Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A U T O R : M U R A S A N D A , A N . I , G R . 11 2 M G
C O N D U C Ă T O R Ș T I I N Ț I F I C : TA B A N E L E N A : ,
D R . , C O N F. U N I V E R S I TA R
CHIȘINĂU, 2022
1.1. Noțiunea, clsificarea creantelor
C
comerciale,
Interne si externe .
Creanta interna si externa fac parte din
Conturile din clasa 4 „Active financiare”
Creanțe interne
Subclasa dată include acordarea şi rambursarea creditelor, împrumuturilor
recreditate, restabilirea mijloacelor dezafectate pentru garanțiile de stat
interne, investițiile în întreprinderi şi a veniturilor din privatizarea proprietății
publice precum şi creanțele aferente decontărilor pe impozite, taxe, contribuții
de asigurări sociale, prime de asigurări medicale, cu clienții – beneficiari de
bunuri, lucrări şi servicii, cu furnizorii, personalul, altor creanțe.
Creanțele - constituie o parte a activelor financiare care trebuie
achitate entităților de către alte persoane fizice și juridice la termen
stabilit prin condițiile contractului, sau ale actelor normative.
conturi 419 ••
••
4193 „Avansuri acordate”
4194 „Creanțe aferente decontărilor cu
„Alte creanțe
personalul privind remunerarea muncii”
•• 4195 „Creanțe aferente altor decontări cu
personalul”
ale instituțiilor ••
••
4196 „Creanțe aferente prestațiilor sociale”
4197 „Creanțe privind bursele”
•• 4198 „Alte creanțe”
bugetare” •• 4199 „Cheltuieli anticipate”.
Creanţele comerciale reprezintă obligaţiile persoanelor fizice sau juridice
faţă de întreprindere pentru produsele, mărfurile vîndute, serviciile prestate.
Creanţele comerciale apar atunci cînd momentul realizării produselor sau
prestării serviciilor nu coincide cu momentul încasării mijloacelor băneşti.
Evidenţa analitică a creanţelor
comerciale se ţine pe fiecare debitor,
pe termeni de formare şi de achitare
a creanţelor.
Evidenţa sintetica a creanţelor comerciale se ţine în conturile de activ
221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 223
„Creanţe pe termen scurt a părţilor legate”. În debitul acestor conturi se
reflectă valoarea produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate cu
achitare ulterioară, inclusiv TVA, iar în credit – achitarea acestei valori.
Soldurile acestor conturi sînt debitoare şi reprezintă mărimea creanţelor
pe termen scurt la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în cap. 2 al
Bilanţului contabil.
La formarea creanţelor comerciale se întocmesc formulele contabile:
încasarea penalităţii;
viciile ascunse ale bunului vîndut;
viciile lucrărilor executate în baza contractului de deservire
curenta a persoanelor;
În scopuri de impozitare creanţa se consideră dubioasă dacă corespunde
condiţiilor stabilitate în punctul 32 art. 5 din Codul fiscală, şi anume în cazurile în
care:
agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;
persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată
insolvabilă, nu are bunuri;
persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi gospodăria
ţărănească (de fermier) sau întreprinzătorul individual nu are, în decurs de 2 ani
din ziua apariţiei datoriei, bunuri sau este în insuficienţă de bunuri ce ar putea fi
percepute în vederea stingerii acestei datorii;
persoana fizică a decedat şi nu mai există persoane obligate prin lege să onoreze
obligaţiile acesteia;
persoana fizică, inclusiv membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau
întreprinzătorul individual, care şi-a părăsit domiciliul nu poate fi găsită în
decursul termenului de prescripţie stabilit de legislaţia civilă;
există actul respectiv al instanţei de judecată sau al Departamentului de
executare a deciziilor judecătoreşti (decizie, încheiere sau alt document prevăzut
de legislaţia în vigoare) potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.
Calificarea datoriei drept compromisă, în cazurile specificate mai sus, are loc
doar în baza documentului corespunzător prin care se confirmă apariţia
circumstanţei respective de implicare într-o formă juridică în condiţiile legii.