FIŞA DE ACTIVITATE

Săptămâna II
Sarcini planificate: Analiza abordării protecției infrastructurilor critice în SUA, Canada,
Uniunea Europeană și Republica Moldova
Activităţi desfăşurate, observaţii personale
Pentru a doua săptămână a fost planificată analiza abordării protecției infrastructurilor
critice în SUA, Canada, Uniunea Europeană și Republica Moldova. Au fost analizate și
identificate diverse structuri și instituții create de țările sus-menționate responsabile de
securitatea infrastructurilor critice, inclusiv cele informatice critice. Astfel, în cadrul
cercetărilor au fost stabilite următoarele:
În SUA, de protecția infrastructurilor informatice critice, este responsabilă Agenția de
Securitate a Infrastructurilor și Securitate Cibernetică (CISA – Cybersecurity and
Infrastructure Security Agency). CISA colaborează cu companii, comunități și parteneri
guvernamentali la toate nivelurile pentru a oferi instruire și alte instrumente și resurse legate
de securitatea infrastructurii critice. Eforturile se concentrează pe creșterea gradului de
conștientizare a comunității mai largi cu privire la necesitatea securității și rezilienței
infrastructurii critice și sporirea eforturilor lor actuale. Parteneriatele public-privat sunt vitale
pentru acest efort, întrucât toată populația are un rol în asigurarea infrastructurii critice a
națiunii. CISA oferă serviciile și capacitățile sale de securitate a infrastructurii către părțile
interesate din sectorul public și privat atât la nivel național, prin sediul central, cât și la nivel
național, prin intermediul celor 10 regiuni ale sale.
În Canada, responsabil de infrastructurile informatice critice este Ministerul de
Securitate Publică și Protecție Civilă (Minister of Public Safety and Emergency
Preparedness). Guvernul Canadei folosește o abordare bazată pe riscuri pentru consolidarea
rezilienței activelor și sistemelor vitale ale Canadei, cum ar fi: aprovizionarea cu alimente,
rețelele electrice, transportul, comunicațiile și sistemele de siguranță publică.
În statele Uniunii Europene au fost întreprinse acţiuni viguroase în direcţia stabilirii
unui limbaj şi unui mod de acţiune comun în vederea protejării obiectivelor lor de valoare
strategică.
În general, statele comunitare au stabilit în categoria obiectivelor critice:
telecomunicaţiile, sursele de apă şi de energie, reţelele de distribuţie, producţia şi distribuire a
hranei, instituţiile de sănătate, sistemele de transport, serviciile financiar-bancare, instituţiile
de apărare şi ordine publică (armata, jandarmeria şi poliţia).
Austria, Franţa, Marea Britanie, Spania au înfiinţat organisme specifice, au dezvoltat
metodologii, şi au alocat fonduri substanţiale pentru protecţia infrastructurilor desemnate
drept critice. Germania are un program de protecţie a acestora care este condus de Biroul
Federal pentru Informaţii în Domeniul Securităţii.
Din păcate, Republica Moldova nu dispune: de instituții specifice domeniului, de un
cadru legal relevant, precum și de o coordonare a acțiunilor în caz de incidente asupra
infrastructurilor critice. Însă, țara noastră dispune de unele măsuri de protecție antiteroristă a
infrastructurilor critice, care se stabilesc în conformitate cu Regulamentul privind protecția
antiteroristă a infrastructurii critice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 701/2018 din
11.07.2018.
Astfel, protecția infrastructurii critice în Republica Moldova este asigurată de mai
multe instituții publice, în funcție de natura amenințărilor potențiale. Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență (IGSU) deține responsabilitatea gestiunii situațiilor excepționale cu
caracter tehnogen, natural și biologico-social.
De asemenea, în perspectivă sectorială, Centrul Antiterorist (CAT) din cadrul
Serviciului de Informații și Securitate deține responsabilitatea gestiunii situațiilor de terorism,
iar Secția tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Procuraturii
Generale (STICCC) deține responsabilitatea generală de gestiune a situațiilor de criminalitate
informatică.
La nivel național, obiectivele infrastructurii critice sunt protejate prin aplicarea atât a
legilor în vigoare, cât și a protocoalelor de acțiune, planurilor de pază, mecanismelor de
gestionare și altor documente operaționale. La nivel internațional, protecția acestor obiective
este asigurată prin aplicarea a cel puțin 18 acorduri internaționale multilaterale și bilaterale
încheiate de Republica Moldova.