Sunteți pe pagina 1din 40

CORPUL EXPERILOR CONTABILI I A CONTABILILOR AUTORIZAI DIN ROMNIA

FILIALA CLUJ

SET DE EXERCIII, PROBLEME I STUDII DE CAZ


SEMESTRUL 2 ANUL 3 -2015

SEMESTRUL 2 ANUL
stagiar n sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3


CREANGA DOREL GEORGIAN

CONTABILITATE
1. n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani
cuentitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul
cvaloarea contabil a construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunar este de 20.000 lei, plus
TVA 24%. n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea,
suportnd urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc
12.000 lei. La nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces
verbal de recepie ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi
predat proprietarului, mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile
efectuate de societatea X.
Rezolvare:
Conform IAS 17 nregistrrile contabile sunt:
- n luna aprilie N se nregistreaz n extrabilanier valoarea de inventar a cldirii i valoarea
total a chiriei aferent contractului de leasing operational
Debit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei
Debit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 1.200.000 lei
- nreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operaional:
% = 401 24.800
612

20.000

4426

4.800 (20.000 * 24%)

Concomitent, lunar:
Credit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 20.000 lei
- n luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea cldirii:
231 = 404 52.000 lei (40.000 + 12.000)

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3


CREANGA DOREL GEORGIAN

- n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuat la cldire:


212 = 231 52.000 lei
- amortizarea lunar a cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmas a contractului de
leasing (iunie N martie N+4):
6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei
- la finalizarea contractului se pred proprietarului investiia:
2812 = 212 52.000 lei
Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii:
Credit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei.

2. La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneaz un utilaj al crui cost este de 820.000 lei,
amortizat liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabil este de 660.000 lei, iar
lasfritul exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este tratamentul contabil al deprecierii
utilajului n conformitate cu IAS 36.
Rezolvare:
Cost

820.000 lei

Amortizare anual

= 820.000 lei/ 10 ani 82.000 lei

Amortizare cumulat pe 2 ani (N si N+1)

164.000 lei

Valoare net contabil la finele exerciiului N+1 656.000 lei (820.000 164.000) lei
Valoarea recuperabil la finele exerciiului N+1

660.000 lei

La finele N+1 utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabil este mai mare dect
valoarea net contabil.
Amortizarea cumulat pe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4)

246.000 lei

Valoare net contabil la finele exerciiului N+4 410.000 lei (820.000 410.000)
La finele N+4 utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabil este mai mare dect
valoarea net contabil. Deci, nu trebuie s se constituie nicio ajustare pentru depreciere.
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN

3. Exist indicii c un echipament tehnologic a crui valoare contabil net este de 700.000 lei sa
depreciat. Acesta face parte din aceeai UGN mpreun cu un teren, a crui valoare contabil este
de 200.000 lei i o cldire cu o valoare contabil net de 1.100.000 lei. Valoarea de utilitate a
UGN este estimat la 1.400.000 lei, iar valoarea just net la 1.000.000 lei. Nu exist fond
comercial care poate fi ataat raional acestei UGN. S se determine i s se nregistreze n
contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic n conformitate cu tratamentele specifice
IAS 36.
Rezolvare:
Conform IAS36 valoarea recuperabil a unui activ este definit ca fiind cea mai mare valoare
dintre valoarea just a unui activ minus costurile generate de vnzare i valoarea sa de utilizare.
Valoarea de utilitate a UGN = 1.400.000 lei.
Valoarea just net a UGN = 1.000.000 lei
Valoarea recuperabil a UGN = max (1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 lei
Valoarea de utilitate a UGN = echipamentul tehnologic + teren + cldire
1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000
Valoarea recuperabil a echipamentul tehnologic = 1.400.000 200.000 1.100.000 = 100.000
lei
Valoarea contabil net a echipamentului tehnologic = 700.000 lei
valoarea recuperabil < valoarea contabil net ceea ce determin o depreciere a echipamentului
tehnologic in suma de 600.000 lei (700.000 100.000)
nregistrarea reducerii valorii contabile nete la nivelul valorii recuperabile este:
Chelt. cu pierderi din depreciere = Echipamente tehnologice 600.000 lei

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3


CREANGA DOREL GEORGIAN

4. n data de 15.06.2014, entitatea X a achiziionat i apus n funciune o instalaie pentru care se


cunosc urmtoarele informaii: pre facturat de furnizor 600.000 lei, taxe vamale 26.000 lei,
cheltuieli de transport pe parcurs extern i intern 16.000 lei, cheltuieli de instalare i asamblare
8.000 lei i cheltuieli de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei 10.000 lei.
Entitatea a dat n folosin activul n data de 26.06.2014 i a optat pentru o durat de utilizare de
3 ani, ns nu a luat o decizie cu privire la metoda de amortizare care ar trebui aleas. Astfel,
aceasta poate alege ntre metoda liniar, accelerat sau cea n funcie de numrul de uniti
produse, estimat la: 10.000 buc. n anul 2014; 50.000 buc. n anul 2015; 40.000 buc. n anul
2016; 20.000 buc. n anul 2017. n data de 14.01.2017, instalaia este vndut unui ter la preul
de vnzare de 280.000 lei, TVA 24%. Determinai valoarea la care activul trebuie prezentat n
situaiile financiare ntocmite, conform celor trei metode de amortizare i stabilii impactul
vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017.
Rezolvare:
Costul de achiie a instalaiei = pre facturat de furnizor (600.000 lei) + taxe vamale (26.000
lei) + cheltuieli de transport pe parcurs extern i intern (16.000 lei) + cheltuieli de instalare i
asamblare (8.000 lei) +cheltuieli de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei
(10.000 lei) = 660.000 lei

nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 sunt:

- achiziia instalaiei la data de 15.06.2014:

2131 = % 660.000
404

600.000

446

26.000

401

34.000

a)METODA LINIAR:
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN

- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2014 (660.000/3 ani*6/12luni):


6811= 2813 110.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014
este 660.000 lei 110.000 lei = 550.000 lei

- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2015 (660.000/3 ani):


6811 = 2813 220.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2015
este 660.000 lei (110.000 lei + 220.000 lei) = 330.000 lei

- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2016 (660.000/3 ani):


6811 = 2813 220.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2016
este 660.000 lei (110.000 lei + 220.000 lei + 220.000) = 110.000 lei
- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:
461 = % 347.200
7583

280.000

4427

67.200

- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:


% = 2131 660.000
2813

550.000

6583

110.000

Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de
profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 170.000 lei
(280.000 lei 110.000 lei) rezultat din aceast tranzacie.
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN

b) METODA ACCELERAT:

- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2014 (660.000*50%):


6811 = 2813 330.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014
este 660.000 lei 330.000 lei = 330.000 lei
- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2015 dup regimul liniar ((660.000-330.000)/2
ani):
6811 = 2813 165.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2015
este 660.000 lei (330.000 lei + 165.000 lei) = 165.000 lei
- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2016 ((660.000-330.000-165.000)/1 an):
6811 = 2813 165.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2016
este 660.000 lei (330.000 lei + 165.000 lei + 165.000) = 0 lei
- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:
461 = % 347.200
7583

280.000

4427

67.200

- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:


2813 = 2131 660.000

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3


CREANGA DOREL GEORGIAN

Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de
profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 280.000 lei
(280.000 lei 0 lei) rezultat din aceast tranzacie.

c) METODA N FUNCIE DE NUMRUL DE UNITI PRODUSE:

- nregistrarea amortizrii n anul 2014 (660.000/120.000 u.p * 10.000u.p.):


6811 = 2813 55.000
Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014
este 660.000 lei 55.000 lei = 605.000 lei

- nregistrarea amortizrii n anul 2015 (660.000/120.000 u.p * 50.000 u.p.):


6811 = 2813 275.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2015
este 660.000 lei (55.000 lei + 275.000 lei) = 330.000 lei
nregistrarea amortizrii n anul 2016 (660.000/120.000 u.p * 40.000 u.p.):
6811 = 2813 220.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2016
este 660.000 lei (55.000 lei + 275.000 lei + 220.000 lei) = 110.000 lei

- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:


461 = % 347.200
7583

280.000

4427

67.200

- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:


Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN

% = 2131 660.000
2813

550.000

6583

110.000

Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de
profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 170.000 lei
(280.000 lei 110.000 lei) rezultat din aceast tranzacie.
5. O entitatea achiziioneaz la data de 10.03.2014 o linie tehnologic la costul de 260.000 lei. Durata de
via util este de 5 ani, iar metoda de amortizare folosit este cea liniar. La sfritul anului 2016 exist
indicii c activul ar fi depreciat. Valoarea de pia n acest moment pentru un activ similar, cu aceeai
vechime, este de 130.000 lei, iar costurile estimate a fi suportate n vederea cedrii acestuia sunt de
15.000 lei. Entitatea estimeaz c pe durata de via util rmas a activului va obine intrri de numerar
atribuibile acestuia, astfel: n 2014 de 66.000 lei; n 2015 de 58.000 lei; n 2016 de 34.000 lei. Rata de
actualizare utilizat pentru aceste fluxuri este de 10%. Stabilii dac la sfritul anului 2016 activul este
depreciat sau nu, n conformitate cu tratamentele contabile promovate de IAS 36.
Rezolvare:
- achiziia liniei tehnologice la 10.03.2014

Echipamente = Furnizori de imobilizri 260.000 lei

- amortizarea liniei tehnologice n anul 2014 (260.000 lei / 5 ani * 8/12 luni)
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 34.667 lei
Echipamentelor echipamentelor

- amortizarea liniei tehnologice n anul 2015 (260.000 lei / 5 ani)


Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 52.000 lei
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3
CREANGA DOREL GEORGIAN

Echipamentelor echipamentelor

- amortizarea liniei tehnologice n anul 2016 (260.000 lei / 5 ani)


Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 52.000 lei
Echipamentelor echipamentelor
Valoarea contabil net la 31.12.2014 = 260.000 34.667 52.000 52.000 = 121.333 lei

Valoarea recuperabil este cea mai mare valoare dintre valoarea just minus costurile cedrii i valoarea
sa de utilizare.

Estimarea valorii de utilizare a liniei tehnologice n funcie de rata de actualizare de 10%:

An

Flux de numerar (lei)

Rata de actualizare

Flux

de

numerar

actualizat (lei)
2014

66.000

1 / (1+10%)1

60.000

2015

58.000

1 / (1+10%)2

47.934

2016

34.000

1 / (1+10%)3

25.545

Total valoare de utilizare

133.479

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 10


CREANGA DOREL GEORGIAN

FISCALITATE

1. O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz
un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu
drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009
nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce const ajustarea
TVA n acest exemplu?
Rezolvare:
TVA aferent achizitiei =

240.000*19% = 45.600 lei

Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei


Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei
Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA la
achizitii cu minus.

2.

S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de

nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de TVA
trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoatei
urmtoarele informaii:
a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de plat n
sum de 3.000 lei, neachitat pn la data 25 iulie 2009;
b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C. Braileanca
S.R.L., nregistrat n scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei fr TVA. Factura este
emis n data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform contractului. Confruntndu-se cu
deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii,

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 11


CREANGA DOREL GEORGIAN

restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile, perioad pentru care i se percepe o


penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitat a facturii;
c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneaz mrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistrat n scop de
TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt prezint
urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la pre unitar fr TVA de 200 lei la care se acord un
discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi n luna mai 2009 prin
magazinul propriu la pre de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata;
d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C.
ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoan juridic romn, nregistrat n scop de TVA
n Romnia, cu pre de catalog fr TVA de 70.000 lei. La data achiziionrii achit avansul de
10% din valoarea mainii, pentru care primete factur de la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de
90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea rezidual fiind zero. Rata de dobnd anual
este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primete factura pentru prima rat aferent
contractului de leasing, factur pe care o achit pe data de 15 iulie 2009, conform contractului.
e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneaz de la compania Societe, stabilit i nregistrat n scop
de TVA n Frana, cizme de dam n valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Frana n
Romnia (1 euro = 4 lei).
f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreaz ctre societatea Francoise,
stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de 25.000 lei
g) n luna iunie achiziioneaz materiale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei de la o
persoan fizic autorizat, nenregistrat n scop de TVA.
h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz de
aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n valoare de
10.000 lei pre fr TVA.
i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achit facturile de energie electric, gaze i telefon n
valoare total de 850 lei, inclusiv T.V.A.
Precizai:
a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus
b) valoarea TVA deductibil i TVA colectat aferente trimestrului II
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 12
CREANGA DOREL GEORGIAN

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009


d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportat n declaraia recapitulativ i de ce?

Rezolvare:
a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este neachitat
pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si penalitati de plata.

2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL


%=

401

301

17.850
15.000

4426

2.850 (15.000 X 19 %)

- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.


401 = 5121 8.925
- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi
% = 5121

9.371

401

8.925

6581

446 (8.925 x 10 x 0.5 %)

3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL


% = 401 10.710
371 9.000 [( 200 -20) x 50]
4426 1.710
- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila
371 = %

6.000

378

3.605 [(252.1 -180) x 50]

4428

2.395 (19% x 300x 50)

- vanzarea pantofilor
5311 = %
707

15.000 (300 x 50)


12.605 (252.1 x 50)
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 13
CREANGA DOREL GEORGIAN

4427

2.395

- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta


- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc
K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)
Rc 707 x K
% = 371

15.000

607

9.000

378

3.605

4428

2.395

4) achizitionarea unui automobil in leasing


2133 =167 70.000
- Acordarea unui avans de 10 %
% = 404

8.330

167

7.000

4426

1.330

404

5121

8.330

Restul leasingului de plata este de 63.000


Dobanda de 12 % = 7.560
Total leasing 70.560
Rate lunare de 1.120
- Iunie primirea primei facturi:
% = 404

1.332,8

167

1.000

4426

190

666

120

4426

22,80

- Amortizarea din iunie


6811 = 2813 xxx
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 14
CREANGA DOREL GEORGIAN

- In 15 iulie achitarea facturii


404 = 5121

1.332,80

5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri de TVA
in valoare de 3.000 Eur, curs valutar
1 eur= 4 lei
371

401

4426 = 4427

12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)


2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt

inregistrate in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)

6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in scopuri de TVA,
deci
se
poate
aplica
taxarea
inversa.
411 = 701
25.000
4426 = 4427 4.750
Descarcarea
gestiunii
de
produsele
finite
obtinute
711
=
345
25.000
7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fiziza autorizata
PFA
neinregistrata
in
scop
de
TVA
3021 = 401
500
8)

Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei


411 = %
11.900
701
10.000
4427 1.900
Descarcarea
gestiunii
de
produsele
finite
vandute
711
=
345
10.000
9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de 850 lei
inclusiv
TVA
% = 401
850
605/612
714
4426
136
b)

valoarea
TVA
D 4426 C
D

deductibila

si

TVA

colectata
4427

aferente

trim

II
C

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 15


CREANGA DOREL GEORGIAN

2.850
1.710
1.330
190 0
22.80
2.280
4.750
136
13.268,80

2.395
2.280
4.750
1.900
11.325

c)

soldul
TVA
la
data
de
30
Iunie
2009
% = 4426
13.268,80
4427
11.325
4424
1.943,80
- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent trim I in
valoare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel din trim I
4423 = 4424 1943,80
- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.
d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce?
- Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal pentru
achiziitiile
si
livrariile
intracomunitare.
- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie sa
intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile
intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde
urmatoarele
informatii:
a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in conditiile art. 143
alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in
trimestrul
calendaristic
respectiv;
b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, prevazute la
art. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau
transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru care
exigibilitatea
taxei
a
luat
nastere
in
trimestrul
calendaristic
respectiv.
(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si 1531, trebuie
sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 16
CREANGA DOREL GEORGIAN

trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform


modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:
a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceasta
persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si pentru care exigibilitatea
taxei
a
intervenit
in
trimestrul
calendaristic
respectiv;
b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru
care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la plata
taxei,
in
conformitate
cu
prevederile
art.
150
alin.
(1)
lit.
e).

3. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.


Rezolvare:
Conform articolului 21 din Legea 571/2003 completata si actualizata intra in categoria
cheltuielilor cu deuctibilitate limita urmatoarele:
a)cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat
cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in
Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 17


CREANGA DOREL GEORGIAN

E V A L U A R E A E C O N O M I C A A I N T R E P R I N D E RI I

1 . Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Raspuns:
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb BNR al monedei nationale din din
ultima zi a lunii anterioare; cheltuielile in avans pot fi asimilate unui cont de creante, acestea
nefiind active fictive.
2. Cum se evalueaz disponibilittile din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Raspuns:
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la
raportul de schimb al monedei nationale din ultimazi a lunii anterioare
3. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Raspuns:
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC ele sunt considerate non-valori
cu exceptia chelt de cercetare dezv. care se materializeaza intr-un prototip sau produs.
4. Cum se evalueaz obligatiile din bilantul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Raspuns:
Se evalueaza la valoarea scriptica iar cele in valuta se actualizeaza.
5. Care sunt situatiile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 18
CREANGA DOREL GEORGIAN

b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 19


CREANGA DOREL GEORGIAN

FISCALITATE
1. Metodele de amortizare a mijloacelor fixe intrate in patrimoniul unei entitati sunt:
a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva
b.~ amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva + amortizarea
fiscala
Rspuns:
a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva

2. . Amortizarea liniara, presupune aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a


mijlocului fix si anume:
a.=raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix
b.~ aplicand coeficientul de 1,5, daca durata de utilizare a mijlocului fix este intre 2-5
ani
c.~ambele variante sunt corecte
Rspuns:
a.=raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix

3. Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare TVA sunt:


a.~livrari de bunuri si prestari de servicii
b.~ livrari de bunuri si prestari de servicii + import de bunuri
c.= livrari de bunuri si prestari de servicii, import de bunuri + achizitii
intracomunitare de bunuri

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 20


CREANGA DOREL GEORGIAN

Rspuns:
c.= livrari de bunuri si prestari de servicii, import de bunuri + achizitii
intracomunitare de bunuri
4. Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:
a.~jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari
b.~ jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari + registrul non-transferurilor
c.= jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor+ registrul bunurilor
primite din alt stat membru
Rspuns:
c.= jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor+ registrul bunurilor
primite din alt stat membru
5.Declararea TVA, se face cu ajutorul urmatoarelor documente:
a.~decont TVA (formular 300)
b.~ decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301) + declaratie
recapitulativa (formular 390)
c.= decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301),
declaratie recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394)
Rspuns:
c.= decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301), declaratie
recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394).

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 21


CREANGA DOREL GEORGIAN

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 22


CREANGA DOREL GEORGIAN

FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI

1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se
prezint astfel:
Soc A: valoarea net de aport 96.000 lei, numr de aciuni 12.000, valoarea nominal 12.000 lei/aciune.
Soc B: valoarea net de aport 80.000 lei, numr de aciuni 10.000, valoarea nominal 10.000 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.
Rezolvare:
A
Activ net contabil 96.000 lei
Nr. aciuni 12.000 aciuni
VMCA =8 lei / aciune

B
Activ net contabil 80.000 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise =


80.000/8 lei/actiune

= 10.000 aciuni
2. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi se
prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de aciuni 9.000, valoarea
nominal 9.000 lei/aciune. Societatea B: valoarea net de aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500,
valoarea nominal 7.500 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe societatea B.
Rezolvare:
A
Activ net contabil 72.000 lei
Nr. aciuni 9.000 aciuni
VMCA =8 lei / aciune

B
Activ net contabil 60.000 lei

Numr de aciuni ce trebuie emise =


72.000/8 lei/actiune

= 9.000 aciuni

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 23


CREANGA DOREL GEORGIAN

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERI LOR


1. Creditoarea DGFP Satu Mare a solicitat deschiderea procedurii insolvenei prevzute de Legea nr.
85/2006, mpotriva debitoarei SC "A." SRL Satu Mare, invocnd o crean cert, lichid i exigibil n
sum de 86.228 lei reprezentnd creane fiscale. Reprezentantul debitoarei a invocat excepia
necompetenei Tribunalului Satu Mare Secia comercial i de contencios administrativ n soluionarea
cererii, avndu-se n vedere schimbarea sediului societii sale n Bucureti, ulterior introducerii aciunii
la instan. Tribunalul Satu Mare - Secia comercial i de contencios administrativ, prin Sentina nr.
510/F din 17 decembrie 2008, a admis excepia necompetenei Tribunalului Satu Mare i a declinat
competena soluionrii cauzei n favoarea Tribunalului Bucureti n raport de sediul actual al debitoarei
SC "A.A." SRL (fost SC "A." SRL Satu Mare).
ntrebare:
Analizai temeinicia soluiei pronunat de instan. Argumentai

Rezolvare:
Prin sentina comercial nr. 789 din 12 februarie 2009, Tribunalul Bucureti, secia a VII-a comercial, a
admis excepia de necompeten material, invocat din oficiu, a constatat competena de soluionare a
cauzei ca aparinnd Tribunalului Satu Mare.
n temeiul art. 21 C. proc. civ., a suspendat din oficiu soluionarea pricinii i a naintat dosarul naltei
Curi de Casaie i Justiie pentru soluionarea conflictului de competen.
nalta Curte constat c se afl n faa unui conflict negativ de competen ntre Tribunalul Satu Mare i
Tribunalul Bucureti cu privire la soluionarea cererii creditoarei D.G.F.P. Satu Mare privind
deschiderea procedurii insolvenei debitoarei SC A.A. SRL, n temeiul Legii nr. 85/2006, c ulterior
introducerii aciunii la instan debitoarea i-a mutat sediul din Satu Mare n Bucureti.
Analiznd acest conflict negativ de competen prin prisma dispoziiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 i a
actelor dosarului, din care rezult c sediul debitoarei se afla n Satu Mare la momentul formulrii
cererii, loc n care s-a desfurat activitatea societii de la nfiinarea sa n anul 1992 i pn n prezent
unde s-au nscut datoriile acesteia, nalta Curte constat c, competena de soluionare a cauzei revine
Tribunalului Satu Mare.
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 24
CREANGA DOREL GEORGIAN

Aa fiind, n conformitate cu prevederile art. 22 C. proc. civ., se stabilete competena de soluionare a


litigiului n favoarea Tribunalului Satu Mare, cruia i se va trimite dosarul.

2. Prin cererea nregistrat la Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucureti, prin D.R.V. Iai, a
solicitat deschiderea procedurii insolvenei fa de debitoarea SC "A.C." SRL Cmpulung Moldovenesc
pentru o crean de 62.886 lei, stabilit potrivit actelor constatatoare nr. 504 i 506/2001.Prin Sentina nr.
333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, reinnd c cele dou creane prezentate de
creditor nu satisfac cerina de a fi exigibile fa de prevederile Ordonanei Guvernului nr. 92/2003,
republicat. mpotriva sentinei a declarat recurs creditoarea, artnd c a comunicat debitoarei titlurile
executorii la sediul declarat, acestea fiind primite i semnate de patron la data de 13.10.2001, astfel nct
creana satisface condiia de a fi exigibil.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulat de reclamant . Argumentai.

Raspuns:
Creanele n baza crora creditoarea D.G.V. a solicitat deschiderea procedurii insolvenei sunt datorii
vamale stabilite printr-un act constatator emis de acest organ ca urmare a ncheierii din oficiu a unui
regim suspensiv vamal, n baza art. 95 alin. 2 din Codul vamal.
Potrivit art. 158 alin. 3 din Codul vamal, acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul
emiterii, dispoziiile Codului de procedur fiscal invocate de judectorul sindic neavnd aadar aplicare
n cauz, n virtutea caracterului special al normelor privitoare la creanele vamale coninute de Codul
vamal fa de normele Codului fiscal i a Codului de procedur fiscal (specialia generalibus derogant).
n consecin, legnd exigibilitatea unei datorii vamale de prevederile general invocate ale Codului de
procedur fiscal, judectorul sindic a fcut o greit aplicare a legii, motiv de recurs prevzut de art. 304
pct. 9 Cod procedur civil.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 25


CREANGA DOREL GEORGIAN

Ca urmare, constatnd ndeplinite condiiile stabilite de lege pentru deschiderea procedurii insolvenei,
curtea a admis recursul i a modificat hotrrea, n sensul admiterii cererii creditoarei, a dispus
deschiderea procedurii insolvenei fa de debitoare i a trimis cauza judectorului sindic pentru
continuarea procedurii prevzute de Legea nr. 85/2006.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 26


CREANGA DOREL GEORGIAN

STUDII DE FEZABILITATE

1. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?


Raspuns:
Dinpunctde vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea efortului investitional cuefec
tele obtinute. Practic, avem la dispozitie cativa indicatori:

Rata de rentabilitate a proiectului de investitii

Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) saucash-flow-ul
(brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita
n termeni de profit net trebuie sa fie mai maredecat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie
undeva peste media sectorului de activitatein care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta
timpului nu este luata n calcul iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost
sunt relative. Un altdezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de
oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate
se aratafaptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice
ainvestitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an.

Randamentul economic al investitiilor

Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu duratade viata
economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea profitului net la
valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:
randamentul economic = (profit total/investitie) 1Termenul de recuperare
Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune infunctiune) in care se
recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferatun proiect care asigura o
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 27
CREANGA DOREL GEORGIAN

recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.Acest indicator se poate calcula in mai multe
situatii, data fiind diversitatea tipurilor deinvestitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea
raportul dintre:
valoarea investitiei si profitul mediu anual
Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni:
valoarea investitiei/(profitul nou obtinut-profitul vechi obtinut)

Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare.
Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV)
reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii.Astfel, daca
prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitulviitor si se compara
intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.Formula de calcul a valorii actualizate nete
este:Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toatesumele
obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume. Fireste
ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea
momentului 0 este conventionala.Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a
cash-flow-urilor viitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un
anumitmoment din viitor.Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este
foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de
piata perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei ratede
rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilor disponibile sau
restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o ratacel putin egala cu
transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia.Daca valoarea
actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor
putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie caun supraprofit. La VAN zero
rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate;din contra intreprinderea nu mai
beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 28


CREANGA DOREL GEORGIAN

gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare).Daca
VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturileviitoare nu
acopera cheltuielile.Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege
acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cuVAN
negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.Criteriul VAN
are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii.Avantajul major al metodei este
acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand,evident, cheltuiala investitionala initiala,
calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida sieficienta.Valoarea actualizata neta presupune
ca actionarul este concomitent si managerulintreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea
de piata (practic averea sa, ca actionar);daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta
din urma poate avea uncomportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform
caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate
maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza maifiabil
decat VAN.

Rata interna de rentabilitate

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 29


CREANGA DOREL GEORGIAN

Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata deactualizare in
calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei
fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.Astfel, RIR rezulta din ecuatia:sau, daca proiectul nu
incumba o valoare reziduala, iar cheltuielile investitionale se fac o singuradata, la inceputul primului
an:Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cuvaloarea
actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolose cunostea rata
de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearcadeterminarea ratei de
actualizare.

Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai apropiate
de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.Interpretarea ratei interne de rentabilitate este
extrem de simpla. Daca ea este superioaracostului capitalurilor permanente, atunci proiectul este
acceptat; daca RIR este mai mica decat ratade rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci
proiectul este respins.Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar
dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt
constante in timp, atunci se fac tatonarisuccesive pana la determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 30
CREANGA DOREL GEORGIAN

calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasiipoteze.Ipoteza cea mai
realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiectde investitii, acestea se
reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente.Astfel, daca aceste cash-flow-uri
se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi
proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului.O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe
piata monetara sau financiara (certificate detezaur, obligatiuni de stat, etc).

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 31


CREANGA DOREL GEORGIAN

ANALIZA

DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret de 40 u.m. Intreprinderea inregistreaza
cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care
90% reprezinta salariile personalului direct productive, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se calculeze si sa se
interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice si nivelul
rezultatului de exploatare si curent la o crestere la 5.500 a numarului de produse vandute.
Rezolvare:
q = 5.000 buc.
p.u. = 40 u.m.
ch. mat. prime = 60.000 u.m.
ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m.
ch. variabile- 10 % = 8.000 u.m. ch. fixech. utiliti i chirii = 5.000 u.m.
ch. amortizare = 4.000 u.m.
ch. cu dobnzi = 5.000 u.m.
Pragul de rentabilitate operaional se refer doar la active de exploatare, de aceea nu aminclus i la ch. fixe
dobnzile.
Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000= 17.000 u.m.
Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m.
Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) =
17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.
Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 32
CREANGA DOREL GEORGIAN

.Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile.Qc financiar = (CF+
dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 =1617,65 u.m.
Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.
Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i vnzrile trebuie
s ating 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind icheltuielile financiare, trebuie vndute 1.618 buc.
produse s-a atins o vnzare de 64.706u.m. Sub aceste vnzri unitatea va iei n pierdere.
O cretere a nr. de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influen negativ asupracheltuielilor variabile
totale, astfel:
CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.
CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate.
Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800u.m.
Profitul curent se calculeaz incluznd cheltuielile variabile n cheltuielile fixe.
Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.m.
Deci la o vnzare de 5.500 buc. produse (aceast cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de
operaiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. iun profit curent de 52.800
u.m.
2. Sa se calculeze fiuxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre care se
cunosc urmatoarele : cifra de afaceri 10.000 u.m., cheltuieli materiale 4.500 u.m., cheltuieli salariale
4.000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m. cheltuieli cu dobanzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m.
cumparari de mujloace fixe pe parcursul anului 1.000 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500
u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1.000 u.m., datorii
financiare la sfarsitul anului 1.200 u.m.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 33


CREANGA DOREL GEORGIAN

Rezolvare:
Conform IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie
Se foloseste metoda directa:
Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati
catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000Flux
de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe)
=500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit).
Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=200CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de
investitii+Fluxde numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 34


CREANGA DOREL GEORGIAN

ORGANIZAREA CONTROLULUI INTERN


1. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de produse i producie n curs de
execuie?
Rspuns:
Stocurile sunt bunuri materiale din catergoria activelor ciculante care au diverse destinatii in
procesul de productie si de distributie: vanzare, prelucrare in vederea unei vanzari ulterioare, consum
pentru realizarea de servicii, lucrari etc.In categoria stocurilor sunt cuprinse:[2]
Marfurile sunt bunuri cumparate cu scopul expres de a fi revandute, de regula in starea in
care se afla. Devin marfuri alte bunuri cum ar fi materiile prime, materiale, inclusiv cele de
natura obiectelor de inventar carora li se schimba destinatia fiind vandute ca atare, precum si
produsele finite transferate la magazinele proprii ale aintreprinderii producatoare;
Materiile prime respectiv bunuri, de regula obtinute prin cumparare, destinate consumului
productiv, prelucrarii in intreprindere si care se regasesc substantial in produsele realizate de
intreprindere;
Materiale consumabile sunt bunuri cumparate sau rezultate din prelucrarile din
intreprindere care s econsuma in procesul de productie sau de distributie dar nu se regasesc
substantial in produsele realizate;

Materiale de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care servesc productia si


distributia, de regula mai multe cicluri de fabricatie, dar care nu sunt mijloace fixe pentru
ca au o valoare mai mica decat limita legala sau au o durata de utilizare mai mica decat o
perioada contabila. Din punct de vedere contabil sunt considerate obiecte de inventar
echipamentele de lucru si protectie, care nu au o valoare mai mare decat limita prevazuta
de lege;

Produsele sunt bunuri rezultate dintr-un proces de prelucrare partial sau integral din
intreprindere. La randul lor produsele pot fi semifabricate, produse finite sau produse
reziduale;

Stocurile ce rezulta in urma unui proces de productie se regasesc in institutie sub forma
productiei in curs de executie (productiei neterminate), produselor finite, semifabricatelor sau produselor
reziduale. [3]
Productia in curs de executie este productia care in cursul lunii nu a parcurs toate fazele
procesului tehnologic si utilizarea sa ca atare nu este posibila. Productia in curs de executie se determina
prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 35
CREANGA DOREL GEORGIAN

gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costul
de productie.
2. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de mrfuri i de ambalaje din gestiunile
comerciale?
Rspuns:
Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje si alte valori materiale care ntrunesc conditiile de
compensare datorit riscului de confuzie se aprob anual de ctre administratori, ordonatorii de credite
sau persoana care are obligaia gestionrii i servesc pentru uz intern n cadrul entitilor respective.
3. Care sunt particularitile inventarierii mijlocelor bneti i a celorlalte valori gestionate
n casierie?
Rspuns:
O prima particularitate care opereaza in acest caz este data de periodicitatea operatiunilor. Potrivit
normelor in vigoare, gestiunea casei se verifica inopinat, cel putin o data pe luna, de catre conducatorul
compartimentului financiar-contabil, de catre inlocuitorul legal sau de drept al acestuia sau de o alta
persoana desemnata in scris de catre unitate.
In cazul particular al societatilor comerciale care au cenzori, inspectia lunara a casei se fac de catre
acestia, care vor urmari existenta titlurilor si a valorilor ce apartin intreprinderii, dar si pe cele care sunt
proprietatea tertilor.
O alta particularitate este aceea ca revizia casei nu se poate limita la stabilirea integritatii numerarului
si a celorlalte valori, aceasta trebuind sa fie extinsa si asupra repectarii disciplinei de casa. Ca tehnica de
realizare, controlul inopinat al trezoreriei se va concretiza intr-un proces verbal si prin semnarea
registrului de casa pe fila cu inregistrarile din ziua controlului.
Rezultatele inventarierii se vor stabili pe baza datelor inscrise in monetarul casei si in listele de
inventariere care consemneaza celelalte valori din casierie. Valorile efectiv inventariate se compara cu
soldurile scriptice din evidenta operativa a casieriei (respectiv registrul de casa), si cu cele de
contabilitate (fisele conturilor).
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 36
CREANGA DOREL GEORGIAN

Se impune si precizarea ca, potrivit normelor in vigoare, in cazul inventarierilor prilejuite de


inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in lei si in valuta din casieriile unitatilor se inventariaza
in ultima zi lucratoare din an, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati care privesc
exercitiul respectiv.
In cazul neconcordantelor intre valorile efectiv inventariate si cele inregistrate in evidenta operativa a
casieriei sau in contabilitate, se trece obligatoriu la verificarea analitica a documentelor de incasari si
plati pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare. In final, plusurile sau minusurile de inventar
se mentioneaza in procesul verbal cu indicarea cauzelor care le-au generat si a eventualilor vinovati.
Pentru baterile de la disciplina de casa vor fi propuse sau aplicate sanctiuni disciplinare sau
administrative, iar pentru lipsurile de numerar sau alte valori se vor adopta masurile legale de recuperare,
putandu-se sesiza concomitent (atunci cand este cazul) si organele de cercetare sau de urmarire penala.
Controlul integritatii mijloacelor banesti dintr-o unitate patrimoniala nu poate fi limitat la
inventarierea gestiunii de casa. El trebuie sa vizeze si sumele incredinatate in diverse scopuri unei
persoane imputernicite sau titularilor de avansuri. Cu alte cuvinte, organul de control insarcinat cu
aceasta misiune are obligatia de a verifica exceptia faptica a numerarului aflat asupra mandatarilor,
achizitorilor, incasatorilor, casieriilor platitoare, etc.
De regula inventarierea se realizeaza anual insa, la gestiunile unde se vehiculeaza importante
mijloace banesti, se impune ca intre doua inventarieri consecutive sa se efectueaza controale inopinate
asupra numerarului rezultat din incasari.
Se realizeaza astfel o inventariere a disponibilitatilor banesti, a cecurilor, a cambiilor, a biletelor la
ordin si a celorlalte valori din casieria unitatii patrimoniale se inventariaza cel putin o data pe luna in
conformitate cu reglementarile de casa emise de BNR.
Aceasta obligatie revine compartimentului financiar-contabil, iar in cazul societatilor comerciale
atributiile de control inopinat al casei revin cenzorilor care fac inspectia lunara a casieriei si verifica
titlurile sau valorile.
Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 37
CREANGA DOREL GEORGIAN

Ca masuri de pregatire a efectuarii inventarierii propriu-zise, conducerea unitatii trebuie sa aiba in


vedere aducerea la zi a evidentelor tehnico-operative, tinute la gestiune, a contabilitatii acestora, iar
comisia de inventariere trebuie sa sigileze spatiile gestiunii, sa ia declaratii scrise de la gestionari, sa
vizeze documentele de evidenta operativa la nivelul ultimei inregistrari si sa ridice numerarul nedepus la
casierie si documentele nepredate la contabilitate.
Pentru disponibilitatile aflate in conturi la banci, creante, datorii si orice alte decontari, inventarierea
consta de fapt intr-o minutioasa verificare a sumelor ce constituie soldurile conturilor care le reflecta si,
eventual, confruntarea acestora cu documentele externe (extrase de cont, punctaje, confirmari)[13].
Stabilirea pagubelor si prejudiciilor este o operatiune complexa, care are ca punct de plecare
constatarea prejudiciilor si consemnarea lor in documentele oficiale, continua cu evaluarea si se incheie
cu eventuale regularizari.
In cazul in care se constata neconcordanta intre soldul scriptic si cel faptic, verificarea se extinde
asupra documentelor de casa, pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare sau alte cauze care
au influentat soldul de numerar. Se intocmeste un proces verbal. Daca se constata lipsuri efective de
numerar sau alte valori, se iau masuri de recuperare imediata a pagubelor in sarcina celor vinovati sau
prin sesizarea organelor de urmarire penala, dupa caz.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 38


CREANGA DOREL GEORGIAN

A U D I T U L S T A T U T A R S I AL T E MISIUNI DE AUDIT SI CERTIFICARE

1. Rolul i importana dosarului exerciiului.


Raspuns:
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni si permite ansamblarea tuturor lucrrilor de
audit respectiv de la organizarea misiunii de audit pana la formularea opiniei si redactarea raportului.
2. Structura dosarului exerciiului exemplu
Raspuns:
Dosarul exerciiului este impartit in 10 sectiuni : - EA - Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului,
Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC () intitulat Orientare i planificare; - ED ()
intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE () intitulat Controale substantive;
- EF () intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG () intitulat Verificri i informaii
specifice;- EH () intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI () intitulat Intervenii cerute prin
regulament; - EJ () intitulat Controlul conturilor consolidate.
3. Rolul i importana dosarului permanent.
Raspuns:
Dosarul permanent permite evitarea repetrii anuale a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la
altul a elementelor de cunoatere a intreprinderii.Ptr a-si indeplini rolul de informare dosarul permanent
trebuie sa fie tinut la zi, sa elimine informatii perimate si sa nu contina documente voluminoase ale
intreprinderii.
4. Structura dosarului permanent- exemplu
Raspuns:
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului

profesional,

dup

cum

urmeaz:

- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;- PB () intitulat Documente privind


Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 39
CREANGA DOREL GEORGIAN

controlul intern;- PC () Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente;- PD () intitulat


Analize permanente;- PE () intitulat Fiscal i social;- PF () intitulat Juridice;
- PG () intitulat Intervenienti externi;
5. . Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar
Raspuns:
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de
baz:
- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l distinge de
rapoartele

care

pot

fi

elaborate

de

alte

persoane;

- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.


- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din
conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in
conformitate

cu

cadrul

general

aplicabil;

- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa


exprime

opinie

asupra

situatiilor

financiare;

- paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara reserve,
dar cu paragraph de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia
defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie
prezentate intr-o sectiune separata a raportului
- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de
semnatura

auditorului;

- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;


- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 40


CREANGA DOREL GEORGIAN