Contabilitatea trezoreriei

Termenul de trezorerie cuprinde, în sens restrâns, disponibilitățile

bănești la bănci și în numerar, iar în sens larg termenul se extinde și
la valorile mobiliare de plasament care pot fi transformate prin
vânzare în disponibilități bănești. De asemenea, sunt asimilate
mijloacelor de trezorerie și creditele pe termen scurt contractate la
bănci.

Decontările în numerar cuprind toate operațiile de încasări și plăți

pe care societățile le fac prin casierie.

Încasările în numerar pot proveni din vânzări de bunuri sau servicii,

aport sub formă de cash adus de proprietari la constituirea sau
majorarea capitalului social, ridicări de numerar de la bancă, etc.
Plăți în numerar sunt efectuate pentru: achiziții de bunuri și servicii,
acordare de avansuri pentru deplasare (avansuri de trezerorie),
depuneri de numerar în contul curent de la bancă.

Evidența contabilă a operațiilor efectuate în numerar se ține cu

ajutorul contului 531”Casa”, cont detaliat pe două conturi sintetice
de gradul 2: 5311”Casa în lei”, 5314”Casa în devize”.
Registrul de casă este documentul în care sunt evidențiate toate
operațiile de încasări și plăți în numerar.

Contul 5311”Casa în lei” are o funcție contabilă de Activ, se

debitează la operațiile de încasări și se creditează la operațiile de plăți
în numerar în lei. Soldul debitor reflectă numerarul existent în
casieria societății la un moment dat.
Exemplu
La începutul zilei de 20 septembrie S.C. MARX S.A. dispune de numerar în casieria
societății în valoare de 1.000 lei.
În cursul zilei sunt efectuate următoarele operații de încasări și plăți în lei în numerar:
1. Societatea vinde mărfuri cu amănuntul în valoare de 1.190 lei, TVA inclus,
conform chitanței fiscale.
2. Societatea încasează suma de 200 lei conform chitanței, reprezentând o creanță
pentru un minus constat la inventar.
3. Societatea ridică suma de 10.000 lei de la bancă conform cecului de numerar.
4. Societatea plătește salariile angajaților în valoare de 10.000 lei, conform statului
de salarii.
5. Se acordă un avans de 300 lei pentru deplasarea uni angajat în interesul
serviciului, conform dispoziției de plată.
6. Se achiziționează produse pentru consumul angaților (produse ptentru protocol) în
valoare de 200 lei, TVA inclus, conform facturii și chitanței.

Vom face analiza contabilă a operațiilor și vom întocmi formula

contabilă aferentă.
1. NO: vânzare cu amănuntul
C.C 5311”Casa în lei” +A(D)
4427 ”TVA colectat” +P(C)
707”Venituri din vânzarea de marfă” +P(C)
5311 = % 1.190
707 1.000
4427 190
2. NO. Încasare creanță de la un agajat
C.C. 5311 "Casa în lei" +A / D
4282 "Alte creanțe în legătură cu personalul" −A/ C
200 5311 = 4282 200

3. NO. Ridicare numerar de la bancă

 a. C.C. 581 "Viramente interne" +A / D
5121 "Conturi la bănci în lei" Bif/ −A/ C

10.000 581"Viramente interne" = 5121 "Conturi la bănci în lei"

b. C.C. 581 "Viramente interne" −A/ C

5311 "Casa în lei" +A/ D
10.000 5311 "Casa în lei" = 581 "Viramente interne"

4. NO: achitare salarii

CC: 421 “Personal salarii datorate” P(-)/D
5311 “Casa în lei” A(-)/C
 10.000 421”Personal salarii = 5311”Casa în lei„ 10.000
datorate”

5. NO: plată avans de trezorerie

CC: 542 “Avans de trezorerie” A(+)D
5311 “Casa în lei” A(-)C
500 542”Avans de trezorerie„ = 5311”Casa în lei„ 500

6. N.O. Înregistrare cheltuieli de protocol

C.C. 5311 „Casa în lei” -A/(C)
623 „Cheltuieli de protocol” +A/(D)
4426 „TVA deductibilă” +A/(D)

% = 5311 200
 623 168
4426 32

200 lei x 19/119= 32 lei

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat de natura cecurilor și

efectelor comerciale depuse la bănci, disponibilitățile în lei și în
devize, cecuri de încasat, creditele bancare pe termen scurt, precum și
dobânzile aferente disponibilităților și creditelor bancare.
În urma operațiunilor de încasări și plăți prin virament, băncile
eliberează titularului de cont extrase însoțite de documentele
justificative aferente înregistrărilor efectuate. Cu această ocazie
societățile vor verifica urmatoarele:
a) dacă există egalitate dintre soldul de la începutul zilei cu soldul de
la sfârșitul zilei precedente;
b) dacă sumele înscrise în extrasul de cont corespund cu documentele
justificative anexate.

Semnificația debitului și creditului din evidența contabilă a

societății diferă față de debitul și creditul din extrasul de cont al
băncii. Astfel, sumele debitului extrasului de cont semnifică o
diminuare a obligațiilor băncii față de agentul economic, care vor fi
înregistrate în creditul contului curent al societății, reprezentand o
diminuare. Sumele din creditul extrasului de cont semnifică creșteri
ale obligațiilor băncii față de societate, ele fiind înregistrate în debitul
contului de disponibil al societății, reprezentand creșteri de mijloace
bănești.

Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează și se ține cu

ajutorul conturilor din clasa a 5-a a planului de conturi general,
„Conturi de trezorerie”.
Evidența disponibilităților în lei și în devize aflate în conturi la bănci,
a cecurilor și a sumelor în curs de decontare, precum și a mișcărilor
acestora se ține cu ajutorul contului 512 „Conturi curente la bănci”,
dezvoltat pe conturile sintetice de gradul 2: 5121 „Conturi la bănci
în lei” și 5124 „Conturi la bănci în devize”.

Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” este un cont bifuncțional cu

ajutorul căruia se ține evidența disponibilităților bănești în lei ale
agentilor economici, păstrate și manipulate prin intermediul băncilor.

Se debitează la operațiile de încasări și se creditează la operațiile de

plăți de orice natură. Dacă disponibilitaățile existente la un moment
dat în contul de disponibil bancar acoperă integral volumul plăților,
atunci contul 5121 are sold debitor exprimând suma disponibilului
în lei al agentului economic aflat în contul curent de la bancă.

În situația în care disponibilitățile din cont nu acoperă valoarea

plaților efectuate la un moment dat, banca acordă un credit pânaă la
limita acoperirii integrale a plăților angajate. Această diferență
reprezintă tocmai creditul acordat de bancă prin contul curent. În
acest caz contul 5121 prezintă sold creditor care reprezintă creditul
acordat de bancă prin contul curent de disponibil.

Exemplu
S.C. LARA S.A are la începutul zilei de 30.09.2022 disponibilități
bănești în contul curent de la bancă în valoare de 50.000 lei (contul
5121”Cont curent la bancă în lei” prezintă sold debitor). Realizați
analiza contabilă și formula contabilă pentru următoarele operații
economico-financiare înregistrate în cursul zilei de 30.09.2022.

1. Se plătesc din contul la bancă cheltuielile de constituire în valoare de 200 lei, TVA
19% conform ordinului de plată nr. 400.
2. Societatea achiziționează un teren în valoare de 100.000 lei, TVA 19% conform
facturii fiscale nr.1111111.
3. Ulterior societatea plătește datoria față de furnizorul terenului din contul curent la
 bancă conform ordinului de plată nr. 401.
4. Societatea obţine venituri din vânzare de marfă în valoare de 50.000 lei, TVA 19%
conform facturii fiscale nr. 2323221.
5. Se încasează creanţa de la client în cont, conform extrasului de cont.
6. Se încasează dobânda bancară în valoare de 200 lei acordată de bancă pentru
disponibilul aflat în cont, conform extrasului de cont.
7. Se plătește comisionul bancar în valoare de 50 lei conform extrasului de cont.
8. Societatea contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 100.000 pe
care banca îl virează societății în contul curent de la bancă conform extrasului de
cont.
9. Se plătește dobânda în valoare de 300 lei, aferentă creditului bancar conform
extrasului de cont.
10.Se ridică numerar de la bancă în valoare de 1.000 lei, conform cecului de
numerar.
1. NO: Achitare cheltuieli de constituire
CC: 5121 ” Conturi la bănci „ Bif/A(-)C
201 ”Cheltuieli de constituire” A(+)D
4426 ”TVA deductibil” A(+)D
 % = 5121 238
201 200
4426 38

2. NO: Achiziție teren

CC: 2111 ”Terenuri” A(+)→D
4426 ”TVA deductibil” A(+)→D
404 ”Furnizori de imobilizări ”P(+)→C
% = 404 119.000
2111 100.000
4426 19.000

3. NO: Plata furnizorului din contul curent

CC: 404 ”Furnizori„ P(-)→D
5121 „Conturi la bănci „ Bif/A(-)→C
 404 = 5121 119.000

4. NO: Obţinere venituri din vânzări de mărfuri

CC: 707 ”Venituri din vânzări de marfă „ P(+)→C
4111 „Clienţi„ A(+)→D
4427 ”TVA colectat” P(+)→C
FC:
4111 =% 59.500
707 50.000
4427 9.500

5. NO: Încasare creanţă de la clienţi în cont

CC: 5121 ”Cont curent la bancă în lei” Bif/ A(+)→D
4111 ” Clienţi” A(-)→C
FC:
5121 = 4111 59.500

6. Încasare dobândă bancară

CC: 5121 „Cont curent la bancă în lei” Bif/ A(+)→D
766 ”Venituri din dobânzi” P(+)→C
FC:
5121 = 766 200

7. NO: Plată comision bancar

CC: 627 ” Cheltuieli cu serviciile bancare” A(+)→D
5121 ”Conturi la bănci în lei” Bif/A(-)→C
FC:
 627 = 5121 50

8. Contractare credit bancar pe termen scurt

CC: 5121 ”Cont curent la bancă în lei„ Bif/ A(+)→D
5191 ”Credite bancare pe termen scurt„ P(+)→C
FC:
5121 = 5191 100.000

9. NO: Plată dobândă bancară din contul curent

CC: 5198 „Dobânzi aferente creditului bancar pe termen scurt”
P(-)→D
5121 „ Conturi la bănci„ Bif/A(-)→C
FC:
 5198 = 5121 300

10. NO: Ridicare numerar din contul curent

a. CC: 581 „Viramente interne„ A(+)→D
5121 ”Conturi la bănci” Bif/A(-)→C
FC:
581 = 5121 1.000

b. CC: 5311 „Casa în lei„ A(+)→D

581 „Viramente interne„ A(-)→C
FC:
5311 = 581 1.000
Vom calcula soldul final al contului 5121”Cont curent la bancă în lei”
după relația:
SOLD FINAL = SOLD INITIAL + INCASARI – PLATI
SOLD INITIAL = 50.000
ÎNCASĂRI: 59.500 + 200 + 100.000 = 159.700
PLĂȚI: 238 + 119.000 + 50 + 300 + 1.000 = 120.588

SOLD FINAL = 50.000 + 159.700 – 120.588 = 89.112

Este un sold debitor deoarece valoarea soldului inițial și a plăților

este mai mare decât valoarea plăților.

Similar contului 5121”Cont curent la bancă în lei” funcționează și

contul 5124”Conturi la bănci în devize”. Acest cont se referă
exclusiv la valutele încasate și plătite de către societate prin conturile
deschise la bănci. Ca și contul 5121„Cont curent la bancă în lei„,
contul 5124 este cont bifuncțional (dacă banca acordă credite în
devize pentru activitatea curentă a societății).

Contul 5124 se detaliază pe fiecare bancă în parte unde s-a deschis un

asemenea cont și pe fiecare valută în parte.

Pentru evitarea plății comisioanelor aferente transferurilor de sume

între banci, societățile care efectuează operațiuni de import-export își
pot păstra disponibilitățile în valută la banca prin care se derulează
aceste activități.
Operațiunile bancare în devize se contabilizează atât în devize cât și
în lei. Contabilitatea se ține , conform legii, în moneda națională, iar
la sfârșitul exercițiului financiar (sfârșitul anului), disponibilitățile în
devize existente în conturi la bănci se evaluează la cursul de schimb
în vigoare la acea data (ultimul curs oficial).

La operațiile de import și export de bunuri și servicii, care se fac într-

o valută străină, pot apărea diferențe de curs valutar în cazul în care
cursul este diferit în momentul plății datoriei sau încasării creanței
față de momentul înregistrării achiziției din import sau vânzării la
export.
 Diferențele nefavorabile de curs valutar sunt evidențiate cu ajutorul
contului 665”Cheltuieli din diferențe de curs valutar”, Activ.
Aceste diferențe nefavorabile apar în cazul în care are loc o creștere a
cursului valutar la data plății datoriei sau o scadere a cursului la data
încasării creanței.

Exemplu
1. Achiziție marfă din import în valoare de 1.000 euro, curs valutar
la data achiziției 3,7 lei/euro
2. Plată datorie la furnizorul extern la cursul de 3,8 lei/euro.
3. Vânzare marfă la export în valoare de 1.000 euro, cursul din ziua
livrării mărfurilor, 3,6 lei/euro.
4. Încasare sumă de la clientul extern prin cont curent în devize,
cursul din ziua încasării fiind de 3,5 lei/euro.

1. N.O. Înregistrare import de marfă

C.C 401 „Furnizori” +P(C)
371 ”Mărfuri” +A (D)
suma datoriei se obține prin înmulțirea valorii de 1.000 euro cu
valoarea cursului din ziua achiziției, respectiv 3,7 lei/euro.
 371 ”Mărfuri” = 401 „Furnizori” 3.700

2. NO: plata unei datorii în devize

C.C. 401”Furnizori” -P(D)
5124”Cont curent in valuta” Bif/ -A(C)
665”Cheltuieli din diferente de curs valutar” +A(D)

% = 5124 ”Cont curent in valuta” 3.800

3.700 401 „Furnizori”
100 665 ”Cheltuieli din diferente de curs valutar”

3. N.O. Înregistrare export

C.C. 707 „Venituri din vânzarea mărfii” +P(C)
4111 ”Clienți” +A (D)
 4111 ”Clienți” = 707 „Venituri din vânzarea mărfii” 3.600
4. NO: încasare unei creanțe în devize
C.C 4111”Clienți” -A(C)
5124”Cont curent in valuta” Bif/ +A(D)
665”Cheltuieli din diferente de curs valutar” +A(D)

% = 4111 ”Clienți” 3.600

3.500 5124 ”Cont curent in valuta”
100 665”Cheltuieli din diferente de curs valutar”

Veniturile din diferențe de curs contabilizează diferențele favorabile

de curs ce apar la plata obligațiilor în valută, în cazul în care cursul
valutar din ziua plății este mai mic decât cel din ziua înregistrării
datoriei (importul de bunuri și servicii).

Tot o diferență favorabilă de curs întâlnim și în cazul încasării

creanțelor în valută, dacă la data încasării sumelor cursul valutar este
mai mare decît cel din data înregistrării creanței (export de bunuri sau
servicii).
Diferențele favorabile de curs valutar sunt evidențiate cu ajutorul
contului765”Venituri din diferențe de curs valutar”, Pasiv

La încasarea de către o societate a dobânzii cuvenite pentru sumele

deținute în conturile de la bancă se vor înregistra venituri din dobânzi
evidențiate cu ajutorul contului 766”Venituri din dobânzi”.
Exemplu
1. Societatea Mara S.A înregistrează export de marfă în valoare de
5.000 euro, curs valutar 3,7 lei/euro.
2. Societatea înregistrează încasarea în cont a creanței din export la
un curs valutar de 3,8 lei/euro.
3. Societatea primește de la un furnizor extern factura conținând
materii prime în valoare de 1.000 euro, curs valutar 3,7 lei/euro
4. Societatea plătește datoria la furnizorul extern la un curs valutar de
3,6 lei/euro.
5. Se încasează în contul curent de la bancă suma de 200 lei,
reprezentând dobânda aferentă disponibilităților bănești din contul
societății.

1. NO: vânzare marfă la export

CC: 4111“Clienți” A(+)D
707“Venituri din vânzare de marfă” P(+)C

4111“Clienți” = 707 “Venituri din vânzare de marfă” 18.500

2. NO: încasare creanței în devize

C.C 4111”Clienți” -A(C)
 5124”Cont curent în valută” Bif/ +A(D)
765”Venituri din diferențe de curs valutar” +P(C)

19.000 5124 ”Cont curent în valută” = %

4111 ”Clienți” 18.500
765 ”Venituri din diferențe de curs valutar” 500

3. N.O. Înregistrare import

C.C. 401 „Furnizori” +P(C)
301 ”Materii prime” +A (D)
 301 ”Materii prime” = 401 „Furnizori” 3.700

4. NO: plata unei datorii în devize

C.C 401”Furnizori” -P(D)
5124”Cont curent în valută” Bif/ -A(C)
765”Venituri din diferențe de curs valutar” +P(C)
3.700 401”Furnizori” = %
5124”Cont curent în valută” 3.600
765”Venituri din diferențe de curs valutar” 100

5. NO: încasare dobândă bancară

C.C 5121”Cont curent în lei” Bif/ +A(D)
 766”Venituri din dobânzi” +P(C)
5121 ”Cont curent în lei” = 766 ”Venituri din dobânzi” 200

Exercițiu
1.Înregistrați plata din contul curent în devize a unei datorii la un
furnizor extern în valoare de 1.000 euro, cursul valutar din ziua
plății fiind de 3,5 lei/euro, cursul din ziua importului fiind de 3
lei/euro.
2.Înregistrați încasarea în contul curent în devize a unei creanțe în
valoare de 2.000 euro provenită din export de bunuri. Cursul din
ziua încasării creanței este de 3,5 lei/euro, iar cursul din data
exportului a fost de 3,2 lei/euro.
Creditele bancare pe termen scurt (credite de trezorerie) reprezintă
împrumuturi încasate de o societate de la bănci cu termen de
rambursare mai mic de un an și purtatoare de dobandă.

În contabilitate sunt înregistrate cu ajutorul contului 5191”Credite

bancare pe termen scurt”, cont cu funcție contabilă de pasiv. Se
creditează la operația de acordare de către bancă a creditului pe baza
unor contracte de creditare și se debitează la restituirea (rambursarea)
ratelor scadente.

Pentru evidența dobânzii datorate băncii pentru creditul bancar

contractat se folosește contul 5198”Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt”, cont cu funcție contabilă de Pasiv.

Exemplu
S.C. ALEX S.A încasează în cont un credit bancar pe termen scurt
(de trezorerie) în valoare de 1.000.000 lei , rata dobanzii 10%, termen
de rambursare un an. Se înregistreaza și rambursarea la scadență a
creditului și plata dobânzii datorate.

1. NO: contractarea creditului de trezorerie

CC: 5121 ”Cont curent la bancă în lei” Bif/ A(+)D
5191 ” Credite bancare pe termen scurt” P(+)C
5121”Conturi la banci = 5191”Credite bancare 1.000.000 lei
in lei” pe termen scurt”
 2. NO: înregistrarea dobânzii aferente creditului
CC: 666 ”Cheltuieli cu dobânzile ”A(+)D
5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
P(+)C

666”Cheltuieli privind dobânzile” = 5198”Dobânzi aferente 100.000

creditelor bancare pe termen scurt”

Valoarea dobânzii: 1.000.000 lei x 10% = 100.000

3. N.O: Plata dobânzii datorate și rambursarea creditului

CC: 5121 – Cont curent la bancă în lei Bif/A(-)→C
5198 – Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurti
P(-)→D
5191 – Credite bancare pe termen scurti P(-)→D
% = 5121”Cont b-ca lei 1.100.000
1.000.000 5191”Credite bancare pe term scurt
100.000 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe term scurt”
Acreditivul reprezintă disponibilități bănești ale societății, aflate
într-un cont bancar, la dispoziția unui terț (de regulă furnizor), și
destinate plății datoriilor societății față de acesta pe măsura livrării
mărfurilor sau prestării serviciilor.

Operațiile de deschidere a acreditivelor, plățile din acreditivele

constituite, lichidarea acreditivelor la încetarea valabilității folosirii
lor sunt evidențiate cu ajutorul contului 541”Acreditive”. Este un
cont cu funcție contabilă de activ.
Contul 541 este desfășurat pe două subconturi :5411”Acreditive în
lei” și 5412”Acreditive în valută”.
Exemplu
S.C. RADO S.A înregistrează în contabilitate următoarele operații:
1. Deschiderea unui acreditiv în valoare de 4.000 lei în favoare unui
furnizor.
2. Achiziție de materii prime de la furnizorul respectiv în valoare de
2.000 lei, TVA 19%.
3. Plată furnizor din acreditivul deschis.
4 Virarea acreditivului neutilizat în contul curent.
1. NO. Deschidere acreditiv
C.C. 581 "Viramente interne" A (+) D
5121 "Conturi la bănci în lei" Bif/ A/(-)C
581"Viramente interne" = 5121 "Conturi la bănci în lei" 4.000

C.C. 581 "Viramente interne" −A(-) C

5411 "Acreditive în lei" A(+) D
4.000 5411 "Acreditive în lei" = 581 "Viramente interne"

2. NO:achiziţie materii prime

CC: 301 “Materii prime” A(+)D
 401 “Furnizori” P(+)C
4426 “TVA deductibil” A(+)D
% = 401”Furnizori” 2.380
2.000 301”Materii prime”
380 4426”TVA-ded,,

3. NO:achitare furnizor din acreditivul dechis

CC:-401 “Furnizori” P(-)D
-5411 “Acreditive în lei” A(-)C
2.380 401”Furnizori” = 5411”Acreditive în lei„ 2.380

4. NO. Închidere acreditiv

C.C. 581 "Viramente interne" A (+)D
 5411 "Acreditive în lei" A(-)C

581 "Viramente interne" = 5411 "Acreditive în lei" 1.620

C.C. 581 "Viramente interne" A(-) C

5121 "Conturi la bănci în lei" Bif/ A(+)D
5121 "Cont crt în lei" = 581 "Viramente interne" 1.620

Avansurile de trezorerie reprezintă acele sume pe care o societate le

acordă unor salariați sau altor persoane împuternicite de către
societate în vederea deplasării acestora în interes de serviciu și
efectuării de diverse plăți în numele societății.

Evidența contabilă a avansurilor de trezorerie se ține cu ajutorul

contului 542”Avansuri de trezorerie”, cont cu funcție contabilă de
Activ. Acest cont se debitează la acordarea avansului (în momentul
creării creanței societății asupra persoanei respective). Plata avansului
se face pe baza Ordinului de deplasare și a Dispoziției de plată din
casierie. Contul 542”Avansuri de trezorerie” se creditează la
decontarea (justificarea) creanței de către persoana căreia i s-a
acordat avansul. Aceasta va întocmi un Decont de cheltuieli la care va
anexa diferite documente care atestă cheltuielile pe care le-a făcut
(bonuri, chitanțe,bilete de călătorie).

Exemplu
Vom înregistra în evidența contabilă a S.C. MARA SA a operațiilor
specifice acordării și justificării unui avans de trezorerie.
1. Acordare avans de trezorerie în valoare de 1.000 lei în
numerar, conform Dispoziției de plată, pentru deplasarea unui
angajat la Timișoara.
2. Se înregistrează justificarea avansului cheltuit astfel: 500 lei
cazare și transport, 400 lei achiziție de obiecte de inventar,
conform Decontului de cheltuieli.
3. Avansul neutilizat se depune la casierie conform Dispoziției
de încasare.

1. NO. Plată avans de trezorerie

C.C. 542 "Avansuri de trezorerie" +A / D
 5311 "Casa în lei" -A/ C
542"Avansuri de trezorerie" = 5311 "Casa în lei" 1.000
2. NO justificare avans de trezorerie
CC: 303 “Obiecte de inventar” +A/D
625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări” +A/D
542"Avansuri de trezorerie" -A/C
% = 542”Avansuri de trezorerie” 900
500 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări”
400 303 “Obiecte de inventar”

3. NO. Depunere în casierie a avansului necheltuit

C.C. 542 "Avansuri de trezorerie" -A / C
5311 "Casa în lei" +A/ D
5311 "Casa în lei" = 542 "Avansuri de trezorerie" 100
Exercițiu
Înregistrați în contabilitatea SC MAX SA următoarele operații:
1.Societatea înregistrează dobânda în valoarea de 2.000 lei datorată
băncii pentru un credit bancar pe termen scurt.
2.Se plătește dobânda datorată din contul curent.
3.Se deschide un acreditiv în valoare de 2.000 lei.
4.Se plătește din acreditiv o datorie față de un furnizor de
imobilizări în valoare de 2.000 lei

Aplicație practică - operații economico-financiare din toate

componentele trezoreriei.

Exemplu
1. Conform ordinelor de plată societatea achită din contul curent
obligațiile fiscale, astfel:
-impozitul pe profit 200 lei;
-impozit pe veniturile salariale 200 lei;
-TVA de plata 300 lei;
-impozit pe dividende 100 lei;

2. Se înregistrează aportul la capital în numerar adus de proprietari în

valoare de 1.000lei, conform chitanței fiscale. Numerarul se depune
în cont la banca conform cecului de numerar.

3. Societatea realizează pentru un client o lucrare de amenajare a unui

sediu de firmă la prețul facturat de 100.000lei, TVA 19%. Clientul
emite un CEC pentru întreaga valoare a facturii. CEC-ul se încaseaza
prin bancă. Se înregistrează și plata comisionului bancar în procent
de 0,2%.
4. Societatea primește în contul curent suma de 3.000 lei de la un
debitor.

5. Societatea exportă produse finite la preț de vânzare de 1.000 euro.

Cursul de schimb valutar la data exportului este de 3 lei/euro.
Încasarea creanței din vânzare se face prin bancă la cursul de schimb
de 3,2 lei/euro.

6. Se încasează în contul bancar un credit bancar pe termen scurt în

sumă de 10.000 lei.

7. Se achită un furnizor de imobilizări cu suma de 3.000 lei din cont.

8. Se achită o dobandă de 400 lei aferentă unui credit bancar pe

termen scurt.

9. Societatea achiziționează de la furnizori bunuri de natura

imobilizărilor, astfel:
-un calculator, cost de achiziție 3.500 lei;
-un pachet de programe informatice 1.200 lei;
-TVA 19%.

10. Se achită printr-un acreditiv datoria față de furnizorul de

imobilizări.

11. Societatea închiriază unei alte societăți un depozit cu o chirie

lunară de 3.000 lei. Societatea încasează creanța prin contul curent.
Vom face o analiză contabilă pe scurt a fiecărei operații, iar apoi vom
întocmi formula contabilă.

1.N.O: Plăți din contul curent

CC: 5121 ”Cont curent la bancă în lei” Bif/A(-)C
441 ”Impozit pe profit” P(-)D
444 ”Impozit pe salarii” P(-)D
 4423”TVA de plată” P(-)D
446”Alte impozite și taxe” P(-)D
% = 5121”Cont b-că lei 800
200 441 ”Impozit pe profit”
200 444 ”Impzot pe salarii”
300 4423”TVA de plată”
100 446”Alte impozite și taxe”

2. NO: Aport la capital adus de acționari sub formă de numerar

în casierie
C.C 5311”Casa în lei” A(+)D
456”Decontări cu asociații privind capitalul” A(-)C
5311 ”Casa în lei = 456 ”Decontări cu asociații prov capitalul” 1.000
NO. Depunere numerar la bancă
C.C. 581 "Viramente interne" A (+)D
5311 "Casa în lei" A(-)C
581"Viramente interne" = 5311 "Casa în lei" 1.000

C.C. 581 "Viramente interne" −A/ C

5121 "Conturi la bănci în lei" Bif+ A/D
5121 "Cont crt în lei" = 581 "Viramente interne" 1.000

3. N.O. Facturare lucrare de amenajare unui client

CC: 704 ”Venituri din executare de lucrări „ P(+)C
4111 „Clienţi„ A(+)D
4427 ”TVA colectat” P(+)C
FC
119.000 4111“Clienți” = %
704 ”Venituri din executare de lucrări „ 100.000
4427 ”TVA colectat” 19.000

N.O. Încasare creanță printr-un CEC

C.C. 5112 "CEC de încasat" A/(+)D
4111 "Clienți" A(-)C
5112" CEC de încasat” = 4111”Clienți” 119.000

N.O. Încasarea CEC-ului în contul curent.

C.C. 5112 "CEC de încasat" −A/ C
5121 "Conturi la bănci în lei" Bif+ A/D
 5121 "Cont crt în lei" = 5112" CEC de încasat” 119.000

N.O. Plată comision bancar

C.C. 627”Cheltuieli cu serviciile bancare” A(+)D
5121”Cont curent la bancă în lei” Bif/A(-)C
627”Cheltuieli cu serv bancare” = 5121”Cont crt la bancă în lei”
238
4. N.O. Încasarea creanță de la un debitor în contul curent.
C.C. 461 "Debitori diverși" A/(-)C
5121 "Conturi la bănci în lei" Bif/ A(+)D
5121 "Cont crt în lei" = 461” Debitori diverși” 3.000
5. NO: vânzare produse finite la export
CC:-4111“Clienți” A(+)D
-701“Venituri din vânzarea produselor finite” P(+)C
4111“Clienți” = 701 “Venituri din vânzare produse finite”
3.000
NO: încasare creanței în devize la un curs favorabil
C.C 4111”Clienți” A(-)C
5124”Cont curent in valuta” Bif/ A(+)D
765”Venituri din diferente de curs valutar” P(+)C
3.200 5124 ”Cont curent in valuta” = %
4111 ”Clienți” 3.000
765 ”Venituri din diferente de curs valutar” 200
6. NO: contractarea unui credit bancar pe termen scurt
CC: 5121 ”Cont curent la bancă în lei” Bif/ A(+)D
5191 ” Credite bancare pe termen scurt” P(+)C

5121”Conturi la banci = 5191”Credite bancare 10.000 lei

in lei” pe termen scurt”

7. N.O. Plată furnizor de imobilizări

C.C. 404”Furnizori de imobilizări” P(-)D
5121”Cont curent la bancă în lei” Bif/A(-)C
404”Furnizori de imob” = 5121”Cont crt la bancă în lei” 3.000
8. N.O. Plată dobândă aferentă creditului bancar
C.C. 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
P(-)D
5121”Cont curent la bancă în lei” Bif/A(-)C

5198”Dobânzi aferente CBTS” = 5121”Cont crt la bancă în lei”

400
9. N.O. Achiziție imobilizări
CC: 214 “Mobilier, aparatură, birotică” A(+)/D
208 “Alte imobilizări necorporale” A(+)/D
4426”TVA deductibilă” A(+)/D
404”Furnizori de imobilizări” P(+)C

% = 404”Furnizori de imobilizări” 5.593

 3.500 214 “Mobilier, aparatură, birotică”
1.200 208 “Alte imobilizări necorporale”
893 4426”TVA deductibilă”

10. NO:achitare furnizor din acreditiv

CC: 404 “Furnizori de imobilizări” P(-)D
5411 “Acreditive în lei” A(-)C
5.593 404”Furnizori de imob” = 5411”Acreditive în lei„ 5.593

11. N.O. Facturare chirie unui client

CC: 706 ”Venituri din redevențe și chirii„ P(+)C
4111 „Clienţi„ A(+)D
4427 ”TVA colectat” P(+)C
3.570 4111 ”Clienți” = %
706 ”Venituri din redevențe și chirii„ 3.000
4427”TVA colectat” 570
N.O. Încasare creanță în cont
C.C. 5121 "Cont crt la bancă în lei" Bif/A(+)D
4111 "Clienți" A(-)C
5121" Cont crt lei” = 4111”Clienți” 3.570