Balanta contabila

Balanta contabila reprezinta imaginea unei societati comerciale la un anumit moment.

Cu cat avem cunostinte mai solide, cu atat mai multe putem afla dintr-o balanta
contabila, mergand pana la a intelege intreg istoricul societatii respective. Balanta este
documentul care vorbeste partenerilor de afaceri furnizori, clienti, creditori
despre potentialul nostru si despre credibilitatea noastra. Cand se doreste
obtinerea unei finantari, atragerea unui investitor, vanzarea afacerii si in multe,
multe alte cazuri, primul lucru care se solicita este balanta contabila.

Balanta contabila incepe cu conturile din clasa 1 si se termina cu cele din clasa 7. Ce sunt
aceste clase? Clasele reprezinta gruparea diferitelor conturi contabile in functie de
caracteristicile lor comune.

Dupa felul conturilor pe care le contin, balantele de verificare se grupeaza in:

balante sintetice in aceasta forma sunt prezentate toate conturile fara a se detalia
componenta acestora. De exemplu in cazul clientilor se poate observa o suma globala,
nefiind detaliat clientul si suma ce trebuie incasata de la acesta.
balante analitice in acest format se detaliaza conturile pe fiecare analitic inregistrat in
contabilitate. De exemplu in cazul furnizorilor se poate vedea pe fiecare furnizor soldul
ramas de achitat.

Balanta prezinta mai multe coloane :

Coloana Cont
Coloana Denumire cont
Coloana Sume precedente sumele prezente se preiau de la sfarsitul luni trecute din
Coloana Sume totale;
Coloana Rulaje perioada aici se observa actiunile intreprinse in cursul lunii la care
face referire balanta;
Coloana Sume totale se calculeaza prin adunarea sumelor din coloana Sume
precedente si Rulaje perioada;
Coloana Solduri finale se calculeaza ca diferenta intre sumele totale din Debit si
Credit din coloana Sume totale
Incepem cu clasa 1 unde se prezinta capitalul social al societatii depus la infiintarea
societatii, rezervele legale sau alte rezerve constituite, rezultul reportat fiind alcatuit din
profiturile/pierderile cumulate de la inceputul activitatii firmei, profitul/ pierderea
societatii si daca exista credite contractate de firma. Pentru a identifica daca societatea
are profit sau nu, trebuie sa ne uitam la contul 121 si daca avem inregistrata o suma pe
Debit atunci avem pierdere, iar daca suma este inregistrata pe Credit atunci avem profit.
Profitul sau pierderea se calculeaza de la inceputul anului pana la luna pentru care este
generata balanta.

Clasa 2 prezinta imobilizarile societatii si stadiul amortizarii acestora. Daca avem sume
inregistrate pe coloana Rulaje perioada Debit inseamna ca s-au achizitionat imobilizari
in luna respectiva. De asemenea lunar se inregistreaza amortizarea imobilizarilor ce se
poate observa pe conturile ce incep cu 28 tot pe coloana Rulaje perioada Credit. Atunci
cand totalul sumelor de la clasa 2 prezinta aceeasi suma si pe Debit si pe Credit in cadrul
coloanei Solduri finale inseamna ca toate imobilizarile au fost complet amortizate.

Clasa 3 prezinta conturile de materii prime, materiale consumabile/auxiliare, marfuri,

productia, obiectele de inventar achizitionate sau produse de societate. Sumele
inregistrate pe Debit reprezinta achizitiile, iar cele de pe Credit descarcarea acestor
materii/produse. Daca in luna au fost vandute marfuri atunci trebuie sa avem si sume pe
partea de Credit privind descarcarea din gestiune a marfurilor vandute. Daca au fost
realizari de produse finite trebuie sa avem o descarcare pentru materiile prime care au
contribuit la realizarea acestora. In cazul obiectelor de inventar aici trebuie sa avem
aceeasi suma si pe Debit si pe Credit in timpul lunii, acest lucru insemnand ca toate
obiectele de inventar achizitionate in luna au fost date in folosinta pe baza procesului
verbal generat. Soldul final pe Debit inseamna ca in cadrul societatii exista materii/
marfuri la sfarsit de luna.

Clasa 4 grupeaza in principal conturi de furnizori, clienti, obligatii la stat ( TVA, impozite,
contributii), salarii datorare personalului, avansuri si sumele cu care s-a creditat
societatea. Daca societatea are salariati regasim inregistrari pe conturile pentru
contributii salariale, impozit salarii si contul pentru salariile datorate personalului. Sumele
inregistrate pe partea de Credit in ceea ce priveste conturile
4311,4312,4313,4314,4371,4372,447 si 444 semnifica faptul ca in luna s-a constituit
statul de plata. Daca societatea este platitoare de TVA regasim inregistrari pe conturile
4423,4424, 4426, 4427 si 4428. Daca firma este platitoare de impozit pe
microintreprindere regasim inregistrari pe contul 4418, iar daca este platitoare de impozit
pe profit atunci avem contul 4411. Legat de contul 401 Furnizori, 421 Salarii datorate,
4311, 4312, 4313, 4314, 4371, 4372, 447, 444, 4411 Impozit pe profit, 4418 Impozit pe
venit, 446 Alte impozite, taxe, 4423 TVA de plata, soldul Creditor reprezinta o datorie ce
trebuie platita. Pentru contul 401 Furnizori sumele inregistrate pe Debit reprezinta plati si
pe Credit achizitii efectuate, iar pentru contul 4111 Clienti situatia este tocmai invers
adica sumele inregistrate pe Debit reprezinta facturile emise in luna si pe Credit incasarile
facturilor emise. Contul 4551 ne arata daca asociatii mai au de luat bani din firma, astfel
daca avem sold Creditor atunci mai sunt bani de restituit. Contul de clienti nu trebuie sa
fie negative acest lucru insemnand ca am incasat mai mult decat valoarea facturilor
emise. De asemenea un sold negativ pentru conturile de furnizori, salarii, contributii, tva
sau impozite ne arata faptul ca am platit mai mult decat era necesar.

Clasa 5 este alcatuita din conturile ce ne arata soldul casei la sfarsit de luna, soldurile la
conturile bancare in lei si valuta, ce sume au fost virate din casa in banca si invers si ce
plati au fost efectuate din decont. Daca soldul la casa sau la conturile bancare este pe
partea de credit atunci soldurile sunt negative. Soldul casei trebuie intotdeauna sa fie
pozitiv adica sa avem sold pe partea de Debit. Pe coloana Rulaje perioada in ceea ce
priveste conturile acestei clase sumele de pe Debit reprezinta incasarile din luna si
sumele de pe Credit reprezinta platile din luna. Soldul viramentelor casa-banca si al
decontului de regula, trebuie sa fie zero.

Clasa 6 evidentiaza cheltuielile efectuate de societate pentru desfasurarea activitatii.

Aceste conturi trebuie sa fie inchise la sfarsit de luna, adica sa nu existe sold final. Ca si
chetuieli intalnite mai des in activitatea unei societati sunt cele cu materiile prime,
materialele, marfurile atunci cand se descarca marfa, cheltuieli cu obiectele de inventar
date in folosinta, cu utilitatile ( apa, energie, telefonie), chirii pentru spatiul inchiriat,
intretinere, servicii prestate de terti, transport, protocol, primele de asigurare, cu
contributtiile salariale in cazul celor care au salariati, cu amortizarea imobilizarilor si
impozit pe profit si pe venit.

Clasa 7 evidentiaza veniturile obtinute de societate din desfasurarea activitatii. Aceste

conturi trebuie sa fie inchise la sfarsit de luna, adica sa nu existe sold final. Veniturile pot
fi din vanzare marfa, din productia proprie, din chirii sau prestari servicii. Trebuie
mentionat faptul ca, de regula, cheltuiala cu descarcarea de marfa sau materii prime nu
trebuie sa fie mai mare decat venitul obtinut din vanzarea marfurilor sau productiei finite.

Clasele de cheltuieli si de venituri nu trebuie sa aibe sold, astfel ca vom observa pe rulajul
debitor si creditor aceeasi suma.

Balanta contabila este un document astfel construit incat contine mai multe chei de
verificare ce pot atesta corecta intocmire. Aceste chei de verificare se numesc corelatii si
iata mai jos care sunt cele mai importante dintre ele:

1. Pe rulajul lunii la contul 121 Profit si pierdere suma de pe debit trebuie sa

corespunda cu total cheltuieli, iar suma de pe credit cu total venituri din luna. Exista o
exceptie cand aceste conturi nu corespund. Atunci cand avem reduceri comerciale
acordate contul 709 si reduceri comerciale primite contul 609. Aceste 2 conturi
functioneaza invers decat celelalte conturi din clasa lor, adica reducerile comerciale
primite se adauga la venituri scazandu-se din total cheltuieli si reducerile comerciale
acordate se adauga la cheltuieli neluandu-se in calcul la total venituri.
2. Suma cumulata din rulaj luna a amortizarilor din conturile care incep cu 28 trebuie sa
corespunda cu suma inregistrata pe contul de cheltuiala cu amortizarea 6811
3. Cheltuiala cu descarcarea de marfa, darea in consum a obiectelor de inventar,
scaderea din gestiune a materiilor prime sau diverselor materiale trebuie sa corespunda
cu suma de pe rulajul creditor aferent conturilor cu materialul respectiv.
4. Sumele de pe rulajul creditor cu salariile personalului si contributiile cu salariile
corespund cu sumele din rulajul conturilor de cheltuieli cu acestea.
5. Rulajul debitor al contului de clienti corespunde cu suma de pe rulajul creditor al
conturilor de venituri prestate pe baza facturilor emise in luna, dar fara TVA daca toate
facturile au fost emise cu TVA. Astfel, avem suma de la contul de venituri *1,20 = suma
de la clienti. In cazul contului de furnizori nu putem aplica acelasi procedeu mereu
deoarece este foarte posibil ca in luna sa avem si facturi fara tva.

Balanta contabila ne poate spune in orice moment care este suma de plata sau de
recuperat la TVA. Acesta se poate determina ca diferenta intre tva-ul dedus si cel colectat
in luna sau trimestru in functie de perioada fiscala declarata. Tva-ul dedus este cel
aferent facturilor de achizitii, iar cel colectat este aferent facturilor emise. Daca am dedus
mai mult decat am colectat rezulta un tva de recuperat, iar in situatia inversa avem un
tva de plata. Conturile de tva dedus si colectat au aceleasi sume si pe debit si pe credit
pe rulaj asta insemand ca au fost inchise conturile si rezulta tva-ul de plata sau de
recuperat. Aceasta inchidere a conturilor se observa lunar la fimele platitoare de tva lunar
si la trimestru la firmele platitoare de tva trimestrial. In lunile din afara celor de final de
trimestru conturile de tva dedus si colectat nu sunt inchise observandu-se un sold final.