisprudenta sa Curtea European& a subliniat c&
statele au dreptul de a lua médsuri preventive pentru a proteja
democratia att fati de partidele politice, cat si fata de entitatile non-partide.
Statele nu pot fi obligate si astepte pan& cnd un partid politic a preluat puterea si
a intreprins m&suri concrete pentru a implementa 0 politic’ incompatibilA cu
standardele Conventiei. in cazul in care pericolul acelei politici a fost suficient de
bine stabilit gi este iminent, statele pot s& prevind in mod rezonabil executarea
unei asemenea politici inainte de a se incerca punerea ei in aplicare prin masuri
concrete care ar putea aduce atingere pacii civice si regimului democratic al {ari(Refah Partisi (the Welfare Party) si alfii v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, § 131).
(1
181. Avand in vedere c4 Partidul Politic ,Sor” a continuat sa utilizeze resurse
financiare netransparente in scopul promovarii politicilor nedemocratice si a
ignorat toate masurile care i-au fost aplicate, Curtea considera cA eventuala
participare a acestui partid la procesul de luare a deciziilor politice ar
putea submina in mod grav increderea societéfii in mecanismele de control
ale statului, in principiile statului de drept si in procesul transparent, responsabil
si democratic de luare a deciziilor publice.” [...]
Subsecvent, cu referire la obligavitatea executérii / implementarii actelor
Curtii Constitutionale, in Avizul nr.3/2027, Inalta Curte a statuat c&:
»6. Curtea subliniaza ca, potrivit articolului 140 din Constitutie, hot&rarile
[actele] Curtii Constitutionale sunt definitive si nu pot fi atacate. [...]
8. Curtea retine ca, potrivit Hotérarii nr.33/2013 privind interpretarea
articolului 140 din Constitutie, respectarea hotérarilor Curtii Constitutionale
este 0 conditie necesar& si esential’ pentru buna functionare a autorittilor
publice ale statului si pentru afirmarea statului de drept. [...]
10. Curtea refine ca legislativul are obligatia de a pune in executare actele
instantei de contencios constitutional. Aceasta obligatie decurge din principiile
statului de drept si principiul separatiei puterilor in stat. [...]
12, Curtea reitereaza c& factorii juridici, i nu politici, trebuie s determine
reactiile fat de hot&rarile Curtii, in special daci ele provoacd obligatii concrete
pentru subiectii corespunzitori.
13. Curtea retine c& lipsa unei interventii legislative a Parlamentului in
vederea executirii actelor Curtii Constitutionale echivaleaztt cu neexercitarea
competentei de bazti, si anume cea de legiferare, atribuitti de Constitutie. [....”
La fel, prin’ Hot&rarea nr.33/2013 privind interpretarea articolului 140 din
Constitutie, Curtea Constitutionala a stabilit urm&toarele principii cu valoare
constitutionala:
»39. Lipsa unei interventii legislative a Parlamé i in vederea executarii
actelor instantei de jurisdictie constitutionald echivaleazd cu neexercitarea
competentei de bazt a acestuia, si anume cea de legiferare atribuiti de
Constitutie. [...]
41. Mai mult, in orice situatie, respectarea efectului general obligatoriu al
hotérarilor Curtii Constitutionale nu inseamni doar a da eficientd
dispozitivului acestora, ci si, in egal masur4, considerentelor, respectiv
interpretarii date de Curtea Constitutional textelor Constitutiei, or, hotararea
este un intreg, o unitate a considerentelor si dispozitivului.”Astfel, pentru punerea in aplicare a unui mecanism de preventie ce rezult&
din declararea neconstitutionala a unui partid politic, consideram c¥ este oportun&
si justificat legiferarea de céitre Parlament a unei restrictii asupra dreptului de
a fiales, si anume in cazul persoanelor care ocupau functii elective sau
care erau pe listele de candidati supleanti din partea partidului
politic declarat neconstitutional.
Aditional, reiesind din considerentul c4 prin Hotdrarea Curtii Constitutionale
nr. 10/2023 s-au dispus gi unele aspecte ce tin de efectele hotdrarii (par. 185-188
si pet. 3 si 4 din dispozitivul hotararii menfionate), care sunt divergente de
reglementirile in materie existente la moment (art. 22 si 23 din Legea nr.
294/2007 privind partidele politice), in urma unei analize a acestora s-a ajuns la
concluzia oportunititii consacrfrii cu titlu definitiv a solutiilor stabilite in
hotararea fnaltei Curti in cadrul normativ intern, in acest sens propunandu-se un
sir de interventii in Legea nr. 294/2007 care ar transpune cele dispuse de Curte,
dar si care ar ajusta corespunzitor alte prevederi legale conexe primelor.
Prin urmare, conditiile ce au impus elaborarea prezentului proiectul de lege
rezulta, in mod indubitabil, din necesitatea si obligativitatea implementarii unor
considerente cu-valoare constitutional, ce rezult din Hottirarea nr.10/2023
privind controlul constitufionalitdtii unui partid politic.
Respectiv, finalitatile urmarite de conceptul prezentului proiect de lege sunt
urmatoarele:
- prezenta initiativé legislativ’ are drept scop ajustarea cadrului normativ
existent la considerentele Curfii Constitutionale, in particular efectele
produse de declararea neconstitutionala a unui partid politic;
- prezenta initiativa legislativa are drept obiectiv obligatia Parlamentului (i) de
a actiona cu respectarea principiului loialitétii constitutionale si (ii) de a exercita
competenta de bazd a acestuia, si anume cea de legiferare.
Principalele prevederi din proiect si evidentierea elementelor noi
Principalele solutii legislative propuse de proiectul de lege constau i
1. completarea cu litera e) a alineatului (2) din articolul 16 [Restrictii privind
exercitarea drepturilor electorale] al Codului electoral nr.325/2022, in urm&torul
sens: Nu pot fi alese: [...] pe 0 perioada de 3 ani de la data pronuntarii
hotararii Curtii Constitutionale privind declararea
neconstitutionalitatii unui partid politic, persoanele care la acel
moment erau membri ai organului executiv al partidului politic
declarat neconstitutional, persoanele care ocupau functii elective sau
care erau pe listele de candidati supleanti din partea partidului politic
declarat neconstitutional.in context, este de observat ci solutii legislative similare se contin si in Legea
privind declararea averii gi a intereselor personale, nr.133/2016, care prevede c&
subiectul declardrii eliberat sau destituit din functie in cazul constatérii averii
nejustificate, este decizut di de a mai exerci ie publica si/sau
functie de demnitate public&, cu exceptia funetiilor elective, pe o perioadti de trei
ani de Ja data eliber&rii sau destituirii din functia publica ori de demnitate public’
respectiva sau de la data incetarii de drept a mandatului siu. Dac& persoana a
ocupat o functie, electivi, ea nu mai poate ocupa aceeasi functie o
perioada de 3 ani de la data incetarii mandatului [articolul 23 alin.(6)].
Prin urmare, in conditiile in care Curtea Constitutionala a constatat in mod
irevocabil cX reprezentantii unui partid politic au inciilcat principiul finantarii
transparente a campaniilor electorale, este judicioas& si mai mult decit necesara
aplicarea unei sanctiuni similare ca si in cazul constat&rii averii nejustificate.
Suplimentar, este de retinut c4, dreptul de a fi ales prevazut de art.38 din
Constitutie nu este un drept eda iar acesta le este garantat cetatenilor
Republicii Moldova cu drept de vot, conditiile legii. La fel, modificarea
i raporturilor electorale (un an de zile
inainte de scrutinul electoral), deoarece nu vizeazi sistemul electoral si
modalitatea de constituire a circumscriptiilor electorale sau a organelor electorale.
2. completarea art. 4 din Legea nr. 294/2017 privind partidele politice cu un
alineat nou (alin. (5));"care ar stabili c ,,(5) Atributele partidelor politice
declarate neconstitutionale prin hotirare a Curtii Constitutionale nu
pot fi utilizate de ctre alte partide politice, blocuri electorale si alti
concurenti electorali. in cazul in care se constat& utilizarea unor
asemenea atribute, acesta constituic temei pentru refuzul inregistrarii
partidului politic de citre Agentia Servicii Publice in conformitate cu
art. 8 alin. (3) sau, dupa caz, pentru refuzul inregistrarii de citre
Comisia electorala centrala a blocului electoral sau a altui concurent
electoral in conformitate cu prevederile art. 64 si 68 din Codul
electoral.”. Scopul acestei interventii este de a exclude unele posibilitati de
eludare a efectelor unei eventuale hot&rarii a Curfii Constitutionale prin care s-ar
declara neconstitutional un partid politic, care s-ar manifesta prin crearea
subseevent& a unor partide ,clon’” asupra c&rora s-ar realiza un transfer de
imagine de la partidul declarat neconstitutional. in plus, interventia data se pliazi
si pe considerentele Curtii Constitutionale expuse cu ocazia emiterii Hot&rarii nr.
10/2023, unde aceasta a mentionat c& ,186. Curtea refine ct declararea
neconstitutionalitayii Partidulut ,Sor” manifesta efecte inclusiv pentru membrii
si reprezentantii partidului care exercité mandate reprezentative. Astfel, de
vreme ce Curtea a constatat cd activitatea partidului prezinté un pericol iminent
pentru ordinea constitutional democratica si a dispus dizolvarea lui pentru canimeni sa@ nu poaté folosi denumirea, simbolul, logo-ul, platforma
politied ete. a acestui partid, deputatii si alti alesi ai poporului pe listele
partidului dizolvat tsi vor exercita atributiile pe perioada rémasé a mandatului
in mod independent.”.
3. interventiile in cuprinsul art. 22 si 23 din Legea nr. 294/2017 privind
partidele politice au ca scop de baz transpunerea ideilor emise de Curtea
Constitutional’, potrivit cfrora, in contextul in care aceasta constat& caracterul
neconstitutional al unui partid politic, o eventualé parcurgere subsecventa a fazei
de judecata, prin care Ministerul Justitiei va inainta judecitoriei o actiune cu
cererea de dizolvarea partidului politic, nu se justified, urmand a se recurge direct
la lichidarea. partidului politic declarat neconstitutional. in particular, la
dispunerea acestei solutii Curtea a retinut urmitoarele considerente: ,185. Desi
hotérdrea Curtii este suficienté pentru incetarea activitétii partidului declarat
neconstitutional, articolul 22 alin. (2) lit. e) din Legea privind partidele politice
obligé executivul sc: mai parcurgé o procedurd judiciard in instanele de drept
comun pentru a obtine dizolvarea partidului. Curtea consideré cé aceasté
proceduraé nu are in vedere efectul imediat al hotérérii Curtii
Constitutionale, stabilit de articolul 140 alin. (1) din Constitutie. Pe de
alté parte, Curtea observd ct incetarea activitatii unui partid politic implicé
rezolvarea unor chestiuni necesare, de exemplu incetarea raporturilor de muncét
cu persoanele salariate, achitarea datoriilor etc. Curtea considera ct aceste
chestiuni pot fi rezolvate prin procedura de lichidare a partidului, stabilita de
articolul 22 alineatele (4) si (5) si 23 din Lege, ftrré a se parcurge procedura de la
alineatul (2) din articolul 22. Astfel, Curtea stabileste céi partidul declarat
neconstitutional se considera dizolvat la data pronuntirii hotérérii si intra in
procedura de lichidare. in acest sens, Ministerul Justitiei va desemna 0 comisie
de lichidare a Partidului,,Sor” care va intreprinde toate masurile necesare pentru
lichidarea si radierea acestui partid din Registrul de stat al persoanelor
juridice.”.
In contextul acestor idei expuse de Curte, se consider& necesar a se ajusta
corespunztor prevederile relevante de la art. 22 si 23 din lege, astfel incat, odati
cu emiterea hotararii Curtii Constitutionale prin care se declar& neconstitutional
un partid politic, aceasta s& fie remis& in adresa Ministerului Justitiei, care in acest
sens nu va mai sesiza instanta judecitoreasc& pentru a obtine o hotarare definitivé
de dizolvare a partidului declarat neconstitutional, ci va recurge direct la
constituirea unei comisii de lichidare a acestui partid, din cadrul acesteia
desemnand una sau mai multe persoane care vor exercita atributiile de lichidator
al partidului politic si care vor fi inregistrate corespunz&tor in registrele de
publicitate.4.0 alt& interventie semnificativa care se considera necesar a fi operat8, tine de
completarea art. 23 din Legea nr. 294/2007, unde este reglementat& nemijlocit
procedura de lichidare a partidului politic, cu un alineat nou - (5), cu urmitorul
cuprins ,,(5*) in cazul partidelor politice declarate neconstitutionale,
prevederile art. 230 alin. (5) din Codul civil nu se aplicd. Dacd din
inventar rezult& un excedent al pasivelor fat& de active, lichidatorul va
continua procedura de lichidare fara a intenta procesul de
insolvabilitate a partidului politic declarat neconstitutional.”.
Justificarea acestei interventii o vedem in aceea c&, daca aceasta nu ar fi existat,
potrivit cadrului normativ actual ar putea exista o situatie cand procedura de
lichidare a partidului politic ar urma sf fie incetatd, iar in locul acesteia s& fie
initiat& 0 procedura judiciar’ de insolvabilitate (in ipoteza descris’ in art. 230 alin.
(5) din Codul civil, cand din bilantul provizoriu de lichidare/inventar rezult& un
excedent al pasivelor fata de activele partidului). Or tinem si precizim c& Codul
civil consacra prevederile legale generale referitoare la lichidarea persoanelor
juridice, care urmeazé a fi aplicate in masura in care prin careva legi speciale nu
sunt consacrate prevederi speciale/derogatorii de la regula generala. In acest sens,
Legea nr. 294/2007 nu abordeazi in particular acest aspect, astfel incat
prevederile Codului civil devin incidente in spet’i. Aceast solutie ins se prezint&
a fi inoportuna, reiesind din specificul situatiei reglementate si riscurile pentru
democratie, dar si pentru ordinea si securitatea public&, pe care le prezint&
mentinerea indelungat& a unui partid politic declarat neconstitutional, subiecti
interesafi putnd recurge la tertipuri (de genul sporirii artificiale a pasivului
patrimonial) pentru blocarea procedurii de lichidare a partidului respectiv si
smigrarea” acestuia-in-noi proceduri judiciare, care ar avea o durata incerta de
timp, si care ar duce la o tergiversare a executarii hot&rarii Curtii Constitutionale
prin care a fost declarat neconstitutional partidul politic respectiv si ar afecta
efectul imediat al acestui act, aspect asupra cAruia in mod particular atrage atentia
Curtea Constitutionala.
Astfel, in esenta, prin interventia propus& se vor completa situatiile existente
deja in Codul civil cand lichidatorul, constaténd un excedent al pasivelor fata de
active, ar putea totusi continua procedura de lichidare fard a intenta procesul de
insolvabilitate (prevazute la art. 230 alin. (5) din Codul civil), cu o situatie noua,
reglementatd printr-o norma juridic& derogatorie, unde se va preciza c4, in cazul
particular al partidelor politice declarate neconstitufionale, procedura de lichidare
nu va putea fi intrerupt& pentru a se merge in procedura de insolvabilitate (solutie
ce este justificat& de considerente de ordin public).
Totodat4, proiectul de lege propune ca intrarea in vigoare a legii si fie la data
publicirii in Monitorul Oficial, deoarece potrivit art.56 alin.(3) din Legea
nr.100/2017, intrarea in vigoare a actelor normative poate fi stabilita pentru o alt&dati doar in cazul in care se urméreste protectia drepturilor si libert&tilor
fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internationale ale Republicii
Moldova, conformarea cadrului normativ_hotdrtrilor_Curtii_Constitutionale,
eliminarea unor lacune din legislatie sau contradictii intre actele normative ori
dacé existé alte circumstante obiective.
Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca
scop armonizarea legislatiei nationale cu legislatia UE
Proiectul de lege nu contravine gi nu confine norme privind armonizarea
legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene si, respectiv, nu este necesar
efectuarea expertizei de compatibilitate.
Fundamentarea economico-financiara
Implementarea proiectului de lege nu necesita cheltuieli financiare si alocarea
mijloacelor financiare suplimentare din bugetul de stat.
Modul de incorporare a actului in cadrul normativ in vigoare
Prezentul proiect de lege se incadreazi in cadrul normativ in vigoare, far in
termen de 30 de zile de la data intririi in vigoare, Comisia Electoral Central va
opera modific&tile ce se impun in sensul executérii prezentei legi.
Avizarea si consultarea publicd a proiectului
Din momentul inregistrarii, proiectul urmeaz& a fi plasat pe pagina oficial a
Parlamentului pentru a putea fi consultat de citre toate partile interesate.
Totodata, in scopul respect&rii prevederilor Legii nr.239/2008 privind
transparenta in procesul decizional, proiectul de lege urmeazi a fi avizat /
expertizat de c&tre autorit%file publice (Guvern, Comisia Electoral Central,
Centrul Nafional Anticoruptie, Directia Generala Juridick a Secretariatului
Parlamentului) si alte parti interesate.
Constat&rile expertizei anticorupfie i expertizei juridice
Proiectul de lege urmeazii a fi expertizat de citre Central National Anticoruptie
si Directia general juridica a Secretariatului Parlamentului.
Constatarile altor expertize
Tipul raporturilor sociale si juridice, propuse a fi reglementate de prezentul
proiect de lege, nu necesita efectuarea altelor expertize in conformitate cu art. 34
din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
Deputafi in Parlament