Sunteți pe pagina 1din 28

Contabilitate și audit public

Tema: Creante interne si externe

A U T O R : M U R A S A N D A , A N . I , G R . 11 2 M G
C O N D U C Ă T O R Ș T I I N Ț I F I C : TA B A N E L E N A : ,
D R . , C O N F. U N I V E R S I TA R

CHIȘINĂU, 2022
1.1. Noțiunea, clsificarea creantelor
C

Conform SNC “CREANŢE ŞI INVESTIŢII FINANCIARE” , Creantele sunt


definite ca drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente
trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse care
încorporează beneficii economice.
Ele constituie o parte a activelor şi se înregistrează în cap.1, 2 a Bilanţului
contabil. Sunt evaluate la valoarea nominală. Creanţele în valută străină se
înregistrează pe cont în valută naţională la cursul de schimb valutar stabilit la
data apariţiei acestora.
Sunt recunoscute ca active în baza contabilităţii de angajamente în cazul în
care:
1) există o certitudine întemeiată că în urma stingerii creanţelor entitatea va
obţine beneficii economice viitoare;
2) valoarea creanţelor poate fi evaluată în mod credibil.
În practica economică se întîlnesc diverse feluri de creanţe,
care se clasifică după următoarele criterii:

creanţe pe termen lung (cu termen de stingere


mai mare de 1 an), creanţe pe termen scurt
(termen de stingere nu mai mare de 1 an),

comerciale,

Interne si externe .
Creanta interna si externa fac parte din
Conturile din clasa 4 „Active financiare”

Active financiare reprezintă creanțe financiare care


dă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al
activului (creditor), să primească una sau mai
Creanțele interne și multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent
externe. economic (debitor) conform condițiilor și
prevederilor stipulate în contractul încheiat între
ambele părți.

Creanța financiară reprezintă un activ, care


asigură creditorului primirea beneficiului
economic, în calitate de mijloc de
acumulare. Creditorul poate să primească
beneficii adiționale sub formă de dobîndă
sau alte plăți de venituri din proprietate.
1.2. Contabilitatea creantelor interne si externe
Conturile din clasa 4 „Active financiare” sunt grupate în următoarele
subclase:
• 41 „Creanțe interne”
• 42 „Diferența de curs valutar”
• 43 „Mijloace bănești”
• 44 „Credite interne între bugete”
• 45 „Credite interne instituțiilor nefinanciare și financiare”
• 46 „Împrumuturi recreditate interne între bugete”
• 47 „Împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare și financiare”
• 48 „Creanțe externe”
• 49 „Credite externe”.
Creanțe externe
Această subclasă reflectă costul valorilor mobiliare procurate pe piața
externă, ieşirea valorilor mobiliare în rezultatul răscumpărării sau
vînzării acestora.
Evidența analitică se ține pe tipuri de valori mobiliare de stat în expresie
valorică.

Creanțe interne
Subclasa dată include acordarea şi rambursarea creditelor, împrumuturilor
recreditate, restabilirea mijloacelor dezafectate pentru garanțiile de stat
interne, investițiile în întreprinderi şi a veniturilor din privatizarea proprietății
publice precum şi creanțele aferente decontărilor pe impozite, taxe, contribuții
de asigurări sociale, prime de asigurări medicale, cu clienții – beneficiari de
bunuri, lucrări şi servicii, cu furnizorii, personalul, altor creanțe.
Creanțele - constituie o parte a activelor financiare care trebuie
achitate entităților de către alte persoane fizice și juridice la termen
stabilit prin condițiile contractului, sau ale actelor normative.

Creanţele întreprinderii se reflectă în contabilitate la valoarea lor


nominală. Creanţele în valută străină se înregistrează şi se reflectă în
rapoartele financiare în valută naţională, la cursul de schimb valutar
la data apariţiei acestora.
Conturile din
subclasa 41
„Creanțe • • 413 „Valori mobiliare
de stat (cu excepția
interne” sunt acțiunilor) procurate pe
destinate piața primară”
• • 414 „Garanții de stat
generalizării interne”
informației • • 415 „Acțiuni și alte
privind existența forme de participare în
capital în interiorul țării”
și circulația • • 418 „Alte creanțe
creanțelor interne ale bugetului”
• • 419 „Alte creanțe ale
interne și instituțiilor bugetare”.
cuprinde
următoarele
grupe de
conturi: .
• Grupa de conturi 419 „Alte creanțe ale instituțiilor
bugetare” cuprinde următoarele conturi:
•• 4191 „Creanțe aferente decontărilor cu
Grupa de ••
bugetul public național”
4192 „Creanțe ale clienților”

conturi 419 ••
••
4193 „Avansuri acordate”
4194 „Creanțe aferente decontărilor cu

„Alte creanțe
personalul privind remunerarea muncii”
•• 4195 „Creanțe aferente altor decontări cu
personalul”
ale instituțiilor ••
••
4196 „Creanțe aferente prestațiilor sociale”
4197 „Creanțe privind bursele”
•• 4198 „Alte creanțe”
bugetare” •• 4199 „Cheltuieli anticipate”.

Aceasta grupa cuprinde conturi și subconturi destinate


generalizării informației privind existența, înregistrarea și
achitarea creanțelor aferente decontărilor pe impozite, taxe,
contribuții de asigurări sociale, prime de asigurări medicale,
cu clienții – beneficiari de bunuri, lucrări și servicii, cu
furnizorii, personalul, altor creanțe.
• este un cont de activ. În debitul
acestui cont se înregistrează
formarea creanțelor aferente
Contul 4191 „Creanțe decontărilor cu bugetul pe
aferente decontărilor cu impozite și taxe, pe contribuții de
asigurări sociale de stat, prime
bugetul public național” de asigurări medicale obligatorii,
este destinat generalizării iar în credit – achitarea
informației privind creanțelor menționate. Soldul
existența, formarea și acestui cont este debitor și
achitarea creanțelor reprezintă suma creanțelor
aferente decontărilor cu aferente decontărilor cu bugetul
bugetul public național. public național la finele perioadei
de gestiune.

cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:


• 41911 „Creanțe aferente decontărilor pe impozite și taxe”
• 41912 „Creanțe aferente decontărilor pe contribuții de asigurări sociale de stat”
• 41913 „Creanțe aferente decontărilor pe prime de asigurare obligatorie de asistență
medicală”
• 41919 „Alte creanțe aferente decontărilor cu bugetul public național”.

 
Creanţele comerciale reprezintă obligaţiile persoanelor fizice sau juridice
faţă de întreprindere pentru produsele, mărfurile vîndute, serviciile prestate.
Creanţele comerciale apar atunci cînd momentul realizării produselor sau
prestării serviciilor nu coincide cu momentul încasării mijloacelor băneşti.
Evidenţa analitică a creanţelor
comerciale se ţine pe fiecare debitor,
pe termeni de formare şi de achitare
a creanţelor.
Evidenţa sintetica a creanţelor comerciale se ţine în conturile de activ
221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt a părţilor legate”. În debitul acestor conturi se
reflectă valoarea produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate cu
achitare ulterioară, inclusiv TVA, iar în credit – achitarea acestei valori.
Soldurile acestor conturi sînt debitoare şi reprezintă mărimea creanţelor
pe termen scurt la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în cap. 2 al
Bilanţului contabil.
La formarea creanţelor comerciale se întocmesc formulele contabile:

debit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor


comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” – la valoarea
de vînzare a produselor, mărfurilor, serviciilor, inclusiv TVA,
credit contul 611 „Venituri din vînzări” – la suma venitului obţinut din
vînzarea mărfurilor, prestarea serviciilor (fără TVA)
credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma TVA
Achitarea creanţelor comerciale se înregistrează prin
formulele contabile:

a) achitarea creanţelor cu mijloace băneşti


debit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243
„Conturi curente în valută străină”,
credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate

b) achitarea creanţelor prin schimb cu alte active


debit conturile 111 „Active nemateriale”, 123 „Mijloace fixe”, 211 „Materiale”, 213
„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 „Mărfuri” etc.
credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”:
Diferenţele de curs valutar obţinute din reevaluarea soldului creanţelor pe termen
scurt exprimate în valută străină la sfîrşitul perioadei de gestiune se reflectă prin
formulele contabile:

a) diferenţele nefavorabile de curs valutar:


debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”,
credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor
comerciale”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

b) diferenţele favorabile de curs valutar:


debit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”,
 Returnarea mărfurilor de către cumpărători şi acordarea reducerilor
de preţ acestora se reflectă prin formula contabilă (la suma fără TVA):

debit contul 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”,


credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

 Stingerea creanţelor comerciale pe termen scurt pe seama avansurilor


primite se reflectă prin formula:
debit conturile 523 „Avansuri pe termen scurt primite”,
credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223 „Creanţe pe
termen scurt ale părţilor legate”

 Stingerea creanţelor comerciale pe termen scurt pe seama datoriilor


pe termen scurt faţă de furnizori şi antreprenori:
debit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522
„Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”
credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
Decontarea creanţelor comerciale dubioase pe termen scurt se reflectă prin
formulele contabile:

a) din contul rezervei create


debit contul 222 „Corecţii la creanţe dubioase”
credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

b) fără crearea rezervei:


debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
credit conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
Pentru evidenţa avansurilor acordate pe un termen
nu mai mare de un an în contul achiziţionării
ulterioare a activelor este destinat contul de activ
224 “Avansuri pe termen scurt acordate”. În
debitul acestui cont se reflectă acordarea avansurilor
pe termen scurt, iar în credit – sumele avansurilor
utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori
sau antreprenori. Soldul acestui cont este debitor şi
reprezintă sumele avansurilor acordate, dar încă
neutilizate la finele perioadei de gestiune şi se
reflectă în cap. 2 al Bilanţului contabil.
 La acordarea avansurilor se întocmeşte formula contabilă:
debit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,
credit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi
curente în valută străină”

 Utilizarea avansului pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori se


reflectă prin formula contabilă:
debit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522
„Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”,
credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”

 La restituirea avansurilor pentru care nu s-a efectuat livrarea mărfurilor


sau prestarea serviciilor:
debit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi
curente în valută străină”,
credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Diferenţele de curs valutar rezultate din reevaluarea soldului
avansurilor pe termen scurt acordate în valută străină efectuată la
finele perioadei de gestiune se reflectă prin formulele contabile:

a) diferenţele nefavorabile de curs valutar


debit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”,
credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”

b) la diferenţele favorabile de curs valutar:


debit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”,
 Contul 222 „Corecţii la creanţe dubioase” este destinat pentru reflectarea
rezervelor pentru creanţele dubioase. Acest cont este de pasiv şi de aceea în
credit se reflectă formarea rezervei privind creanţele dubioase, iar în debit
utilizarea ei pentru decontarea sumelor creanţelor dubioase. Soldul acestui
cont este creditor şi reprezintă suma rezervelor neutilizate la finele
perioadei de gestiune şi se reflectă în cap. 2 al Bilanţului contabil cu semnul
„minus”.

Necesitatea creării acestor rezerve decurge din principiile prudenţei şi


concordanţei de constatare a veniturilor şi cheltuielilor, iar scopul creării
acestora este compensarea pierderilor posibile ce pot fi obţinute de
întreprindere în rezultatul neachitării creanţelor de către cumpărători
pentru mărfurile vîndute şi serviciile prestate. Aceste creanţe se mai numesc
creanţe dubioase. Creanţa se consideră dubioasă dacă termenul de
prescripţie a acesteia a expirat şi ea nu are acoperire garantată.
Termenul general de prescripţie este stabilit de Codul civil (Legea
Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002) şi constituie 3 ani.
Totodată, mai este stabilit termenul de prescripţie special egal cu 6
luni care se aplică pentru:

încasarea penalităţii;
viciile ascunse ale bunului vîndut;
viciile lucrărilor executate în baza contractului de deservire
curenta a persoanelor;
În scopuri de impozitare creanţa se consideră dubioasă dacă corespunde
condiţiilor stabilitate în punctul 32 art. 5 din Codul fiscală, şi anume în cazurile în
care:
agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;
persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată
insolvabilă, nu are bunuri;
persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi gospodăria
ţărănească (de fermier) sau întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani
din ziua apariţiei datoriei, bunuri sau este în insuficienţă de bunuri ce ar putea fi
percepute în vederea stingerii acestei datorii;
persoana fizică a decedat şi nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze
obligaţiile acesteia;
persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau
întreprinzătorul individual, care şi-a părăsit domiciliul nu poate fi găsită în
decursul termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă;
există actul respectiv al instanţei de judecată sau al Departamentului de
executare a deciziilor judecătoreşti (decizie, încheiere sau alt document prevăzut
de legislaţia în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.
Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc
doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia
circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.

Termenul de prescripţie începe sa curgă de la data cînd obligaţia devine exigibila,


adică odată cu expirarea termenului de scadenţă.

Creanţele dubioase se stabilesc în urma efectuării inventarierii creanţelor şi


datoriilor în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de
efectuare a inventarierii aprobat prin Ordinul Ministerului de Finanţe nr. 27 din
28.04.2004. Documentele necesare pentru decontarea creanţelor dubioase sînt:

lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;


procesul-verbal privind rezultatele inventarierii;
ordinul conducătorului întreprinderii;
confirmarea organului de drept privind nerambursarea datoriei (este necesară
pentru deducerea creanţei în scopuri fiscale).
Rezervele privind creanţele dubioase se
formează din contul cheltuielilor comerciale
concomitent cu constatarea veniturilor şi
cheltuielilor din vînzări.

Rezerva privind creanţele dubioase poate fi


efectuată prin:

calcularea cotei pierderilor;


gruparea creanţelor comerciale după
termenul de achitare
Bibliografie :

SNC “CREANŢE ŞI INVESTIŢII FINANCIARE”

Ordinul Ministerului de Finanţe nr. 27 din 28.04.2004.


Codul fiscal al Republicii Moldova punctul 32 art. 5
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002
TEMA 3. CONTABILTATEA ACTIVELOR FINANCIARE – TABAN Elena, dr., conf. univ
https://conspecte.com/contabilitate-financiara/componenta-caracteristica-si-
clasificarea-creantelor.html
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și