Academia de Studii Economice

Managementul Riscului Financiar Internațional

Temă individuală 1

Şocurile de politică monetară şi bulele speculative

Butuc Corina

O bulă speculativa este un ciclu economic definit prin escaladarea rapidă a prețurilor activelor
- urmată de o contracție. Aceasta din urmă este cauzată de o creștere a prețurilor activelor nejustificată
de elementele fundamentale ale activului și determinate de un comportament înflăcărat al pieței. Bula
se desumflă atunci când nu mai există pe piață investitori care să accepte și să achiziționeze la prețul
ridicat.
Mai multă încredere din partea firmelor și investitorilor duc la așteptări mai bune cu privire la
piață. Dacă banca centrală crește rata dobânzii, ar putea semnaliza și ea că se așteaptă la creșteri
suplimentare ale prețurilor activelor, crescând de o maniera paradoxala încrederea în performanța
pieței de capital și continuând să alimenteze formarea de bule – pe un termen scurt doar.
In studiile cercetate de mine, s-a descoperit un impact negativ asupra lichidității: cu cât este
mai mare lichiditatea, cu atât impactul asupra impactului politicii monetare este mai negativ
Într-un mediu de volatilitate crescut, ca în perioadele de criză sau incertitudine, o rată a
dobânzii în creștere duce la un impact negativ asupra bulelor, care este aproape de ceea ce s-ar aștepta.
Pentru acest caz particular, dovezile sunt solide de-a lungul unor orizonturi mari de timp.
Am observat în studiile cercetate că există o dezbatere din ce în ce mai mare cu privire la
reacția băncilor centrale la prețurile casei (Monetary policy and bubbles in US REITs , Petre Caraiani,
Adrian C. Calin, Rangan Gupta). Dezbaterea dacă băncile centrale ar trebui să reacționeze la prețurile
activelor este mai veche și datează până la perioada dinaintea crizei (Bernanke și Gertler (1999),
Bernanke și Gertler (2001) și Gilchrist și Leahy (2002))
Ultima criza financiară a domnit ideea, după cum au sugerat unii, că băncile centrale ar trebui
să se sprijine de vânt. Deși o mare parte a dezbaterii s-a concentrat pe prețurile activelor și piețele
bursiere, a se vedea Gali (2014), Gali and Gambetti (2015) și Svensson (2014), piața locuințelor, în
ciuda importanței sale în criza financiară recentă, a primit mai puțină atenție. Criza creditelor ipotecare
subprime din 2007-2008 a avuta arătat clar impactul negativ pe care bulele de locuințe îl pot avea
asupra unei economii. Dinamica prețurilor locuințelor au fost destul de volatile la nivel mondial în
ultimele două decenii, cu episoade marcate prin creșterea în anii 1990 și începutul anilor 2000 și
scăderi importante în intervalul de timp 2006-2008. Există destul de multe documente care indică
perioadele de bule din perioada premergătoare crizei.
 O informatie importanta al articolelor lecturate in vederea scriei acestei recezii este că replica
bulelor speculative la șocurile de politică monetară e asimetric. Aceste replici la șocurile de
expansiune și restrictive în analize ar trebui diferențiate.
Concluzia de baza a lucrarii este ca bulele de pret ale activelor nu pot fi micsorate de politici
restrictive, iar cele expansive maresc valoarea activelor. Mai mult de atat, efectul politicii monetare
în expansiune este dependent de instrumentul politic, iar reducerile dobânzilor - politica monetară
expansivă standard - ar avea efecte insemnate asupra bubbles-urilor.
Criza financiară din primul deceniu al 2000 au readus în discuție dezbaterea care face referire
la socul politicii monetare asupra prețurilor activelor și, deasemenea asupra prețurilor imobiliare.
Judecata ante-criza a fost că politica monetară trebuie sa riposteze la bule numai în gradul în care
acestea din urma afectează gradul de inflație pe termen mediu, fiindca un rol mai activ pentru politica
monetară în preintampinarea extinderii bulelor poate fi costisitor din punct de vedere a stabilitatii
financiare si a viitoarei productii.
Identificarea bubbles-urilor n-a fost destul de usor de realizat. Politica monetară a fost un
ustensil aspru pentru a riposta bulelor : prin dimuarea rateloor de dobânda si prin asigurarea unui
numerar mai mare. Chiar daca un element al bulelor de prețuri ale locuințelor replicheaza pozitiv la
un șoc al politicii monetare, aceasta este compensată de elementul fundamental, iar reactia generala a
prețurilor la locuințe este opus, adica negativ.
S-a demonstrat că gradul de lichiditate are de asemenea un impact asura bulelor. Astfel, dacă
lichiditatea este mare, se va isca un efect negativ în urma dezlantuirii șocului.
A mai fost evaluata și raportul dintre bulele speculative și tehnologice. Acea cercetarea a
plecat de la ideea de baza ca, de obicei, bulele speculative se ivesc în economie într-o perioadă când
aceasta cunoaște o creștere masiva a productivității.
Bulele speculative se preconizeaza sa mai fie in viitor, dar acestea trebuie evitate si tine de
politica financiara a fiecarui stat in parte sa le controleze si sa le înăbușe, întrucât istoria ne arată că
efectul negativ al bulelor asupra unei economii poate fi devastator.

Bibliografie
1. “Monetary Policy and Asset Price Bubbles”, Christophe Blot, Paul Hubert, Fabien Labondance, 2018
2. "Asset Price Bubbles and Monetary Policy", Abdullah Yavas, 2013
3. “Monetary Policy for a Bubbly World”,Vladimir Asriyan, Luca Fornaro, Alberto Martin and Jaume
Ventura, 2019
4. Robert E. Wright, Fubarnomics: A Lighthearted, Serious Look at America’s Economic Ills, Buffalo
N.Y.: Prometheus, p.51–52, 2010
5. Yellen, Janet Discurs susţinut la conferinţa “Financial Markets and Monetary Policy”, Washington
D.C., iunie 2009
6. Stiglitz, Joseph “Rethinking Macroeconomics: What Went Wrong and How to Fix It”, Adam Smith
Lecture, European Economic Association Annual Congress, Glasgow, august 2010
7. Pengfei Wang, Yi Wen “Speculative Bubbles and Financial Crisis”, American Economic Journal:
Macroeconomics, Vol. 4, No. 3, p. 184-221, iulie 2012
8. Caraiani, P.; Calin, A.C. The effects of monetary policy on stock market bubbles at zero lower
bound: Revisiting the evidence. Econ. Lett. 2018, 169, 55–58.
9. Board of Governors of the Federal Reserve System – „Policy Statement on Payments System Risk”,
Docket No. R-1107, 1–13. Washington, D.C., May 30, 2001.
10. Kaminsky, Graciela L., and Carmen M. Reinhart – „On crises, contagion, and confusion”, George
Washington University, Washington,DC, Working Paper, December, 1998.