Sunteți pe pagina 1din 21

LEGE Nr.

227/2015 din 8 septembrie 2015


privind Codul fiscal

Text în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018


REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor
normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la
10 noiembrie 2017.

Act de bază
#B: Legea nr. 227/2015

Acte modificatoare
#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015
#M2: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015
#M3: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2015
#M4: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015
#M5: Legea nr. 358/2015
#M6: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2016
#M7: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016**, respinsă prin Legea nr.
19/2017 (#M18)
#M8: Legea nr. 57/2016
#M9: Legea nr. 112/2016
#M10: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016
#M11: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016
#M12: Legea nr. 170/2016**
#M13: Legea nr. 186/2016**
#M14: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016
#M15: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017
#M16: Legea nr. 2/2017
#M17: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017
#M18: Legea nr. 19/2017**
#M19: Legea nr. 26/2017
#M20: Legea nr. 61/2017
#M21: Legea nr. 107/2017
#M22: Legea nr. 136/2017
#M23: Legea nr. 177/2017
#M24: Ordonanţa Guvernului nr. 4/2017
#M25: Ordonanţa Guvernului nr. 25/2017

1
#M26: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 11
septembrie 2017
#M27: Legea nr. 196/2017
#M28: Legea nr. 209/2017
#M29: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017

Actele normative marcate cu două asteriscuri (**) se referă la derogări de la Legea


nr. 227/2015 sau conţin modificări/abrogări efectuate asupra acestor derogări.

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt
scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul
normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2
etc.

#CIN
NOTĂ:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 au fost aprobate Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

#B
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I
Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal

ART. 1
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
(1) Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile
sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de
garantare pentru plata creanţelor salariale; contribuabilii care au obligaţia să plătească
aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale; modul de calcul şi de plată a acestora;
procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea,
autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni
şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a legilor de ratificare a convenţiilor de evitare a
dublei impuneri în aplicare.

2
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale
obligatorii reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.
(3) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la
care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare privind ajutorul de stat.
ART. 2
Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal
(1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
c) impozitul pe venit;
d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
e) impozitul pe reprezentanţe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele şi taxele locale;
i) impozitul pe construcţii.
#M29
(2) Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt
următoarele:
a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.

#B
CAPITOLUL II
Aplicarea şi modificarea Codului fiscal

ART. 3
Principiile fiscalităţii
Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele
principii:
a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi
capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiţii egale
investitorilor, capitalului român şi străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă
la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis
stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina

3
fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management
financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) justeţea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui
contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea
veniturilor sau a proprietăţilor acestuia;
d) eficienţa impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un
exerciţiu bugetar la altul prin menţinerea randamentului impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât
şi în cele de criză;
e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni
modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii
obligatorii.
ART. 4
Modificarea şi completarea Codului fiscal
(1) Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în
termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi,
se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra
în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe
parcursul acelui an.
(3) În situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot
prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data
publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) modificările care decurg din
angajamentele internaţionale ale României.
ART. 5
Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine
(1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru
aplicarea unitară a prezentului cod.
(2) În înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice,
instrucţiuni şi ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de
ministrul finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ordinele şi instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor
reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu excepţia
bugetelor locale, se emit de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
denumită în continuare A.N.A.F., şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi
4
taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se aprobă prin ordin comun al ministrului
finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, instituţiile publice din subordinea Guvernului,
altele decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă
legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în
vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi publică această colecţie oficială.
ART. 6
Aplicarea unitară a legislaţiei
Aplicarea unitară a prezentului cod şi a legislaţiei subsecvente acestuia se asigură prin
Comisia fiscală centrală constituită potrivit Codului de procedură fiscală.

CAPITOLUL III
Definiţii

ART. 7
Definiţii ale termenilor comuni
În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile de
mai jos au următoarele semnificaţii:
1. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie
de angajare generatoare de venituri;
2. activitate dependentă la funcţia de bază - orice activitate desfăşurată în baza unui
contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată
angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se
desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare numai
angajatorului ales că locul respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o consideră
de bază;
3. activitate independentă - orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în
scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de
desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi
clienţi;
3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară
activitatea;
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfăşoară;
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale
şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

5
3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale
care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal
angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii;
4. autoritate fiscală centrală - Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a
coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale;
5. autoritate fiscală competentă - Ministerul Finanţelor Publice şi serviciile de
specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au
responsabilităţi fiscale;
6. centrul intereselor vitale - locul de care relaţiile personale şi economice ale
persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie
familiei soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei
fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o
organizaţie caritabilă, religioasă, participarea la activităţi culturale sau de altă natură. În
analiza relaţiilor economice se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al unui
angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine
proprietăţi imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la
bănci în România;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin
una dintre următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra
bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
c) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar
valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre
durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la
durata normală de funcţionare maximă, exprimată în procente;
d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a
bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing
include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare
sau egală cu valoarea de intrare a bunului;
8. contract de leasing operaţional - orice contract de leasing încheiat între locator şi
locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai
puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte
niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b) - e); riscul de valorificare a bunului la
valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la

6
începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului
la momentul expirării contractului;
9. comision - orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent
comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent
comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o
operaţiune economică;
10. contribuţii sociale obligatorii - prelevare obligatorie realizată în baza legii, care
are ca scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri
sociale, în schimbul cărora aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de
respectiva prelevare;
11. dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui
participant, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană
juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor
de participare existente, ca urmare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social,
potrivit legii;
b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de
participare proprii de către persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane
juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social,
potrivit legii;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui
participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu operaţiuni de reorganizare,
prevăzute la art. 32 şi 33.
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun aceluiaşi regim fiscal ca
veniturile din dividende:
(i) câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare,
definite de legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv;
(ii) veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate
juridică, constituite potrivit legislaţiei în materie, unui participant la societatea respectivă
drept consecinţă a deţinerii părţilor sociale;
12. dobânda - orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor,
indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un
depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate
sau orice vânzare cu plata amânată;
13. dreptul de autor şi drepturile conexe - constituie obiect al acestora operele
originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi
modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi
destinaţia lor, operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere
7
preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis,
potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările ulterioare;
14. entitate transparentă fiscal, cu/fără personalitate juridică - orice asociere, asociere
în participaţiune, asocieri în baza contractelor de exploatări în participaţie, grup de
interes economic, societate civilă sau altă entitate care nu este persoană impozabilă
distinctă, fiecare asociat/participant fiind subiect de impunere în înţelesul impozitului pe
profit sau pe venit, după caz;
15. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane
fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană,
denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata
sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
16. impozitul pe profit amânat - impozitul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în
legătură cu diferenţele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui
activ sau a unei datorii şi valoarea fiscală a acestora;
17. know-how - orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau
ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui
proces existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia
persoanei care a furnizat această informaţie; în măsura în care provine din experienţă,
know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla examinare a
produsului şi din simpla cunoaştere a progresului tehnicii;
18. locul conducerii efective - locul în care se iau deciziile economice strategice
necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său şi/sau
locul unde îşi desfăşoară activitatea directorul executiv şi alţi directori care asigură
gestionarea şi controlul activităţii acestei persoane juridice;
19. metoda creditului fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe
profit cu suma impozitului plătit în alt stat, conform convenţiilor de evitare a dublei
impuneri;
20. metoda scutirii - scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut în alt stat,
luând în considerare acel venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile
pentru venitul/profitul total obţinut, cota de impozit determinată aplicându-se numai
asupra venitului/profitului rămas după deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt
stat, conform convenţiei pentru evitarea dublei impuneri aplicabile;
21. mijloc fix - orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în
producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor
sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an
şi o valoare egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
22. nerezident - orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi
orice alte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare
fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;

8
23. operaţiuni cu instrumente financiare - orice transfer, exercitare sau executare a
unui instrument financiar, definit de legislaţia în materie din statul în care a fost emis,
indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea;
24. organizaţie nonprofit - orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau
federaţie înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă
veniturile şi activele asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau federaţiei sunt
utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau fără scop patrimonial;
25. participant - orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
26. persoane afiliate - o persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoană este
definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau
rude până la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în
mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane
juridice ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta
deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25%
din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă
persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;
d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în
mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană
juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică.
Între persoane afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale
ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
27. persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică ce nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la pct. 28, precum şi orice persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic
sau consular în România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui
organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, cetăţean străin care
este funcţionar sau angajat al unui stat străin în România şi membrii familiilor acestora;
28. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
a) are domiciliul în România;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc
în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie
în anul calendaristic vizat;
d) este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al
României într-un stat străin;

9
29. persoană juridică română - orice persoană juridică ce a fost înfiinţată şi
funcţionează în conformitate cu legislaţia României;
30. persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene - orice persoană juridică
constituită în condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;
31. persoană juridică străină - orice persoană juridică ce nu este persoană juridică
română şi orice persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are
sediul social în România;
32. preţ de piaţă - suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor
independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori
pentru unul similar, în condiţii de concurenţă loială;
33. principiul valorii de piaţă - atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relaţiile
comerciale sau financiare între două persoane afiliate diferă de acelea care ar fi existat
între persoane independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor respective ar fi
fost realizate de una dintre persoane, dar nu au fost realizate de aceasta din cauza
condiţiilor respective, pot fi incluse în profiturile acelei persoane şi impozitate
corespunzător;
34. profesii liberale - acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane fizice,
potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea
profesiei respective;
35. proprietate imobiliară - orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori
încorporată într-un teren;
36. redevenţă:
(1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul
de folosinţă al oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra
filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de
înregistrări audio, video;
b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole, emisiuni,
evenimente sportive sau altele similare, şi dreptul de a le transmite sau retransmite către
public, direct sau indirect, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere - inclusiv prin
cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
c) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză,
proiect, desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori
software;
d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, container, cablu, conductă,
satelit, fibră optică sau tehnologii similare;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la
o persoană fizică.
(2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:

10
a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de
proprietate asupra tuturor elementelor menţionate la alin. (1);
b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului
software, inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau
actualizarea acestuia;
c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software
sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către
utilizator sau în scopul vânzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;
d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a
da dreptul la reproducere;
e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru
utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în
situaţia în care clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor,
fibrelor optice sau unor tehnologii similare;
f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii din acordurile de roaming, a
frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între operatori;
37. rezident - orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având
locul de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul
social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, şi orice persoană fizică
rezidentă;
38. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul
aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită
suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă,
asupra cărora România îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu
legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional;
#M14
39. stock option plan - un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice prin care
se acordă angajaţilor, administratorilor şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor
juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) şi d), dreptul de a achiziţiona la un preţ
preferenţial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare,
definite potrivit pct. 40, emise de entitatea respectivă.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv
trebuie să cuprindă o perioadă minimă de un an între momentul acordării dreptului şi
momentul exercitării acestuia (achiziţionării titlurilor de participare);
#B
40. titlu de participare - orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume
colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe
acţiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori la un fond
deschis de investiţii;
41. titlu de valoare - orice titlu de participare şi orice instrumente financiare calificate
astfel prin legislaţia în materie din statul în care au fost emise;
11
42. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate,
schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum
şi transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit
Codului civil;
43. transport internaţional - orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat
de o întreprindere în trafic internaţional, precum şi activităţile auxiliare, strâns legate de
această operare şi care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare. Nu reprezintă
transport internaţional cazurile în care transportul este operat exclusiv între locuri aflate
pe teritoriul României;
44. valoarea fiscală reprezintă:
a) valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile -
pentru active şi pasive, altele decât cele menţionate la lit. b) - d);
b) valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul profitului impozabil -
pentru titlurile de participare. În valoarea fiscală se includ şi evaluările înregistrate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcţie de
modalităţile de constituire a capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau
modalitatea de impozitare a aportului, potrivit normelor metodologice;
c) costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite
cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului,
utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz - pentru mijloace fixe amortizabile
şi terenuri. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii.
În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină
o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de
piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz,
valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează
până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de
piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În
situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub costul
de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca
aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;
d) valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil - pentru provizioane şi rezerve;
e) valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii,
în înţelesul impozitului pe venit - pentru titlurile de valoare.
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către contribuabilii care
obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât cele dobândite în cadrul
sistemului stock options plan, valoarea fiscală este valoarea de piaţă la momentul
dobândirii titlurilor de valoare;
45. valoarea fiscală pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile
conforme cu standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă şi:

12
a) pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ şi reevaluările
efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează reevaluări ale
imobilizărilor necorporale care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea
rămasă neamortizată stabilită în baza valorii de înregistrare în patrimoniu, valoarea
fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor necorporale se recalculează până la nivelul
celei stabilite pe baza valorii de înregistrare în patrimoniu;
b) în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în
valoarea fiscală a activelor şi pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 44, cu
excepţia mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata
inflaţiei;
c) în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din
valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările
efectuate potrivit reglementărilor contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;
d) pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală
este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a
investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în
patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În
valoarea fiscală se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În
cazul în care se efectuează evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o
descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza costului
de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu
gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a investiţiilor
imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de
achiziţie/producţie sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare;
e) pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscală
este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă în cazul
celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul
contribuabilului, după caz, utilizată pentru calculul amortizării fiscale. În valoarea
fiscală se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care
se efectuează evaluări ale activelor biologice care determină o descreştere a valorii
acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza costului de
achiziţie/producţie sau valorii de piaţă în cazul celor dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a activelor biologice se
recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau a
valorii de piaţă, după caz;
46. reţinere la sursă numită şi reţinere prin stopaj la sursă - metodă de colectare a
impozitelor şi contribuţiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au
obligaţia, potrivit legii, de a le calcula, reţine, declara şi plăti;
47. impozite şi contribuţii sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin
stopaj la sursă - acele impozite şi contribuţii sociale reglementate în prezentul cod pentru

13
care plătitorii de venituri au obligaţia să aplice metoda privind reţinerea la sursă sau
reţinerea prin stopaj la sursă.
ART. 8
Definiţia sediului permanent
(1) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară
integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile de la art. 5 "Sediul
permanent" din modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o
fabrică, un magazin, un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau de gaze, o carieră
sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale, precum şi locul în care continuă să se
desfăşoare o activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră
într-un proces de reorganizare prevăzut la art. 33.
(3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie,
un ansamblu sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă
şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune
următoarele:
a) folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori
bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în
scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în
scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
d) vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în
cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele
ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a
expoziţiei;
e) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau
bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f) păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu
caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
g) păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor
prevăzute la lit. a) - f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de
natură pregătitoare sau auxiliară.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea
un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta
decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă
persoana acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una
dintre următoarele condiţii:
14
a) persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în
numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate
la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează
produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar
desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general
sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care această
activitate este activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele
constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape
integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre
nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane
independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă
acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o
activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele
juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu
permanent desemnat, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de
lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte
activităţi, executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul
României, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la
organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui
A.N.A.F.*). Contractele încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului
României nu fac obiectul înregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca
sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu
ori montaj sau a activităţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi
similare se vor avea în vedere data de începere a activităţii din contractele încheiate sau
orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru
realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a
fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de bază.
(9) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră
a fi baza fixă.
#CIN
*) A se vedea Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.
2994/2016 privind procedura de înregistrare a contractelor/documentelor încheiate
între persoane juridice române, persoane fizice rezidente, precum şi persoane juridice
străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu
permanent desemnat şi persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente.

#B
15
CAPITOLUL IV
Reguli de aplicare generală

ART. 9
Moneda de plată şi de calcul al impozitelor şi taxelor
(1) Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii se plătesc în moneda naţională
a României.
(2) Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a
României.
(3) Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a
României, după cum urmează:
a) în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin şi îşi ţine
contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul
net din activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda
naţională a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru
perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României prin
utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele
respective ori la altă dată prevăzută expres în prezentul cod.
(4) În înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a
converti în moneda naţională a României sumele exprimate în moneda străină, este
cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru datele
respective, exceptând cazurile prevăzute expres în prezentul cod.
ART. 10
Venituri în natură
(1) În înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar
şi/sau în natură.
(2) În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a
preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.
ART. 11
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale
obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop
economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei
tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a
neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei
unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul
tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor
mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

16
(2) Tranzacţiile transfrontaliere sau o serie de tranzacţii transfrontaliere care sunt
calificate ca fiind artificiale de organele fiscale competente nu vor face parte din
domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
(3) Prin tranzacţii transfrontaliere artificiale se înţelege tranzacţiile transfrontaliere
sau seriile de tranzacţii transfrontaliere care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi
utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al
acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu
ar putea fi acordate. Tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de tranzacţii transfrontaliere
sunt acele tranzacţii efectuate între două sau mai multe persoane dintre care cel puţin
una se află în afara României.
(4) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de
piaţă. În cadrul unei tranzacţii, al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele
fiscale pot ajusta, în cazul în care principiul valorii de piaţă nu este respectat, sau pot
estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziţia organului fiscal competent
datele necesare pentru a stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată
respectă principiul valorii de piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului
fiscal oricăreia dintre părţile afiliate pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei.
Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea de stabilire a nivelului tendinţei centrale a
pieţei, precum şi situaţiile în care autoritatea fiscală poate considera că un contribuabil
nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului pentru tranzacţiile analizate
se stabilesc potrivit Codului de procedură fiscală. La stabilirea valorii de piaţă a
tranzacţiilor desfăşurate între persoane afiliate se foloseşte metoda cea mai adecvată
dintre următoarele:
a) metoda comparării preţurilor;
b) metoda cost plus;
c) metoda preţului de revânzare;
d) metoda marjei nete;
e) metoda împărţirii profitului;
f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer
emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile
multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările
ulterioare.
În aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile directoare privind
preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu
amendamentele/modificările şi completările ulterioare.
(5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică în scopul stabilirii impozitelor directe.
#M14
(6) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi
conform Codului de procedură fiscală, care desfăşoară activităţi economice în perioada
de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi
17
contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute de prezentul cod, dar, în perioada
respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea
adăugată aferente achiziţiilor efectuate. În cazul înregistrării în scopuri de TVA
conform art. 316 alin. (12), persoana impozabilă îşi exercită dreptul de deducere pentru
achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care a avut codul de
înregistrare în scopuri de TVA anulat, prin înscrierea taxei în primul decont de taxă
prevăzut la art. 323 depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior, chiar
dacă factura nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei
impozabile. După înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12), pentru
livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care au avut codul de
înregistrare în scopuri de TVA anulat, contribuabilii emit facturi în care înscriu distinct
taxa pe valoarea adăugată colectată în perioada respectivă, care nu se înregistrează în
decontul de taxă depus conform art. 323. În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea,
potrivit Codului de procedură fiscală, sunt declarate în acelaşi an fiscal, cheltuielile
respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor
titlului II, începând cu trimestrul reactivării. În cazul în care inactivitatea, respectiv
reactivarea sunt declarate în ani fiscali diferiţi, cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se
înregistrează sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit
prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea şi depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de
procedură fiscală, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul
reactivării vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor
titlului II, începând cu trimestrul reactivării.
(7) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile
stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor
inactivi/reactivaţi conform Codului de procedură fiscală, nu beneficiază de dreptul de
deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective,
cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită
şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura
falimentului, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi
de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul înregistrării în scopuri
de TVA conform art. 316 alin. (12) a furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au
achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul
de înregistrare în scopuri de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a TVA pentru
achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (6),
prin înscrierea taxei în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus după
înregistrarea furnizorului/prestatorului sau, după caz, într-un decont ulterior. În
situaţia în care inactivitatea şi reactivarea furnizorului, potrivit Codului de procedură
fiscală, sunt declarate în acelaşi an fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile
respective la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, începând
18
cu trimestrul reactivării furnizorului. În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea
furnizorului sunt declarate în ani fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile
respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în
care se declară reactivarea, pentru determinarea rezultatului fiscal, potrivit
prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă
acestea şi depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de
procedură fiscală, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul
declarării reactivării vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit
prevederilor titlului II, începând cu trimestrul declarării reactivării.
(8) Persoanele impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în
scopuri de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. c) - e) şi lit. h), nu
beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată aferente achiziţiilor efectuate, dar sunt supuse obligaţiei de plată a TVA
colectate, în conformitate cu prevederile titlului VII, aferentă operaţiunilor taxabile
desfăşurate în perioada respectivă. În cazul înregistrării în scopuri de TVA conform art.
316 alin. (12), persoana impozabilă îşi exercită dreptul de deducere pentru achiziţiile de
bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care a avut codul de înregistrare în
scopuri de TVA anulat, prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323
depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu
cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile. După
înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12), pentru livrările de
bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care au avut codul de înregistrare
în scopuri de TVA anulat, persoanele impozabile emit facturi în care înscriu distinct
taxa pe valoarea adăugată colectată în perioada respectivă, care nu se înregistrează în
decontul de taxă depus conform art. 323.
(9) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile
stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform
prevederilor art. 316 alin. (11) lit. c) - e) şi lit. h) şi au fost înscrişi în Registrul
persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost
anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente
achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii
de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în
procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014, cu modificările şi completările
ulterioare. În cazul înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) a
furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în
perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA
anulat îşi exercită dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza
facturilor emise de furnizor/prestator conform alin. (8), prin înscrierea în primul decont
de taxă prevăzut la art. 323 depus după înregistrarea furnizorului/prestatorului sau,
după caz, într-un decont ulterior.
#B
19
(10) În cazurile prevăzute la alin. (6) - (9), în situaţia în care apar evenimentele
menţionate la art. 287, ajustarea bazei de impozitare a TVA şi, respectiv, ajustarea taxei
deductibile de către beneficiar se realizează conform prevederilor din normele
metodologice.
(11) În domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte
autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene.
(12) În cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în
astfel de practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar
fi prevalat în lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul. Organele fiscale competente au
dreptul de a anula TVA dedusă în legătură cu fiecare tranzacţie ori de câte ori se
constată că dreptul de deducere a fost exercitat în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de
drept, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiţii:
a) tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de
dispoziţiile legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni
scopului acelor dispoziţii legale;
b) trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în cauză
este de a se obţine un avantaj fiscal.
(13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al
preşedintelui A.N.A.F.
ART. 12
Venituri obţinute din România de nerezidenţi
Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în
România sau în străinătate, în special următoarele venituri:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b) venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;
c) dividende de la un rezident;
d) dobânzi de la un rezident;
e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda
este o cheltuială a sediului permanent;
f) redevenţe de la un rezident;
g) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
h) veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor
imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi,
inclusiv închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în
România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum şi
veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică
română;
i) veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă
formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România,
20
din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de
participare, deţinute la o persoană juridică română, şi din transferul titlurilor de valoare
emise de rezidenţi români;
j) veniturile din pensii definite la art. 99;
k) veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi
prestările de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice
domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile
respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
m) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de
administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane
juridice române;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă
comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
p) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent
dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea
activităţi sau de către alte persoane;
q) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
r) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;
s) venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române;
ş) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul
nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie.

21

S-ar putea să vă placă și