Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar - Bucureti

Facultatea de Management
Specializarea: Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

Bursa de Mrfuri i Valori

Tema: Fraudele Financiare la nivel Naional i Internaional

Zaman Robert Gabriel

Grupa 8303

2016

INTRODUCERE
Am ales tema Fraudele Financiare la nivel Naional i Internaional deoarece
in opinia mea in prezent reprezinta cel mai mare risc pentru Piata Financiara, atat din
Romania cat si din celelalte state.
Frauda este cea mai des intalnita metoda prin care se sustrag atat bani in numerar
din bancomate sau casierie, se fac plati prin folosirea de cartele bancare falsificate sau
ordine

de

plata

false,

dar

cat

si

supraevaluarea

sau

subevaluarea

unor

Active(imobile,terenuri,mijloace de transport etc.) in diferite scopuri.

De obicei pentru producerea fraudelor este nevoie de minim 2 persoane ce
colaboreaza si urmaresc aceleasi interese indiferent de riscurile expuse.

Fraudele Financiare la nivel Naional i Internaional

Frauda: nelciune, act de rea-credin svrit de cineva, de obicei pentru a

realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; ho ie. Sum sustras prin
nelciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis.

Numarul companiilor internationale care au raportat incidente de frauda a crescut

cu 22% in ultimii doi ani, potrivit unui studiu realizat de primele 4 companii de audit din
lume.
Cu toate ca au fost implementate noi proceduri pentru controlul la nivelul
companiilor, frauda este totusi larg raspindita, destul de dificil de a fi prevenita si, in ceea
ce priveste detectarea ei, aceasta se datoreaza mai mult norocului dupa cum afirma un
studio al PriceWaterhouseCoopers, bazat pe interviurile luate unui numar de 3000
subiecti din 34 tari.
Fraude au fost intilnite la 45% din companiile incluse in acest sondaj, cu 23 %
mai mult decit in 2003, conform datelor communicate de Agentia Reuters. In cazul
companiilor nord americane s-a constatat ca cei care au realizat fraudele au fost in
proportie de 60% angajati ai societatilor respective, iar din acest procent 25% erau din
cadrul top managementului.
Studiul realizat de priceWaterhouseCoopers a constatat ca mai mult de o treime din
cazurile de frauda au fost descoperite accidental iar auditul intern a depistat cam 26% din
cazuri.
De altfel, companiile au obligatia investirii in sisteme de control intern, potrivit
Documentului Sarbanes-Oxley. S-a constatat de asemenea ca acele companii cu un
control mai puternic au capacitatea si de a determina impactul asupra companiei a unei
fraude, cam de trei ori fata de o companie cu un control mai putin active. In acelasi timp
controlul intern nu va putea elimina complet frauda, atita timp cit exista indivizi si
grupuri care au capacitatea de a ocoli sau ignora. Cu toate ca numarul de fraude facute

publice a cescut, cam 80% din companii nu considera ca vor putea fi subiectii unui astfel
de tip de frauda in urmatorii cinci ani.

CATEGORII DE FRAUDE
Fraudele pot fi impartite in diverse categorii, in functie de criteriul ales. Astfel, din punct
de vedere corporatist putem avea fraude comise de catre corporatii si fraude impotriva
corporatiilor.

Fraudele financiare le putem grupa in patru categorii, respective :

-

sistemele de raportare financiara frauduloasa

spolierea activelor

venituri si bunuri obtinute prin frauda

cheltuieli si datorii aferente unor scopuri improprii

Sistemele de raportare financiara frauduloasa implica unele inovatii pentru

a distorsiona adevarata performanta a companiei, cu scopul de a prezenta anumite

rezultate.
Aceasta manipulare a veniturilor nu vine totusi in contradictie cu, de exemplu, normele
GAAP; astfel, GAAP permite frecvent utilizarea unor metode alternative de inregistrare a
operatiilor unei entitati. De exemplu, GAAP permite orice metoda de amortizare, atita
timp cit aloca costurile activului in mod sistematic si rational pe perioada de viata a
acelui activ. Printre exemplele de acest gen avem : modificarea metodei de amortizare de
la metoda accelerate la metoda liniara sau invers; modificarea duratei de viata a activelor;
determinarea daca si cind activele devin inutilizabile si trebuie casate; stabilirea faptului
daca scaderea valorii de piata a unui active este temporara sau permanenta.
Totusi, in anumite situatii, GAAP permite evaluarea veniturilor prin alternarea
principiilor contabile astfel incit sa aleaga acele principii care o avantajeaza si astfel,
atunci cind aceasta flexibilitate este folosita pentru a distorsiona adevarata situatie, apar

abuzurile. Companiile au bineinteles multe ratiuni pentru a prezenta o situatie roz,

incepind in primul rind cu presiunile exercitate de piata, reflectate in scaderea pretului
actiunilor in cazul in care cotatia lor inregistreaza diferente (chiar mici) fata de estimari.
Recunoasterea incorecta a veniturilor fie premature fie recunoasterea unor
venituri fictive. In ceea ce priveste recunoasterea veniturilor (mature) implica unele
criterii precum : evidenta clara ca exista anumite intelegeri/contracte pentru realizarea
lor; dovada ca s-a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate; dovada ca pretul de
vinzare este fix sau detrminabil; capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata in
mod rezonabil.
Indicatori precum : schimbari bruste ale politicilor contabile de recunoastere a veniturilor,
mariri inexplicabile ale marjei comerciale, marirea vinzarilor fara un correspondent al
maririi incasarilor din activitatea de exploatare, discounturi aplicate la vinzari, returnarea
banilor clientilor de valoare prea mica, sume mari de stornari de vinzari imediat dupa
incheierea perioadei de raportare, activitate operationala inconsistenta, respective marirea
veniturilor fara cresterea corespunzatoare a costurilor de distributie si fara cresterea
valorii creantelor (din activitatea comerciala).
Modificarea termenilor contractuali ai unor contracte de vinzare in timp pare perfert
normala., dar nu si cind o companie incheie un astfel de contract si apoi il modifica,
suplimenteaza sau revoca. Printre modificarile aduse unor astfel de contracte, care de fapt
reprezinta un mod de a imbunatati vinzarile aferente unei perioade enumeram :
posibilitatea de a anula comanda de cumparare oricind, prevederi care anuleaza vinzarea
precum returnarea marfurilor, rambursarea, dreptul de a continua negocierea, extinderea
termenului de plata.

Recunoasterea veniturilor inainte de livrarea completa - livrarea produselor

neterminate sau incompletecatre client, sau inaintea termenului cind acesta este de accord
sa le accepte; trimiterea produselor catre clienti care nu au acceptat inca sa le cumpere;
recunoasterea integrala a veniturilor din servicii in cazul unui contract cind o parte din
aceste servicii nu au fost prestate inca catre client, recunoasterea drept venituri a sumelor

incasate in avans. Pe de alta parte clientii implicate in astfel de planuri fie vor returna
produsele neterminate sau vor cere efectuarea de lucrari suplimentare inainte de a face
plata. Aceste lucruri pot fi indicate prin : compararea retururilor din perioada curenta si
cele anterioare, compararea costurilor de transport din perioada curenta si perioadele
anterioare, compararea costului transportului de marfuri ca procent din venituri (intre
perioada curenta si perioadele anterioare).
Contracte cu livrabile multiple companiile livreaza produse si echipamente
catre clientii care de fapt nu sunt obligate sa le plateasca pina cind nu sunt acceptate.
Acceptanta presupune ca vinzatorul trebuie sa mai indeplineasca si alte conditii prevazute
de contract, respective servicii de instalare, activare, testarea produselor, trainingul
personalului cumparatorului pentru lucrul cu acele echipamente.
Daca un contract prevede livrarea mai multor elemente livrarea nu este acceptata in
termini de recunoastere a veniturilor decit atunci cind este completa. Aceasta schema a
fost folosita cu precaderea in industria software .
Produse facturate si nelivrate o comanda de vinzare este primita, procesata si gata de a
fi expediata. Dintr-un motiv sau altul clientul nu este gata sau nu doreste sa primeasca
produsele astfel incit vinzatorul tine produsele in custodia sa pina cind clientul accepta
livrarea. Vinzatorul recunoaste vinzarea imediat dupa livrare, in cazul in care o serie de
criterii sunt respectate: clientul s-a obligat in mod cert de a achizitiona bunurile,
preferabil in scris, dreptul de proprietate a trecut asupra cumparatorului, aceste bunuri
trebuiesc separate de gestiunea vinzatorului, sin u trebuie sa fie folosite pentru alte
comenzi, produsele trebuie sa fie complete si gata pentru a fi livrate.
Supraestimarea activelor/subestimarea debitelor alta metoda de marire
artificiala a veniturilor exemplu pentru aceste practici este cazul Wordcom cheltuieli
au fost trecute drept active inbalanta pentru a mari veniturile.
Metode legate de inventar acestea se pot imparti in trei categorii : marirea
artificiala a stocului dpdv cantitativ ; marirea artificiala a valorii stocului ( de exemplu,
prin modificarea metodei de descarcare de gestiune); capitalizarea (incorecta) a unor

cheltuieli legate de stocuri, cum ar fi cele legate de activitatea de vinzari si unele

cheltuieli administrative , inregistrind sume care reprezinta cheltuieli la active in balanta,
in acest fel marind artificial valoarea stocului.
Costurile cu dobinzile in cazul in care imprumutul pentru care se datoreaza
dobinda este destinat achizitionarii sau constructiei unui active. Costul cu dobinda
capitalizat se adauga costului de achizitie al activului si apoi este amortizat pe durata de
viata a activului. Costul total cu dobinzile capitalizat intr-o anumita perioada nu poate
depasi costurile totale cu dobinzile aferente acelei perioade. Nu se mai pot aloca costurile
pe capitalizare atunci cind costul activului depaseste valoarea neta realizabila. O metoda
in aceasta zona este aceea in care compania continua sa capitalizeze cheltuielile cu
dobinda si dup ace activul a fost realizat.
Costurile cu reclama si publicitatea aceste cheltuieli trebuie inregistrate ca
realizate pentru perioada respective, mai putin daca exista o dovada istorica ce permite
entitatii sa faca o estimare realista asupra veniturilor/cistigurilor viitoare posibil a fi
obtinute ca rezultat al acelei actiuni de reclama, caz in care se permite capitalizarea acelor
cheltuieli cu publicitatea.
Spolierea activelor in acest caz frauda este comisa impotriva companiei.
Furtul de numerar multe dintre aceste cazuri incep la primul punct de vinzare. Evitarea
acestor activitati presupune impartirea sarcinilor intre persoanele ce inregistreaza
vinzarile, primirea de bani, si inregistrarea vinzarilor in contabilitate.
Plati frauduloase crearea de vinzatori fictive sau companii fantoma - o schema
relative comuna este cea de a crea vinzatori fictive, in general o companie detinuta de el,
care apoi factureaza compania pentru bunuri si servicii pe care nu le-a primit
Raportari incorecte fraudele prin raportarile financiare nu se limiteaza numai
la cifre. O companie poate sa-si prezinte situatia financiara in mod eronat prin declaratii
false sau omisiuni ale faptelor si circumstantelor pe care se bazeaza cifrele. Aceste

declaratii pot lua diverse forme in reprezentarea eronata, omisiuni deliberate ale :
descrierea companiei si a produselor sale, note explicative la rapoartele financiare. In
toate aceste cazuri

managementul a perpetuat frauda asupra destinatarilor acestor

rapoarte nefurnizind informatia

completa necesara pentru a putea aprecia pozitia

financiara a companiei.
Cazuri de frauda cu care se confrunta bancile:
-

lucratorii bancari fura bani din conturile clientilor

casierii fura bani atunci cand alimenteaza bancomatele

infractorii scot bani din conturile deponentilor pe baza unor documente de

identitate false
-

ofiterii de credit acorda credite clientilor pe baza unor documente false

complicii lucratorilor bancari deschid depozite din care acestia din urma

iau banii, urmand ca banca sa ii despagubeasca pe complici

Cand alimenta bancomatele, casierul-sef introducea in ATM mai putini bani decat
ar fi trebuit. Ca sa nu fie prins, regla contorii ATM-ului care indica sumele existente in
bancomat, asa incat acestia sa arate sumele care ar fi fost in bancomat daca alimentarea sar fi facut corect. Casierul pastra diferenta pentru el, iar in cativa ani a strans circa
230.000 de euro. Acest caz este cea mai mare frauda solutionata de politistii de la IGPR
in primele trei luni ale anului.
Pe langa aceasta suma, alti 1,4 milioane de euro au fost delapidati de casier prin
metoda "suveica", o operatiune destul de intalnita la infractori, ca si furtul din ATM-uri
descris mai sus. Ce inseamna suveica? Casierul umbla la conturile clientilor si facea mici
transferuri de bani dintr-un cont un altul, pentru ca banilor sa li se piarda urma. In ultima
tranzactie banii erau adusi intr-un cont propriu.
Lucratorul bancar a folosit circa 30 de conturi, de regula depozite cu scadente
mari, de circa un an, neverificate des de clienti.

In fine, in colaborare cu cativa camatari, casierul a reusit sa puna la punct si o

metoda mai putin intalnita. La sugestia sa, camatarii au deschis cateva depozite la banca.
Casierul golea depozitele, virand banii intr-un cont al sau. In prealabil, casierul stabilise
cu camatarii ca acestia sa nu treaca timp de cateva luni pe la banca, asa incat institutia sa
nu descopere ca banii disparusera din cont si sa nu se alerteze.
Pentru a ii plati pe camatari (cu dobanda de 5% din "imprumut", lunar), casierul
lua in fiecare luna bani din depozitele altor clienti, care aveau sume mari si erau deschise
pe termen lung, deci verificate mai rar de catre proprietari. Camatarii isi recuperau insa
integral si banii din depozitele infiintate de ei. Dupa cateva luni, ei solicitau bancii
desfiintarea depozitelor infiintate de ei. Banca descoperea ca acesta este gol, si era
nevoita sa despagubeasca deponentii. Suma delapidata astfel nu se cunoaste inca.
Lucratorul bancar apucase sa paraseasca tara inainte de a fi prins de politie
ajungand in Moldova, iar mai apoi in Portugalia, de unde a fost insa adus in tara cu
ajutorul unui mandat international de retinere, a spus Marian Bucur.
Pedeapsa maxima pe care o poate primi pentru frauda este de 20-25 de ani, dar
pentru buna purtare casierul ar putea iesi din arest si dupa 10 ani sau chiar mai putin.
Pana a fi prins, acesta a reusit sa stearga urma banilor. In afara de camatari, casierul mai
lucra si cu alti doi complici, de la care Politia a reusit sa recupereze 40.000 de euro.
"Deocamdata nu exista probe suficiente pentru a demonstra complicitatea sotiei
(casierului - n.r.), desi este evident ca acesta isi daduse ca sotul ei avea surse suplimentare
de venit deoarece standardul lor de viata se schimbase. Sotia ocupa un post de conducere
in aceeasi banca", a completat comisarul Marian Bucur.

Operatiuni facute prin carduri falsificate:

Cel mai rapid fel de frauda de cartele bancare, cat priveste frecventa si gravitatea,
consta in falsificarea ilegala a cartelelor Visa si MasterCard. Noile tehnologii au venit in
ajutorul criminalilor in producerea copiilor exacte ale cartelelor existente si in crearea
cartelelor false da la zero. Acestui tip de infractiuni ii revine cea mai mare parte din
prejudiciul cauzat.
Deseori o cartela falsa poate fi rapid identificata prin examinarea hologramei. Pe
cartelele legitime holograma este de fapt introdusa in plastic pe fabricatie, iar cartelele
false de regula contin o holograma procurata de la un distribuitor ilegal. Aceste
holograme sunt lipite deasupra cartelei, si nu sunt introduse in cartela. Se pot vedea sau
simti ca aceste holograme sunt ridicate pe suprafata cartelei.
Infractorii invadeaza bagajele pasagerilor cautand cartele bancare si informatii ce
ar permite falsificarea lesne a cartelelor.
Falsificatorii produc fasii magnetice pentru cartele care contin nume, numere de
conturi, limite de credit si alta informatie identificatoare pentru detinatorii legitimi sau
nascociti ai cardurilor.
In diverse restaurante , chelnerii trec cartile de credit ale clientilor, pe care le
primesc in momentul platii consumatiei, printr-un reader electronic portabil skimmer- (un dispozitiv de marimea unui pachet de tigari, care decodeaza informatiile de
pe banda magnetica), care preia informatiile continute pe banda magnetica, apoi le
transfera pe o cartela noua. Aparatul decodifica pe loc banda magnetica a cardului si
datele secrete: numele si prenumele titularului, banca unde se afla contul, circuitul
international si coordonatele bancare. Un skimmer poate inmagazina datele a 500 de
carduri.

10

CAZURI CELEBRE
Adelphia Communication spolierea activelor companiei de catre membrii
conducerii pentru uzul lor personal. Au fost ascunse (mascate) datorii din credite in
valoare de 2.3 miliarde USD destinate acoperirii pierderilor produse de fondatorul
companiei si membrii familiei sale. A declarat faliment in januarie 2002.
Cendant Corporation drept consecinta a fuziunii cu o alta companie s-a
constatat supraevaluarea unor venituri cu 500 milioane usd in perioada 1995 si 1997, prin
inregistrarea de venituri fictive si minimizarea unor debite. A republicat situatia anului
1997, prezentind venituri mai reduse cu 161 milioane usd.
K-Mart a marit veniturile recunoscind drept venituri un contract in valoare de
42.3 milioane usd, care se intindea de fapt pe o perioada de 2 ani.
Sunbeam Corporation a creat artificial reserve pentru restructurare in valoare
de 35 milioane usd in 1997 care au fost stornate in 1997 pentru a mari venitul, creind
astfel impresia unei rapide cresteri a veniturilor. Si-a refacut rapoartele financiare in
1997, cu 38 milioane usd venituri in loc de 109 milioane usd declarate initial.
Xerox a supraestimat veniturile pe patru ani prin accelerarea recunoasterii a
unor venituri in valoare de 3 miliarde usd. Compania a fost de accord sa plateasca amenzi
de 10 milioane usd si sa-si refaca rapoartele financiare pentru anii 1997-2000.
Primul mare escroc financiar din istoria Statelor Unite a fost insusi Charles
Ponzi, care a dat si numele unei scheme de imbogatire rapida, mecanism interzis de lege,
dar care a fost folosit de-a lungul timpului, inclusiv in Romania, si in urma caruia unii sau imbogatit si altii au ramas cu buza umflata.

11

Ponzi si-a pus pe picioare ingineria financiara in 1920, cand promitea

investitorilor dublarea sumei investite in 90 de zile. In februarie 1920 afacerea lui Ponzi
valora 5.000 de dolari, pentru ca in martie sa ajunga la 30.000 de dolari.
Bernie Madoff, succesorul mai instarit al lui Ponzi
Probabil unul dintre cele mai rasunatoare exemple de frauda financiara este cel al fostului
director al NASDAQ, Bernie Madoff, care a si primit una dintre cele mai mari pedepse,
respectiv 150 de ani de inchisoare, scrie www.InCont.ro
Bazata pe schema Ponzi, frauda lui Madoff nu avut efecte doar asupra celor
bogati, dar si asupra celor faimosi. Printre victimele lui Madoff s-au enumerat inclusiv
vedete de la Hollywood, ca de exemplu Kevin Bacon sau Steven Spielberg.
Cazul Enron - pierderi estimate de peste 60 de miliarde de dolari
O alta frauda de proportii a fost cea din cazul Enron, in care au fost implicate
nume precum Jeffery Skilling, Ken Lay sau Andrew Fastow.
Compania din domeniul energiei a intrat in faliment in 2001, dupa ce initial
conducerea nu a declarat pierderile si datoriile firmei. In consecinta, actiunile au scazut
de la 90 de dolari la 50 de centi.
Schema lui Charles Ponzi din anii '20 din America a fost repetata 70 de ani mai
tarziu in Romania, de Ioan Stoica. Vestea ca la Cluj poti depune o suma de bani si castigi
inzecit a isterizat toata tara la doi ani de la Revolutie.
Caritasul a aparut in 1992 la Cluj, sub forma unei societati cu raspundere
limitata, unde initial puteau depune sume mici de bani doar clujenii, pentru a primi inapoi
de opt de ori mai multi bani, dupa doar trei luni.

12

Desi depozitele erau cuprinse la inceput intre 2.000 si 10.000 de lei, mai tarziu
depozitul minim a crescut la 20.000 de lei, iar cel maxim a fost majorat pana la 160.000
de lei.
Caritasul a atras 400.000 deponenti din intreaga tara, care au investit 1.257
miliarde lei (aproape 1 miliard de dolari) inainte de a da faliment in 14 august 1994, cu o
datorie de 450 milioane de dolari.
Cum ar putea fi preintampinate fraudele?
Furturile din bancomate si cele de la casierile pot fi preintampinate daca bancile
apeleaza la mai multe mijloace de control, spune Bucur, care atrage atentia ca de multe
ori neglijenta bancilor permite aparitia fraudelor. Si bancile stiu ca isi asuma un risc
atunci cand lucreaza cu oameni putini, spune el.
In plus, "in 98% dintre cazuri, atunci cand bancile isi verifica disponibilul de bani,
controlorii bancari se opresc la casierie, dar nu deschid si bancomatele, asa incat o frauda
se poate perpetua si 2 ani".
De altfel, odata descoperita frauda casierului, Politia a sugerat bancii sa verifice
bancomatele. Urmarea? "Am mai descoperit o frauda de 100.000 de euro, unde
infractorul s-a predat imediat, si una de 20.000 de euro, pe care inca o investigam", a
completat reprezentantul Politiei.
Insa, cand cartile de identitate pot fi falsificate cu atata usurinta, se pune
intrebarea ce metode de precautie si-ar putea lua bancile pentru a preintampina fraudele.
"Multe banci si-au trecut deja in norme obligatia de a cere semnatura electronica a
clientilor, care poate fi un element de identificare pe langa buletin", spune Bucur.

13

Cine plateste pana la urma toate pagubele? Asiguratorii. Pentru a isi pastra o
relatie buna cu bancile, firmele de asigurari care garanteaza creditele acorda
despagubirile chiar inainte ca frauda sa fie investigata in instanta, spune Marian Bucur.
In primele trei luni din 2010, fraudele generate prin instrumente de plata, adica
prin ordine de plata sau bilete la ordin, au cumulat 35,83 milioane de lei. Fraudele
bancare, realizate prin intermediul creditelor, de catre clienti in colaborare cu ofiterii de
credit, dar si delapidarile angajatilor bancari, au cumulat 142,42 milioane de lei.

14

Concluzii:
Fraudele sunt intalnite din ce in ce mai des atat la nivel National cat si
International.
Reprezinta cea mai importanta problema a momentului pentru piatele Financiare
si trebuie stopata cat mai repede.
Pentru reducerea fraudelor institutiile specializate au nevoie de mai multa
siguranta in ceea ce priveste ridicarea de numerar, depunerile in casierie,fabricarea
cartelelor bancare dar si monterea sistemelor de supraveghere video si alarme.
In ceea ce priveste evaluarea Activelor, acestea trebuiesc facute de persoane
special acreditate facand parte din institutii ale statului.

15

CUPRINS

1)Introducere.2
2) Generaliti....3
3) Categorii de fraude .......4
4) Cazuri de fraude cu care se confrunt bncile...8
5) Operaiuni fcute prin carduri falsificate.10
6) Cazuri celebre...11
7) Prentampinarea fraudelor13
8) Concluzii...15

16

BIBLIOGRAFIE

1) http://www.wall-street.ro/files/108691-144.pdf
2) http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/dezvaluiri-despre-fraudelefinanciare-din-romania-un-bancher-a-delapidat-1-6-mil-euro-un-broker-a-furat-4mil-euro-vezi-metodele-de-operare-43871/
3) http://moldova.cc/fraude/Escrocherii%20cu%20Carduri.htm
4) http://www.banknews.ro/stire/48403_istoria_marilor_fraude_financiare_din_lume
_si_din_romania.html
5) http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/cinci-fraude-bancare-celebredin-istorie-237939.html

17