Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

Catedra „Finanţe”

Studiu individual nr. 1

La disciplina: RVFI

Tema: ,, Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe

a RM și a rezervelor valutare pentru ultimii 3 ani”

Realizat:
elevul gr. FB 2009G
Verificat: Spînu Ana

Chişinău, 2024
 Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. ANALIZA ȘI DINAMICA BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE A
REPUBLICII MOLDOVA ÎN ULTIMII 3 ANI.........................................................................5
1.1. Concepte teoretice despre Balanța de Plăți Externe a Republicii Moldova.............................5
1.2. Principii de înregistrare și structura balanței de plăți...............................................................6
1.3. Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe pentru 2021.....................................................8
1.4. Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe pentru 2022.....................................................8
1.5. Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe pentru 2023...................................................10
CAPITOLUL II. ANALIZA ȘI DINAMICA REZERVELOR VALUTARE PENTRU
ULTIMII 3 ANI...........................................................................................................................13
2.1. Concepte teoretice despre rezerva valutară a Republicii Moldova........................................13
2.2. Analiza și dinamica rezervelor valutare pentru 31 decembrie 2021.......................................15
2.3. Analiza și dinamica rezervelor valutare pentru 31 decembrie 2022......................................16
2.4. Analiza și dinamica rezervelor valutare pentru 31 decembrie 2023.......................................17
CONCLUZIE...............................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................20
ANEXE.........................................................................................................................................21

2
 INTRODUCERE

Republica Moldova, ca țară în curs de dezvoltare, își gestionează cu atenție balanța de

plăți externe și rezervele valutare pentru a menține stabilitatea economică și financiară. Analiza
și monitorizarea acestor indicatori sunt esențiale pentru înțelegerea sănătății economiei naționale
și pentru identificarea potențialelor riscuri și oportunități.
În ultimii trei ani, Republica Moldova a fost supusă unor provocări economice și sociale
semnificative, incluzând schimbări în comerțul internațional, fluctuații ale cursurilor de schimb
și impactul pandemiei de COVID-19. În acest context, este important să analizăm evoluția
balanței de plăți externe și a rezervelor valutare pentru a evalua performanța economică a țării și
pentru a identifica eventualele tendințe și vulnerabilități.
Scopul acestei analize este de a examina dinamica și evoluția balanței de plăți externe a
Republicii Moldova, precum și schimbările în nivelul și compoziția rezervelor valutare în ultimii
trei ani (2021-2023). Prin investigarea acestor aspecte, voi căuta să înțelegem factorii care au
influențat aceste tendințe și să evidențiem implicațiile lor pentru economia moldovenească în
ansamblu.
Analiza va fi structurată pe baza datelor disponibile referitoare la exporturi și importuri,
investiții străine, transferuri de capital, precum și politici monetare și fiscale adoptate de
autoritățile moldovenești în perioada analizată. Aceasta va oferi o perspectivă cuprinzătoare
asupra evoluției economice recente și a strategiilor adoptate pentru a gestiona balanța de plăți
externe și rezervele valutare.
În cele ce urmează, voi analiza detaliat datele disponibile și vom trage concluzii cu
privire la starea actuală a balanței de plăți externe și a rezervelor valutare ale Republicii
Moldova, oferind totodată posibile recomandări pentru consolidarea și îmbunătățirea stabilității
economice pe termen lung.
Obiectivele analizei sunt:
- Evaluarea evoluției Balanței de Plăți Externe: Unul dintre obiectivele principale este să
evaluez evoluția balanței de plăți externe a Republicii Moldova în ultimii trei ani. Acest lucru
implică examinarea tendințelor în ceea ce privește exporturile și importurile, soldul balanței
comerciale, serviciile și transferurile de capital.
- Analiza tendințelor în resursele valutare: Un alt obiectiv este de a analiza tendințele
legate de rezervele valutare ale Republicii Moldova în aceeași perioadă. Acest lucru presupune
evaluarea nivelului și compoziției rezervelor valutare, inclusiv monedele și activele deținute.
- Identificarea factorilor de influență: Un alt obiectiv este să identificăm factorii care au
influențat evoluția balanței de plăți externe și a rezervelor valutare în această perioadă.,

3
fluctuațiilor cursului valutar, politicilor monetare și fiscale, precum și factorilor externi, cum ar fi
schimbările în comerțul internațional și în mediul economic global.
- Evaluarea vulnerabilităților și riscurilor: Un alt obiectiv important este să evaluăm
vulnerabilitățile și riscurile asociate cu balanța de plăți externe și rezervele valutare ale
Republicii Moldova. Acest lucru poate implica identificarea sectorilor vulnerabili ai economiei,
expunerile la riscuri externe și evaluarea potențialelor amenințări la adresa stabilității financiare.

4
 CAPITOLUL I. ANALIZA ȘI DINAMICA BALANȚEI DE PLĂȚI
EXTERNE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN ULTIMII 3 ANI
1.1. Concepte teoretice despre Balanța de Plăți Externe a Republicii Moldova
Balanța de plăți reprezintă un document de analiză macroeconomică, în care se descriu
și se compară plățile și incăsările în valută străină, care rezultă din tranzacțiile
economicofinanciare ale economiei date cu alte state.
La nivelul economiei naţionale, decizia financiar-monetară se realizează sub forma
balanţei de plăţi externe. Aceasta reprezintă (potrivit definiţiei Fondului Monetar Internaţional)
un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale,
financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei
perioade de timp, de regulă un an.
Balanţa de plăţi externe lucrează cu fluxuri şi stocuri, urmărind evenimentele economice
pe parcursul unei perioade de referinţă şi nu cu solduri economice existente la un moment dat.
În relaţiile economice internaţionale, situaţia Balanţei de plăţi externe este factorul de
orientare a politicii externe a statului respectiv, precum şi a politicilor celorlalte state faţă de
acest stat. Balanţa de plăţi oglindeşte forţa economică a ţării respective, starea şi amploarea
tranzacţiilor sale economice cu celelalte ţări, sănătatea economiei naţionale, credibilitatea acelei
ţări faţă de alte ţări. Printre cele mai utilizate tipuri de balanţe de plăţi sunt de menţionat:
 balanţa de plăţi globală a unei ţări cu restul lumii;
 balanţa de plăţi regională a unei ţări cu un grup de ţări sau o zonă valutară;
 balanţa de plăţi bilaterală a unei ţări cu o altă ţară;
 balanţa de plăţi program, ca balanţă de tip previzional în care se înregistrează anual sursele şi
necesităţile de valută pe care se pot baza autorităţile valutare în politica lor comercială
curentă şi de perspectivă anuală.
În cadrul balanţei de plăţi program se calculează necesităţile anuale previzionate pentru
investiţii şi pentru consum, precum şi disponibilităţile prevăzute a se realiza din surse cu caracter
regulat (export, investiţii străine). Diferenţa dintre disponibilităţi şi necesităţi urmează a se
acoperi din credite externe. - balanţa de piaţă cuprinde numai tranzacţiile în legătură cu piaţa
valutară pe perioade mai scurte, de regulă, pe trimestre.
În activul său se înscriu ofertele de mijloace de plată străine corespunzătoare cererilor de
mărfuri şi servicii la export, precum şi previziunile de încasări din donaţii străine, acţiuni etc.
(tranzacţii autonome care vor genera încasări efective în valută în perioada respectivă).
În pasiv se înscriu cererile de valută prezentate de importatori, cererile de valută ale
investitorilor, donatorilor etc. (tranzacţii autonome ce vor necesita plăţi efective în valută). -

5
balanţa de conturi cuprinde totalitatea operaţiunilor de decontări internaţionale ale unei ţări
efectuate sau de efectuat într-o anumită perioadă.
Ea poate fi:
 balanţă de conturi dinamică:se întocmeşte pe perioade de până la un an şi cuprinde totalitatea
creanţelor şi obligaţiilor de plată rezultate din schimbul comercial, din prestaţii de servicii şi
din alte relaţii economice cu străinătatea, născute în perioada respectivă, inclusiv cele
restante din perioade anterioare exigibile în perioada curentă, plătite până la data întocmirii
balanţei;
 balanţă de conturi statică: cuprinde toate creanţele şi obligaţiile internaţionale de plată
determinate la un moment dat, indiferent de data exigibilităţii lor. În timp ce balanţa de
conturi dinamică se suprapune cu balanţa de plăţi externe dintr-o perioadă expirată, balanţa
de conturi statică ilustrează toate creanţele şi obligaţiile de plată în relaţiile cu străinătatea,
nestinse, constatate la un moment dat, indiferent de termenul la care urmează a fi plătite.

1.2. Principii de înregistrare și structura balanței de plăți

Balanţa de plăţi operează cu o serie de noţiuni specifice:
 Tranzacţiile evidenţiate în balanţa de plăţi externe sunt:
 schimburi: presupun furnizarea de către un partener a unei valori economice contra unei
valori echivalente (operaţiuni cu mărfuri, servicii, venituri, profituri, dobânzi etc.);
 transferuri: presupun furnizarea de către un partener a unei valori economice fără a primi
o valoare echivalentă (ajutoare, moşteniri, donaţii etc.);
 migrări: mutări de persoane dintr-o economie în alta împreună cu tot activul şi pasivul de
care dispun; ▪ tranzacţii estimate: nu au la bază fluxuri reale.
 Teritoriul economic al unei ţări în care au loc tranzacţiile nu corespunde exact cu teritoriul
din interiorul graniţelor statului. Pot exista porţiuni de teritoriu economic în afara graniţelor
statului, dar şi zone economice străine în interiorul lor (exemplu: zonele libere - zonele în
care instituţii, companii din alte ţări primesc autorizaţia de a funcţiona cu anumite facilităţi
vamale şi fiscale).
 Conceptul de rezident face distincţia, din punct de vedere valutar, între diferitele persoane
fizice şi juridice. Acest concept include persoanele fizice cetăţeni ai ţării respective, precum
şi persoanele juridice înregistrate sau autorizate să funcţioneze în ţara respectivă. Acest
concept este necesar deoarece operaţiunile valutare permise de băncile centrale ale fiecărei
ţări şi luate în considerare la întocmirea balanţei de plăţi externe sunt numai acelea care au
loc între un rezident şi un nerezident.
 Conceptul evaluării şi al momentului de înregistrare
6
  evaluarea fluxurilor înregistrate în balanţa de plăţi externe se face la preţul pieţei,
respectiv sub forma unei sume de bani pe care un potenţial cumpărător ar fi dispus să o
plătească pentru a achiziţiona ceva de la un eventual vânzător, când ambele părţi sunt
independente şi nu există alte consideraţii decât cele comerciale;
 momentul înregistrării tranzacţiilor este cel al schimbului de proprietate şi nu cel al
plăţii.
 Sistemul dublei înregistrări: la întocmirea balanţei de plăţi externe fiecare tranzacţie este
evidenţiată prin două fluxuri de sens contrar ce au aceeaşi valoare. Astfel, suma intrărilor
pozitive este identică cu suma intrărilor negative (ieşiri), soldul net al balanţei de plăţi
externe fiind întotdeauna zero.
Tabelul 1
Înregistrarea operațiunilor

Sursa: Realizat de autor în baza informațiilor de pe internet < https://ru.scribd.com/document/413625513/Balanta-

de-plati-Balant-a-de-pla-t-i-a-Republicii-Moldova >
Daca rezidentii unei tari cheltuiesc in strainatate mai mult decat incasarile pe care reusesc
sa le atraga spre tara lor, adica debit > credit, balanta de plati externe a tarii respective va
inregistra un deficit.
Dimpotriva, daca rezidentii unei tari cheltuiesc in strainatate mai putin decat incasarile
pe care reusesc sa le atraga spre tara lor, adica debit < credit, balanta de plati externe a tarii
respective va inregistra un surplus sau un excedent.
In situatia in care rezidentii unei tari cheltuiesc in strainatate o suma egala cu incasarile
pe care reusesc sa le atraga spre tara lor, adica debit = credit, balanta de plati externe a tarii
respective va fi echilibrata.

7
1.3. Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe pentru 2021
Conform datelor preliminare, în trimestrul III 2021, soldul contului curent al balanței de
plăți a Republicii Moldova a înregistrat un deficit de 400,38 mil. USD, contul de capital a
înregistrat un sold negativ de 26,63 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de
capital în valoare de 368,99 mil. USD. Raportat la PIB, contul curent a constituit -10,2 la sută
(față de -9,5 la sută în perioada similară a anului 2020). Contul de capital a înregistrat un sold
negativ de 26,63 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare
368,99 mil. USD.
Conform datelor preliminare, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii
Moldova, în trimestrul III 2021, s-a majorat comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a
anului 2020, atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit 400,38 mil. USD,
fiind în creștere cu 14,1 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -10,2 la sută, față de -
9,5 la sută în perioada similară a anului 2020. Această dinamică a fost determinată de creșterea
deficitului comerțului exterior cu bunuri, în timp ce balanțele veniturilor secundare, serviciilor și
a veniturilor primare s-au îmbunătățit.
Contul de capital a consemnat un deficit de 26,63 mil. USD, ce s-a majorat cu 4,8 la sută
față de trimestrul III 2020. Soldul contului de capital a fost determinat de ieșirile de capital
înregistrate de sectorul privat (+36,7 la sută mai mari comparativ cu perioada similară a anului
precedent), în timp ce intrările de asistență din exterior primită de administrația publică pentru
finanțarea proiectelor investiționale au constituit 1,81 mil. USD.
Suma soldurilor contului curent şi contului de capital denotă că, drept rezultat al
tranzacţiilor curente şi de capital ale rezidenţilor Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul
net de finanţare externă a constituit 427,01 mil. USD, ceea ce reprezintă 10,9 la sută în raport cu
PIB.
În contul financiar al balanței de plăți a fost înregistrată o scădere considerabilă a
activelor sub formă de numerar și depozite, care au fost principala sursă de finanțare a deficitului
de cont curent în trimestrul III 2021. De asemenea, la finanțarea deficitului de cont curent au
contribuit alocările de DST de la FMI, creditele comerciale și avansurile acordate entităților
rezidente de către partenerii comerciali nerezidenți și investițiile directe.

1.4. Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe pentru 2022

Conform datelor preliminare, în ianuarie – septembrie 2022, deficitul contului curent al
balanței de plăți a Republicii Moldova s-a majorat considerabil, cu 24,6 la sută, comparativ cu
cel înregistrat în perioada similară a anului 2021 și a constituit 1 617,57 mil. USD sau 15,3 la
8
sută raportat la PIB (ANEXA 1). Dinamica soldului contului curent, în primele nouă luni ale
anului 2022, a fost determinată de majorarea deficitului comerțului exterior cu bunuri, dar și de
scăderea substanțială a excedentului veniturilor primare. În același timp, excedentul balanței
serviciilor s-a majorat cu 74,4 la sută, însă nu suficient pentru a acoperi pe deplin creșterea
deficitului balanței bunurilor și reducerea excedentelor veniturilor primare.
Deficitul comerțului exterior cu bunuri înregistrat în balanța de plăți în primele nouă luni
ale anului 2022 a constituit 3 516,26 mil. USD, majorându-se cu 13,9 la sută comparativ cu
perioada similară a anului precedent, pe seama creșterii mai accentuate a valorii importurilor (+1
553,54 mil. USD) decât a exporturilor (+1 125,46 mil. USD).Creșterea importurilor a fost
condiționată de produsele minerale, importul cărora s-a majorat de 2,7 ori față de ianuarie –
septembrie 2021, mai mult pe seama prețurilor produselor petroliere decât a volumelor fizice.
Exporturile au sporit pe seama majorării exportului de porumb (+301,39 mil. USD), uleiuri din
semințe de floarea-soarelui (+230,83 mil. USD), semințe de floarea-soarelui (+195,65 mil.
USD).
Excedentul comerțului exterior cu servicii a totalizat 631,73 mil. USD, exporturile de
servicii au crescut cu 36,7 la sută, iar importurile - cu 20,2 la sută. Majorarea exportului de
servicii a fost determinată de creșterea cu 74,4 la sută a serviciilor de călătorii. În particular se
remarcă călătoriile personale, exportul cărora a crescut de 2,0 ori, până la 438,50 mil. USD,
inclusiv cheltuielile și consumul refugiaților. Călătoriile de afaceri s-au majorat cu 11,4 la sută,
până la 109,27 mil. USD. De asemenea, s-a majorat exportul serviciilor de transport, până la
351,86 mil. USD (+47,5 la sută) și a serviciilor de informatică, care au constituit 326,49 mil.
USD (+32,7 la sută). În cazul importurilor, majorarea a fost determinată de importul serviciilor
de transport în valoare de 397,12 mil. USD (+38,4 la sută), precum și a serviciilor de călătorii în
valoare de 320,91 mil. USD (+18,3 la sută). Excedentul veniturilor primare a scăzut semnificativ
comparativ cu ianuarie - septembrie 2021 – de 4,6 ori sau până la 40,06 mil. USD. Această
evoluție a fost determinată de majorarea cu 30,3 la sută a ieșirilor, în timp ce intrările s-au
micșorat cu 0,2 la sută comparativ cu primele nouă luni ale anului 2021.
Remunerarea salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor nerezidenți a scăzut
cu 2,5 la sută, până la valoarea de 621,22 mil. USD.
Veniturile din investiții directe ce revin nerezidenților, au crescut cu 41,1 la sută, în
special, datorită majorării de 2,3 ori a profiturilor reinvestite, până la 371,10 mil. USD.
La veniturile secundare s-a înregistrat o diminuare a excedentului cu 1,4 la sută
comparativ cu primele nouă luni ale anului 2021, până la 1 226,90 mil. USD. Transferurile
personale primite din exterior de rezidenți au scăzut cu 2,1 la sută și au constituit 899,56 mil.
USD, în timp ce ieșirile acestora s-au majorat de 2,2 ori și au constituit 305,98 mil. USD.
9
 Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova, în ianuarie – septembrie
2022, s-au micșorat cu 2,2 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent și au
constituit 1 480,79 mil. USD, ceea ce reprezintă 14,0 la sută raportat la PIB.
Contul de capital a consemnat intrări nete de 2,22 mil. USD, în timp ce în primele nouă
luni ale anului 2021, s-au înregistrat ieșiri nete de 41,65 mil. USD. Suma soldurilor contului
curent și contului de capital denotă că, drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital ale
rezidenților Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul net de finanțare externă, în primele
nouă luni ale anului 2022 a constituit 1 615,35 mil. USD, ceea ce reprezintă 15,3 la sută raportat
la PIB.
În ianuarie – septembrie 2022, contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în
valoare de 1 591,14 mil. USD, ca urmare a majorării nete a pasivelor rezidenților față de
nerezidenți cu 1 251,04 mil. USD și a scăderii nete a activelor financiare externe ale rezidenților
cu 340,10 mil. USD.
Diminuarea netă a activelor externe, pe parcursul perioadei ianuarie - septembrie a
anului 2022, a fost determinată de micșorarea cu 989,10 mil. USD a activelor sub formă de
numerar și depozite. Concomitent, s-au înregistrat creșteri ale activelor de rezervă cu 522,86 mil.
USD și activelor externe ale rezidenților sub formă de investiții directe cu 60,25 mil. USD,
împrumuturi - de 40,69 mil. USD, credite comerciale și avansuri – cu 23,84 mil. USD, precum și
investiții de portofoliu – cu 1,36 mil. USD.
Pasivele externe s-au majorat, în special, datorită creșterii angajamentelor externe sub
formă de investiții directe, în sumă netă de 515,35 mil. USD. Acest flux a fost determinat în
mare parte de reinvestirea profiturilor în sumă de 371,10 mil. USD, dar și de majorarea datoriilor
față de investitorii străini direcți cu 75,63 mil. USD și a valorii nete a participațiilor la capital și a
acțiunilor în proprietatea nerezidenților cu 68,62 mil. USD. La creșterea pasivelor au contribuit
și cele sub formă de împrumuturi, care s-au majorat cu 438,21 mil. USD, credite comerciale și
avansuri – cu 216,66 mil. USD, numerar și depozite – cu 82,60 mil. USD.

1.5. Analiza și dinamica Balanței de Plăți Externe pentru 2023

Conform datelor preliminare, în ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu perioada
similară a anului 2022, deficitul contului curent al balanței de plăți sa diminuat cu 8,5 la sură și
a constituit 1520,22 mil. USD sau 12.9 la sută raportat la PIB. Această îmbunătățire a fost
determinată de majorările excedentelor veniturilor primare, veniturilor secundare şi balanței
serviciilor, ce au acoperit pe deplin creşterea deficitului balanței comerțului cu bunuri (tabelul 2)

10
 Tabelul 2
Balanța de plăți a Republicii Moldova, agregate principale( mil.USD)

Sursa: Preluat de pe pagina oficiala a BNM <https://www.bnm.md/ro>

Deficitul comerţului exterior cu bunuri înregistrat în balanța de plăți în ianuarie -
septembrie 2023 a constituit 3 600,96 mil. USD şi s-a majorat cu 2,4 la sută comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului 2022, pe seama scăderii mai accentuate a exporturilor (-266,63 mil.
USD) decât a importurilor (-182,72 mil. USD).
Excedentul comerţului exterior cu servicii, în primele nouă luni ale anului 2023, a crescut
cu 5,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent și a totalizat 650,66 mil. USD. Această
tendinţă a fost determinată de majorarea mai semnificativă a valorii exporturilor de servicii
(+185,98 mil. USD sau +11,4 la sută) decât a importurilor (+151,85 mil. USD sau +15,0 la sută).
Creşterea exporturilor, în ianuarie septembrie 2023, a fost condiționată de majorarea serviciilor
de informatică cu 30,1 la sută, până la 419,00 mil. USD, precum şi a serviciilor de transport, cu
18,0 la sută, până la 409,68 mil. USD. La importuri, creșterea a fost influenţată de serviciile de
călătorii, care au sporit cu 20,5 la sută, până la 393,06 mil. USD, în special datorită majorării cu
26,1 la sută, până la 284,99 mil. USD, a serviciilor de călătorii personale.
În primele nouă luni ale anului 2023, veniturile primare au înregistrat un excedent în
valoare de 144,70 mil. USD, majorându-se de 3,7 ori comparativ cu perioada similară a anului
2022. Tendinţa a fost influențată de majorarea cu 18,6 la sută a intrărilor de venituri primare,
până la 775,78 mil. USD, în timp ce ieşirile au crescut cu 2,6 la sută, până la 631,08 mil. USD.
Majorarea intrărilor a fost determinată de veniturile din gestionarea activelor de rezervă, care au

11
sporit de 6,6 ori, pănă la 126,67 mil. USD, precum şi de creşterea cu 1,7 la sută, până la 631,29
mil. USD, a remunerării salariaţilor pentru munca prestată patronilor nerezidenți, având
ponderea de 81,4 la sută din totalul intrărilor de venituri primare. În cadrul ieşirilor, diminuarea a
fost cauzată de scăderea cu 9,3 la sută a veniturilor din investiții directe ce revin nerezidenţilor,
drept urmare a diminuării cu 21,4 la sută a profiturilor reinvestite, până la 292,62 mil. USD. De
menționat că ieşirile de venituri din alte investiţii s-au majorat de 2,2 ori, pănă la 97,96 mil.
USD, fiind în totalitate dobânzi acumulate.
Veniturile secundare au inregistrat, in ianuarie septembrie 2023, un excedent de 1285,38
mil. USD, care s-a majorat cu 7,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent ca
rezultat al scăderii cu 1,3 la sută a intrărilor, şi cu 24,7 la sută a ieşirilor. Transferurile personale
primite din exterior de rezidenţi s-au diminuat cu 8,2 la sută şi au însumat 824,90 mil. USD, in
timp ce ieşirile au scăzut cu 27,1 la sută, până la 246,36 mil. USD. Intrările din asistență tehnică,
ajutorul umanitar şi granturile în cadrul cooperării internaţionale pentru toate sectoarele
instituţionale s-au majorat cu 3.2 la sută și au totalizat 371,99 mil. USD.
Remiterile personale primite de rezidenţii Republicii Moldova, în ianuarie septembrie
2023, s-au diminuat cu 4,5 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent şi au
totalizar 1411,88 mil. USD, ceea ce reprezintă 12.0 la sută raportat la PIB.
Contul de capital a consemnat, în nouă luni ale anului 2023, un excedent de 63,88 mil.
USD, comparativ cu deficitul de 0,04 mil. USD din perioada similară a anului 2022. Soldul
contului de capital a fost determinat de scăderea de 3,4 ori a ieşirilor de capital (până la 21,85
mil. USD). Intrările nete de capital înregistrate în sectorul privat au constituit 47,43 mil. USD, în
timp ce intrările de asistenţă tehnică din exterior primită de administrația publică pentru
finanțarea proiectelor investiționale au totalizat 38,52 mil. USD.
Suma soldurilor contului curent şi contului de capital denotă că, drept rezultat al
tranzacţiilor curente şi de capital ale rezidenților Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul
net de finanţare externă, în nouă luni ale anului 2023, a constituit 1456,34 mil. USD, ceea ce
reprezintă 12,4 la sută în raport cu PIB.
În ianuarie - septembrie 2023, contul financiar s-a soldat cu intrări nete de mijloace
financiare în valoare de 1408,68 mil. USD, ca urmare a majorării nete a pasivelor rezidenților
faţă de nerezidenţi cu 568,37mil. USD şi a scăderii nete a activelor financiare externe ale
rezidenților cu 840,31 mil. USD.
Diminuarea netă a activelor externe, ce reprezintă intrări nete de mijloace financiare, pe
parcursul a nouă luni ale anului 2023, a fost determinată de micsorarea cu 1000,58 mil. USD a
activelor sub formă de numerar și depozite, a celor sub formă de credite comerciale și avansuri,

12
cu 217,58 mil. USD şi împrumuturi-cu 65,54 mil. USD. Concomitent, activele de rezervă s-au
majorat cu 439,72 mil. USD, investițiile directe cu 4,22 mil. USD.( ANEXA 2).
CAPITOLUL II. ANALIZA ȘI DINAMICA REZERVELOR VALUTARE
PENTRU ULTIMII 3 ANI
2.1. Concepte teoretice despre rezerva valutară a Republicii Moldova
Rezerva valutară reprezintă activele de rezervă deţinute de autorităţile monetare centrale,
constituite din mijloace de plată internaţionale: valute, devize, EURO, DST, aur, poziţia
creditoare faţă de FMI şi sunt utilizate pentru echilibrarea balanţei de plăţi externe, susţinerea
monedei naţionale, garantarea solvabilităţii externe a ţării, stingerea obligaţiilor externe în
anumite situaţii deosebite şi nu pentru efectuarea plăţilor curente către străinătate.
Administrarea rezervelor internaţionale într-o bancă centrală este o funcţie operaţională
foarte importantă şi un domeniu în care erorile pot fi foarte costisitoare, încît să provoace
pierderea credibilităţii în banca centrală. Din acest motiv este important ca lanţul ierarhic şi
luarea deciziilor să fie clare, în special celor implicaţi. Administrarea rezervei valutare a
Republicii Moldova este efectuată de către Banca Naţională a Moldovei.
Conform legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95, BNM
gestionează rezervele valutare oficiale ale Republicii Moldova şi este un organ de control
valutar. În conformitate cu această lege BNM poate să procure, să păstreze şi să vîndă valuta
străină şi instrumente de plată exprimate în valută străină, propuse de către băncile din Republica
Moldova şi din străinătate; poate efectua operaţiuni cu hîrtii de valoare, valută străină şi metale
preţioase. Activele de rezervă ale Băncii Centrale pot fi divizate în rezerve necondiţionate şi
condiţionate.
Rezervele ce se află efectiv în proprietatea Băncii Centrale – aurul, EURO, DST, devizele
– şi sunt rezerve necondiţionate ale statului. Rezervele condiţionate sunt creditele prenegociate
cu FMI, organismele de credit regionale, pieţele de eurovalute, acordurile SWAP cu alte bănci
centrale. Rezerva oficială deţinută de banca naţională a unui stat are următoarea structură:
depozite de aur, valute, EURO, DST, poziţia creditoare faţă de FMI în condiţiile cînd virările
proprii la FMI depăşesc cota de participare.
Rezerva de aur ca component al rezervei oficiale constituie aurul ce aparţine
organismelor centrale de reglare monetar-creditară ale statului şi care serveşte în calitate de activ
de rezervă. Republica Moldova nu deţine aur în rezerva oficială.
Valutele ce intră în componenţa rezervei sunt exprimate prin monede naţionale ce au
circulaţie internaţionala, sunt liber convertibile şi au stabilitate pe termen lung. Valutele de
rezervă se clasifică în valută efectivă, prezentă prin bancnote şi monede, şi în valută în cont, ce

13
se află sub formă de disponibil la o bancă cu sediul în ţara deţinătorului sau în orice altă ţară.
Valutele principale folosite în calitate de rezervă sunt dolarul american, lira sterlină, yenul
japonez. Republica Moldova foloseşte dolarul american în calitate de rezervă.
DST reprezintă active de rezervă internaţionale emise de FMI cu scopul completării altor
componenţi ai activelor de rezervă. Valoarea unui DST se determină pe baza unui coş valutar,
format din dolarul SUA, lira sterlina, euro, yenul japonez. Baza obţinerii şi creşterii rezervelor
valutare se află în crearea unei stabilităţi economice şi politice interne şi se realizează în procesul
activităţii economice externe. Sursa principală de obţinere şi creştere a rezervelor valutare este
obţinerea unei balanţe de plăţi excedentare. Însă în condiţiile contemporane astfel de rezultate
obţin un număr redus de ţări, şi pentru echilibrarea balanţei de plăţi, inclusiv şi pentru formarea
rezervelor valutare, se recurge la piaţa financiară internaţională. Crearea rezervelor valutare în
acest mod permite crearea unui echilibru economic temporar şi a unei echilibrări temporare a
balanţei de plăţi externe, deoarece aceste rezerve sunt create din împrumuturi externe care peste
un anumit timp trebuie rambursate, fie din resursele proprii sau prin atragerea de noi
împrumuturi.
Rezerva valutară are un rol important în menţinerea stabilităţii în relaţiile economice
externe ale unui stat. Aceasta se exprimă prin utilizarea rezervelor valutare în anumite situaţii
dificile şi de urgenţă, cînd stingerea obligaţiunilor externe nu poate fi acoperită pe alte căi.
Scopul formării rezervei valutare este determinat de necesităţile specifice de utilizare a
acestei rezerve. Principalele direcţii de utilizare sunt echilibrarea balanţei de plăţi externe şi
intervenţiile pe piaţa valutară pentru susţinerea cursului de schimb al monedei naţionale. Este de
menţionat că rezerva valutară se foloseşte pentru stingerea obligaţiunilor externe în anumite
situaţii deosebite şi nu pentru efectuarea plăţilor curente către străinătate, de asemenea în cazuri
de urgenţă ori imprevizibile.
Rezerva valutară poate servi drept garant al solvabilităţii externe a ţării în cazurile cînd
pentru acoperirea deficitului balanţei de plăţi nu sunt utilizate aceste rezerve, dar se recurge la
credite externe.
Rezervele valutare servesc pentru asigurarea necorespunderii între cererea şi furnizarea
de valute străine. În regimul unui curs valutar fix şi cu o circulaţie liberă a capitalului, nivelul
rezervelor valutare este determinat în dependenţă de necesitatea echilibrării pieţii monetare
interne. Rezervele de asemenea sunt folosite pentru intervenţii pe piaţa valutară. Deoarece
volumul şi timpul de cerere de valute de rezervă nu sunt cunoscute, această necesitate de
menţinere a rezervelor corespunde necesităţii de preîntîmpinare a cererii de monedă. Pentru
majoritatea ţărilor această cerinţă de menţinere a rezervelor se consideră cea mai importantă, în

14
special pentru ţările ce au pieţe cu o circulaţie liberă a mărfurilor şi a capitalului, sau a ţărilor ce
menţin cursul valutar fix.

2.2. Analiza și dinamica rezervelor valutare pentru 31 decembrie 2021

La 31 decembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit 3 901,88 mil. dolari
SUA, în creștere cu 120,46 mil. dolari SUA în comparație cu 30 noiembrie 2021, când acestea
au însumat 3 781,42 mil. dolari SUA.
Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:
 înregistrarea creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, ECF
(Extended Credit Facility) și EFF (Extended Fund Facility) tranșa I, debursate de Fondul
Monetar Internațional: 79,79 mil. dolari SUA;
 înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova
debursat de Comisia Europeană, în numele UE: 67,95 mil. dolari SUA (echivalentul a 60
mil. EUR);
 intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: 12,05 mil. dolari
SUA;
 înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova pentru proiecte investiționale: 8,23 mil. dolari SUA;
 aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA: 5,90 mil. dolari SUA;
 înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova
din partea Asociației Internaționale de Dezvoltare: 1,17 mil. dolari SUA;
 intrările nete în contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă: 0,11 mil.
dolari SUA;
 veniturile din gestionarea rezervelor valutare: 0,04 mil. dolari SUA;
 alte intrări nete: 1,53 mil. dolari SUA.
Totodată, pe parcursul perioadei de raportare, diminuarea activelor oficiale de rezervă a
fost determinată de:
 intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: 35,80 mil. dolari
SUA;
 plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 10,02 mil. dolari
SUA;
 plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 9,47 mil. dolari SUA;
 reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții: 1,02 mil. dolari SUA.

15
 Tabelul 3
Activele oficiale de rezervă și activele externe nete, mii dolari SUA

Sursa: Preluat de pe pagina oficiala a BNM <https://www.bnm.md/ro>

2.3. Analiza și dinamica rezervelor valutare pentru 31 decembrie 2022

La 30 decembrie 2022, activele oficiale de rezervă au constituit 4 474,17 mil. dolari
SUA, în creștere cu 199,72 mil. dolari SUA în comparație cu 30 noiembrie 2022, când acestea au
însumat 4 274,45 mil. dolari SUA.
Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:
 intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: 75,40 mil.
dolari SUA;
 înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova -
63,89 mil. dolari SUA (echivalentul a 60,00 mil. EUR) sub formă de împrumut oferit de
Agenția Franceză de Dezvoltare, Paris pentru modernizarea sistemului energetic și feroviar;
 înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova -
43,76 mil. dolari SUA sub formă de grant oferit de Banca Internațională pentru Reconstrucție
și Dezvoltare în cadrul programului „Moldova, măsuri în situație de urgență, reziliență și
competitivitate. Operațiunea de politici de dezvoltare”;
 aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA: 29,43 mil. dolari SUA;
 înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova pentru proiecte investiționale - 13,22 mil. dolari SUA, din care 7,36 mil. dolari
SUA (echivalentul a 7,00 mil. EUR) sub formă de împrumut oferit de Banca Europeană
pentru Investiții în cadrul proiectului “Livada Moldovei” și 2,12 mil. dolari SUA
(echivalentul a 2,00 mil. EUR) sub formă de ajutor umanitar acordat refugiaților ucraineni
din partea Ministerului Finanțelor al Lituaniei;

16
 veniturile din gestionarea rezervelor valutare: 10,52 mil. dolari SUA;
 intrări nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: 4,71 mil. dolari
SUA;
 reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții: 1,85 mil. dolari SUA;
 intrări nete din contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă: 0,54 mil.
dolari SUA;
 alte intrări nete: 3,21 mil. dolari SUA.
Totodată, pe parcursul perioadei de raportare, diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost
determinată de:
 plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 15,99 mil. dolari SUA;
 rezultatul net al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă: 15,87 mil.
dolari SUA;
 plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 14,95 mil.
dolari SUA.

Tabelul 4
Activele oficiale de rezervă și activele externe nete, mii dolari SUA

Sursa: Preluat de pe pagina oficiala a BNM <https://www.bnm.md/ro>

2.4. Analiza și dinamica rezervelor valutare pentru 31 decembrie 2023

La 30 noiembrie 2023, activele oficiale de rezervă au constituit 5 159,71 mil. dolari SUA,
în creștere cu 79,38 mil. dolari SUA în comparație cu 31 octombrie 2023, când acestea au
însumat 5 080,33 mil. dolari SUA.
Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:
 aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport
cu dolarul SUA: 60,71 mil. dolari SUA;
 veniturile din gestionarea rezervelor valutare: 17,63 mil. dolari SUA;
 reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții: 14,25 mil. dolari
SUA;

17
  intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: 5,0 mil. dolari
SUA;
 înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova pentru proiecte investiționale: 4,68 mil. dolari SUA;
 intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: 4,38 mil.
dolari SUA;
 înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii
Moldova debursat de Banca Europeană de Investiții: 3,12 mil. dolari SUA;
 intrările nete în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă:
0,60 mil. dolari SUA;
 alte intrări nete: 0,88 mil. dolari SUA.
Totodată, pe parcursul perioadei de raportare, diminuarea activelor oficiale de rezervă a
fost determinată de:
 plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 29,83 mil.
dolari SUA;
 plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 2,04 mil. dolari SUA.
Tabelul 5

Activele oficiale de rezervă și activele externe nete, mii dolari SUA

Sursa: Preluat de pe pagina oficiala a BNM <https://www.bnm.md/ro>

18
 CONCLUZIE
În 2021, balanța de plăți externe a Moldovei a înregistrat un deficit în trimestrul III, atât
în contul curent, cât și în contul de capital. Acest deficit a fost determinat în principal de
creșterea deficitului comerțului exterior cu bunuri. Totuși, contul financiar a înregistrat intrări
nete de capital, în principal sub forma alocărilor de DST de la FMI, credite comerciale și
avansuri, precum și investiții directe.
În 2022, deficitul contului curent s-a majorat semnificativ, ajungând la 1,617,57 miliarde
USD, cu o pondere de 15,3% din PIB. Această creștere a fost determinată în principal de
majorarea deficitului comerțului exterior cu bunuri. Totuși, excedentul balanței serviciilor s-a
majorat semnificativ, dar nu suficient pentru a compensa creșterea deficitului comercial. În plus,
excedentul veniturilor primare s-a diminuat semnificativ.
În 2023, deficitul contului curent s-a redus semnificativ comparativ cu 2022, ajungând la
1,520,22 miliarde USD, reprezentând 12,9% din PIB. Această îmbunătățire a fost determinată de
majorările excedentelor veniturilor primare, veniturilor secundare și balanței serviciilor, care au
acoperit creșterea deficitului balanței comerțului cu bunuri.
În timp ce Moldova a înregistrat deficite în balanța de plăți externe în acești ani, eforturile
de ajustare par să fi avut un anumit succes în 2023, când deficitul s-a redus semnificativ. Este
important să se monitorizeze și să se continue eforturile pentru a menține stabilitatea și
sustenabilitatea balanței de plăți externe.
Analiza dinamicii rezervelor valutare pentru ultimii trei ani în Republica Moldova
reflectă o tendință generală de creștere a acestora, cu fluctuații determinate de intervențiile pe
piața valutară internă, împrumuturi și granturi acordate de instituții financiare internaționale,
precum și de schimbările în valorile mobiliare și cursurile de schimb ale valutelor componente
ale rezervelor.
În detaliu, în anul 2021, activele oficiale de rezervă au crescut cu 120,46 milioane dolari
SUA, iar în anul 2022, acestea au înregistrat o creștere de 199,72 milioane dolari SUA. În anul
2023, rezervele valutare au continuat să crească, înregistrând o creștere de 79,38 milioane dolari
SUA în perioada noiembrie-decembrie.
Majorarea rezervelor valutare în acești ani a fost determinată în principal de intervențiile
pe piața valutară internă, împrumuturi și granturi acordate de instituții financiare internaționale,

19
precum și de aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în
raport cu dolarul SUA.
În ciuda creșterii continue a rezervelor valutare, este important să se menționeze că
acestea sunt susceptibile la fluctuații și pot fi afectate de schimbările economice și politice
interne și externe. Prin urmare, administrarea și gestionarea acestor rezerve trebuie să fie
efectuate cu atenție și prudență pentru a asigura stabilitatea financiară și economică a țării.

BIBLIOGRAFIE

1. https://bnm.md/ro/content/informatie-privind-evolutia-activelor-oficiale-de-rezerva-
luna-noiembrie-2023
2. https://ru.scribd.com/document/413625513/Balanta-de-plati-Balant-a-de-pla-t-i-a-
Republicii-Moldova
3. https://www.bnm.md/ro/content/informatia-privind-evolutia-activelor-oficiale-de-
rezerva-luna-decembrie-2022
4. https://www.bnm.md/ro/content/informatie-privind-evolutia-activelor-oficiale-de-
rezerva-luna-decembrie-2021
5. https://www.bnm.md/ro/content/balanta-de-plati-trimestrul-iii-2021-date-provizorii
6. https://www.bnm.md/ro/content/balanta-de-plati-trimestrul-iii-2022-date-provizorii

20
ANEXE

21
 ANEXA 1
Balanta de plăți a Republicii Moldova, agregate principale( mil.USD)

22
 ANEXA 2
Balanța de plăți a Republicii Moldova, agregate principale (mil.USD)

23