1.

Din antet poti sa aflii pentru ce societate este intocmita balanta contabila, cat si pe ce
perioada de timp. De regula, balanta de verificare se intocmeste lunar.
2. Se poate verifica activitatea firmei, bineinteles daca aceasta are, uitandu-va la
conturile din balanta daca acestea au rulaje curente. In cazul in care acestea au rulaj,
pentru a detecta obiectul principal de activitate ne vom uita la clasa 7, clasa de
venituri. Astfel, in cazul in care cele mai mari sume sunt in contul 707, inseamna ca
societatea activeaza in comert. Contul 701 reflecta venituri din activitatea de
productie, iar contul 704 reflecta venituri din prestari servicii/executii catre teri.
3. Pentru ca aceasta sa fie complete, o balanta de verificare trebuie sa aiba conturi ce
incep de la clasa 1, clasa de capitaluri, pana la clasa 7, clasa de venituri.
4. Se poate verifica daca societatea este inregistrata in scopuri de TVA. In acest sens,
se va verifica clasa 4 de conturi, respectiv conturile de TVA daca acestea sunt in
balanta.
5. In cazul in care societatea este inregistrata in scopuri de TVA, conturile de TVA (4426
si 4427) trebuie sa fie inchise, respectiv sa nu aiba sold la sfarsit de luna, operatie
cunoscuta ca si regularizare TVA. Astfel in balanta, la sfarsit de luna trebuie sa apara
doar conturile 4423 si 4424 (TVA de plata, respective TVA de incasat). La fel ca si
inchiderea TVA, se urmareste ca toate conturile de venituri si cheltuieli sa fie inchise
in fiecare luna.
6. Doresti sa stii daca firma are sau nu salariati? Verifica conturile 421 si 641 daca au
rulaj.
7. Pentru a verifica care este disponibilul societatii la banca si in casierie se vor
verifica conturile 5121, respectiv 5311.
8. Bunurile de care dispune societatea se pot urmari in clasa 2 de conturi, respectiv
contul 213 arata daca firma detine echipamente tehnologice sau masini, contul 214 ce
mobilier detine firma, iar contul 205 in cazul in care firma are cumparate licente.
9. Pentru a afla daca societatea are contractate credite la banci, urmaresti soldul unei
eventuale linii de credit sau credit pe termen scurt ce se reflecta in contul 519, sau
imprumuturi pe termen lung in contul 162.
10. Cand citim o balanta ne intereseaza sa vedem daca societatea inregistreaza profit sau
pierdere. Acest lucru se reflecta in soldul contului 121 si anume, in cazul in care
soldul contului 121 este creditor firma inregistreaza profit, iar in sens contrar, daca
soldul acestuia este debitor, firma inregistreaza pierdere.

1
Balanta de verificare este un tabel care se listeaza, in general, lunar. Poate fi listat, insa, si
pentru o zi sau pentru un an. Perioada pentru care se listeaza se numeste "perioada curenta".

Coloanele balantei de verificare sunt urmatoarele :

- Conturi contabile (cu simbol numeric si denumire) ;
- Rulaje Precedente (divizata in "debit" si "credit" in care sunt inscrise sumele cumulate de
la inceputul anului pana la inceputul perioadei curente) ;
- Rulaje Curente (divizata in "debit" si "credit" in care sunt inscrise sumele aferente
perioadei curente) ;
- Total Rulaje (divizata in "debit" si "credit" in care sunt insumate Rulajele precedente si
Rulajele curente );
- Solduri finale (divizata in "debit" si "credit" in care este inscrisa diferenta dintre Total Rulaj
pe Debit si Total Rulaj pe Credit).

Fiecare coloana a balantei de verificare se totalizeaza. Daca nu sunt erori de calcul sau de
preluare a sumelor din fisele de cont, balanta de verificare va avea totalurile coloanelor egale
doua cate doua. Adica, Totalul Rulajelor Precedente Debitoare va fi egal cu Totalul Rulajelor
Precedente Creditoare, Totalul Soldurilor Debitoare va fi egal cu Totalul Soldurilor
Creditoare, s.a.m.d.

Daca ne intereseaza contul de "Produse finite" (simbol - 345) :

- rulajul curent debitor ne indica valoarea produselor finite obtinute printr-un proces
tehnologic ;
- rulajul curent creditor ne indica valoarea produselor finite vandute (inregistrate la cost de
productie) ;
- soldul final debitor ne indica valoarea produselor finite ramase in stoc.

Daca ne intereseaza contul de "Furnizori" (simbol - 401) :

- rulajul curent debitor ne indica platile pe care le-am efectuat catre furnizori ;
- rulajul curent creditor ne indica valoarea achizitiilor de la funizori ;
- soldul final creditor ne indica datoria firmei fata de funizori.

Daca ne intereseaza contul de "Disponibil in banci in lei" (simbol - 5121) :

- rulajul curent debitor ne indica valoarea incasarilor prin banca inregistrate in perioada
curenta ;

2
- rulajul curent creditor ne indica valoarea platilor prin banca inregistrate in perioada curenta ;
- soldul final debitor ne indica suma de bani aflata in banca la finalul perioadei curente.

Daca ne intereseaza contul de "Cheltuieli cu energia si apa" (simbol - 605) :

- rulajul curent debitor ne indica valoarea acestor cheltuieli inregistrate in perioada curenta ;
- rulajul curent creditor este egal cu rulajul curent debitor (deoarece se tranfera in contul de
rezultat 121 - "Profit sau pierdere") ;
- soldul final debitor/creditor este zero.

Daca ne intereseaza contul de "Venituri din lucrari si prestari servcii" (simbol - 704) :
- rulajul curent debitor ne indica valoarea acestor venituri inregistrate in perioada curenta ;
- rulajul curent creditor este egal cu rulajul curent debitor (deoarece se tranfera in contul de
rezultat 121 - "Profit sau pierdere") ;
- soldul final debitor/creditor este zero.

Daca ne intereseaza contul de "Profit sau Pierdere" (simbol - 121) :

- rulajul curent debitor ne indica totalul cheltuielilor curente ;
- rulajul curent creditor ne indica totalul veniturilot curente ;
- soldul final debitor indica pierderea la finalul perioadei curente;
- soldul final creditor indica profitul la finalul perioadei curente.

Veniturile si Cheltuielile nu au sold sau rulaj intial la inceputul anului, se cumuleaza de la

inceputul anului pana la final de an fara a se reporta in urmatorul an.
Totalul Soldurilor Debitoare trebuie sa fie egal cu Totalul Soldurilor Creditoare pentru a se
confirma Regula de Aur a contabilitatii : Totalul Pasivelor este egal cu Totalul Activelor.
Unde Pasivele sunt reprezentate de sursele de finantare proprii sau imprumutate iar Activele
reprezinta mijloacele materiale, banesti sau de creanta in care au fost alocate sursele de
finantare.

3
1. Firma şi perioada la care face referire – în general se întocmeşte lunar. Această informaţie
o găsim în antetul balanţei de verificare.

2. Să fie completă – o balanţă trebuie să înceapă cu conturile din clasa 1 şi se termină cu

conturile din clasa 7.

3. Să fie închise conturile de cheltuieli şi venituri – conturile din clasa 6 şi 7 trebuie să fie
fără sold final.

4. Să nu avem sold la contul 581 „Viramente interne” – cont care reflectă circuitul banilor
între casă şi bancă.

Dacă avem sold la 581 înseamnă că nu au fost trecuţi în registru de casă toţi banii scoşi/depuşi
în bancă sau poate este o operaţiune efectuată în ultima zi din lună şi va aparea în extrasul de
luna următoare, dar trebuie verificat. Daca va aflati la luna decembrie, aceasta suma trebuie sa
o mutati din 581 in 5125.

5. Soldul final pe clasa 2 trebuie verificat cu Registrul imobilizărilor.

Soldul final debitor al clasei 2 trebuie să fie egal cu valoarea totală de intrare a imobilizărilor
din Registrul de imobilizări iar soldul final creditor al clasei 2 trebuie să fie egal cu totalul
amortizarii înregistrată in acelaşi Registru de imobilizări. Dacă nu este egal înseamnă că avem
erori între notele făcute în contabilitate şi ce am trecut în Registrul de imobilizări. Aceste
neconcordanţe trebuie să le reglăm.

Dacă avem creanţe imobilizate registrul de imobilizări nu va fi egal cu clasa 2 pentru că

acestea nu se trec în registru.

6. Soldul la stocul de marfă sau materii prime trebuie să corespundă cu situaţia stocurilor
sau balanţa stocurilor.

7. Dacă avem marfă şi suntem la TVA, soldul contului 371 * 24/124 trebuie să corespundă cu
soldul final al 4428.Marfă 24%, iar dacă avem marfă care a intrat în gestiune cu TVA de 9%,
pâine, spre exemplu, sau făină, atunci soldul contului 371 analitic distinct *9/109 trebuie să
corespundă cu soldul final al 4428.Marfa 9%.

4
Dacă nu corespund atunci trebuie să verificăm ca nu din greşeală să fie selectată gestiunea
greşită la intrarea mărfii în gestiune sau la vânzarea mărfii.

8. Verifică ca soldurile finale la furnizori şi clienţi să îţi fie egale cu listele

furnizorilor/clienţilor neachitaţi/neîncasaţi.

9. Trebuie să verificăm soldul contului 421, să rămână numai salariu care trebuie dat luna
următoare nu şi cel de luna acesta. Nu trebuie să avem doua salarii în sold, în considerentul că
firma îşi plăteşte salariaţii.

Pentru verificare, soldul contului 421 trebuie să fie totalul contului 641 cheltuieli cu salariile,
din care se scad contribuţiile salariale reţinute de la salariat.

10. Trebuie făcută repartizarea lunară a contribuţiilor salariale şi trebuie verificat dacă s-
au plătit contribuţiile.

Repartizarea se face în felul următor:

– se creează analitice pe 4481 (4481.01 Plăţi la bugetul statului şi 4482.02 Plăţi la bugetul
asigurărilor sociale);
– lunar se pun conturile de contribuţii salarii în corespondent cu 4481 analitic;
– la sfârşit de lună soldul lui 4481 trebuie să fie zero, dacă firma şi-a plătit contribuţiile.

11. Dacă avem credite bancare pe termen lung sau scurt (linii de credit), trebuie să verificăm
să ne corespundă soldul cu scadenţarele de la credit.

12. Conturile 1681 şi 5198 se pun la sfărşit de lună în corespondent cu 666, altfel le vom avea
în balanţă cu minus.

13. Dacă suntem la TVA trebuie să verificăm să ne fie închise conturile de TVA, respectiv
4426 şi 4427. Dacă suntem la trimestru la TVA aceste conturi o să se închidă numai în balanţa
de trimestru, respectiv la Martie, Iunie, Septembrie şi Decembrie.

14. Trebuie verificat soldul contului 121 – să fie diferenţa dintre total sume clasa 6 şi total
sume clasa 7. Soldul creditor al contului 121 este profit iar soldul debitor reprezintă pierdere.
Dacă folosim conturile 609/709 atunci diferenta dintre clasa 6 și 7 nu va fi cât avem la soldul
contului 121.

5
15. Verifică totalul balanţei să nu ai balanţă şchioapă – totalul dintre cele două serii de
egalităţi trebuie să fie egale, din acest motiv le şi spune serii de egalităţi.

16. Verifică să nu ai nici un sold final cu minus, nu este normal, uită-te de unde îl ai şi
reglează-l.

6
Ce este balanta contabila?

Balanta contabila este o imagine a unei firme la un moment dat. Practic, daca stim s-o
interpretam, ea ne spune situatia respectivei firme. Daca avem cunostinte mai solide de a o
interpreta, ne poate spune povestea respectivei companii. Pe baza balantei contabile se
întocmeste bilantul contabil semestrial si anual.   În balanta vom gasi o serie de conturi cu
diferite sume înregistrate în dreptul fiecaruia. De regula balanta contabila are 4 serii de
egalitati adica 4 coloane principale, fiecare cu doua subcoloane – debit si respectiv credit.
Aceste serii de egalitati sunt:

1. Solduri initiale (soldurile de început de an)

2. Rulajul curent (rulajul luni respective)

3. Total sume (rulajele lunior precedente cumulate cu soldul initial)

4. Sold final (sumele la sfârsitul perioadei la care se refera balanta respectiva).

În unele balante se gaseste si o a 5-a coloana cu Rulaj cumulat reprezentand rulajul total al
lunilor precedente fara a include soldurile de început. Adica miscarile înregistrate pe
respectivele conturi.

La ce sa ne uitam cand interpretam o balanta contabila?

1.Firma si perioada la care se refera. De regula aceasta înformatie apare în antetul balantei.
De obicei balanta contabila se întocmeste lunar.

2. Sa fie completa. Balanta contabila începe cu conturile din clasa 1 si se termina cu cele din
clasa 7. Deci ar trebui ca primul cont din balanta sa fie de tipul 1xx(x)  (ex: 1012 – Capital
subscris varsat) iar ultimul de tipul 7xx (ex: 767 – Venituri din dobânzi).

3. Daca firma are activitate. Este nevoie pentru aceasta sa urmarim daca exista sume
înregistrate în coloana aferenta rulajului curent.  Daca exista sume, firma are activitate.
Volumul activitatii depinde de numarul de conturi care înregistreaza miscari. De exemplu, o
firma poate avea doar câteva facturi de utilitati în fiecare luna si se considera a avea activitate.
Aceiasi firma poate avea unul sau mai multi angajati si astfel creste volumul activitatii.
Mergând mai departe aceiasi firma poate face achizitii si vânzari, poate face plati cu numerar
sau prin virament bancar s.a.m.d

7
4. Ce fel de firma este. Aici vorbim de domeniul de activitate al firmei care poate fi comert,
productie sau servicii. Bineînteles, o firma poate activa în mai multe domenii. De exemplu un
producator de mobila care are si magazine de desfacere. Ca sa ne dam seama de specificul
firmei, ne uitam la clasa de venituri, conturile care încep cu cifra 7. De regula obiectul
principal de activitate este indicat de contul cu rulajul cel mai mare. O firma care face
productie va avea rulaje pe contul 701. O firma de comert va aea rulaje pe contul 707. O firma
de prestari servicii va avea rulaje ale contului 704. Pe lânga aceste tipuri de venituri, firmele
mai pot avea si alte tipuri de venituri cum ar fi cele din dobânzi, din diferente de curs valutar,
din subventii, etc.

5. Daca firma are angajati sau nu. Acest lucru se poate urmari foarte simplu vazând daca
conturile 641 si 421 înregistreaza miscare în luna curenta.

6. Daca firma înregistreaza profit sau pierdere. Pentru aceasta ne uitam la soldul contului
121 (ultima coloana din dreapta, coloana de solduri finale). Daca soldul contului 121 este
creditor firma înregistreaza profit. Daca soldui este debitor firma înregistreaza pierdere.

7. Daca firma e platitoare de TVA sau nu. si daca da, are TVA de plata sau de recuperat.
Companiile pot opta la infiintare pentru a fi sau a nu fi platitoare de TVA. Poti fi neplatitor de
TVA daca cifra ta de afaceri este sub plafonul de 35.000 euro. Atentie! Se ia în calcul cursul
de la data aderarii României la UE 1 EUR= 3,3817 RON (adica 119.000 RON).  Peste acest
plafon trebuie sa te înregistrezi ca platitor de TVA.  Pentru a vedea situatia unei firme din
punctul de vedere al TVA-ului ne uitam la conturile 4423, 4424, 4426, 4427. Daca firma e
platitoare de TVA va avea aceste conturi în balanta contabila. Poti fi platitor de TVA lunar
sau trimestrial. Te încadrezi la platitor de TVA trimestrial daca cifra ta de afaceri este mai
mica de 100.000 euro si daca nu ai efectuat achizitii intracomunitare. Daca cifra ta de afaceri
depaseste 100.000 euro (la cursul din 31 decembrie anul precedent) sau daca firma a efectuat
achizitii intracomunitare indiferent de cifra de afaceri, esti platitor de TVA lunar.

Conturile 4426 si 4427 nu au sold în balanta ( la sfârsit de luna sau trimestru  în functie de
cum platesti TVA-ul) ele se închid transferându-si rulajul asupra conturilor 4423 si 4424
operatiune numita regularizarea TVA-ului.   Doar unul din cele doua conturi (4423 respectiv
4424) trebuie sa aiba sold final. Daca în balanta  contul 4423 înregistreaza sold final creditor
atunci firma are de plata suma respectiva catre stat. Daca însa în balanta avem sold final deitor
al contului 4424, atunci avem de recuperat ca si TVA suma respectiva.

8
8. Bunuri mobile si imobile ale firmei. Pentru aceasta ne uitam la clasa 2 de conturi daca
exista în balanta si au sold final. O firma poate avea diverse licente cumparate (contul 205),
poate avea cladiri (contul 212), echipamente si masini (contul 213), mobilier (contul 214).

9. Numerar si conturi la banci. Pentru a vedea numerarul disponibil sa finalul lunii

respective ne uitam la soldul contulul 531 – Casa în lei. Acesta trebuie sa fie în mod
obligatoriu debitor. Pentru a vedea situatia banilor din conturile de la banci, ne uitam la
soldurile finale de tiul 512x – Conturi curente la banci. Daca soldul final al acestora este
debitor, suma respectiva reprezinta disponibilul din acel cont.

10. Daca firma are credite la banci. Creditele pot fi pe termen scurt –linii de credit (contul
519 are sold final creditor) si mai pot fi credite pe termen lung (contul 162 va avea sold final
creditor). Sumele înscrise reprezinta valoarea creditelor respectivei firme catre banci, uneori si
firme de leasing. De avut în vedere ca, daca contul 512 are sold final creditor, suma respectiva
reprezinta, de asemenea, o datorie a firmei catre banca.

11. Aporturile asociatilor. De multe ori asociatii dintr-o firma împrumuta firmei (o
crediteaza) anumite sume de bani necesare desfasrarii activitatii. Pentru a vedea valoarea
acestor sume ne uitam la rulajele si soldul aferente contului 455. Soldul final al acestui cont
trebuie sa fie creditor iar suma respectiva reprezinta aportul asocatilor în firma.

Tabelul explica foarte pe scurt semnificatia soldului final al fiecarui cont din balanta.

CONTUL SOLD EXPLICATIE

FINAL

121 creditor reprezinta profitul societatii

debitor reprezinta pierderea societatii

1621 creditor reprezinta credite bancare pe termen lung
reprezinta imobilizarile necorporale ( licente soft,cheltuieli constituire,
201-207 debitor fond comert, brevete)
211 debitor reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a constructiilor,
212 debitor cladrililor
213 debitor reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a masinilor,

9
 utilaje,mijloace de transport
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a mobilierului,
214 debitor aparatura birotica
reprezinta mijloace fixe in curs de executie(constructii, amenajari,
231 debitor masini ,utilaje)
280-2814 creditor reprezinta amortizarea imobilizarilor , a mijloacelor fixe
301-302 debitor reprezinta stocurile aflate la sfarsitul lunii in stoc
303 debitor reprezinta obiectele de inventar aflat la sfarsitul lunii in stoc
341 debitor reprezinta semifabricate la sfarsitul lunii in stoc
345 debitor reprezinta produsele finite aflate la sfarsitul lunii in stoc
371 debitor reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc
401 creditor reprezinta datoria fata de furnizori
409 debitor reprezinta avansurile acordate furnizorilor
4111 debitor reprezinta valoarea clientilor de incasat
4118 creditor reprezinta valoarea avansurilor incasate de la clienti
421 creditor reprezinta valoarea salariilor
425 debitor reprezinta valoarea avansurilor acordate salariatilor

4311 creditor

4312 creditor

4313 creditor

contributii de asigurari sociale, impozit pe salarii si comision ITM de

4314 creditor achitat

4477 creditor

4371 creditor

4372 creditor

10
 43111 creditor

43131 creditor

444 creditor

4411 creditor impozit pe profit de achitat

4411 debitor impozit pe profit achitat in plus
4423 creditor reprezinta TVA de plata
4424 debitor reprezinta TVA de recuperat
4426 debitor reprezinta TVA dedus (achizitii)
4427 creditor reprezinta TVA colectat ( vanzari)
455 creditor reprezinta banii personali depusi de asociati
457 creditor reprezinta valoarea dividendelor de platit asociatilor
461 debitor reprezinta valoarea debitorilo de incasat
462 creditor reprezinta datoria fata de creditori
5121 debitor reprezinta suma existenta in contul bancar
5311 debitor reprezinta suma existenta in casa
5328 debitor reprezinta valoarea tichetelor de masa neacordate salariatilor
reprezinta avansurile in numerar acordate salariatilor, asociatilor pt
542 debitor diverse cheltuieli
5191 creditor reprezinta soldul liniile de credit neachitate

Cum poti simplu sa-ti dai seama de unele erori în balanta contabila?

Poti verifica cateva lucruri pentru a vedea rapid daca balanta e una cu erori.

11
Verifica finalul balantei. Întotdeauna în coloane sumele din debit trebuie sa fie egale cu cele
de pe credit (cum le spune si numele -serii de egalitati).

Conturile de cheltuieli si de venituri (cele care încep cu cifra 6, respectiv 7) nu au voie sa aiba
sold final.

Unele conturi înregistreaza miscarile fara a avea însa la sfârsitul lunii în balanta contabila sold
final. Astfel de conturi sunt 581, 4426, 4427 ( la sfârsit de luna sau trimestru  în functie de
cum platesti TVA-ul).

În functie de porgramul contabil cu care sunt facute balantele contabile pot sa difere ca forma
însa continutul ar trebui sa fie acelasi.

12