Sunteți pe pagina 1din 20

Fraude celebre la nivel international Numarul companiilor internationale care au raportat incidente de frauda a crescut cu 22% in ultimii doi

ani, potrivit unui studiu realizat de primele 4 companii de audit din lume. Cu toate ca au fost implementate noi proceduri pentru controlul la nivelul companiilor, frauda este totusi larg raspindita, destul de dificil de a fi prevenita si, in ceea ce priveste detectarea ei, aceasta se datoreaza mai mult norocului dupa cum afirma un studio al PriceWaterhouseCoopers, bazat pe interviurile luate unui numar de !!! subiecti din 4 tari. "raude au fost intilnite la 4#% din companiile incluse in acest sonda$, cu 2 % mai mult decit in 2!! , conform datelor communicate de %gentia &euters. 'n cazul companiilor nord americane s(a constatat ca cei care au realizat fraudele au fost in proportie de )!% anga$ati ai societatilor respective, iar din acest procent 2#% erau din cadrul top managementului. *tudiul realizat de priceWaterhouseCoopers a constata ca mai mult de o treime din cazurile de frauda au fost descoperite accidental iar auditul intern a depistat cam 2)% din cazuri. +e altfel, companiile au obligatia investirii in sisteme de control intern, potrivit +ocumentului *arbanes(,-le.. *(a constatat de asemenea ca acele companii cu un control mai puternic au capacitatea si de a determina impactul asupra companiei a unei fraude, cam de trei ori fata de o companie cu un control mai putin active. 'n acelasi timp controlul intern nu va putea elimina complet frauda, atita timp cit e-ista indivizi si grupuri care au capacitatea de a ocoli sau ignora. Cu toate ca numarul de fraude facute publice a cescut, cam /!% din companii nu considera ca vor putea fi subiectii unui astfel de tip de frauda in urmatorii cinci ani. &evenind la norma 4!4 *,0 aceasta prevede necesitatea ca si managementul sa raporteze controlului intern al companiei. +e asemenea, auditorii e-terni trebuie sa verifice si activitatea controlului intern al societatii in aceeasi masura in care auditeaza rapoartele financiare ale companiei. Prevederile standardului de audit nr. 11 cer auditorilor sa se concentreze pe doua zone posibil frauduloase 2 a3 rapoarte financiare 4aran$ate5 si b3 insusirea activelor, fiecare din aceste zone cuprinzind diverse scheme de fraudare.

CATEGORII DE FRAUDE "raudele pot fi impartite in diverse categorii, in functie de criteriul ales. %stfel, din punct de vedere corporatist putem avea fraude comise de catre corporatii si fraude impotriva corporatiilor. "raudele financiare le putem grupa in patru categorii, respective 2 sistemele de raportare financiara frauduloas spolierea activelor venituri si bunuri obtinute prin frauda cheltuieli si datorii aferente unor scopuri improprii

Sistemele de raportare financiara frauduloasa implica unele 4inovatii5 pentru a distorsiona adevarata performanta a companiei, cu scopul de a prezenta anumite rezultate. %ceasta manipulare a veniturilor nu vine totusi in contradictie cu, de e-emplu, normele 6%%P7 astfel, 6%%P permite frecvent utilizarea unor metode alternative de inregistrare a operatiilor unei entitati. +e e-emplu, 6%%P permite orice metoda de amortizare, atita timp cit aloca costurile activului in mod s.stematic si rational pe perioada de viata a acelui activ. Printre e-emplele de acest gen avem 2 modificarea metodei de amortizare de la metoda accelerate la metoda liniara sau invers7 modificarea duratei de viata a activelor7 determinarea daca si cind activele devin inutilizabile si trebuie casate7 stabilirea faptului daca scaderea valorii de piata a unui active este temporara sau permanenta. 8otusi, in anumite situatii, 6%%P permite evaluarea veniturilor prin alternarea principiilor contabile astfel incit sa aleaga acele principii care o avanta$eaza si astfel, atunci cind aceasta fle-ibilitate este folosita pentru a distorsiona adevarata situatie, apar abuzurile. Companiile au bineinteles multe ratiuni pentru a prezenta o situatie roz, incepind in primul rind cu presiunile e-ercitate de piata, reflectate in scaderea pretului actiunilor in cazul in care cotatia lor inregistreaza diferente 9chiar mici3 fata de estimari. +e multe ori este dificil de decelat intre o contabilitate 4indrazneata5 si una interzisa . +e e-emplu, cum se poate determina daca rezervele constituite pentru creantele incerte sunt sau nu rezonabile : Recunoasterea incorecta a veniturilor fie premature fie recunoasterea unor venituri fictive. 'n ceea ce priveste recunoasterea veniturilor 9mature3 implica unele criterii precum 2 evidenta clara ca e-ista anumite intelegeri;contracte pentru realizarea lor7

dovada ca s(a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate7 dovada ca pretul de vinzare este fi- sau detrminabil7 capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata in mod rezonabil. 'ndicatori precum 2 schimbari bruste ale politicilor contabile de recunoastere a veniturilor, mariri ine-plicabile ale mar$ei comerciale, marirea vinzarilor fara un correspondent al maririi incasarilor din activitatea de e-ploatare, discounturi aplicate la vinzari, returnarea banilor clientilor de valoare prea mica, sume mari de stornari de vinzari imediat dupa incheierea perioadei de raportare, activitate operationala inconsistenta, respective marirea veniturilor fara cresterea corespunzatoare a costurilor de distributie si fara cresterea valorii creantelor 9din activitatea comerciala3. <odificarea termenilor contractuali ai unor contracte de vinzare in timp pare perfert normala., dar nu si cind o companie incheie un astfel de contract si apoi il modifica, suplimenteaza sau revoca. Printre modificarile aduse unor astfel de contracte, care de fapt reprezinta un mod de a 4imbunatati5 vinzarile aferente unei perioade enumeram 2 posibilitatea de a anula comanda de cumparare oricind, prevederi care anuleaza vinzarea precum returnarea marfurilor, rambursarea, dreptul de a continua negocierea, e-tinderea termenului de plata. =-emplu 2 'nformi- Corporation a vindut softuri licentiate unor companii care la rindul lor urmau sa revinda aceste licente unor terti. Conform prevederilor 6%%P procedura interna a companiei prevedea ca aceste venituri din vinzarea de licente vor fi recunoscute in data semnarii contractului de licenta. 8otusi, pentru a(si realize o anume cifra de afaceri, conducerea a anga$at o serie de contracte cu diverse clause, care violau principiile 6%%P, precum 2 permiteau dealerilor sa primeasca banii pentru licentele nevindute, implicarea fortei de vinzari a firmei pentru a gasi clienti pentru dealeri, promisiunea de a aloca viitoarele comenzi de la clienti catre dealeri, marirea termenelor de plata peste >2 luni, insusirea obligatiei ca societatea va cumpara echipamente 9'83 sau servicii de la clienti, in astfel de termini incit practice acelor clienti le erau returnati bani platiti pe licente, plati ireale de servicii de consultanta sau altfel de comisioane clientilor, de fapt returnindu(le banii achitati pentru licente. &ecunoasterea veniturilor inainte de livrarea completa ( livrarea produselor neterminate sau incompletecatre client, sau inaintea termenului cind acesta este de accord sa le accepte7 trimiterea produselor catre clienti care nu au acceptat inca sa le cumpere7 recunoasterea integrala a veniturilor din servicii in cazul unui contract cind o parte din

aceste servicii nu au fost prestate inca catre client, recunoasterea drept venituri a sumelor incasate in avans. Pe de alta parte clientii implicate in astfel de planuri fie vor returna produsele neterminate sau vor cere efectuarea de lucrari suplimentare inainte de a face plata. %ceste lucruri pot fi indicate prin 2 compararea retururilor din perioada curenta si cele anterioare, compararea costurilor de transport din perioada curenta si perioadele anterioare, compararea costului transportului de marfuri ca procent din venituri 9intre perioada curenta si perioadele anterioare3. Contracte cu livrabile multiple companiile livreaza produse si echipamente catre clientii care de fapt nu sunt obligate sa le plateasca pina cind nu sunt 4acceptate5. %cceptanta presupune ca vinzatorul trebuie sa mai indeplineasca si alte conditii prevazute de contract, respective servicii de instalare, activare, testarea produselor, trainingul personalului cumparatorului pentru lucrul cu acele echipamente. +aca un contract prevede livrarea mai multor 4elemente5 livrarea nu este acceptata in termini de recunoastere a veniturilor decit atunci cind este completa. %ceasta schema a fost folosita cu precaderea in industria soft?are . Produse facturate si nelivrate o comanda de vinzare este primita, procesata si gata de a fi e-pediata. +intr(un motiv sau altul clientul nu este gata sau nu doreste sa primeasca produsele astfel incit vinzatorul tine produsele in custodia sa pina cind clientul accepta livrarea. @inzatorul recunoaste vinzarea imediat dupa livrare, in cazul in care o serie de criterii sunt respectate2 clientul s(a obligat in mod cert de a achizitiona bunurile, preferabil in scris, dreptul de proprietate a trecut asupra cumparatorului, aceste bunuri trebuiesc separate de gestiunea vinzatorului, sin u trebuie sa fie folosite pentru alte comenzi, produsele trebuie sa fie complete si gata pentru a fi livrate. =-emplu 2 'n 2!! *=C a acuzat compania %niAa 8herapeutics de recunoasterea incorecta a unor venituri de >.# milioane usd, ce reprezentau astfel de marfuri. Bn dealer a emis comenzi catre %niAa pentru ># !!! unitati dintr!un anume produs in aprilie si iulie >11/. Ca parte a contractului cu acest distribuitor %niAa l(a facturat pentru aceste ># !!! unitati cu mai mult de #!! !!! usd in septembrie >11/ dar produsele au ramas in depozitele %niAa pina in mai >111, iar %niAa a inclus aceste vinzari in raportarea din ! septembrie >11/. Pe linga recunoasterea premature a veniturilor s(au aplicat si metode cind aceste venituri erau inregistrate pe baza unor vinzari fictive sau catre clienti ine-istenti. Coston Dapan, un furnizor de echipamente medicale a inregistrat in >11E(>11/ vinzari in valaore de E# milioane usd din vinzari frauduloase managerii de vinzari ai companiei au

inchiriat depozite comerciale, au inregistrat vinzari false la distribuitori si au livrat marfa la depozitele inchiriate. Compania a ascuns faptul ca distribuitorii nu au platit niciodata acele bunuri prin emiterea de facturi de stornare 9credit notes3 catre acestia si apoi inregistrind alte vinzari 9false3 ale acelorasi bunuri catre alti distribuitori, dar fara macar sa mai mute bunurile din depozitele inchiriate. %nga$atii companiei au inregistrat vinzari si la distribuitori care nu erau implicati in domeniul echipamentelor medicale, dar care se intelesesera cu directorii de vinzari ai companiei sa fie partasi la aceasta frauda.Bnele dintre aceste vinzari fictive au fost facute catre anumiti distribuitori care nu au revindut niciodata bunurile si nu au platit niciodata Coston Dapan pentru vre(o achizitie. +irectorii de vinzari si distribuitorii independenti au conspirat pentru a acoperi aceste vinzari false confirmind 9fals3 aceste vinzari catre auditorii companiei. , alta metoda este cea de a inregistra tranzactii care apar intre companii dar care in final nu reprezinta nici un beneficiu economic pentru vre(una dintre companii. +e e-emplu, o companie ofera unui client un imprumut astfel incit sa poata cumpara produsele firmei se inscrie intr(o astfel de schema daca acest imprumut a fost dat pentru a nu fi niciodata rambursat. %ceste tranzactii au drept unic scop marirea veniturilor din vinzari. %stfel de tranzactii au fost practicate in special de companiile din telecomunicatii si petrol si gaze. +e e-emplu, numeroase companii de telecomunicatii si(au marit vinzarile schimbind 9cu alte companii din acelasi domeniu3 drepturile de a folosi retelele de fibra optica. %ceste tranzactii au fost de multe ori inregistrate ca venit desi aceste 4schimburi5 nu au general numerar pentru nici una dintre companiile implicate. 'n 2!!2 *=C a inceput investigatiile in cazul gigantului F?est Communication si unii dintre competitorii sai, precum 6lobal Crossing in ceea ce priveau vinzarile de capacitate de fibra optica si daca a fost correct faptul ca societatea a recunoscut in mod correct aceste venituri. F?est a vindut capacitatea de a folosi reteaua sa de fibra optica si a achizitionat acelasi lucru de la ei. 'n anumite cazuri valorile de vinzare si achizitie erau identice. F?est a inregistrat aceste venituri o singura data, la inceput, cind ar fi trebuit inregistrate la venituri in avans pe o perioada de mai multi ani iar efectul a constat in marirea veniturilor F?est in 2!!> cu > miliard usd si in 2!!! cu 4)# milioane usd. +in moment ce ma$oritatea acestui tip de tranzactii se produc intre part ice apartin aceluiasi sector de business, auditorul trebuie sa revada lista principalilor clienti si, in cazul in care e-ista astfel de clienti din acelasi domeniu de activitate ar trebui sa analizeze tranzactiile cu acesta. +e asemenea, auditorul trebuie sa compara si lista

clientilor cu cea a furnizorilor deoarece o entitate care apare pe ambele liste poate fi de fapt un intermediar pentru astfel de tranzactii. *upraestimarea activelor;subestimarea debitelor alta metoda de marire artificiala a veniturilor e-emplu pentru aceste practici este cazul Wordcom cheltuieli au fost trecute drept active inbalanta pentru a mari veniturile. *upraestimarea activelor include 2 manipularea soldurilor activelor reale ale companiei in scopul de a le mari valoarea7 tratarea debitelor sau a datoriilor, inclusive omisiunea de la inregistrare ca si cheltuieli in avans sau similare 9debite in litigiu pentru aspecte de mediu37 manipularea diferentelor de curs7 crearea de active fictive. <etode legate de inventar acestea se pot imparti in trei categorii 2 marirea artificiala a stocului dpdv cantitativ 7 marirea artificiala a valorii stocului 9 de e-emplu, prin modificarea metodei de descarcare de gestiune37 capitalizarea 9incorecta3 a unor cheltuieli legate de stocuri, cum ar fi cele legate de activitatea de vinzari si unele cheltuieli administrative , inregistrind sume care reprezinta cheltuieli la active in balanta, in acest fel marind artificial valoarea stocului. <etode care implica creantele companiei ca si manipularea stocului, manipularea creantelor se practica fie prin declararea unor creante fictive fie prin marirea artificiala a acestora. Printre cele mai cunoscute fraude financiare din anii /! a fost cl al lui 4Craz.2 =ddie %ntar, care avea un lant de magazine de bunuri electronice de larg consum. Printre alte tehnici utilizate de %ntar pentru a(si mari veniturile a fost crearea de creante fictive punindu(si anga$atii sa creeze facturi de vinzare false. Capitalizarea incorecta a cheltuielilor este o alta metoda des folosita pentru abuzz. Cea mai utilizata cale este de a inregistra cheltuielile in posturile de capitaluri decit ca si cheltuieli. %ceasta tehnica permite companiei sa(si amortizeze cheltuiala respectiva pe o perioada mai mare decit cea normala tot un e-emplu pentru aceasta practica e-te WorldCom care si(a marit profiturile in mod artificial prin capitalizarea cheltuielilor departamentul intern de audit al companiei a descoperit ca managementul icdrase cheltuieli in valaoare de miliarde de usd la active fi-e, cheltuieli care erau de fapt cheltuieli cu convorbiri telefonice. %ceasta abordare a permis lui WorldCom sa transforme ))2 milioane pierdere in 2,4 miliarde profit. Costurile cu dobinzile in cazul in care imprumutul pentru care se datoreaza dobinda este destinat achizitionarii sau constructiei unui active. Costul cu dobinda capitalizat se adauga costului de achizitie al activului si apoi este amortizat pe durata de viata a activului. Costul total cu dobinzile capitalizat intr(o anumita perioada nu poate depasi

costurile totale cu dobinzile aferente acelei perioade. Nu se mai pot aloca costurile pe capitalizare atunci cind costul activului depaseste valoarea neta realizabila. , metoda in aceasta zona este aceea in care compania continua sa capitalizeze cheltuielile cu dobinda si dup ace activul a fost realizat. Costurile cu reclama si publicitatea aceste cheltuieli trebuie inregistrate ca realizate pentru perioada respective, mai putin daca e-ista o dovada istorica ce permite entitatii sa faca o estimare realista asupra veniturilor;cistigurilor viitoare posibil a fi obtinute ca rezultat al acelei actiuni de reclama, caz in care se permite capitalizarea acelor cheltuieli cu publicitatea. =-emplu 2 in 2!!! *=C a acuzat %,G 9%merica on Gine3 ca a amortizat eronat, pentru anii fiscali >11# si >11) costurile de achizitie ale abonatilor associate cu costurile de productie si distributie pentru discurile support pentru acest program pentru acesti potentiali clienti. *=C a pretins ca datorita caracterului volatil si instabil al industriei internetului in acea perioada, %,G nu putea sa faca o estimare realista asupra viitoarelor venituri nete rezultate ca effect al acestei actiuni de promovare;reclama. +atorita faptului ca nu a inregistrat aceste costuri direct pe cheltuieli %,G a raportat profituri aferente celor ) din cele / trimestre ale perioadei >11#(>11) in loc de pierderile care ar fi rezultat daca aceste costuri erau inregistrate ca cheltuieli. %ceste costuri se ridicau la /# milioane usd la data de ! septembrie >11), cind %,G a anulat aceste inregistrari. Scheme amorti ari ! aceasta este o metoda facila de a mari valoarea unui active si de a(' mari perioada de viatat astfel incit sa apara in rapoartele contabile pe o perioada mai mare de timp. %mortizarea este o alta zona in care managementul companiei se bucura de fle-ibilitate in a allege orice metoda, atita timp cit aceasta aloca costurile rational si sistematic. *upraestimarea provizioanelor pentru cheltuieli in timp ce unele companii se concentreaza pe gasirea unor metode de marire a pozitiei financiare, altele e-agereaza valoarea provizioanelor necesare acoperirii viitoarelor costuri cum sunt ta-ele, litigiile, achizitiile. %stfel managementul va stabili sume mari pentru provizioane cind rezultatele sale sunt foarte bune iar apoi, in momentul cind societatea nu are profituri va anula aceste provizioane care ii vor imbunatati situatia financiara. <anagerii companiei sunt cei care estimeaza nivelul rezervelor dar auditorul e-tern este cel care analizeaza daca aceste estimari de reserve sunt rezonabile.

'n 2!!2 <icrosoft corporation a raspuns invinuirilor *=C ca ar fi raportat in mod gresit profituri mentionind in mod ne$ustificat reserve aferente viitoarelor cheltuieli de marAeting, amortizare accelerate, depasirea tehnica a inventarului, evaluarea activelor financiare. %ceste reserve s(au ridicat intre 2!! milioane usd si 1!! milioane usd in perioada ! iunie >11# si ! iunie >11/. %ceste reserve nu erau in totalitate si substantial sustinute dar erau bazate, partial, pe rationamentul privind probabilitatile de evolutie ale businessului. Spolierea activelor ! in acest caz frauda este comisa impotriva companiei. "urtul de numerar multe dintre aceste cazuri incep la primul punct de vinzare. =vitarea acestor activitati presupune impartirea sarcinilor intre persoanele ce inregistreaza vinzarile, primirea de bani, si inregistrarea vinzarilor in contabilitate. =-emplu 2 in 2!! cel putin opt dintre anga$atii *outh?est %irlines au fost acuzati de a fi furat mai mult de >.> milioane usd de la compania aeriana folosind diverse tehnici. Printr(una dintre ele un anga$at de la bilete retinea un billet care trebuia anulat. %cest billet era apoi vindut unui client care platea si folosea biletul iar anga$atul incasa banii. Plati frauduloase crearea de vinzatori fictive sau companii fantoma ( o schema relative comuna este cea de a crea vinzatori fictive, in general o companie detinuta de el, care apoi factureaza compania pentru bunuri si servicii pe care nu le(a primit. =-emplu 2 un fost controlor financiar al unui hotel a delapidat mai mult de ># milioane usd constituind o companie fantoma care a emis facturi false pentru servicii care nu au fost niciodata prestate pentru hotel. Raportari incorecte ! fraudele prin raportarile financiare nu se limiteaza numai la cifre. , companie poate sa(si prezinte situatia financiara in mod eronat prin declaratii false sau omisiuni ale faptelor si circumstantelor pe care se bazeaza cifrele. %ceste declaratii pot lua diverse forme in reprezentarea eronata, omisiuni deliberate ale 2 descrierea companiei si a produselor sale, note e-plicative la rapoartele financiare. 'n toate aceste cazuri managementul a perpetuat frauda asupra destinatarilor acestor rapoarte nefurnizind informatia completa necesara pentru a putea aprecia pozitia financiara a companiei. +ocumentul din 2!!2 *arbanes ,-le. incearca sa corecteze unele din deficientele rapoartelor non financiare. +,0 solicita ca directorii generali si financiari ai companiei au in sarcina sa stabileasca sis a implementeze proceduri de control al raportarilor si sa confirme ca acestea sunt utilizate in cadrul companiei. %cestea trnsced termenul de

control intern si se refera atit la informatia financiara cit sic ea nefinanciara. *e refera si la informatii privind pozitia pe piata, informatii asupra competitorilor, scopurile, obiectivele si startegia companiei, achizitii posibile, clienti, lanturi de distributie si contracte. CA"URI CE#E$RE Falimentul %AR&A#AT Parmalat era cea mai mare companie alimentara italiana, si a patra ca dimensiune din =urope, controlind #!% din piata italiana de lapte si produse de lapte. +intr(o data s(a descoperit ca lipseau lichiditati in valoare de 4 milioane euro, ca si / milioane de euro in titluri de valoare, deci bani ai investitorilor, se evaporasera. "alimentul Parmalat a reprezentata >,#% din produsul National Crut 'talian pastrind proportiile fiind mai mare decit falimentele World Com si =nron la un loc 9raportate la PNC al *tatelor Bnite3. "atada de mare companie agro industriala cu 4 !!! anga$ati ascunde o imensa schema financiara speculative cu scopul de a atrage banii investitorilor si de a(' redirectiona printrHo retea de 2)! de companii offshore, unde banii dispar. *(a constatat ca o entitate offshore din insulele Ca.man, numita Conlat, a investiti ).1 miliarde usd in tituri derivate cu un grad ridicat de risc financiar. 'n acest fel, prin astfel de scheme, au disparut cel putin / miliarde de eurou *(a constatat ca de(a lungul anilor Parmalat a devenit o unealata a bancilor care au inventat, construit si condus aceasta schema speculativa. +intre aceste banci putem cita atit unele internationale ( CanA of %merica, Citicorp, D.P.<organ, , Canco *antander, %CN cit si italiene ( Capitalia 9&oma3, *. Paolo('<' 98orino3, 'ntesa(CC' 9<ilano, Bnicredito 96eneva(<ilano3, <onte dei Paschi 9*iena3. 8otul a inceput in >11E, cind Parmalat a hotarit sa devina un global pla.er si a inceput o campanie de achizitii internationale, in special Nordul si *udul continentului %merican, toate acestea fiind finantate prin imprumuturi. %stfel, Parmalat a devenit in curind a treia companie ca marime in ceea ce priveste productia de fursecuri din *tatele Bnite. +ar aceste achizitii, in loc sa aduca profituri, au inceput , incepind cu 2!!>, sa aduca pierderi. +eoarece pierdea bani din operatiuni, compania a incercat sa recupereze actionind pe viata derivatelor si a altor intreprinderi speculative. "ondatorul Parmalat Calisto 8anzi a anga$at compania in citeva actiuni neobisnuite, cum ar fi agentia de turim Parmatour si achizitia clubului de fotbal Parma. %u fost pompate sume importante de bani in aceste doua intreprinderi, care de la inceput au inregistrat

numai pierderi. *(a constatat la Parmatour 9acum inchisa3 s(a inregistrat o pierdere de cel putin 2 miliarde de euro, o suma deosebit de ridicata pentru o agentie de turism. Pierderile clubului de fotbal nu sunt inca cunoscute. <ai mult, au fost facute unele afirmatii asupra unor legaturi cu cartelul medelin ( achizitii supraestimate de $ucatori columbieni de fotbal. 'n timp ce acumula pierderi, in parallel cu cresterea datoriilor bancare, Parmalat a inceput sa(si construiasca o retea de companii offshore cu sediul in cutii postale, cu scopul de a ascunde pierderile, prezentindu(le drept active sau lichiditati, in timp ce compania incepea sa emita obligatiuni pentru a face rost de bani. 6arantia acestor obligatiuni era reprezentata de pretinsa lichiditate a companiilor offshore. 8oate aceste titluri de valoare au fost plasate de catre banci, in special de catre CanA of %merica, Citicorp si D.P.<organ. %ceste banci, ca si partenerii lor europeni si italieni au acordat ratinguri bune titlurilor emise de catre Parmalat, cind stiau, sau ar fi trebuit sa stie, ca de fapt nu valorau nimic. 'n timp ce banA of %merica a participat ca partener in cadrul unor achizitii facute de Parmalat, Citicorp se pare ca a construit sistemul de contabilitate ce a permis si acoperit frauda. Ceea ce este frapant este nu numai dimensiunea acestor fraude, ci insolenta autorilor . +e e-emplu, una din companiile offshore cu sediul in casute postale, folosita pentru a drena lichiditatile provenite din vinzarea de titluri a fost botezata Cuconero, ceea ce inseamna 6aura neagra. Compania de avocatura numita &obbins, detinuta de Iini in Ne? JorA a $ucat in aceasta poveste un rol care pare decupat din filmul Nasul. Prin intermediul lui Iini companii detinute de Parmalet au fost vindute catre cetateni americani 9de origine italiana3, dupa care au fost din nou achizitionate de Parmalat. 8oata aceasta operatiune a fost un fals 2 Canii pentru prima vinzare proveneau tot de la alte entitati detinute de parmalat, si aveau rolul de a crea lichiditati in rapoartele financiare. +atorita acestor pozitii de lichiditati ridicate Parmalat a putut sa continue sa emita obligatiuni. "ostul C=, 8ani a declarat procurorilor din Parma ca toto acest s.stem a fost in totalitate idea bancilor. Criza parmalat a izbucnit pe / decembrie 2!! , cind compania nu a putut plati obligatiuni scadente in valoare de >#! milioane euro. <anagementul companiei a invinuit 9pentru aceasta situatie3 unul dintre clienti, un fond speculative numit =picurum, care nu(si achitase obligatiile. *(a presupus ca Parmalat obtinuse venituri substantiale dintr(o contract cu derivate incheiat cu =picurum. +ar curind s(a descoperit ca acest =picurum era detinut de companii ale caror adrese coincideau cu adresele unor off shore detinute de Parmalat, cu alte cuvinte =picurum apartinea tot lui Parmalat.

10

'n 1 +ecembrie , pe masura inmultirii zvonurilor privind incapacitatea de plata a Parmalat, agentia *tandardKPoorLs a degradat definitive obligatiunile Parmalat, si in urmatoarele zile actiunile Parmalat au scazut la Cursa cu 4!%. Pe >2 decembie conducerea parmalat a gasitintr(un fel suma necesara pentru plata obligatiunilor dar pe >1 decembrie CanA of %merica a anuntat ca suma de .1 miliarde de usd, presupusa a fi in conturile Parmalat, de fapt nu e-ista. +intr(o data falimentul a fost evident si actiunile au mai scazut cu ))%. <ai tirziu 8onna a recunoscut ca a falsificat documente CanA of %merica, folosind un scanner, foarfeci si lipici, si fabricind astfel un cont de .1 miliarde usd. Pe 22 +ecembrie 2!! guvernul 'talian a promulgat de urgenta o lege permitind proceduri rapide de faliment in cazul parmalat, pentru a(si prote$a industria. 6uvernul l(a insarcinat pe =nrico Condi sa prezinte un plan de reorganizare pina la data de 2! $anuarie 2!!4. 8otusi, Condi, care il inlocuise pe 8anzi cu citeva zile inainte, pe linga insarcinarea primita de la 6uvern, era si omul care primise de la banci insarcinarea de a reorganiza 6rupul "erruzzi <ontedison. *(a nascut astfel ingri$orarea ca Condi va promova planul bancilor de a diviza Parmalat si apoi de a(l vinde bucata cu bucata teama impartasita atit de sindicat cit si de 6uvern. 'n 'talia e-istau cam >!! !!! detinatori de obligatiuni Parmalat, ma$oritatea familii care au fost consiliate de catre banci sa cumpere aceste hirtii de valoare care nu mai inseamna practic nimic. 'n acelasi an in 'talia s(au mai inregistrat 2 falimente care au lovit investitorii italieni , in total insumind > .2 milioane euro. "irul rosu al acestei catastrophe duce din pacate la banci. Cancile italiene au atras clientii lor catre investitti cu grad mare de risc muncitori, pensionari( care in ma$oritatea cazurilor nu stiau ca banii lor sunt investiti sau in cel mai bun caz stiau ca sunt in investitii sigure. 'n octombrie 2!!# Parmalat a fost din nou cotat la Cursa din <ilano. Ca ul 'orldCom %ceasta frauda de aproape patru miliarde de dolari a zguduit bursele din intreaga lume, devalorizand dolarul si amenintand economiile dependente de moneda americana WorldCom avea probleme financiare MncN de la Mnceputul anului 2!!2 si anunOase un plan de restructurare2 reducerea operaOiunilor internaOionale si concedierea a >E.!!! de anga$aOi 92!% din personal3, pentru economii de !,1 miliarde B*+ pe an. Pn mai, co( fondatorul Cernie =bbers, cel care a construit compania prin mai mult de E# de achiziOii, a demisionat din funcOia de director e-ecutiv, tot din cauza unor probleme financiare. Pe

11

2# iunie 2!!2, directorul financiar este concediat ca urmare a descoperirii unor MnregistrNri contabile incorecte de circa ,/ miliarde B*+. Cheltuieli au fost Mnregistrate drept investiOii, micsorQndu(se astfel cheltuielile operative si mNrind artificial ebitda, profitul net si cash flo?. +atorita acestor practici contabile incorecte profitul a fost marit artificial cu ,/ miliarde de dolari. Potrivit dezvaluirilor, seful +epartamentului contabilitate a inregistrat premeditat cheltuielile operationale pentru ultimele cinci trimestre drept investitii de capital, fapt ce a determinat o crestere a lichiditatilor si a ratei profitului. +escoperirile au obligat WorldCom sa inregistreze ceea ce ar fi fost profit drept pierdere in aceste cinci trimestre, profitul aferent acestor perioade ( >,4 miliarde de dolari, respectiv > ! de milioane de dolari pentru primele trei luni din 2!!2 ( devenind prin urmare o pierdere cumulata de apro-imativ 2,# miliarde de dolari. Gucru care da lovitura de gratie companiei ce avea de$a datorii de ! de miliarde de dolari, aducand(o in pragul falimentului. *=C ia mNsuri pentru evitarea distrugerii documentelor, si pentru inghetarea activelor iar pe 2) iunie Dustice +epartment Mncepe investigaOia, la doar o zi dupa ce au fost descoperite metodele contabile neortodo-e ce au determinat cresterea artificiala a profitului cu ,/ miliarde usd.. +e fapt *=C se e-primase si inainte intr(un comunicat, ca neregulile contabile comise de compania de telecomunicatii sunt de Ro dimensiune fara precedent5, ceea ce de fapt era adevarat, acest scandal intrecindu(l pe cel provocat de =nron in 2!!>. WorldCom a fost auditatN de %rthur %ndersen pQnN la finele primului trimestru 2!!2, cQnd a fost MnlocuitN de SP<6. %ndersen a mai auditat =nron, F?est Communications care a fost investigatN contabil de autoritatea de reglementNri din *B%, precum si 6lobal Crossing, ma-imul de care istoric Mn de ianuarie 2!! a declarat miliarde falimentul. B*+. +upN aflarea vestii, acOiunile WorldCom s(au prNbusit la ,# miliarde B*+, faON de

Problemele contabile au complicat demersurile companiei pentru atragerea unei finanONri miliarde B*+, fapt ce i(a putea provocat printre altele, falimentul. 8irita in acest scandal a fost si CanA of %merica, ce a fost acuzata ca a vindut obligatiuni ' valoare de miliarde de dolari ale companiei Worldcom, ascunzind investitorilor situatia financiara reala a acesteia. Ca ul E(RO(

12

, e-aminare a documentelor companiei, interviuri cu anga$atii si analiza contabilitatii si a celei effectuate de e-perti a aratat ca =nron isi ma$ora veniturile, de e-emplu tratind venitul rezultat din vinzarile intragrup ca sip arte componenta a cifrei sale de afaceri. =nron si(a marit artificial profiturile raportate inregistrind imediat chiar veniturile aferente unor contracte ce urmau sa se deruleze pe >! ani. *i(a transferat debitele intre entitati partenere care de fapt ii apartineau 9desi auditorii au definit aceste tranzactii drept e-tra bilantiere3 si a folosit aceste entitati pentru a(si manipula conturile la sfirsitul fiecarui trimestru si a folosit derivate si alte tranzactii financiare comple-e in acelasi scop. 6rupul a practicat si o strategie destul de agresiva de evitare a platii ta-elor. Pentru perioada >11) 2!!! grupul trebuia sa plateasca ta-e in valoare totala de >.E1 miliarde usd, pentru care a obtinut o reducere totala de /> milioane usd. *ingurul an in care =nron si(a platit in totalitate impozitele 9din aceasta perioada3 a fost >11E pentru care a platit ta-e in valoare de >E milioane usd. &aportul ulterior al comitetului special de investigatie a dezvaluit o parte din aceste strategii , multe dintre ele fiind practicate si de alte companii mari. =nron a actionat insa mai agresiv si mai amplu in planul promovarii unei imagini a companiei drept o entitate dinamica, cu nivel redus al datoriilor, venituri mari si profituri mai substantiale decit cele reale. %stfel, persoanele din conducerea superioara si de la vinzari au efectuat presiuni atit asupra personalului mediu de conducere cit si asupra auditorului e-ter, %rthur %ndersen. , alta modalitate de aran$are a conturilor trimestriale s(a constatat ca la sfirsitul fiecarei perioade de raportare compania inregistra tranzactii cu parteneri chiar in ultima saptamina a trimestrului, iar la inceputul urmatorului trimestru aceste tranzactii erau anulate. %stfel, partenerul lui Parmalat, GD<2 Coinvestment, inregistra in octombrie 2!!! 24 investitii 9 de la fondarea sa in >1113 . Dumatate dintre aceste investitii fusesera facute in ultima luna a trimestrului si 1 in ultima saptamina a e-ercitiului financiar. 'nvestigatia ulterioara a aratat multe din aceste tranzactii au fost reluate ;anulate si faptul ca G< a facut profit pe fiecare tranzactie T. +eci se ridica intrebarea asupra legitimitatii acestor vinzari. %stfel de tranzactii, derulate si cu alte entitati care aveau cone-iuni cu =nron, au a$utat grupul in 2 moduri 2 i(au a$utat sa(si reduca pe termen scurt nivelul datoriilor dar au si creat standarde de preturi ce au fost ulterior folosite pentru a aloca valori semnificative activelor, plecond de la statii de tensiune pina la instrumente derivate.

13

=nron a intrat in tranzactii cu instrumente derivate cu aceste entitati pentru a prote$a activele volatile la momentul raportarilor trimestriale si pentru a(si mari artificial valoarea activelor detinute. +e asemenea aceste instrumente derivate au fost folosite pentru a ascunde pierderile datorate stocurilor, pentru a(' ascunde datoriile imense provocate de finantarea unor noi afaceri neprofitabile, inclusive cele de distributie pentru clienti noi si pentru a mari valoarea noilor activitati nu prea solide, inclusive asociatiile sale in domeniul de fibra optica. Pentru unele din aceste active, cum ar fi actiunile tranzactionate pe piata, nu e-ista prea mare fle-ibilitate pentru determinarea valorii $uste a acelui active, aceasta fiind cea stabilita de piata la pretul cotat si pierderea sau cistigul vor fi incluse in venitul net. +ar, pentru anumite active, cum ar fi contractile pe termen lung din domeniul energiei. Pentru care nu e-ista tranzactii transparente, =nron a fost cel care a trebuit sa stabileasca valoarea $usta. Dim Chanos, presedinte al Sn.Aos %ssociates, un fond de investitii care a profitat de declinul actiunilor =nron a declarat ca nu a e-istat un instrument;organism independent de control a acestei piete 9 a valorilor contractelor pe termen lung din domeniul energiei3 timp de 24 luni si ca practice nu a e-istat o piata deschisa in acest domeniu. 'n notele la raportul anual pentru anul 2!!! =nron a scris 2 4 =ste necesar rationamentul professional pentru a interpreta datele pietet si pentru a utilize diferitele ipoteze despre piata sau metodologii de evaluare ce pot afecta valorile $uste estimate5. =nron a sustinut ca a avut un rol deosebit in crearea unora dintre aceste piete si chiar a pretins ca a initiat anumite tratamente contabile pentru astfel de active. Printr(un contract incheiat intre =nron si FuaAer ,ats, =nron a fost de accord sa furnizeze catre fabricile FuaAer energie in functie de necesitatile acesteia, de la gaz natural si electricitate pina la mina de lucru pentru intretinerea cazanelor si a conductelor si a pieselor de schimb si a garantat catre FuaAer ca acesta isi va reduce astfel nota la energie cu 4.4 milioane usd. Pnetru acest contract ce se intindea pe >! ani =nron a estimat un profit de )./ milioane usd si a inregistrat in contabilitate 2 .4 milioane usd inca inainte de a efectua vre(o operatie cu FuaAer. Conform regulilor contabile acest tratament este permis in cazul bunurilor, cum ar fi gazul natural si electricitatea. +ar regulile sunt mai stricte in privinta serviciilor, pentru care practice nu e-ista previziuni de piata. Profiturile provenite din aceste contracte se presupune ca sunt inregistrate ca venituri in avans, transformindu(se in fiecare an intr(o fractiune de venituri realizate. +eoarece ma$oritatea profiturilor asteptate in contractul cu FuaAer erau provenite din servicii sin u din bunuri, =nron a folosit o metoda discutabila de contabilizare, denumita

14

4alocarea veniturilor5. =fectul real al acestui tratament comple- a fost de a redefini drept bunuri unele dintre sumele platite de FuaAer pentru servicii si in acest fel de a crea profituri de contabilizat. Conform acestui s.stem contabilii de la =nron au creat o noua categorie de 4venituri allocate5. %cestea nu se bazau pe ceea ce FuaAer platise pentru energies au servicii ci pe cifrele pe care =nron pretindea ca reflectau valoarea de piata a bunurilor si serviciilor. &eevaluarea a relevant diferente semnificative fata de valoarea raportata a acestui contract. =nron ar fi cistigat numai un adaos redus din furnizarea de gaz si energie catre FuaAer, pe baza cifrelor initiale care au fost utilizate in calcularea contractului. +aca se lua in calcul si discountul annual acordat lui FuaAer =nron ar fi iesit in pierdere. Cu toate acestea alocarea veniturilor a permis companiei sa pretinda ca a inregistrat un profit mare aferent acestui contract. 'ntrebat daca aceasta miscare este ilegala un fost contabil de la =nron a spus 2 4 Cu siguranta este o metoda de ocolire, si agresiva5. Bna peste alta, conform declaratiilor fostilor anga$ati ai lui =nron, compania a inregistrat profituri de /# milioane usd 9 pe baza acestui procedeu ce se baza pe cotatia pietei3 cam din >2 afaceri, inclusiv FuaAer, care ar fi trebuit inregistrate ca venituri in avans. 'n unele cazuri astfel de profituri au provenit din servicii de genul schimbarii de becuri si instalare filtru aer conditionat. 8ot potrivit declaratiilor unor fosti anga$ati =nron, recunoasterea unor astfel de profituri anterior realizarii lor era cruciala deoarece altfel in unele cazuri nu ar fi deposit perioada afacerii respective. +e e-emplu, =nron obisnuia sa subestimeze preturile bunurilor in ultimii ani ai derularii unui contract potrivit celui mai scazut cost al lui =nron. %cest lucru a fost dificil de contestat de auditori deoarece nimeni nu poate spune cu siguranta care va fi pretul gazelor naturale in urmatorii ani. +e asemenea, alte tipuri de preturi cotate de =nron, cum ar fi distributia de electricitate, apartineau unor piete cu lichiditate redusa, pe care practice domina =nron, deci putea stabili 9virtual3 ce prUt vroia. *ume si mai mari, si mai dubios inregistrate, erau cele provenite din serviciile estimate a fi prestate in cadrul contractului cu FuaAer. =nron a prezis ca va putea presta servicii pentru ># fabrici avind o margine de #!%. 8ot fostii anga$ati au declarat ca =nron putea sa(si mareasca marginile la servicii pentru ca de fapt nimeni nu putea sa le prezica cu acuratete. =nron a inregistrat profituri de 2#! milioane usd din previzionarea rezultatelor unor astfel de proiecte, in ultimii trei ani,cu toate ca unele dintre aceste proiecte nu au fost terminate. Potrivit lui Charles <ulford, professor de contabilitate la 'nstitutul 8ehnologic din 6eorgia un indice al faptului ca =nron era in dificultate a fost declinul raportului dintre numerarul

15

provenit din e-ploatare si venitul sau. Bn astfel de decin apare atunci o companie raporteaza venituri care nu sunt dublate si de incasari. 'n cazul =nron acest indice a scazut in >11E, >11/ si >111. +esi in 2!!! a crescut, acest indice s(a inrautatit notabil in ultimele doua trimester inaintea refacerii rapoartelor =nron. , alta modalitate la =nron a fost de a incheia orice afaceri, numai pentru a mari anumite pozitii din contabilitate. "alimentul s(a declarat in decembrie 2!!> si fostul C",, impreuna cu altii, a fost gasit vinovat de spalare de bani . 'n iunie 2!!2 un $uriu din *tatele Bnite a gasit firma de consultanta %rthur %ndersen vinovata de obstructionarea $ustitiei prin distrugerea unor documente legate de caderea gigantului =nron. %cest scandal a insemnat pentru aceasta firma cu o vechime de /1 de ani sfirsitul. Caderea $ancii $arin) si (ic* #eeson ! NicA Geeson a reusit prin tranzactiile cu instrumente derivate sa doboare Caring 'nvestment banA si sa determine reformarea pietelor financiare. Pe data de 2 februarie s(a constatat absenta lui Nicholas Willian Geeson, +irector general al Caring "utures *ingapore, fapt ce i(a alarmat pe oficialii bancii Carings din Gondra. +e$a in ziare se raspindise zvonul ca Geeson parasise orasul datorita pierderilor mari din tranzactiile pe care le facuse. +e fapt, reusise sa distruga o banca veche de 2 ani, care numara printre clientii sai pe &egina angliei. %cest fiasco a socat pietele financiare. "ondurile de investitii au anuntat noi masuri de control si supervizare mai severa a agentilor lor. *i institutiile de reglementare si(au intarit masurile de aparare. *'<=0, acolo unde tranzactionase Geeson, a constituit o +ivizie de &eglementare si risc management si a implementat un s.stem de informare cu alte burse. Canca 'N6 a acceptat sa(si assume aproape in totalitate datoria lui barings si a achizitionat(o pentru generoasa suma de 2> lire sterline. 'ntr(un raport dat publicitatii in iulie Canca %ngliei a pus toata vina in sarcina lui Geeson, care fusese arestat in martie in 6ermania. Pe 2 decembrie un tribunl din *ingapore l(a condamnat la sase ani si $umatate de detentie. 'ntr(un raport din octombrie, autoritatile din *ingapore acuza o incercare de musamalizare. %utoritatile din *ingapore ar fi putut acuza fostele cadre de conducere de la barings, chiar daca acestea nu puteau fi $udecate datorita regulilor britanice. Canca %ngliei a fost acuzata de musamalizare pentru a prote$a oficialii guvernamentali si patricienii de la barings, toti membrii de seama ai lumii financiare englezesti.

16

Geeson s(a incadrat in aceasta lume datorita abilitatilor si cunostintelor sale in tranzactionarea de derivate, astfel incit in >112 la *ingapore si in scurt timp a inceput sa fac milioane pentru barings, bazindu(se pe evolutia viitoare a indicelui NiAAei. *au cel putin asa a declarat superiorilor sai, care au fost de fapt foarte fericiti sa(l si creada, in timp ce de fapt Geeson pierdea bani. % ascuns pierderile intr(un cont /////, un registru special pe care de asemenea il controla. Geeson a mentinut aceasta situatie timp de doi ani, alocind mai $ult de > milion usd annual in salarii si bonusuri. 'n >11 a primit un bonus e-ceptional de >1# !!! usd pentru performanta sa deosebita si era pe cale sa fie recompensat cu inca )/1 !!! usd pentru anul >114. 8otusi, in decemvrie >114 minusul din ///// a$unsese la #>2 milioane usd. Geeson a pariat pe cresterea indicelui NiAAei la inceputul lui >11#, lucru care nu s(a intimplat, economia Daponiei continuindu(si cursul lent descendent. +upa un cutremur care a devastate Sobe si orasele apropiate in ianuarie 2!!# indicele NiAAei a scazut cu /%. +in nou Geeson a mizat pe o revigorare a acestuia, lucru care nu a avut loc. 8imp de trei luni a cumparat mai mult de 2! !!! contracte futures in valoare de >/! !!!usd fiecare sperind sa produca miscari in piata. Cam trei sferturi din pierderea totala de >. provine din aceste tranzactii. Pe linga Geeson, care si(a recunoscut vinovatia de falsificare a documentelor si de a induce in eroare *'<=0, vina mai este impartita si de altii, in primul rind oficialii de la barings. 'n >11 un document intern avertiza sediul central din londra asupra situatiei periculoase create permitindu(' lui Geeson atit sa faca aceste tranzactii cit sis a le autorizeze, dar nici o masura nu a fost luata. 'n ianuarie *'<=0 a avertizat banca asupra tranzactiilor facute de Geeson si totusi baring nu a facut decit sa(' mai trimita > miliard de usd pentru a continua tranzactiile. &aportul *ingaporez priveste u neincredere declaratiile sefilor lui Geeson, care au pretins ca nu au stiut nimic de contul /////. =fectul acestei afaceri a fost ca lumea si(a dat seama de riscul implicat de afacerile cu derivate , risc care putea usor sa devina de necontrolat, si bineintelea sa ia masuri pentru aHl reduce. +up descoperirea acestui scandal7 bancile si(au revizuit procedurile interne, si activitatile de dealing din intreaga lume supuse unui control mai drastic si de asemena institutiile guvernamentale au lucrat pentru a clarifica regulile aplicabile institutiilor financiare cu filiale e-terne. miliarde de usd inregistrata de barings

17

Escrocheria de un milliard de dolari ! +aponia ! broo*erul I)uchi ! scandalul $anca Dai,a 'n 2) septembrie institutia aflata pe locul ca marime in $aponica recunostea ca lipsa unui control sever si eficace la una din sucursalele sale din Ne? JorA au dus la pierderi mai mari de > miliard de usd in >> ani. CrooAerul 'guchi 8oshihide a fost invinuit ca ar fi actionat ca si NicA leeson, dar, asa cum si oficialii britanici si ai bancii Carings au fost acuzati de musamalizare, tot asa birocratii bancii +ai?a au fost suspectati de o incercare de acoperire a acestor fraude. Presedintele +ai?a "u$ita aAira a demisionat si oficialii americani au somat +ai?a sa(si inceteze operatiunile in %merica. +ai?a a admis pentru o alta divizie ne? .orAeza faptul ca aceasta a inregistrat pierderi 9neraportate3 de 1E milioane usd. Potrivit declaratiilor +ai?a vicepresedintele sau in virsta de 44 ani, 'guchi, a e-ploatata dublul sau rol de agent de tranzactionare si factor de aprobare si control. Prima pierdere a avutHo in >1/4, in valoare de 2!! !!! usd. 'ncercind sa recupereze aceasta pierdere prin tranzactii agresive nu a reusit decit s(o mareasca. +ai?a a declarat ca 'guchi si(a amagit superiorii falsificind documente. % a$uns la pierderi de >,> miliarde de dolari in >> ani, cu 2!! milioane mai putin decit pierderea produsa de leeson la barings. +ai?a a mai afirmat ca rezervele sale de / miliarde de usd pot cu usurinta sa acopere aceasta pierdere. 'ntrHadevar in septembrie dai?a a raportat profituri de E/ milioane usd pentru prima $umatate a anului. +e asemena, a inceput sa vinda actiuni, proprietati si alte bunuri dupa izbucnirea scandalului. Cu toate ca +ai?a a declarat ca 'guchi a actionat de unul singir, s(au mai descoperit ulterior cel putin alti trei agenti de tranzactionare, care urmind instructiunile primate de la vicepresedinte, evitau provedura bancii de raportare. %ceste personae au incercat sa recupereze > milioane in certificate de trezorerie, bani pierduti in >1/4, dar au triplat pierderea in >1/E. %ceasta pieredere a fost absorbita 9acoperita3 prontr(o companie cu sediul in insulele Ca.man in acelasi an, asupra careia oficialii bancii au fost informati. Emailurile ni)eriene ! frauda denumita si "rauda 4>1, dupa capitolul cu acelasi numar din codul penal Nigerian. =scrocheria opereaza in felul urmator 2 tinta primeste un mesa$ pe mail 9mai rar fa- sau scrisoare3, provenind din Nigeria sau o alta tara %fricana, prin care se propune o afacere relative ilegala sau de spalare a banilor sau se pot primi chiar propuneri legale si legitime de afaceri. @ariantele obisnuite se refera la supra facturarea sau dubla facturare a unor bunuri cum ar fi titei sau alte servicii din care cel care iti trimite mesa$ul vra sa scoata sumele respective din Nigeria , o anumita suma de bani

18

mostenita , spalare de bani 9 cel care iti propune are o mare suma de bani care trebuie albita inainte de a putea fi folosita, sau bani care stau intr(un deposit la o banca . Ga un moment dat victima este solicitata sa plateasca un avans fie ca ta-a de transfer, commission, etc. daca victima plateste aceasta suma brusc apar unele complicatii care vor necesita alte plati in avans pina cind victima fie renunta, ramine fara bani sau si una si alta. Potrivit unor rapoarte publice aceasta escrocherie este a treia sau a patra industrie ca marime din Nigeria. Canii disparuti in aceste operatii sunt in general imposibil de recuperate din Nigeria. Ceea ce este mai ciudat este ca s(a constatat ca persoanele din care au fost alcatuite guvernele successive ale nigeriei au facut parte dintre acesti escroci implicate in aceasta frauda. <a$oritatea scrisorilor 4>1 s(a constatat ca proveneau din Nigeria dar totusi unele s(a constat ca proveneau din alte tari, ma$oritatea din %frica de vest, precum 6hana, 8ogo, Giberia, *ierra Geone, Coasta de "ildes. Alte ca uri celebre Adelphia Communication ! spolierea activelor companiei de catre membrii conducerii pentru uzul lor personal. %u fost ascunse 9mascate3 datorii din credite in valoare de 2. miliarde B*+ destinate acoperirii pierderilor produse de fondatorul companiei si membrii familiei sale. % declarat faliment in $anuarie 2!!2 Cendant Corporation ! drept consecinta a fuziunii cu o alta companie s(a constatat supraevaluarea unor venituri cu #!! milioane usd in perioada >11# si >11E, prin inregistrarea de venituri fictive si minimizarea unor debite. % republicat situatia anului >11E, prezentind venituri mai reduse cu >)> milioane usd. ./&art ! a marit veniturile recunoscind drept venituri un contract in valoare de 42. miliane usd, care se intindea de fapt pe o perioada de 2 ani. Sunbeam Corporation ! a creat artificial reserve pentru restructurare in valoare de # milioane usd in >11E care au fost stornate in >11E pentru a mari venitul, creind astfel

19

impresia unei rapide cresteri a veniturilor. *i(a refacut rapoartele financiare in >11E, cu / milioane usd venituri in loc de >!1 milioane usd declarate initial. 0ero1 a supraestimat veniturile pe patru ani prin accelerarea recunoasterii a unor venituri in valoare de miliarde usd. Compania a fost de accord sa plateasca amenzi de >! milioane usd sis a(si reface rapoartele financiare pentru anii >11E(2!!!.

20