Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda directa
Anumite tranzactii, cum ar fi vanzarea unei instalatii, pot da nastere la castiguri sau
la pierderi care sunt incluse in determinarea profitului net sau a pierderii. Cu toate acestea,
fluxurile de numerar aferente acestor tranzactii sunt fluxuri de numerar provenite din activitati de
investitie.
Intreprinderea poate detine titluri sau imprumuturi pentru scopuri de tranzactionare
sau plasament, caz in care ele sunt asimilate stocurilor achizitionate in mod specific pentru a fi
revandute. De aceea, fluxurile de numerar provenite din cumpararea si vanzarea titlurilor de
tranzactionare si plasament sunt clasificate drept activitati de exploatare.
Avansurile si imprumuturile facute de investitiile financiare sunt de obicei clasificate
drept activitati de exploatare din moment ce se refera la principala activitate producatoare de
venit a acelei intreprinderi.
O intreprindere trebuie sa raporteze fluxurile de numerar din activitatea de exploatare
folosind una din cele doua metode : metoda directa sau metoda indirecta.
METODA DIRECTA
Sunt prezentate prin aceasta metoda clasele majore de plati si incasari brute in
numerar. Intreprinderile sunt incurajate sa foloseasca aceasta metoda, pentru ca ea furnizeaza
informatii folositoare in estimarea fluxurilor de numerar viitoare, si care nu sunt disponibile prin
metoda indirecta. Prin metoda directa informatiile privind clasele majore de incasari si plati brute
in numerar pot fi obtinute astfel :
a) din inregistrarile contabile ale intreprinderii ;
b) prin ajustarea vanzarilor, costului acestora si a altor elemente in contul de profit
si pierdere cu :
- modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor
si datoriilor din exploatare ;
- alte elemente decat numerarul ;
- alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile
de numerar din investitii sau finantare.
METODA INDIRECTA
Prin aceasta metoda, profitul net sau pierderea sunt ajustate cu efectele tranzactiilor
ce nu au natura de numerar, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar din
exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de
numerar din investitii sau finantari. Aceste efecte sunt :
a) modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor si creantelor si datoriilor de
exploatare ;
b) elementele non-numerar cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele
amanate, pierderile si castigurile in valuta nerealizate, profitul nerepartizat al
societatilor asociate si interesele minoritare ;
c) toate celelalte elemente pentru care efectele in numerar sunt fluxurile de
numerar din investitii si finantare.
Prin metoda indirecta, fluxul de numerar din activitatea de exploatare poate fi
prezentat prin evidentierea veniturilor si cheltuielilor relevate in contul de profit si pierdere si
modificarile pe parcursul perioadei ale stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare.
B. Activitati de investitii
C. Activitati de finantare
Ambele metode vor furniza aceleasi cifre, dar metoda directa este preferata de IAS 7
deoarece furnizeaza mai multe informatii despre societate. Totusi, aceasta metoda este rar
utilizata in practica deoarece aplicarea ei este mai dificila si solicita mai mult timp.
Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate in
cadrul claselor majore de plati si incasari brute in numerar aparute.
Daca creditele angajate sunt pentru activitatea de exploatare atunci dobanzile platite
prin contul de banca se evidentiaza la aceasta pozitie. Conturile avute in vedere sunt 5186 si 666.
Dobanda pentru leasing-ul financiar se va include la pozitia "leasing financiar" din cadrul
activitatii de finantare, contul de dobanda fiind 168.
Situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei,
clasificate in activitati de exploatare, investitie si finantare. Informatiile privind fluxurile de
trezorerie sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza pentru evaluarea
capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a necesitatilor
entitatii de a utiliza fluxurile de trezorerie respective.
O entitate prezinta fluxurile sale de trezorerie din activitatile de exploatare, investitie si
finantare intr-o maniera care corespunde cel mai bine activitatii sale. Clasificarea in functie de
activitati furnizeaza informatii ce permit utilizatorilor sa stabileasca impactul respectivelor
activitati asupra pozitiei financiare a intreprinderii, precum si valoarea numerarului si a
echivalentelor de numerar. Aceste informatii pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua
relatiile ce apar intre activitatile respective.
O tranzactie poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate diferit. De exemplu, cand
rambursarea in numerar a unui imprumut include atat dobanda, cat si principalul, elementul
dobanda poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate
de finantare.
Activitati de exploatare
Valoarea fluxurilor de trezorerie ce provin din activitati de exploatare este un indicator
cheie al masurii in care activitatile intreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a
rambursa imprumuturile, a mentine capacitatea de functionare (productie) a intreprinderii, a plati
dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Informatiile cu
privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, impreuna
cu alte informatii, sunt folositoare in prognozarea viitoarelor fluxuri de trezorerie din exploatare.
Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de exploatare sunt derivate, in primul rand,
din principalele activitati producatoare de venit ale intreprinderii. Prin urmare, ele rezulta, in
general, din tranzactiile si alte evenimente care intra in determinarea profitului net sau a pierderii
nete. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activitati de exploatare sunt:
incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
incasarile in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;
platile in numerar efectuate catre furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii;
platile in numerar efectuate catre si in numele angajatilor;
incasarile si platile in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime si daune, anuitati
si alte beneficii generate de politele de asigurare;
platile in numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu exceptia cazului in care ele pot fi
identificate in mod specific cu activitatile de investitie si finantare;
incasarile si platile in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament sau
tranzactionare.
Anumite tranzactii, cum ar fi vanzarea unei instalatii de productie, pot da nastere unui
castig sau unei pierderi, care este inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete. Cu
toate acestea, fluxurile de trezorerie aferente acestor tranzactii sunt fluxuri de numerar provenite
din activitati de investitie.
O entitate poate detine valori mobiliare si titluri de credit pentru scopuri de tranzactionare
sau plasament, caz in care sunt similare stocurilor de marfuri achizitionate special pentru a fi
revandute. Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpararea si vanzarea titlurilor de
tranzactionare si plasament
sunt clasificate drept activitati de exploatare. In mod similar, avansurile in numerar si creditele
acordate de institutiile financiare sunt, de obicei, clasificate drept activitati de exploatare, din
moment ce se refera la principala activitate producatoare de venit a respectivei intreprinderi.
Activitati de investitie
Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este
importanta deoarece fluxurile de trezorerie reprezinta masura in care cheltuielile au servit
obtinerii de resurse menite a genera viitoare venituri si fluxuri de trezorerie . Exemple de fluxuri
de trezorerie provenite din activitati de investitie sunt:
platile in numerar pentru achizitionarea de imobilizari corporale, necorporale si alte
active imobilizate. Aceste plati le includ si pe acelea care se refera la costurile de
dezvoltare capitalizate si la constructia, in regie proprie, a imobilizarilor corporale;
incasarile in numerar din vanzarea de imobilizari corporale, active necorporale si alte active
imobilizate;
platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
intreprinderi si de interese in asocierile in participatie (altele decat platile pentru aceste
instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate in scopuri de plasament
si de tranzactionare);
incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
intreprinderi, si interese in asocierile in participare (altele decat incasarile pentru acele
instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate in scopuri de plasament si
de tranzactionare);
avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti (altele decat avansurile si
imprumuturile efectuate de o institutie financiara);
incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti
(altele decat avansurile si imprumuturile unei institutii financiare);
platile de numerar aferente contractelor futures, forward, de optiuni si swap, in afara cazului
cand acestea sunt detinute in scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cand platile sunt
clasificate ca fiind activitati de finantare;
incasarile in numerar aferente contractelor futures, forward, pe optiuni sau swap, in afara
cazului cand acestea sunt detinute in scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cand
incasarile sunt clasificate ca fiind activitati de finantare.
Cand un contract reprezinta un instrument de acoperire a unei pozitii de risc
identificabile, fluxurile de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate in aceeasi
maniera ca si fluxurile de numerar aferente pozitiei astfel acoperite.
Activitati de finantare
Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de finantare este
importanta deoarece este utila in previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare asteptate de catre
finantatorii intreprinderii. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activitati de finantare
sunt:
incasarile in numerar provenite din emisiunea de actiuni sau alte instrumente de capital;
platile in numerar efectuate catre proprietari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile
intreprinderii;
incasarile in numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a imprumuturilor,
datoriilor neasigurate, obligatiunilor, ipotecilor si a altor imprumuturi pe termen scurt sau lung;
rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;
platile in numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligatiilor aferente unui contract de
leasing financiar.
Pentru raportarea situatiei fluxurilor de trezorerie, cash flow-ul entitatii este clasificat
corespunzator activitati in: fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare, fluxuri de trezorerie
din activitati de finantare si fluxuri de trezorerie din activitati de investitie. Insa, la randul lor,
fluxurile de numerar din activitatile de exploatare se raporteaza in functie de activitatea firmei cu
ajutorul metodei directe, prin care sunt prezentate clasele principale de plati si incasari brute in
numerar, sau metodei indirecte, prin care profitul net sau pierderea neta este ajustata cu efectele
tranzactiilor ce nu au natura monetara, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in
numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu
fluxurile de trezorerie din investitii sau finantari.
Entitatile sunt incurajate sa raporteze fluxurile de trezorerie obtinute din activitati de
exploatare folosind metoda directa.
Metoda directa furnizeaza informatii care sunt folositoare in estimarea fluxurilor de numerar
viitoare si care nu sunt disponibile prin metoda indirecta. Pe baza metodei directe, informatiile
privind clasele principale de plati si incasari brute in numerar pot fi obtinute: fie din inregistrarile
contabile ale intreprinderii, fie prin ajustarea vanzarilor, a costului vanzarilor (dobanzi si alte
venituri similare si cheltuieli cu dobanda si alte cheltuieli similare pentru institutiile financiare) si
a altor elemente in contul de profit si pierdere cu modificarile pe parcursul perioadei ale
stocurilor si ale creantelor si datoriilor din exploatare, alte elemente decat numerarul, si alte
elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investitii sau finantare.
Notele contin informatii suplimentare relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce
priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute.
Notele prezinta urmatoarele categorii de informatii:
informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile
specifice utilizate;
informatii cerute de IFRS care nu sunt prezentate in bilant, contul de profit si pierdere,
situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie; si
informatii suplimentare care nu sunt prezentate in prezentate in bilant, contul de profit si
pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie, dar care sunt
relevante pentru intelegerea oricaror dintre ele.
In sumarul privind politicile contabile semnificative, o entitate va prezenta:
bazele de evaluare utilizate la intocmirea situatiilor financiare; si
celelalte politici contabile utilizate care sunt relevante pentru intelegerea corespunzatoare a
situatiilor financiare.
Pentru elaborraea Situatiei fluxului de trezorerie este nevoie de date din Bilantul din
data de 31 decembrie a doi ani consecutivi si Contul de Pofit si Pierdere pentru cel de-al doilea
an, precum si o serie de date suplimentare referitoare la operatiunile derulate pe parcursul celui
de-al doilea an si care afecteaza conturile extraordinare. Deoarece modificarile bilantiere vor fi
utilizate pentru analiza evolutiei diferitelor conturi, acestea pot fi deduse din bilant comparand
doi ani consecutivi. Pentru fiecare cont se poate face mentiunea modificarii acestuia in sens
pozitiv (crescator) sau negativ (descrescator), de asemenea in contul de profit si pierdere se pot
intalni mentiuni cu privire la modificarile survenite asupra conturilor de venituri si cheltuieli
extraordinare. Aceste operatiuni pot fi identificate in baza evidentelor contabile.
Situatia fluxurilor de trezorerie se intocmeste in patru etape:
1) Se determina fluxurile de trezorerie din activitatile curente de exploatare.
2) Se determina fluxurile de trezorerie din activitatile de investitii.
3) Se determina fluxurile de trezorerie din activitatile de finantare.
4) Se prezinta informatiile obtinute in primele trei etape in formularul situatiei fluxurilor
de trezorerie.
Primul pas pentru intocmirea situatiei fluxurilor de numerar consta in determinarea
fluxurilor de numerar din activitati curente de exploatare. Contul de profit si pierdere este acela
care indica daca o entitate economica a reusit sau nu sa obtina profit din activitatea de
exploatare. Intrarile si iesirile de numerar datorate activitatii de exploatare , nu sunt mentionate
in contul de profit si pierdere deoarece acesta se intocmeste cu ajutorul metodei acumularilor.
Veniturile se inregistreaza chiar daca numerarul aferent acestora nu a fost incasat, iar cheltuielile
sunt efectuate si inregistrate, cu toate ca este posibil ca aceste cheltuieli sa nu fi fost onorate de
catre entitate. Astfel, pentru determinarea fluxurilor de trezorerie din activitatile de exploatare,
sumele din contul de profit si pierdere trebuie convertite din metoda acumularilor in metoda
incasari - plati, prin ajustarea numerarului incasat din vanzari si a celui aferent cheltuielilor
platite dupa cum urmeaza:
Exista doua modalitati de convertire a contului de profit si pierdere din baza acumularilor
in baza plati-incasari: metoda directa si metoda indirecta. Aceste doua metode analizeaza
anumite elemente ale contului de rezultate si modificarile anumitor active circulante si datorii pe
termen scurt.
Pasul doi in intocmirea situatiei fluxului de numerar consta in calculul fluxurilor de
trezorerie din activitatile de investitii. Fiecare cont care implica incasari si plati de numerar din
activitati de investitii se analizeaza individual. In fiecare caz, scopul este de a explica
modificarile soldului contului de la un an la altul.
Activitatile de investitii se axeaza pe activele imobilizate reflectate in bilant, dar ele
cuprind si operatiunile care afecteaza plasamentele pe termen scurt din sectiunea de active
circulante a bilantului si veniturile din investitii din contul de profit si pierdere.
Pasul trei in intocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie, consta in determinarea fluxurilor
de trezorerie din activitatile de finantare. Procedeele folosite in aceasta etapa sunt identice cu
cele din analiza activitatilor de investitii inclusiv castigurile si/sau pierderile corespunzatoare
activitatii. Singura diferenta dintre cei doi pasi se refera la conturile analizate, care reflecta
imprumuturi pe termen scurt datorii pe termen lung si capitaluri proprii. Dividendele banesti din
situatia capitalurilor proprii, trebuie de asemenea luate in considerare.
In acest moment al analizei au fost revizuite toate elementele contului de profit si
pierdere au fost explicate toate elementele bilantiere si au fost luate in considerare toate
informatiile suplimentare. Rezultatele obtinute pot fi reunite intr-o situatie a fluxurilor de
trezorerie. La fel se procedeaza si prin metoda indirecta. Situatia operatiunilor de investitie si de
finantare nemonetare este prezentata la sfarsitul fiecarui raport.