Mirela.Paunescu@gmail.

com

Exemplu risc de frauda

Sunteti auditor la societatea Vrajitorie SRL. Este primul dumneavoastra mandat. In urma consultarii
dosarului de audit ati colectat urmatoarele informatii:

Din consultarea corespondentei cu auditului anterior ati constat ca motivul schimbarii acestuia il
reprezinta disputele dintre auditor si management privind principiile contabile aplicate precum si modul
in care acestea sunt aplicate acestea. Auditorul anterior a considerat ca nu este necesara modificarea
opiniei sale ci doar a inclus un paragraf de observatii in care a atras atentia asupra politicilor contabile
folosite de entitate pentru a recunoaste veniturile. In raport auditorul precedent mentioneaza ca
politicile contabile utilizate nu sunt acord cu practica pe ramura de activitate a firmei si pot duce la
supraeveluarea veniturilor recunoscute.

Societatea are un Comitet de audit ( din care face parte directorul financiar al firmei si cel general, ambii
cu multa experienta profesionala si cu o reputatie nepatata, conform spuselor lor). Din comitetul de
audit face parte si dnul Hans Bunny, un inginer neamt care este delegat de mama firmei din Germania.
Dnul Hans, avand o varsta inaintate nu se deplaseaza in Romania ci isi exprima sustinerea prin email si
prin vot electronic, cand e necesar. Totusi cei care au contractat serviciile de audit au fost cei din
conducere, care au si coordonat activitatea in sensul ca toate raportarile facute de auditorul anterior s-
au facut strict catre ei.

Conducerea societatii a semnat un contract de management prin care au dreptul la un bonus din profit
de 3% in conditiile in care veniturile perioadei depasesc valoarea de 5,000,000 lei. In plus cu doi ani in
urma ei au primit optiuni pe actiuni care devin exercitabile in 3 luni de la data situatiilor financiare, cu
conditia ca managerul respectiv inca sa fie in societate si ca pretul de tranzactionare mediu al societatii
in ultima luna sa depaseasca 10 lei /actiune. In prezent cursul pe actiune este variabil intre 10.1 10,2
lei. Investitorii sunt foarte atenti la profitul si rezultatele financiare raportate de societate. Cu cativa ani
in urma conducerea veche a fost schimbata fiind considerata prea conservatoare si preferandu-se o
echipa manageriala mai agresiva in sensul in care s-au dorit rezultate rapide pe termen scurt. In cazul
in care managerii nu vor demonstra probabilitatea este mare sa se caute alti manageri care sa
indeplineasca cerintele investitorilor.

Extrasul din balanta de verificare este dat in anexa.

Au fost verificate cheltuielile societatii si din suma cheltuielilor de transport valoarea de 500,000 lei
reprezinta deplasari ale managementului catre destinatii exotice. Biletele intotdeaua sunt pentru doua
persoane, a doua persoana nefiind angajat al societatii. Exista documente de transport si ordine de
deplasare, motivarea deplasarii find gasirea de oportunitati de afaceri. Nu exista urmariri ulterioare ale
rezultatelor deplasarilor ( si in general nu exista noi parteneri de afaceri raportati ca facand parte din
portofoliul societatii in urma acestor deplasari). Opinia auditorului a fost ca aceste cheltuieli ar trebuie
reclasificate ca facand parte din pachetul de beneficii al managementului. Aceste deplasari sunt
aprobate la nivel de management executiv. Managementul refuza clasificarea ca facand parte din acest
pachet salarial. O eventuala reclasificare duce si la impact fiscal. Managementul considera ca penalitatile
si impozitele detorate reclasificarii ar fi impovaratoare pentru entitate. Acesta este si motivul pentru
care nici macar in situatiile financiare nu sunt de acord sa le clasifice ca parte din pachetul salarial.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Toate cheltuielile de transport sunt centralizate si tranzactiile sunt strict desfasurate printr-o firma de
turism ( Heavens Travel) care apartine sotiei directorului general al firmei. Doar in cazuri exceptionale
salariatii pot deconta cheltuieli ce reprezinta tranzactii prestate de alta firma. Aceste cheltuieli
reprezinta 10% din cheltuiele de transport din sumele platite catre Heavens Travel. Salariatii contactati
sustin ca in mod frecvent serviciile achizitionate de la Heavens Travel ( salariatii o numesc Hells Travel)
sunt de calitate proasta si foarte scumpe si nu de multe ori angajatii firmei au ramas pe aeroporturi in
tari straine, ca atare apeland la agentii de turism locale pentru a ajunge la destinatie.

Pe vremuri a existat o linie fierbine la care salariatii sau tertii puteau suna pentru a raporta eventuale
nereguli identificate in legatura cu societatea. La data unei sesizari, imediat directorul general si cel
financiar faceau o comisiei pe care o conduceau pentru a verifica informatiile. Itre timp linia a fost
desfiintata, cei doi considerand ca erau prea multe rautati bazate pe invidie care erau costisitor de
demontat.

In baza raportelor auditorilor interni s-a constatat ca periodic se identifica fraude in care sunt implicati
salariati. De regula frauda este detectata dupa cativa ani de repetare si, desi societatea are recunoscute
creantele asupra salariatilor, neoficial, probabilitatea este foarte mica de a recupera sume semnificative
de la salariati. Salariatii nu mai raporteaza sustinand ca orice suspiciune despre care au comunicat a fost
ingropata, salariatul banuit nepatind nimic.

In urma procedurilor analitice aplicate se constata ca in perioada noiembrie-decembrie veniturile au
crescut semnificativ. S-a constatat ca pentru a creste veniturile managementul a intrat intr-o schema de
oferire a unor discounturi pe care o considera castigatoare. Concret, in cazul in care clientul plateste
factura in timp ( 60 de zile), vor primi inapoi un bonus de 50%. Politica de creditare a firmei este
acordarea unei perioade de 60 de zile de la data emiterii facturii la data platii. Daca se intarzie plata
peste 60 de zile se percepe la pretul intreg de vanzare o dobanda de 0.1% pe zi de intarziere. Intr-adevar
schema s-a dovedit castigatoare. Veniturile au crescut cu 50% fata de media lunilor ianuarie-octombrie.
Deja in lunile ianuarie februarie s-au rambursat in proportie de 98% sumele datorate in contul
vanzarilor din noiembrie- decembrie.

In anul curent societatea a reluat la venituri suma de 200,000 lei reprezentand provizioane pentru
garantii acordate de societate clientilor, conform legii. Decizia se bazeaza pe implementarea unor
standarde sporite de calitate privind executarea productiei si controlul calitativ al productiei obtinute.

Pentru ca s-a prelungit contractul de chirie in aceleasi conditii ca cel anterior (62,730 lei pe luna)
proprietarul ofera timp de 4 luni utilizarea spatiului gratuita. Pe restul duratei de 20 de luni se plateste
suma de 62,730 lei.

Tot pentru a creste vanzarile, societatea a mai oferit doua bonusuri. Primul consta in oferirea de
service suplimentar pe durata a trei ani. Astfel, daca s-au achizitionat produse in suma de 15,000 lei se
ofera gratuit 3 ani de service. Acest service nu acopera garantia acordata conform legii ci servicii de
reparatie-intretinere suplimentare pe care in general societatea le ofera in contra-valoarea a 3,000 lei pe
an. Deoarece aceste servicii sunt oferite gratuit, managementul considera, angajandu-si un expert
contabil pe propriile cheltuieli, ca aceste servicii nu genereaza venituri pentru societate. Cel mult sunt
dispusi sa recunoasca un provizion pentru costurile viitoare ale acestor reparatii. Tinand cont de noile
politici privind controlul calitatii, conducerea considera ca un provizion de 20,000 lei este arhi-suficient.
Valoarea acestor bunuri vandute cu clauza de garantie inclusa, gratuita de 3 ani, este de 750,000 lei,
suma recunoscuta integral pe venituri.

Mirela.Paunescu@gmail.com


Al doilea bonus consta in faptul ca daca se cumpara de la inceput un abonament pentru serviciile de
service pe durata de 3 ani, se primeste al patrulea an gratuit. Valoarea veniturilor din abonamente in
anul 2014 este de 600,000 lei ( ceea ce reprezinta o treime din valoarea abonamentelor vandute pentru
perioada de 3ani+ 1 gratuit). Suma de 1,200,000 lei a fost recunoscuta ca si venit in avans.

Asa cum se observa din balanta, societatea are un credit pe termen lung obtinut de la o banca. Rata
dobanzii este de 20% ( rata medie pe piata este de 15%). Conform clauzelor contractuale, daca se incalca
anumite cerinte privind nivelul indicatorilor ( EPS, Venituri, Profit etc.) banca are dreptul sa ceara
rambursarea creditului si executarea garantiilor. Deoarece in decembrie aceste clauze erau incalcate, s-
au purtat discutii cu banca privind prelungirea creditului si in februarie s-a semnat un act aditional in
baza caruia se pastreaza termenul initial al creditului si se majoreaza dobanda pana la 22 %. Conform
intelegerii societatea beneficiaza de un waiver privind dobanda care nu se mai plateste in perioada
noiembrie octombrie anul urmator.

In urma analizei efectuate de entitate la sfarsitul anului se constata ca durata de viata utila a
echipamentelor nu este de 5 ani ci de 10 ani, conform estimarilor societatii. Pe cale de consecinta s-a
recalculat amortizarea anului anterior si s-a decis reluarea pe venituri ( 7588 ) a sumelor recalculate in
contul amortizarilor anilor anteriori ( suma este de 300,000).

Managerii insista ca politicile lor sunt mai mult decat corecte si au dat de inteles ca nu au motiv de a
efectua nicio schimbare in situatiile financiare care ar duce la scaderea veniturilor si a profiturilor
raportate. La ultima discutie in care auditorul cerea recalcularea veniturilor in sensul diminuarii lor, cei
doi directori ( general si financiar) au tipat la partenerul misiunii amenintandu-l ca nu ii vor accepta
raportul de audit si vor avea grija ca de la anul sa nici nu mai aiba niciun client. Discutiile se impotmoleau
la cerinta managerilor sa arate auditorul unde scrie negru pe alb ca nu se poate sau ce fac ei e gresit,
atata timp cat de ani in zile ei au doar o opinie fara rezerve.

Conform contractului, auditorul isi va incasa onorariul in termen de 60 de zile de la acceptarea
raportului de audit de catre beneficiar. La cerinta auditorului de a participa la AGA i s-a comunicat ca la
AGA se participa doar pe baza de invitatie si auditorul nu este invitat.

Pragul de semnificatie global este de 750,000 lei iar cel functional este de 550,000 lei

Analizati prin prisma informatiile disponibile riscul de frauda.
Discutati despre masurile pe care trebuie sa le ia auditorul