CONTABILITATEA

TREZORERIEI
INSTITUŢIILOR
PUBLICE

CUPRINS

10.1. Prezentarea generală şi structura trezoreriei

10.2. Particularităţi privind organizarea contabilităţii trezoreriei
instituţiilor publice

OBIECTIVE
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, vei fi capabil:

 Să înţelegi particularităţile teoretice privind trezoreria

instituţiilor publice;
 Să cunoşti modalitatea de evidenţiere în contabilitatea
instituţiilor publice a operaţiunilor legate de trezorerie.
 10.1. Prezentarea generală şi structura trezoreriei
Activitatea de trezorerie cuprinde toate operaţiunile privind încasările şi plăţile curente
necesare instituţiilor publice pentru a-şi conduce activitatea şi a-şi achita obligaţiile.
În structura trezoreriei, respectiv a operaţiilor de trezorerie se cuprind:
 disponibilităţile băneşti aflate în conturi curente la bănci, în lei şi valută, cecurile şi
efectele comerciale depuse spre încasare sau scontare la bănci;
 mijloace băneşti din împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate;
 mijloace băneşti ale bugetelor;
 investiţiile financiare, cum sunt obligaţiunile emise şi răscumpărate;
 acreditivele în lei şi valută şi avansurile de trezorerie;
 disponibilităţi din fonduri speciale;
 împrumuturi pe termen scurt.
Contabilitatea trezoreriei asigură reflectarea existenţei şi mişcării titlurilor de plasament,
a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca Naţională a României, bănci
comerciale şi în casierie.
Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme, instituţiile publice efectuează operaţiile
de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi
unde au deschise conturile de disponibilităţi, de venituri şi cheltuieli.
În vederea efectuării cheltuielilor, instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei
statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri şi cheltuieli.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor
efective pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Obligaţiile băneşti între instituţiile publice sau între acestea şi alte persoane fizice sau
juridice se pot efectua după caz, fie în numerar, fie fără numerar, pe baza documentelor de
decontare.
Instituţiile publice folosesc pentru evidenţierea operaţiunilor de încasări şi plăţi conturile
din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”.

10.2. Particularităţi privind organizarea contabilităţii trezoreriei instituţiilor

publice
A. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt
La instituţiile publice, investiţiile financiare constau din obligaţiuni emise şi
răscumpărate. Acestea se emit de primării pentru asigurarea surselor de finanţare şi trebuie
răscumpărate la scadenţă şi anulate.
Reflectarea în contabilitate a investiţiilor financiare pe termen scurt se realizează cu
ajutorul contului 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate", cu funcţie contabilă de activ. Se
debitează cu obligaţiunile emise şi răscumpărate, respectiv se creditează cu valoarea titlurilor
anulate. Soldul final debitor semnifică valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, care nu au
fost anulate. Contabilitatea analitică a titlurilor se ţine distinct pe categorii de obligaţiuni emise
ce urmează a fi răscumpărate.
 Evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru obligaţiuni emise şi răscumpărate se ţine cu
ajutorul contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt". Este un
cont de pasiv, în creditul căruia se înregistrează sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt
cumpărate, şi care se debitează cu sumele achitate pentru acestea. Soldul creditor al contului
reprezintă sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate. Contabilitatea analitică
se ţine pe unităţile emitente de obligaţiuni.
B. Contabilitatea încasărilor şi plăţilor efectuate prin conturi la trezoreria statului
şi bănci
Prin intermediul conturilor din grupa 51 „Conturi la trezoreria statului şi bănci” se
evidenţiază valorile de încasat precum cecurile şi efectele comerciale primite de la
clienţi, disponibilităţile în lei şi în valută, a dobânzilor şi a împrumuturilor pe termen scurt
primite.
Contul 511 „Valori de încasat" este utilizat de către instituţiile publice pentru
evidenţierea cecurilor, a efectelor de încasat, respectiv remise spre scontare. Este un cont de
activ, se debitează cu valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale primite de la clienţi şi se
creditează cu valoarea cecurilor şi efectelor comerciale încasate. Soldul debitor al
contului reprezintă valoarea cecurilor şi efectelor comerciale neîncasate.
Contul 512 „Conturi la bănci” este un cont bifuncţional ce se debitează cu sumele
încasate de instituţie şi se creditează cu plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă
disponibilităţile în lei şi în valută, iar soldul creditor, creditele primite. Contabilitatea analitică a
încasărilor şi plăţilor se ţine pe titluri, articole şi aliniate în cadrul fiecărui subcapitol sau
capitol de cheltuieli.
Contul 513 “Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat” tine
evidenta imprumuturilor interne si externe contractate de stat acordate de catre institutiile
finantatoare interne si externe. Evidenta operatiunilor în acest cont se conduce în lei si în valuta,
dupa caz, la cursul de schimb valutar de la data operatiunii, fiind un cont de activ. În debitul
contului se înregistreaza sumele intrate în contul de disponibil în lei si în valuta reprezentând
imprumuturi interne si externe contractate de stat, iar în credit platile efectuate. Soldul debitor al
contului reprezinta disponibililul în lei si valuta din împrumuturi interne si externe contractate de
stat, existent in cont.
Cu ajutorul contului 514 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de
stat" instituţiile publice ţin evidenţa împrumuturilor interne şi externe garantate de stat, acordate
de către instituţiile finanţatoare interne şi externe. Evidenţa operaţiunilor în acest cont se ţine în
lei şi în valută, după caz, la cursul de schimb valutar de la data operaţiunii, este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează sumele intrate în contul de disponibil în lei şi în valută,
reprezentând împrumuturi interne şi externe garantate de stat, iar în credit se înregistrează plăţile
efectuate. Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul în lei şi valută din împrumuturi
interne şi externe garantate de stat, existent în cont.
Fondurile externe nerambursabile sunt alocate de instituţiile finanţatoare externe pentru
finanţarea unor programe stabilite prin acordurile încheiate cu instituţia publică în cauză. Sumele
vor fi acumulate în contul 515 „Disponibil din fonduri externe nerambursabile” şi cheltuite
numai în scopul în care au acordate. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele primite în lei
şi în valută şi se creditează cu plăţile efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în
memorandumurile de finanţare. Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul în lei sau valută
din fonduri externe nerambursabile, existent în cont.
Instituţiile publice de subordonare locală pot beneficia de împrumuturi contractate
de autorităţile administraţiei publice locale pe baza acordurilor încheiate cu instituţiile
finanţatoare
externe. Reflectarea în contabilitate a acestor sume se realizează cu ajutorul contului
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei
locale”, care este un cont de activ. Se debitează cu sumele primite în lei şi în valută,
reprezentând împrumuturile interne sau externe contractate de autorităţile administraţiei publice
locale şi se creditează cu plăţile efectuate. Soldul este debitor şi semnifică disponibilităţile în lei
şi în valută din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice
locale, existente la un moment dat.
Cu ajutorul contului 517 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei publice locale” serviciile publice de subordonare
locală ţin evidenţa împrumuturilor interne şi externe contractate de la instituţiile
finanţatoare interne şi externe şi garantate de autorităţile administraţiei publice locale.
Evidenţa operaţiunilor în acest cont se cond uce în lei şi în valută la cursul de schimb valutar
la data operaţiunii. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele intrate
în contul de disponibil în lei şi în valută reprezentând împrumuturi interne şi externe
contractate de serviciile publice de subordonare locală şi garantate de autorităţile
administraţiei publice locale, iar în credit plăţile efectuate. Soldul debitor al contului
reprezintă disponibilităţile în lei şi valută din împrumuturi interne şi externe contractate de
serviciile publice de subordonare locală de la instituţiile finanţatoare interne şi externe şi
garantate de autorităţile administraţiei publice locale, existente la un moment dat.
Contul 518 „Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate aferente împrumuturilor
contractate pe termen scurt, precum şi a dobânzilor de încasat, aferente sumelor deţinute în
conturi la bănci de către instituţiile publice. Contul 518 „Dobânzi" este un cont bifuncţional, care
se debitează cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente şi se
creditează cu dobânzile datorate împrumuturilor contracte pe termen scurt. Soldul debitor
reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor dobânzilor de plătit.
Instituţiile publice care nu au suficiente mijloace băneşti pentru asigurarea desfăşurării
normale a activităţii pot apela la împrumuturi pe termen scurt. în cazul în care sunt acordate sub
forma unor linii de creditare, acestea apar pe măsura efectuării plăţilor solicitate de entitate.
Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 519 „Împrumuturile pe termen
scurt”. Contul 519 „Împrumuturi pe termen scurt” este un cont de pasiv, care se creditează cu
sumele primite, reprezentând împrumuturile pe termen scurt, şi se debitează cu restituirea
sumelor în cauză. Soldul este creditor şi reprezintă împrumuturile pe termen scurt nerestituite la
momentul respectiv. Contabilitatea analitică se ţine pe obiective. Instituţiile publice finanţate din
bugetele locale pot primi credite pentru înfiinţarea unor noi instituţii şi servicii publice de interes
local sau pentru înfiinţarea unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare.
C. Contabilitatea disponibilităţilor bugetelor
Operaţiunile privind încasarea veniturilor de către ordonatorii de credite se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 52 „Disponibil al bugetelor”.
Contul 520 „Disponibil al bugetului de stat” se utilizează de ordonatorii principali de
credite pentru reflectarea disponibilităţilor bugetului de stat, provenite din venituri încasate.
Este un cont bifuncţional, se debitează cu încasările reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi
alte venituri bugetare şi se creditează cu sumele restituite sau plăţile din bugetul de stat. Soldul
debitor reprezintă disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului la un moment dat. Soldul
creditor reprezintă sume aferente finanţării bugetului de stat din împrumuturi.
Contul 521 „Disponibil al bugetului local” este utilizat de unităţile
administrativ
teritoriale pentru evidenţierea disponibilităţilor bugetului local, provenite din venituri
încasate
pe structura clasificaţiei bugetare, fiind un cont de activ. În debitul contului se înregistrează
încasările reprezentând veniturile bugetului local pe structura clasificaţiei bugetare, iar în
credit, sume restituite sau plăţile din bugetul local. Soldul debitor al contului reprezintă
disponibilităţile bugetului local aflate la trezoreria statului. În cursul exerciţiului, contul 521
„Disponibil al bugetului local" poate reprezenta şi sold-creditor, ca urmare a golurilor temporare
de casă apărute pe parcursul execuţiei bugetare.
Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” este utilizat de
consiliile locale orăşeneşti, municipale, sectoarele municipiului Bucureşti, consiliil e judeţene
şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru reflectarea încasărilor şi plăţilor
efectuate din fondul de rulment al bugetului local. Disponibilităţile fondului de rulment sunt
purtătoare de dobândă, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităţi
administrativ- teritoriale, la unităţile administrativ-teritoriale ale trezoreriei statului şi pot fi
utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar,
rezultat la finele exerciţiului bugetar. Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului
local” este de activ şi se debitează cu sumele repartizate din contul de disponibil al bugetului
local pentru constituirea fondului de rulment, respectiv se creditează cu sumele utilizate
din fondul de rulment. Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile din fondul de
rulment al bugetului local constituit potrivit legii.
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ
- teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat
acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe
teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al
judeţului şi
17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean, pentru echilibrarea bugetelor
locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului. În acest scop, consiliile judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti utilizează contul 523 „Disponibil din cote
defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale" pentru evidenţierea
încasărilor şi plăţilor efectuate. Contul 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale" este un cont de activ. Se debitează cu încasările de cote
defalcate din impozitul pe venit, potrivit prevederilor legale, şi se creditează cu virările
efectuate din contul de disponibil alocate comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului, pentru
echilibrarea bugetelor locale. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile din cote defalcate aflate
în contul deschis la trezoreria statului.
Contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei” este utilizat de
consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, reflectând veniturile bugetului local al
Primăriei municipiului Bucureşti şi a sumelor virate bugetului local al Primăriei municipiului
Bucureşti. Contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei” este de activ.
Se debitează cu sumele încasate de sectoarele municipiului Bucureşti şi se creditează cu sumele
virate de consiliile locale ale sectoarelor, municipiului Bucureşti în contul bugetului local al
Primăriei municipiului Bucureşti. Soldul debitor reprezintă veniturile încasate şi nevirate
bugetului local al Primăriei municipiului Bucureşti. La sfârşitul exerciţiului financiar, contul nu
prezintă sold.
Contul 525 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat” este utilizat de
Casele de pensii judeţene pentru reflectarea disponibilităţilor bugetului asigurărilor sociale de
stat, provenite din venituri încasate aflate în conturile deschise la unităţile trezoreriei statului.
Este un cont bifuncţional. Se debitează cu încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de
stat pe structura clasificaţiei bugetare conform prevederilor legale şi se creditează cu sumele
plătite sau restituite din bugetul asigurărilor sociale. Soldul debitor semnifică disponibilităţile
bugetului asigurărilor sociale de stat aflate la trezoreria statului, din care trebuie să se restituie
subvenţiile primite de la bugetul de stat, să se acopere deficitul bugetului asigurărilor sociale de
stat (din contul general al trezoreriei statului) şi pentru constituirea fondului de rezervă. Soldul
creditor reprezintă sumele aferente finanţării bugetului asigurărilor sociale de stat din contul
general al trezoreriei statului.
D. Contabilitatea disponibilităţilor din casă şi alte valori, acreditive
Grupele de conturi 53 „Casa şi alte valori” şi 54 „Acreditive” evidenţiază
disponibilităţile din casă şi alte valori precum acreditivele şi avansurile de trezorerie.
E. Contabilitatea disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie specială
Fondurile cu destinaţie specială reprezintă o categorie distinctă de disponibilităţi puse la
dispoziţia instituţiilor publice. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 55 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială". Aceste
conturi sunt de activ şi, ca atare, se debitează cu sumele încasate pentru constituirea fondurilor
cu destinaţie specială şi se creditează cu plăţile pentru acţiunile respective, în concordanţă cu
prevederile legale. Soldul este debitor şi reprezintă mijloacele băneşti existente în contul de
disponibil respectiv.
F. Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi din venituri proprii
Instituţiile publice pot desfăşura şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri
proprii Asemenea activităţi se întâlnesc la instituţiile de spectacole, muzee, cantinele de elevi şi
studenţi, instituţiile de cercetări, etc.
Sumele încasate din veniturile proprii se înregistrează în conturile din grupa 56
„Disponibil al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri
proprii" care este un cont de activ. Se debitează cu sumele încasate din venituri proprii şi se
creditează cu plăţile efectuate. Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile existente în
cont. Evidenţa analitică a încasărilor şi plătilor se ţine pe articole şi aliniate în cadrul fiecărui
capitol şi subcapitol.
Pe lângă finanţarea din venituri proprii, instituţiile publice pot beneficia şi de subvenţii
pentru completarea acestora. Astfel, încasările şi plăţile efectuate de aceste entităţi se realizează
cu ajutorul contului 561 „Disponibil al instit publice finanţate din venituri proprii şi
subvenţii". Este un cont de activ care debitează cu încasările provenite din venituri proprii şi
subvenţii, respectiv se creditează cu plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile
bane existente la un moment dat. Evidenţa analitică a încasărilor şi plăţilor este organizată pe
articole şi în cadrul fiecărui capitol şi subcapitol.
Contul 562 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii" ţine evidenţa
sumelor încasate din venituri proprii. Contabilitatea analitică a încasărilor şi plăţilor se ţine pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează
încasările reprezentând venituri proprii, iar în credit plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă
disponibilul existent în cont.
  EXEMPLE PRACTICE

1. Se ridică numerar din finanţarea bugetară în sumă de 2.000 lei pe baza cecului de numerar.
581 = 770 2.000
„Viramente interne” „Finanţare de la buget”
531 = 581 2.000
„Casa” „Viramente interne”
2. Se achiziţionează tichete de masă la valoarea nominală de 5.000 lei. Costul imprimatelor cu
achiziţionarea tichetelor de masă este de 1.750 lei. Decontarea tichetelor de masă către unităţile emitente
are loc din veniturile proprii ale instituţiei publice.
% = 401 6.750
532.06 „Furnizori” 5.000
„Tichete de masă”
628 1.750
„Alte cheltuieli cu serviciile executate
de terţi”
401 = 562 6.750
„Furnizori” „Disponibil al activităţilor finanţate
din venituri proprii”
3. Instituţia publică deschide un acreditiv în lei în sumă de 5.000 lei din disponibilul instituţiei publice
finanţată din venituri proprii.
581 = 560 5.000
„Viramente interne” „Disponibil al instituţiilor publice
finanţate din venituri proprii”
541.01 = 581
„Acreditive în lei” „Viramente interne”
4. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în sumă de 500 lei, sumă necesară pentru transportul
acestuia în altă localitate. La întoarcere suma de 50 de lei rămasă nefolosită se depune în casierie.
a) acordare avans de trezorerie:
542 = 531 500
„Avansuri de trezorerie” „Casa”
b) înregistrare decontare avans de trezorerie şi depunerea în casă a sumei neutilizate din avansul acordat.
% = 542 500
624 „Avansuri de trezorerie” 450
„Cheltuieli cu transportul de bunuri şi
persoane”
531 50
„Casa”

5. La sfârşitul anului, la nivelul bugetului local, se înregistrează închiderea contului de disponibil al

bugetului local în sumă de 200.000 lei.

521.02 = 521.01 200.000

„Rezultatul execuţiei bugetare din „Disponibil al bugetului local”

anul curent”

521.03 = 521.02 200.000

"Rezultatul execuţiei bugetare din anii „Rezultatul execuţiei bugetare din
precedenţi" anul curent”

481.09 = 521.03 200.000

"Alte decontări" "Rezultatul execuţiei bugetare din anii
precedenţi"

8. Se primeşte suma de 1.000 de către unitatea administrativ-teritorială reprezentând impozit pe venit.

521 = 730 1.00
„Disponibil al bugetului local” „Impozit pe venit, profit şi câştig din
capital de la persoane juridice”
9. Se constituie ajustări pentru pierderea de valoare a activelor fixe la sfârşitul exerciţiului financiar pe
baza procesului verbal de inventariere în sumă de 30 lei.
681.03 = 595 30
„Cheltuieli operaţionale privind „Ajustări pentru pierderea de
ajustările pentru deprecierea activelor valoare a obligaţiunilor emise şi
fixe” răscumpărate”
10. În exerciţiul financiar N+1 se anulează valoarea ajustării, deoarece a rămas fără obiect.
595„Ajustări pentru pierderea de = 781.03 30
valoare a obligaţiunilor emise şi „Venituri din ajustări privind
răscumpărate” deprecierea activelor fixe”
ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE:
1. Care sunt particularităţile privind organizarea contabilităţii trezoreriei în instituţiile publice?
2. Ce conturi specifice de disponibil utilizează instituţiile publice? Explicaţi funcţiunea acestora.
3. Să se înregistreze în contabilitatea instituţiilor publice următoarele operaţiuni:
- Se emit 1.000 de obligaţiuni municipale de către o unitate administrativ-teritorială, la valoarea nominală
de 10 lei/obligaţiune. Dobânda anuală este de 10%. După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea
nominală, apoi se anulează.
- O instituţie publică, conform acordului de împrumut contractat de stat, primeşte suma de 2.000 lei
pentru efectuarea unor lucrări edilitare. Factura furnizorului indică suma de 2.500 lei, diferenţa fiind
acoperită din fondurile proprii.

REZUMAT

Tema prezintă operaţiunile de derulare a încasărilor şi plăţilor în cadrul instituţiilor

publice, în care disponibilităţile bugetelor reprezintă un element important datorită derulării
operaţiunilor de finanţare, încasări şi plăţi prin intermediul Trezoreriei statului. De asemenea,
este prezentată contabilitatea activităţii de trezorerie în cadrul instituţiilor publice.

BIBLIOGRAFIE

Blidişel Rodica Gabriela, Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Universităţii de Vest,

Timişoara, 2008.
Cenar Iuliana, Contabilitatea instituţiilor publice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca,
2007.
APLICAȚIE PRACTICĂ

Operaţiunile realizate de entitatea publică în anul 2018

1. Înregistrarea unor achiziții specifice, cum ar fi ștampila, Registrul unic de control, alte registre,
rechizite etc.
2. Se solicită la ordonatorul principal fonduri bănești (cerere de deschidere) 700.000 lei.
3. Entitatea publică primeşte în administrare un teren care aparţine domeniului public al statului în
valoare de 175.000 lei. Pe acest teren entitatea publică urmăreşte să-şi ridice din finanţările primite
o sală de sport ale cărei lucrări se vor finaliza în 4 luni. Construcţia ridicată va aparţine domeniului
privat al statului și va fi realizată de către un constructor, valoarea contractului 100.000 lei (avans
acordat 10%). Dacă societatea nu a constituit garanția de bună execuție, din valoarea fiecărei
facturi se va reține procentual garanție până la concurența sumei stabilite prin contract.
4. Pentru evidenţa salariilor în luna februarie se achiziţionează, în baza facturii fiscale, un program
informatic în valoare de 1.200 lei. Durata de utilizare a programului este de 3 ani. La sfârșitul
anului, datorită uzurii morale avansate, comisia de inventariere propune casarea programului, iar în
baza procesului verbal de scoatere din funcţiune acesta se va casa.
5. Se ridica din trezorerie suma de 500 de lei și se depune la bancă, în vederea realizării unui
schimb valutar. Suma în valută constituită este necesară pentru plata unei cotizații la Federația
Europeană de Resort.
6. Se încasează taxe anuale de membri de la sportivii legitimați în valoare de 15.000 lei.
7. Se încheie contracte de achiziții pentru utilități: lumină, apă, gaze, deșeuri menajere, internet,
telefonie mobilă.
8. Se achiziționează mobilă în valoare de 2.500 lei, la care se adaugă TVA.
9. Se achiziţionează materiale consumabile (pixuri, hârtie, toner, dosare, etc.) conform facturii, în
valoare de 8.000 lei.
10. Se achiziționează de către un angajat un laptop cu valoare de intrare de 2.400 lei, fără TVA. Se
achită pe bază de decont.
11. Se dau în consum materiale consumabile în valoare de 3.000 lei.
12. Se primesc și se achită facturile de lumină, apă, gaze, deșeuri menajere, internet, telefonie
mobilă.
13. Primeşte prin donaţie o reţea de echipamente informatice la valoarea de 36.000 lei, amortizate
în proporţie de 50%. Echipamentele informatice au o durată de utilizare de 2 ani.
14. Se organizează o acţiune cultural-sportivă la nivel internaţional. Cheltuielile privind
organizarea evenimentului cultural-sportiv se ridică la suma de 50.000 lei.
15. Se finalizează sala de sport – furnizorul facturează diferența din valoarea construcţiei (durata de
funcționare 20 de ani).
16. Se face recepția sălii de sport. În baza procesului de recepție finală se deblochează 30% din
valoarea garanției de buna execuție.
17. În luna octombrie se achiziționează un autoturism. Se face recepția autoturismului și se achită
furnizorul (durata de funcționare 5 ani). De asemenea se plătește prin ordin de plată (pentru un an)
CASCO, RCA, rovinieta.
18. În urma unui control inopinat s-a constatat un minus la gestiunea de materiale consumabile în
valoare de 100 de lei.
19. Se returnează ordonatorului de credite sumele neutilizate.
20. Se închid conturile de venituri și cheltuieli.
21. Se vor întocmi: contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie și contul de
execuție bugetară.