4.

7 Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-

financiare a entităţii şi poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea
datoriilor.

Capitalul social

Capitalul propriu (social) reprezintă aporturile proprietarilor entităţii ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L

la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor pentru asigurarea activităţii statutare a
entităţii.

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al entităţii, la crearea acesteia este determinată
de actele de constituire. De exmplu, drept aporturi la capitalul statutar pot servi:

a) Mijloacele băneşti;

b) Patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul civil, inclusiv valorile mobiliare
achitate integral;

c) Drepturile patrimoniale, de exemplu, drepturile de folosinţă a patrimoniului (mijloacelor fixe,

terenurilor, resurselor naturale etc.).

Evidenţa analitică a capitalului social se ţine pe proprietari (acţionari) ai entităţii, fie persoane fizice
sau juridice.

Pentru evidenţa sintetică a capiatalului statutar este destinat contul de pasiv 311 ,,Capital social”, în
credit are loc formarea şi majorarea capitalului socialiar în debit micşorarea acestuia.

La formarea capitalului social în urma depunerii mijloacelor băneşti de către fondatori,

’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L s-a reflectat următoarea formulă contabilă (anexa 6):

Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,,Mijloace băneşti nelegate’’ –
5400 lei

Credit contul 311 ,,Capitalul social’’, subcontul 3112 ,,Acţiuni simple’’ – 5400 lei

Reflectarea valorii nominale a aporturilor la capitalul social neachitate de către fondatori:

Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’

Credit contul 311 ,,Capitalul social’’.

Capitalul suplimentar

Capitalul suplimentar reprezintă diferenţa dintre valoarea nominală a acţiunilor şi preţul de vânzare a
acestora precum şi diferenţele de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii.

Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operaţiuni economice cum sunt:

- achitarea cotelor din capitalul social al entităţii la valoarea ce diferă de cea nominală;

- depunerea aporturilor la capitalul social în valută străină;

- achitarea capitalului nevărsat în valută străină etc.

Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat contul de pasiv 312
,,Capital suplimentar”, în debit se reflectă diferenţa negativă de curs valutar cît şi atunci cînd valoarea
nominală a acţiunilor este mai mare ca preţul de piaţă iar în credit diferenţa pozitivă de curs valutar cît şi
în cazul cînd diferenţa dintre valoarea nominală a acţiunilor şi preţul de piaţă este pozitivă.

Exemple convenţionale:

După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni, la suma cu care valoare acţiunilor proprii vândute
depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’

Debit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină’’

Credit contul 312 ,,Capital suplimentar’’, subcontul 3121 ,,Capital suplimentar vărsat’’.

Dacă la momentul depunerii directe de către fondatorii nerezidenţi a aporturilor la capitalul statutar
în comparaţie cu data încheierii contractului de constituire s-a format o diferenţă de curs valutar,
aceasta se reflectă în contabilitatea în modul următor:

- pentru diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor băneşti depuse:

Debit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină’’

Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’

Credit contul 312 ,,Capital suplimentar’’, subcontul 3122 ,,Diferenţe de curs aferente aporturilor
valutare în capitalul social’’.

- pentru diferenţa de curs nefavorabilă aferentă mijloacelor băneşti depuse:

Debit contul 312 ,,Capital suplimentar’’, subcontul 3122 ,,Diferenţe de curs aferente aporturilor
valutare în capitalul statutar’’

Credit contul 311 ,,Capital social’’ sau

Credit contul 315 ,,Capital nevărsat’’.

Capitalul nevărsat

Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar.

Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fiecare proprietar al entităţii, iar în cadrul acestora
pe fiecare tip de aport nevărsat.

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este
destinat contul de activ 313 ,,Capital nevărsat”. În debitul acestiu cont se reflectă datoriile proprietarilor
entităţii aferente aporturilor la capitalul social, iar în credit achitarea acestor datorii. Soldul contului este
debitor şi se reflectă în rapoartele financiare cu cifre negative.

Capitalul nevărsat se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile:

- după înregistrarea de stat a entităţii în mărimea cotei neachitate de fondatori aferentă aporturilor la
capitalul statutar:

Debit contul 313 ,,Capital nevărsat

Credit contul 311 ,,Capital social’’

- la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor la capitalul

statutar:

1. Debit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională’’

 Debit contul 123 ,,Mijloace fixe’’

Debit contul 211 ,,Materiale’’, şi alte conturi de evidenţă a activelor

Credit contul 313 ,,Capital nevărsat’’

2. Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’

Credit contul 313 ,,Capital nevărsat’’ – la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti primite de la
fondatori.

Capitalul retras

Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionarii săi.

Pentru generalizarea informaţiilor privind capitalul retras este destinat contul de activ 315 ,,Capital
retras”, în debit se reflectă valoarea acţiunilor răscumpărate, iar în credit anularea sau revînzarea lor.

Operaţiunile economice drept scop a căror este formarea capitalului retras sunt:

- micşorarea capitalului statutar;

- revânzarea ulterioară a acţiunilor răscumpărate;

- majorarea dividendelor pe o acţiune;

- achitarea dividendelor cu noi acţiuni;

- prevenirea tentativelor concurenţei de a obţine pachetul de control.

Contabilitatea rezervelor

Rezervele se tratează ca o măsură de precauţie rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor în

desfăşurarea normală a activităţii financiare şi de producţie.

În ansamblu rezervele entităţii din componenţa capitalului propriu se divizează în 3 categorii:

1. rezerve stabilite de legislaţie;

2. rezerve prevăzute de statut;

3. alte rezerve.

Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea informaţiei privind
sursele de formare şi direcţiile de utilizare a acestora.

Pentru evidenţa sintetică a fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile distincte din grupa 32
,,Rezerve”.

321 ,,Rezerve stabilite de legislaţie”;

322 ,,Rezerve stabilite de statut”;

323 ,,Alte rezerve”.

 Conturile nominalizate mai sus sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se înregistrează
constituirea rezervelor, iar în debit utilizarea lor.

La entitatea dată se duce evidența a altor rezerve. Evidența contului 323 ”Alte rezerve” se reflectă în J.O.
la contul dat (anexa 6).

Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderea neacoperită)

Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare.
Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351 ,,Rezultat financiar total”.

În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:

- la suma pierderiii nete la ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L în anul 2015 (anexa 6):

Debitit contul 333 ,,Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’ - 80153,00 lei

Credit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’- la suma rezultatului financiar obţinut- 80153 lei

Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi şi a profitului net

(pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în baza deciziei
proprietarilor entităţii. În calitate de document justificativ serveşte extrasul din procesul-verbal al
adunării organului autorizat.

4.8 Contabilitatea datoriilor

Datoriile reprezintă angajamente de plată ale entităţii faţă de furnizori pentru bunurile procurate şi
serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat privind plata
impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.

Contabilitatea datoriilor financiare

Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capitalul atras îl constituie
creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primite de către entitate de la alte
persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată.

Pentru evidenţa creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate conturile:

511 ,,Credite bancare curente”,

512 ,,Împrumuturi curente”

Achitarea împrumutului (anexa 26):

Debit contul 512” Împrumut pe termen scurt” – 18000 lei

Credit contul 241”Casa” – 18000lei.

Evidenţa datoriilor comerciale

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale entităţii faţă de furnizori, antreprenori şi alţi
creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care entitatea a beneficiat.

Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe

termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.
 Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen scurt sunt
destinate conturile de pasiv 521 ,,Datorii comerciale”, 522 ,,Datorii pe termen scurt faţă de părţile
legate”, 523 ,,Avansuri curente primite”. În creditul acestor conturi se înregistrează creşterea datoriilor
comerciale şi încasarea avansurilor de la cumpărători, iar în debit achitarea datoriilor şi utilizarea
avansurilor. Soldul conturilor nominalizate este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale entităţii la
o anumită dată, fiind reflectate în capitolul V din Bilanţul contabil. Astfel, la contul 521 pe perioada lunii
octombrie 2015 mișcarea contului se reflectă în (anexa 12).

Se prestează servicii pe baza contractului (anexa 29):

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale și administrative’’ – 41593,19 lei

Credit contul 521 ,,Datorii comerciale’’, subcontul 5211 ,,Facturi de achitat în ţară’’ – la suma mijloacelor
băneşti datorate –41593,19 lei.

La suma TVA aferentă procurărilor efectuate se întocmeşte formula contabilă:

Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe
valoare adăugată” – la suma TVA aferentă mărfurilor procurate –416215,22 lei

Credit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,,Facturi de
achitat în ţară’’ – la suma mijloacelor băneşti datorate – 416215,22 lei.

Achitarea datoriei:

Debit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211 ,,Facturi de
achitat în ţară’’ – la suma mijloacelor băneşti datorate – 416215,22 lei

Credit contul 242”Cont curent în monedă națională” - 416215,22 lei

Contabilitatea datoriilor calculate

Contabilitatea datoriilor faţă de personal, privind asigurările şi decontările cu bugetul

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor

aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi
entitate şi sunt în raport direct cu cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cantitatea şi
calitatea muncii, rezultatele şi condiţiile funcţionării entităţii.

În cazul angajării personalului la lucru, se depune o cerere de angajare în baza căreia se emite un
ordin de angajare la serviciu. Cu angajatul se încheie un contract de muncă individual, după care acesta
completează într-un singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de muncă se
fac înscrieri privind angajarea în câmpul muncii.

Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei categorii sau calificări se face
printr-un ordin de transfer) în baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraţiei.

Acordarea concediilor de odihnă se efectuează de asemenea în baza ordinului emis de conducătorul

entităţii.

Pentru evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat este destinat Tabelul de evidenţă a
timpului de lucru. Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:

1. impozitul pe veniturile persoanelor fizice

2. contribuţiile de asigurări sociale (23%) şi asigurări medicale obligatorii (4,5%) ce se permit a fi
deduse din venitul impozabil al contribuabilului.

Conform art. 15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt:

 - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640 lei;

 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 lei.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată şi în momentul

plăţii la suma impozabilă, cu scăderea sumei scutirilor acordate salariatului.

Persoanelor fizice, în conformitate cu articolele 33, 34, 35 ai Codului fiscal, li se acordă următoarele
tipuri de scutiri:

 Scutirea personală la care are dreptul fiecare contribuabil în sumă de 844 lei lunar (conform
modificărilor de la 01.01.2015) (anexa 30).

 Scutirea pentru soţ (soţie) în sumă de 844 lei lunar, dacă contribuabilul se află în relaţii de
căsătorie şi soţul sau soţia nu beneficiază de scutire personală (scutire matrimonială).

 În afară de aceste scutiri, legislaţia prevede scutiri personale majore pentru următoarele
categorii de contribuabili:

- persoana care s-a îmbolnăvit de o boală provocată de avaria de la Cernobîl;

- persoana invalidă în urma avariei de la Cernobîl;

- părintele sau soţia unui participant decedat în luptele din Transnistria şi Afganistan;

- invalizilor participanţi în luptele din Transnistria şi Afganistan;

- invalizilor de război şi din copilărie, invalizilor de gr. I şi II;

- pensionarilor, victime ale represiunilor politice.

Pentru a beneficia de scutiri se prezintă copiile documentelor sau extrasele din documentele
originale, anexate la cerere, care confirmă dreptul contribuabilului de a beneficia de scutirile solicitate.

Pentru generalizarea informaţiilor privind decontările cu personalul aferente retribuţiilor şi sumelor

depuse este destinat contul de pasiv 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În
creditul acestui cont se reflectă retribuţiile calculate, iar în debit – sumele achitate şi reţinute.

La ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L se foloseşte contul – 531.1, utilizat pentru achitarea salariului.

Conform contului personal al angajatului se întocmesc următoarele formule contabile privind

salarizarea:

1. Calculul salariului muncitorului ocupat în secţia de producţie (anexa 31,32):

Debit contul 811 ”Activitatea de bază” – 2040,00 lei

Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,,Datorii privind
retribuirea muncii’’ – 2040,00 lei

Calculul salariului se face în baza tabelului de pontaj.

2. Reţinerile din salariu se reflectă în baza cererii lucrătorului privind acordarea scutirii la impozitul pe
venit (anexa 31) în modul următor:
Debit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,,Datorii privind
retribuirea muncii’’

Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,,Datorii privind impozitul pe
venit al persoanelor fizice’’

Credit contul 535 ,,Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,,Datorii preliminare privind primele de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală’’

Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările’’, subcontul 5332 ,,Datorii faţă de organele sindicale privind
contribuţiile la asigurările sociale’’

5. Calculul salariilor pe perioada concediului de odihnă pe seama rezervelor create:

Debit contul 538 ,,Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare’’, subcontul 5384
,,Provizioane pentru plata concediilor angajaţilor’’

Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5313 ,,Achitarea
salariului’’

4. Reţinerea impozitului pe venit la buget, reţinut din salariu (anexa 31).

5. Transferarea în buget se reflectă:

Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,,Datorii privind impozitul pe
venit al persoanelor fizice’’ - 622,62 lei

Credit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,,Mijloace băneşti nelegate’’ –
622,62 lei

7. Plata datoriilor faţă de Fondul Social, organele de asigurare medicală, şi primele de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală, reţinut de la entitate:

Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările’’–112271,20 lei

Credit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,,Mijloace băneşti nelegate’’ –
112271,20 lei

Achitarea salariului este efectuată în baza listelor de plată (anexa 33):

Debit contul contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5313 ,,Achitarea
salariului’’ - 3013,38 lei

Credit contul 241”Casa” - 3013,38 lei

La entitatea analizată pe perioada lunii ianuarie 2015 sau acordat și unele îănlesniri pentru salariați
(anexa 34).

Dările de seamă se transmit lunar și trimestrial la Fondul Social și Inspectoratul Fiscal (anexa 41-46).

Suma TVA de plătit la buget se calculează lunar ca diferenţa dintre TVA aferentă vânzărilor din
creditul contului 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul” şi TVA aferentă cumpărărilor reflectate în
debitul acestui cont (anexa 35, 42).

Evidența datoriilor față de personal privind alte operații se va reflecta prin formula (anexa 25):

Debit contul 521 ,,Datorii comerciale’’, subcontul 5211 ,,Facturi de achitat în ţară’’ – la suma mijloacelor
băneşti datorate – 100 lei

Credit contul 532 ”Datorii față de personal privind alte operații” – 100 lei
Lunar se perfectează la contul 534”Datorii față de buget” Cartea Mare (anexa 12).

Gestionarul plecat în deplasare se emite de către conducător în baza ordinului (anexa 43), cheltuielile de
deplasare se perfectează în (anexa 44).

Contabilitatea altor datorii curente

Evidenţa sintetică şi analitică a altor datorii pe termen scurt se reflectă în registrul pentru contul
544 ,,Alte datorii curente”, care se elaborează de fiecare entitate de sine stătător şi se ţine pe feluri de
datorii şi pe creditori. Prestarea serviciilor se efectuiază în baza Facturii –Cont (anexa 45).

Formule contabile:

Calculul arendei lunar:

Debit contul 711 ,,Costul vânzărilor”, subcontul 7116 ,,Cheltuieli priivnd arenda curentă” – la suma
cheltuielilor aferente arendei – 176,81 lei

Credit contul 544 ,,Alte datorii curente”, subcontul 544 ,,Datorii de arenda curentă” –176,81 lei.

Cheltuieli privind serviciile de energie :

Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative” – 5224,59 lei

Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5344 ,,Datorii privind TVA” –
1044,91 lei

Credit contul 544 ,,Alte datorii curente” –6269,47 lei.

4.9. Contabilitatea veniturilor

Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de entitate în cursul perioadei
de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea
capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor entităţii.

Veniturile entităţii se clasifică în:

Venituri din activitatea operaţională, care se clasifică în:

• Venituri din vînzări;

• Alte venituri operaţionale.

Venituri din alte activități, care se clasifică în:

• Venituri cu active imobilizate;

• Venituri financiare;

• Venituri excepţionale.

La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:

evaluarea veniturilor, adică determinarea mărimii acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate
şi rapoartele financiare;

constatarea veniturilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în
contabilitate şi rapoartele financiare.
 Conform S.N.C. ”Venituri”, veniturile se constată pe fiecare tranzacţie sau pot fi constatate pe
componente distincte ale unei tranzacţii.

Documentele primare şi registrele contabile utilizate la contabilizarea veniturilor sunt:

- contractul de livrare

- registrul livrărilor

- factura fiscală sau cea de expediţie

- registrul soldurilor şi rotaţiilor.

La entitate se încheie între cumpărător ți furnizor Contracte de vînzare – cumpărare (anexa 46, 47).

Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri, surse,
perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a entităţii.

Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 ,,Venituri din
vânzări” şi 612 ,,Alte venituri operaţionale”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul
perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în
conformitate cu prevederile S.N.C., iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor financiare.

La ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L s-au înregistrat venituri din vânzarea produselor (anexa 6, 12).
Facturile de vînzare (anexa 48).

La finele anului de gestiune contul 611 ,,Venituri din vînzări’’se închide prin formula contabilă:

Debit contul 611 ,,Venituri din vînzări’’

Credit contul 351 ,,Rezultatul financiar total’’.

La finele anului de gestiune contul 612 ,,Alte venituri operaţionale’’se închide prin formula contabilă:

Debit contul 612 ,,Alte venituri operaţionale’’

Credit contul 351 ,,Rezultatul financiar total’’.

Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţională

Evidenţa veniturilor cu active imobilizate

Evidenţa analitică a acestor tipuri de venituri se ţine pe tipuri de venituri pe surse şi pe perioade de
obţinere a acestora.

Pentru evidenţa sintetică a veniturilor cu active imobilizate este destinat contul de pasiv 621
,,Venituri din operațiuni cu avtive imobilizate” cu aceeaşi denumire. În creditul acestui cont se reflectă
sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului,
iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a
rezultatelor financiare.
Evidenţa veniturilor financiare

Evidenţa analitică a acestor tipuri de venituri se ţine pe tipuri de venituri pe surse şi pe perioade de
obţinere a acestora.

Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv 622
,,Venituri financiare’’ cu aceeaşi denumire. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor
constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit –
trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor
financiare.

Pe perioada analizată au avut loc tranzacții cu acest cont (anexa 6).

La finele anului de gestiune contul 622 se închide prin formula contabilă:

Debit contul 622 ,,Venituri din activitatea financiară’’

Credit contul 351 ,,Rezultatul financiar total’’.

Evidenţa veniturilor excepţionale

Veniturile excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări,

entităţile şi persoanele fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice,
accidente şi alte evenimente excepţionale.

Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv
623 ,,Venituri excepţionale’’cu aceeaşi denumire. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor
constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit –
trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor
financiare.

La finele anului de gestiune contul 623 ,,Venituri excepţionale’’se închide prin formula contabilă:

Debit contul 623 ,,Venituri excepţionale’’

Credit contul 351 ,,Rezultatul financiar total’’.

4.10. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă diminările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii
economico-financiare a entităţii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul
produselor fabricate, serviciilor prestate, ci se reflectă în Situația de profit și pierderi şi se scad din
venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

Cheltuielile se efectuează la entităţile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. În funcţie de

direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în 3 grupe:

Cheltuieli ale activităţii operaţionale.

Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.

Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Contabilitatea cheltuielilor activităţii operaţionale

Costul vînzărilor cuprinde valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute, costul efectiv al produselor finite
vîndute şi serviciilor prestate. Pentru evidenţa costului vînzărilor este destinat contul 711 ,,Costul
vînzărilor”.

Reflectarea costului efectiv al produsului pe luna noiembrie (anexa 12):

Debit contul 711 ,,Costul vînzărilor ’’, subcontul 7111 ,,Costul produselor finite vîndute’’ – la suma
costului vînzărilor – 2064648,87 lei

Credit contul 216 ,,Produse finite’’, subcontul 2161 ,,Produse finite’’ - la valoarea de bilanţ a produselor
–2064648,87 lei.

Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate:

Debit contul 711 ,,Costul vînzărilor’’

Credit contul 811 ,,Activitatea de bază”.

Cheltuielile comerciale apar în procesul de vînzare a produselor, mărfurilor şi de prestare a serviciilor.

Evidenţa acestor cheltuieli se ţine la contul 712 ,,Cheltuieli de distribuire” (anexa 12).

Calculul salariului muncitorilor de la depozite

Debit contul 712 ,,Cheltuieli comerciale’’, subcontul 7121 ,,Cheltuieli privind operaţiile de marketing’’ –
la suma cheltuielilor comerciale

Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,,Datorii privind
retribuirea muncii’’ – la suma mijloacelor băneşti datorate angajaţilor

Formarea provizioanelor pentru plata concediilor muncitorilor ocupaţi în lucrările efectuate la

deposit:

Debit contul 712 ,,Cheltuieli comerciale’’, subcontul 7121 ,,Cheltuieli privind operaţiile de marketing’’ –
la suma cheltuielilor comerciale

Credit contul 538 ,,Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare’’, subcontul 5384
,,Provizioane pentru plata concediilor angajaţilor’’ – la suma provizioanelor formate..

Reflectarea arendei depozitelor:

Debit contul 712 ,,Cheltuieli comerciale’’, subcontul 7128 ,,Alte cheltuieli comerciale’’ – la suma
cheltuielilor comerciale 5567 lei

Credit contul 544 ,,Alte datorii curente”

Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii entităţii în

ansamblu. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 ,,Cheltuieli generale şi
administrative”.

Operațiile de pe perioada anului 2015 (anexa 12).

Calculul amortizării mijloacelor fixe cu destinaţie productivă:

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative ’’, subcontul 7131 ,,Cheltuieli privind uzura,
repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie productivă’’ – 85,93 lei
Credit contul 124 ,,Amortizarea mijloacelor fixe’’, subcontul 1243 ,,Amortizarea maşinilor, utilahelor şi
instalaţiilor de transmisie’’ – 85,93 lei.

Calculul salariului muncitorilor aparatului administrativ

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7133 ,,Cheltuieli de întreţinere a
personalului’’ – la suma cheltuielilor generale – 202 725,49 lei

Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311 ,,Datorii privind
retribuirea muncii’’– 202 725,49 lei.

Înregistrarea cheltuielilor de reprezentare

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7137 ,,Cheltuieli de reprezentare’’ –
la suma cheltuielilor de reprezentare – 1 632,30 lei

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale’’, subcontul 2213 ,,Cambii primite’’ – la suma cambiei trecute la
cheltuieli– 1 632,30 lei.

Înregistrarea cheltuielilor de deservire a mijloacelor fixe

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7139 ,,Alte cheltuieli generale şi
administrative’’ – la suma cheltuielilor de deservire a mijloacelor fixe – 5,18 lei;

Credit contul 211 ,,Materiale’’, subcontul 2113 ,, Combustibil’’ – la suma materialelor trecute la
cheltuieli – 5,18 lei.

Alte cheltuieli operaţionale include cheltuielile aferente activităţii de bază a entităţii care nu se referă
la cheltuielile comerciale, generale şi administrative. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine la contul 714
,,Alte cheltuieli operaţionale” (anexa 12).

Reflectarea cheltuielilor:

Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli operaţionale’’ – 43469,00 lei

Credit contul 224 ,,Avansuri acordate curente” – 43469,00 lei.

La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale se închid

prin formula contabilă:

Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’

Credit contul 711 ,,Costul vînzărilor’’

Credit contul 712 ,,Alte cheltuieli operaţionale’’.

Contabilitatea cheltuielilor activităţii neoperaţionale

Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung,
reevaluării acestora, participaţiilor în alte entităţi, părţilor legate, precum şi cheltuielile privind
opraţiunile cu titlurile de valoare pe termen lung etc. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat
contul 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizae”.

Reflectarea valorii contabile a mijlocului ieşit (anexa 12):

Debit contul 721 ,,Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’ – 26354,16 lei

 Credit contul 123 ,,Mijloace fixe’’ - 26354,16 lei

Cheltuielile activităţii financiare reprezintă cheltuielile aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate,
diferenţelor nefavorabile de curs valutar etc. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul
722 ,,Cheltuieli financiare”.

Reflectarea pierderilor aferente diferenţelor nefavorabile de curs (EURO), privind creanţele de primit
din străinătate (anexa 12):

Debit contul 722 ,,Cheltuieli ale activităţii financiare’’ – 970,69 lei

Credit contul 221 ,,Creanţe comerciale’’, subcontul 2212 ,,Facturi de primit din străinătate’’ – la suma
creanţei trecute la cheltuieli – 970,69 lei.

Reflectarea pierderilor aferente diferenţelor nefavorabile de curs (EURO), aferente contului curent
în valută străină

Debit contul 722 ,,Cheltuieli ale activităţii financiare’’, subcontul 7223 ,,Cheltuieli privind diferenţele de
curs valutar’’ – 741,02 lei

Credit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’ –
741,02 lei

Pierderile excepţionale cuprind pierderile din calamităţile naturale, perturbările politice, modificarea
legislaţiei ţării şi alte evenimente excepţionale. Evidenţa acestor pierderi se ţine la contul 723 ,,Pierderile
excepţionale”.

La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii neoperaţionale se închid

prin formula contabilă:

Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’

Credit contul 721 ,,Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’

Credit contul 722 ,,Cheltuieli ale ctivităţii financiare’’

Credit contul 723 ,,Pierderi excepţionale’’.

Evidența cheltuielilor privind impozitul pe venit se ține în J.O. la contul 731 ”Cheltuieli privind impozitul
pe venit” (anexa 12).

4.11. Contabilitatea managerială

Contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în cadrul contabilităţii care oferă

informaţii privind gestiunea internă a entităţii. Acest proces include măsurarea, colectarea, prelucrarea
şi transmiterea informaţiei pentru planificare, calculaţie, control şi analiza executării bugetelor în scopul
pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Examinarea particularităţilor contabilităţii manageriale ne permite să formulăm scopurile de bază ale

ei:

-acordarea asistenţei informaţionale managerilor din entităţi la luarea deciziilor operative;

-controlul, planificarea şi pronosticarea eficienţei economice a activităţii entităţii şi a centrelor de

responsabilitate ale acesteia;

-asigurarea bazei informaţionale pentru formarea preţurilor;

-alegerea celor mai eficiente direcţii de dezvoltare a entităţii.

 Cît priveşte obiectele contabilităţii manageriale, ele cuprind resursele economice de care dispune
entitatea, procesele economice, precum şi rezultatele activităţii atît a entităţii cît şi a subdiviziunilor
structurale separate. Obiectele contabilităţii manageriale cuprind astfel de activităţi, cum sunt:
activitatea de aprovizionare, de producţie, financiară şi de desfacere, de organizare, o parte din
activitatea de investiţii.

Metoda contabilităţii manageriale cuprinde totalitatea diferitor procedee şi mijloace prin intermediul
cărora obiectele contabilităţii manageriale sunt reflectate în sistemul informaţional al entităţii.

În contabilitatea managerială sunt incluse realizările unor astfel de domenii ale ştiinţei şi practicii cum
sunt: analiza economică, controlul, planificarea, pronosticarea, metodele economico-matematice,
statistica.

Costurilor reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul
obţinerii unui venit.

Costul de producţie reprezintă expresia bănească a tuturor resurselor utilizate pentru fabricarea
produselor sau prestarea serviciilor.

Componenţa costurilor incluse în costul de producţie este reglementată de indicațiile metodice.

Conform acestui act normativ, în costul de producţie se includ trei articole de costuri:

1) costuri directe de materiale;

2) costuri directe privind retribuirea muncii;

3) costurile indirecte de producţie.

Pentru a putea urmări consumul factorilor de producţie de către entitate şi pentru a calcula corect
costul producţiei şi, implicit, rezultatele financiare, contabilitatea trebuie să înregistreze la timp şi exact
consumurile de producţie.

Clasificarea costurilor se face pentru a atinge trei scopuri mari, şi anume:

1. calcularea costului, evaluarea stocurilor şi determinarea rezultatului financiar;

2. planificarea şi controlul costurilor;

3. analiza consumurilor şi luarea deciziilor manageriale.

După modul de includere în costul producţiei, consumurile se clasifică în directe şi indirecte:

Costurile directe reprezintă costurile legate nemijlocit de procesul de producţie care pot fi identificate
şi atribuite unui anumit tip de produs în momentul efectuării lor, fără a fi necesare unele calcule
suplimentare (adică, nemijlocit pe baza datelor din documentele primare).

La ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L , se pot înregistra următoarele consumuri directe:

- costumuri de materii prime şi materiale de bază: (anexa 12);

- salariile muncitorilor care fabrică produse, contribuţiile.

Consumurile indirecte reprezintă consumurile care nu se identifică din momentul efectuării lor pe
produse, ci numai la nivelul unui centru de colectare, iar pentru a fi atribuite unui tip de produs sunt
necesare efectuarea unor calcule suplimentare.

La ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L. se pot înregistra următoarele costuri directe: consum de apă rece,
energie electrică, termică etc. (anexa 12).
După comportamentul faţă de evoluţia volumului fizic al producţiei, consumurile se clasifică în variabile
şi constante.

Costurile variabile sunt acelea care îşi modifică mărimea în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic
al producţiei, darn u întotdeauna direct proporţional. La ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L aici pot fi incluse
toate consumurile directe enumerate anterior.

Consumurile constante sunt acele consumuri a căror mărime rămîne relative neschimbată sau se
modifică în mărimi nesemnificative faţă de evoluţia volumului fizic al producţiei. La
’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L aici pot fi incluse toate consumurile generalre ale secţiei (anexa 12).

Metoda de evaluare şi de evidenţă a stocurilor la ’TERMOCONDUCTPLAST’’ S.R.L este metoda costului

mediu ponderat, care se determină ca raportul dintre valoarea stocului şi cantitate după fiecare intrare.

Contabilizarea consumurilor de producţie

În baza documentelor respective, autorul va efectua contabilitatea consumurilor de producţie în

vederea determinării costului efectiv.

1. Acumularea coosturilor de producţie în vederea fabricării produsul:

Debit contul 811 ,,Activităţi de bază’’, subcontul 8111 ,,Consumuri directe materiale’’

–2 073,91 le

Credit contul 211 ,,Materiale’’, subcontul 2112 ,,Semifabricate cumpărate şi articole de completare’’–
652,44 lei

Credit contul 215 ,,Producţia în curs de execuţie’’, subcontul 2151 ,,Produse în curs de execuţie’’ – la
valoarea producţiei în curs de execuţie utilizate’’ – 1,57 lei

Credit contul 215 ,,Producţia în curs de execuţie’’, subcontul 2152 ,,Servicii în curs de execuţie’’ – la
valoarea serviciilor în curs de execuţie prestate’’ – 984,60 lei

Credit contul 821 ,,Costuri indirecte de producţie’’ – 326,90 lei

2. Înregistrarea produselor finite:

Debit contul 216 ,,Produse’’, subcontul 2161 ,,Produse finite’’ – la valoarea produselor finite obţinute – 2
073,91 lei

Credit contul 811 ,,Activităţi de bază’’, subcontul 8111 ,,Consumuri directe materiale’’ – la valoarea
costului efectiv înregistrat – 2 073,91 lei.

2. Înregistrarea costului efectic pe o unitate de produs:

Debit contul 216 ,,Produse’’, subcontul 2161 ,,Produse finite’’ – 41,48 lei

Credit contul 811 ,,Activităţi de bază’’, subcontul 8111 ,,Consumuri directe materiale’’ – la valoarea
costului efectiv înregistrat – 41,48 lei.

2. Înregistrarea costului produselor fnite vîndute

Debit contul 711 ,,Costul vînzărilor’’, subcontul 7111 ,,Costul mărfurilor – 35 977,90 lei;

Credit contul 216 ,,Produse’’, subcontul 2161 ,,Produse” – 35 977,90 lei.

Evidența costurilor indirecte de producție se ține la contul 821 ”Costuri indirecte de producție” (anexa
12).

4.12. Întocmirea situațiilor financiare

Situațiile financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care

caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a entităţii şi rezultatele activităţii economice a acesteia
obţinute în cursul perioadei de gestiune respective. Ele se întocmesc prin calcularea, gruparea şi
prelucrarea specială a datelor contabilităţii curente şi constituie stadiul final al acesteia. O atare
informaţie este necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adică tuturor persoanelor juridice
şi fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice privind entitatea în vederea luării unor decizii
economice referitoare la această entitate.

În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar, utilizatorii rapoartelor financiare se divizează în

2 grupe:

Externi (investitori, creditori, furnizori, cumpărători, organe fiscale etc.) care se află în afara entităţii şi
au nevoie de informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii economice;

Interni (fondatori, proprietari, personal, administraţia) care gestionează entitatea la toate nivelurile şi
utilizează informaţia contabilă la planificarea, controlul, evaluarea unor operaţiuni economice distincte
şi a activităţii entităţii în ansamblu.

Componenţa conţinutul, modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare de către agenţii

economici din Republica Moldova sunt determinate de Legea Contabilităţii, Bazele conceptuale ale
pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, S.N.C. şi alte acte şi comentarii privind aplicarea acestora.

Situațiile financiare ale agenţilor economici trebuie să conţină următoarele formulare:

- Bilanţul contabil;

- Situația de profit și pierderi;

- Situația fluxului de capital propriu;

- Situația fluxului de numerar;

- Anexa la Bilanţul contabil;

- Anexa la Situația de profit și pierderi;

- Nota explicativă.

Situațiile financiare ale tuturor agenţilor economici trebuie să conţină indicatorii corespunzători pe
perioadele de gestiune curentă şi precedentă calculaţi după o metodică unică, cu excepţia cazurilor de
introducere a modificărilor în politica de contabilitate.

Nu se admite în acestea compensarea reciprocă a activelor şi pasivelor, veniturilor şi cheltuielilor, cu

excepţia cazurilor prevăzute de S.N.C.

În afară de aceasta, entităţile completează şi prezintă trimestrial raportul statistic nr.5-C

,,Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”.

Unii utilizatori ai entităţii sunt obligaţi să prezinte şi alte informaţii financiare în cazul cînd aceasta
este prevăzut de legislaţia Republicii Moldova sau actele de constituire.

Rapoartele financiare se prezintă:

- organelor teritoriale pentru statistică conform locului de înregistrare a entităţii;

 - proprietarilor, în conformitate cu actele de constituire.

Agenţii economici prezintă de asemenea rapoartele financiare altor organe ale puterii publice,
băncilor creditoare, altor utilizatori cointeresaţi potrivit legislaţiei, actelor de constituire sau în baza
acordului încheiat cu agentul economic.

Termenele prezentării rapoartelor financiare sunt stabilite în art.49 din Legea contabilităţii, conform
căruia agenţii economici sunt obligaţi să prezinte:

situațiile financiare anuale – de la 25 ianuarie până la 31 martie ale anului următor după anul gestionar.

Capitolul IV. Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe şi resurse

umane, eficienţa utilizării acestora
Analiza dinamicii, structurii şi stării funcţionale a mijloacelor fixe

Mijloacele fixe ocupă un rol predominant între factorii de producţie, deoarece este unul
din cel
mai mobil element al lor. E ştiut faptul că, asigurarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor fixe atât
existente, cât şi celor noi procurate, conform SNC “Imobilizări necorporale si corporale”,
influenţează direct asupra indicatorilor economico-financiari, cum ar fi:
1. Volumului activităţii operaţionale (VPF; VV; VVP; VVM;VPS).
2. Costurilor şi cheltuielilor.
3. Rezultatelor financiare şi indicatorilor de rentabilitate (activelor; activelor cu destinaţie de
producţie; veniturilor din vânzări; capitalului propriu, capitalului permanent; etc.)

Concomitent, în legătură cu aceasta esenţial s-a redus randamentul mijloacelor fixe, care
după conţinutul său valoric atinge nivelul subunitar. Ca rezultat, este necesar de efectuat un
studiu mai detaliat al acestui compartiment, prin intermediul sarcinilor care stau la bază:
 Studierea dinamicii, structurii mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe.
 Aprecierea eficienţei utilizării mijloacelor fixe pe baza indicatorilor generalizatori
sintetici.
 Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe la
devierea volumului activităţii operaţionale (VPF; VV; VVP; VVM; VPS, etc).
  Evidenţierea rezervelor interne şi elaborarea măsurilor concrete privind mobilizarea lor
pe viitor.

Astfel, la prima etapă de analiză se va precauta modificarea mijloacelor fixe după structură în
total pe entitate şi schimbările parvenite pe parcursul unei perioade de activitate, de regulă un an.
Ca sursă informaţională privind calculul şi aprecierea modificării mijloacelor fixe după structură
ne serveşte Anexa 7 a Situaţiilor financiare “Informaţiile privind activele imobilizate” (Anexa
30). În baza datelor să se analizeze structura mijloacelor fixe şi evoluţia lor în dinamică.

Tabelul 1. Analiza structurii mijloacelor fixe

Tipuri de mijloace La începutul anului La sfârşitul anului Abaterea, (+/-)
fixe
Suma, lei % Suma, lei % lei p.p
pe categorii

A 1 2 3 4 5 6
1. Mijloace fixe - 3480061 100 2325137 100 -1154824 0
total, inclusiv:
1.1 Clădiri 168878 4,85 0 0 -168878 -4,85
1.2 Construcţii 44167 1,27 213045 9,16 +168878 +7,89
speciale
1.3 Maşini, utilaje, 143040 4,11 143040 6,15 0 +2,04
instalaţii de
transmisie
1.4 Mijloace de 2730018 78,45 1641085 70,58 -1088933 -7,87
transport
1.5 Alte mijloace 393958 11,32 327967 14,11 -65991 +2,79
fixe

Concluzie: Se observă o micşorare a mijloacelor fixe la sfârşitul anului comparativ cu

începutul anului de la 3480061 lei la 2325137 sau cu 1154824 lei. Acest rezultat se datorează
influenţei negative a micşorării valorii clădirilor, mijloacelor de transport şi alte mijloace fixe,
micşorarea cărora au contribuit la diminuarea valorii mijloacelor fixe respective cu 168878,
1088933 şi 65991 lei.
Pozitiv la majorarea valorii mijloacelor fixe au influenţat construcţiile speciale cu 168878 lei, iar
categoria de maşini, utilaje, instalaţii de transmisie nu s-au modificat.
De asemenea, trebuie de menţionat că ponderea cea mai mare în mijloace fixe le revin
mijloacelor de transport, însă ponderea cărora pe parcursul anului a scăzut de la 78,45% la
70,58% sau cu 7,87 puncte procentuale.

Pe parcursul unei perioade activitate, de regulă un an, mijloacele fixe la entitate sunt în mişcare,
se uzează, ceea ce ne determină să calculăm anumiţi indicatori relativi, cum ar fi:
I. Indicatori privind mişcarea mijloacelor fixe:
1. Coeficientul de reînnoire (KR ), calculat din următoarea relaţie:
KR=MFINTRATE/MF SF PERIOADEI. (4.1)
2. Coeficientul de ieşire (KE ), rezultă din următoarea relaţie:
KE=(MF IEŞITE +MFTRANSFERATE)/MF ÎNC PERIOADEI. (4.2)

II. Indicatori privind starea funcţională a mijloacelor fixe:

3. Coeficientul uzurii acumulate (KUZ ) se calculează astfel:
KUZ=Uzura acumulată/MF SF PERIOADEI. (4.3)
4.Coeficientul de utilitate (KUT )se determină după formula:
KUT = 100 -KUZ. (4.4)

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori care aderă la eficacitatea

utilizării mijloacelor fixe şi anume:
1) randamentul mijloacelor fixe, care se calculează ca raportul volumului activităţii
operaţionale(VPF; VV; VVP; VVM;VPS, etc) la valoarea medie a mijloacelor fixe ale
genului principal de activitate:
RMF =VPF/ MF. (4.5)
Din punct de vedere al conţinutului economic exprimă cîţi lei de producţie fabricată, vândută,
marfă vîndută se obţine în urma utilizării unui leu mijloace fixe.
 2) capacitatea mijloacelor fixe este indicatorul indirect al randamentului mijloacelor fixe,
şi se calculează după relaţia:
CMF = MFx100/VPF (4.6)
După conţinutul său economic exprimă necesitatea în procesului de producţie, desfacere, prestare
a serviciilor în mijloace fixe.
3) coeficientul de înzestrare a entităţii cu mijloace fixe în total şi a părţii active a acestora
se calculează, reieşind din relaţiile:
KMF = MF/Ns (4.7)
După conţinutul economic exprimă câte mijloace fixe, inclusiv active, revin în procesul de
producţie, desfacere, prestare a serviciilor unui salariat sau unui muncitor.

Analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe

Pentru a aprecia mai obiectiv rezultatele obţinute, apare necesitatea efectuării unei analize
mai aprofundate, calculând nemijlocit influenţa factorilor asupra devierii randamentului
mijloacelor fixe,
care se obţin prin descompunerea formulei generale în următoarea relaţie factorială:
RMF=VPF/MF = VPF/MF xMFA/MFA = [MFA/MFx 100%] x VPF/MFA = P% x R MFa , (4.8)
unde
- P% - ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe – factor cantitativ şi de
structură;
- RMfa – randamentul mijloacelor fixe active – factor calitativ.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza metodei substituţiei în lanţ, corelaţia
dintre ei fiind prin forma multiplicativă de legătură.

Calculul influenţei factorilor privind utilizarea mijloacelor fixe la modificarea valorii producţiei
fabricate/ serviciilor acordate.

În practica analitică se utilizează mai multe sisteme de analiză factorială care aderă la
asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe ale entităţii şi influenţa lor asupra modificării
indicatorului rezultativ pe viitor (VPF; VV; VVP; VVM;VPS, etc). Şi totuşi, în cele mai dese
cazuri se recomandă respectarea
următoarelor etape de analiză, care se bazează pe calcularea şi aprecierea factorilor generali şi
detaliaţi la devierea volumului activităţii operaţionale.
Astfel, la prima etapăse precaută influenţa factorilor generali, ce ţin de utilizarea
mijloacelor fixe la devierea volumului producţiei fabricate, utilizându-se următoarea relaţie:
VPF = MF x VPF/MF = MF x R MF , (4.9)
unde
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe–factor cantitativ;
RMF–randamentul mijloacelor fixe –factor calitativ.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza metodei substituţiei în
lanţ sau varietăţile ei, corelaţia dintre ei fiind prin forma multiplicativă de legătură.

Deoarece, nemijlocit în procesul de producţie, desfacere sau prestarea serviciilor,

participă maşinile şi utilajele – mijloacele fixe active, apare necesitatea de a calcula la a
douaetapă de analiză, influenţa eficientă a acestora asupra devierii veniturilor din activitatea
operaţională. Astfel, formula generală se descompune în următoarea relaţie factorială:
VPF = MF x P% x R Mfa (4.10)

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează în baza metodei substituţiei în lanţ, corelaţia
dintre ei fiind prin forma multiplicativă de legătură.

Analiza asigurării întreprinderii cu resurse de muncă

Forţa de muncă este factorul decisiv al procesului de producţie şi desfacere, întrucît:

 produce şi reproduce factorii obiectivi ai procesului de producţie şi realizare;
 este creatorul şi animatorul mijloacelor procesului de producţie şi realizare;
 deţine rolul factorilor în obţinerea veniturilor din vânzări, valorii adăugate, fiind singurul
factor de producţie capabil să obţină valori noi;
 joacă un rol predominant în organizarea şi conducerea procesului de producţie şi
realizare.

Din punct de vedere economic, asigurarea şi utilizarea eficientă a timpului de muncă, la

orice
întreprindere, prevede acordarea unor aspecte, atît cantitative cît şi calitative care aderă la
asigurarea
entităţii cu forţă de muncă. Ca rezultat, apare necesitatea stabilirii sarcinilor principale ale
analizei forţei de muncă, cum ar fi:
 aprecierea gradului de asigurare a întreprinderii cu forţă de muncă, din punct de vedere
cantitativ şi calitativ;
 aprecierea mobilităţii şi stabilităţii forţei de muncă;
 studierea aprofudată a utilizării timpului de muncă;
 studierea aprofundată a productivităţii muncii şi factorilor respectivi care au cauzat
modificarea acestui indicator;
 calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă la devierea veniturilor din vânzări şi
altor indicatori de volum;
 evidenţierea rezervelor interne de majorare a veniturilor din vânzări din contul creşterii
eficienţei utilizării forţei de muncă pe viitor;

În condiţiile economiei de piaţă, orice agent economic îşi determină însuşi necesitatea în
forţa de muncă.
Deci, practic toate aspectele asigurării entităţii cu forţa de muncă, atât cantitativ, cât şi calitativ,
depind de activitatea managerială a entităţii.
Toată informaţia necesară la nivel efectiv se i-a din Cercetare Statistica Nr. M3 şi Anexa la
acesta „Cistigurile salariale şi costul forţei de munca in anul X”.

Informaţia privind lucrători, la entitatea “Maran” SRL se ţine în Cartea pe salariu (Anexa 31)
şi Tabel de evidenţă a folosirii timpului de muncă pe lună (Anexa 32).
La angajarea unui om, se încheie un Contract individual de muncă (Anexa 33), de asemenea
langajatul poate depune o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din
salariu (Anexa 34).
La achitarea salariilor angajaţilor se întocmeşte Dispoziţie de plată (Anexa 35) şi Lista de
plată (Anexa 36).

IV Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe și resurse umane , eficiența utilizării

acestora

În condițiile economiei de piață mijloacele fixa ocupă un rol predominant între factorii de
producție.Aceasta se datorează faptului că numai utilizarea eficientă a mijloacelor fixe
productive poate să asigure rezultatele financiare scontate pentru activitatea curentă,cît și pentru
cea de perspectivă.Mijloacele fixe,prin conținutul să, asigură concordanța justificată dintre
resursele materiale consumate și forța de muncă angajată în procesul de producție.Principala
sursă de informație poate fi considerată anexa la Bilanțul contabil „Existența și mișcarea
activelor pe termen lung”,compartimentul 1.2 “Active materiale”.
Mijloacele fixe(MF) conform legislației în vigoare cuprind acele mijloace de lucru care
întrunesc cumulativ următoarele condiții:
Durata de fucționare mai mare de un an;
Valoarea de inventar să nu fie mai mica de 6 000 lei;
Își transferă valoarea asupra costurilor proporțional uzurii calculate.
La prima etapă de analiză, în baza datelor din anexa la Bilanțul contabil,se apreciază
mijloacele fixe din punct de vedere al dinamicii,structurii și stării funcționale.
În analiza dinamicii mijloacelor fixe se urmărește evoluția valorii medii totale(sau a valorii
de inventar),cît și a categoriilor de mijloace fixe.O atenție deosebită se acordă acelor categorii de
mijloace fixe productive care participă în mod direct la derularea procesului de producție.
Analiza dinamicii prevede calcularea ritmurilor de creștere a mijloacelor fixe active și
mijloacelor fixe pasive .Aceasta permite a evidenția schimbările în componența mijloacelor fixe
și în ce măsură aceste schimbări contribuie la îndeplinirea programului de producție.
Mijloacele fixe active(MFA) sunt acele mijloace fixe care participă nemijlocit în procesul de
producție.Acestea includ:
Mașini,utilaje,instalații de transmisie;
Mijloace de transport;
Aparate de control,măsurare și reglare;
Plantații multianuale;
Animale productive și de lucru;
Inventar de uz gospodăresc.
Mijloacele fixe pasive(MFP) nu participă direct înprocesul de producție,însă ele creeaă
condiții necesare pentru asigurarea procesului de producție și funcționarea normală a mijloacelor
fixe active.Acestea includ clădiri,construcții speciale,alte mijloace fixe.
Analiza structurii mijloacelor fixe îndeplinește o funcție importantă în analiza eficienței
generale a acestora,cît și a activității economico-financiare,și are rolul de a orienta efortul
investițional către acele categorii de mijloace fixe care participă nemijlocit la obținerea
produselor finite,a lucrărilor și serviciilor prestate.Deci,cota preponderentă trebuie să revină
mașinilor,utilajelor și instalațiilor de transmisie,adică mijloacelor fixe active.
Pentru aprecierea structurii în dinamică,se calculează următorii indicatori:

Abaterea absolută ∆ MF =MF 1−MF 0 (1)

MF 1
Indicele modificării absolute I MF = (2)
MF 0
MF 1
Structura pe categorii gi = ×100 % (3)
MF
Abaterea absolută și indicele modificării absolute reflectă schimbarile cantitative intervenite
în asigurarea întreprinderii cu mijloace fixe,iar structura pe categorii caracterizeaza aspectul
calitativ în modificarea mijloacelor fixe.
Orice abatere cu semnul “+” al ponderii mașinilor și utilajelor se apreciază pozitiv,iar cu
semnul “-“ negative.În acest caz este necear să se compare ritmurile de creștere dintre valoarea
producției fabricate,valoarea medie a mijloacelor fixe active și a mijloacelor fixe totale.Ritmurile
de creștere a valorii producției fabricate ( I VPF) trebuie să depășească ritmul de creștere a valorii
mijloacelor fixe active ( I MFA ) și respectiv a celor totale ( I MF ).
În baza datelor din anexa la bilanțul contabil „Existența și mișcarea activelor pe termen
lung” compartimentul 1.2 „Active materiale” vom aprecia dinamica și structura mijloacelor
fixe(tabelul 1)

Tabelul 1.Aprecierea dinamicii și structurii mijloacelor fixe

 La finele anului La finele anului de
Abateri (+,-)
precedent gestiune
Categoria de mijloace fixe
Suma, Suma, Punct.
Ponderea,% Ponderea,% Lei
lei lei Proc.
A 1 2 3 4 5 6
1.Clădiri            
2.Construcții speciale            
3.Mașini,utilaje,instalații de
6 300 100 6300 100 0 0
transmisie
4.Mijloace de transport            
5.Alte mijloace fixe            
6.Total mijloace fixe 6 300 100 6 300 100   X

Analizînd datele din tabelul 1,putem constata că la întreprinderea analizată valoarea totală
a mijloacelor fixe mu s-a majorat comparativ cu anul precedent mii .Această abatere a fost
determinata de modificarile pozitive la toate tipurile de mijloace fixe.
Din cauza că entitatea Solar Product nu dispune de alți indicatori nu putem sa observam abaterile
dintre ani si nu putem sa determinăm valaorea pozitiva sau negative care influețează cresterea
sau diminuarea valorii productiei fabricate.

Sporirea valorii mijloacelor fixe active ( I MFA=¿ ¿1,034) a fost asigurată cu un ritm mai rapid
decît sporirea mijloacelor fixe productive( I MF =1,031),ceea ce influențat pozitiv asupra structurii
acestora.
În continuare se apreciază raportul dintre mașinile de forță și mașinile de lucru, conform
datelor normative acest raport trebuie să constituie 1÷2,5 sau 1÷3,0,ceea ce înseamnă că la
fiecare unitate de mașini de forță trebuie să revină nu mai puțin de 2, 5 sau 3 unități de mașini de
lucru,astfel poate fi obținută utilizarea eficientă atît a mașinilor de forță,cît și a celor de lucru.
În cursul perioadei de exploatare,mijloacele fixe se uzează,se reînnoiesc și se
lichidează.De aceea apare necesitatea de a studia mișcarea și starea funcțională a
acestora.Analiza stării funcționale a mijloacelor fixe se efectuează după următoarii indicatori:
coeficientul uzurii acumulate,coeficientul de utilitate,coeficientul de reînoire ,coeficientul de
ieșire(scoaterii din uz).În continuare vom demonstra calculul și aprecierea acestor coeficienți.
1.Coeficientul uzurii acumulate:
Suma de uzură acumulată la finele anului
K uz= (4)
Valoarea mijloacelor fixe la finele anului
Creșterea acestui coeficient în dinamică caracterizează un nivel înalt al gradului de uzare
și reducerea stării funcționale a mijloacelor fixe,fapt ce se reflectă negativ asupra eficienței
utilizării lor.

2. Coeficientul de utilitate caracterizează ponderea părții utile a mijloacelor fixe ce se

află în stare bună de exploatare.Se calculează după formula:
K ut =1,0−¿ K uz (5)
Cu cît coeficientul de utilitate este mai aproape de 1,0 ,cu atît starea funcțională a
mijloacelor fixe este mai bună.
3.Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe se calculează:
Valoarea mijloacelor fixe intrate
Kr= (6)
Valoarea mijloacelor fixe existentela finele anului
Acest coeficient exprimă ponderea mijloacelor fixe noi intrate către valoarea mijloacelor
fixe existente la finele anului.Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv,deoarece caracterizează
înlocuirea (reproducția) mijloacelor fixe vechi cu cele noi,care presupun performanțe
superioare.Un grad semnificativ de reînoire se constată atunci,cînd au fost înnoite mașinile de
lucru și utilajele care participă nemijlocit la fabricarea producției,ceea ce duce la îmbunătățirea
compoziției tehnologice a mijloacelor fixe și contribuie la creșterea randamentului acestora.
4.Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe se calculează dupa formula:
Valoarea mijloacelor fixe scoasedin funcțiune
Ks= (7)
Valoarea mijloacelor fixe existente la începutul anului
Acest indicator exprimă ponderea mijloacelor fixe de care dispune întreprinderea la
începutul anului de gestiune.
Mărimea teoretică a acestui indicator trebuie să fie mai mică cu 2-3% decît coeficientul
de reînnoire.Astfel se consideră că la întreprindere are loc reproducția lărgită a mijloacelor fixe.
APLICAȚIE:Utilizînd datele inițiale din tabelul 2 vom calcula și vom aprecia în dinamică
indicatorii stării funcționale și de reproducție (mișcării) a mijloacelor fixe.
Tabel 2.Analiza stării funcționale si de reproducție(mișcării) a mijloacelor fixe
Indicatori Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune absolută(+,-)
A 1 2 3=2-1
1.Valoarea mijloacelor fixe la începutul 44988101 47058438 +2070337
anului, lei
2.Valoarea mijloacelor fixe la finele 47058438 47667155 +608717
anului, lei
3.Valoarea mijloacelor fixe intrate pe 2417893 1034758 -1383135
parcursul anului, lei
4.Valoarea mijloacelor fixe scoase din 347556 426041 +78485
funcțiune (ieșite)pe parcursul anului,lei
5.Valoarea mijloacelor fixe transferate,lei X X X
6.Suma uzurii acumulate la finele anului 24289917 25879489 +1589572
,lei
7.Coeficientul uzurii acumulate 0.5162 0.5429 +0.0267
8.Coeficientul de utilitate 0.4838 0.4591 -0.0267
9.Coeficientul de reînnoire a mijloacelor 0.0514 0.0217 -0.0297
fixe
10.Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe 0.0077 0.0091 +0.0014

Rezultatele calculelor efectuate în tabelul 2 denotă faptul că la întreprindere coeficientul uzurii

acumulate este destul de înalt,de la 51,62 pîna la 54,29%.Aceasta ne demonstreazăvcă
potențialul tehnic al întreprinderii este destul de învechit.La finele anului de gestiune,din toate
mijloacele existente la întreprindere,numai 45,91% se aflau în stare bună de funcționare.
Analizînd coeficienții de reînnoire și de ieșire,putem menționa că la întreprindere,În anul
de gestiune,procesul de reproducție a mijloacelor fixe poate fi apreciat satisfăcător,dat fiind
faptul că coeficientul de reînnoire depășește coeficientul de ieșire cu 1.26%.
În dinamică se observă o tendință de micșorare a coeficientului de reînnoire de la 5.14%
pîna la 2.17% ceea ce se apreciază negativ.Iar coeficientul de ieșire are o tendință de creștere de
la 0,77% pînă la 0,91%,ceea ce se apreciază pozitiv.

2.Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe în baza indicatorilor sintetici

Eficiența utilizării mijloacelor fixe se determina ca raportul dintre mărimea efectului obținut
și mărimea efortului depus.Reieșind din aceste considerente,eficiența utilizării mijloacelor fixe
poate fi examinată după următorii indicatori sintetici:
1.Randamentul mijloacelor fixe calculat după formula:
VPF
Rmf= (8)
Ḿ F
Unde:
Ḿ F -valoarea medie a mijloacelor fixe.
Acest indicator reflectă volumul producției în unități valorice ce revine la fiecare leu de
mijloace fixe productive.
2.Capacitatea mijloacelor fixe-indicator indirect de eficiență:
Ḿ F
Cmf = (9)
VPF
Capacitatea mijloacelor fixe caracterizează volumul mijloacelor fixe care este necesar
întreprinderii pentru a asigura creșterea volumului producției fabricate.
La prima etapă de analiză indicatorii eficienței economice a mijloacelor fixe se analizează
în dinamică ,calculîndu-se abaterea absolută și ritmul de creștere.
Calculul și estimarea indicatorilor eficienței mijloacelor fixe va fi demonstrat in tabelul 3.
Tabelul 3.Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe în dinamică
Indicatori Anul Anul de Abaterea Ritmul de
precedent gestiune absolută(+, creștere,%
-)
A 1 2 3=2-1 2
4= *100
1
1.Valoarea producției 35419,8 39614,7 +4194,9 111,84
fabricate(VPF),mii lei
2.Valoarea medie a mijloacelor 37493,2 40125,3 +2632,1 107,20
fixe productive ( Ḿ F ),mii lei
3.Randamentul mijloacelor fixe 0,945 0,987 +0,042 104,44
VPF
Rmf= ,lei
Ḿ F

4.Capacitatea mijloacelor fixe 1,059 1,013 -0,046 95,66

Ḿ F
Cmf = ,lei
VPF

Rezultatele calculelor efectuate în tabelul 3 ne permit să constatăm că la întreprinderea

analizată în dinamică se observă o tendință pozitivă de majorare a eficienței utilizării mijloacelor
fixe.Astfel,randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 0,042 lei(0,987-0,945,ceea ce se apreciază
pozitiv.Deci,în anul de gestiune întreprinderea a obținut la fiecare leu de mijloace fixe un
supliment deproducție în valoare de 4,2 bani.
Reducerea capacității mijlocelor fixe de la 1,059 pînă la 1,013 ne atestă că,pentru a
produce un leu de producție fabricată ,întreprinderea în anul de gestiune are nevoie de mai puține
mijloace fixe (-4,6 bani).Aceasta ne demonstrează faptul că ritmul de creștere a volumului
producției fabricatedepășește ritmul de creștere a valorii medii a mijloacelor fixe ceea ce
influențează pozitiv asupra randamentului acestuia.
La etapa a doua de analiză se calculează influența factorilor generali la modificarea
randamentului mijloacelor fixe.
Factorii generali care modifica randamentul mijloacelor fixe sunt:
-modificarea ponderii mijloacelor fixe active în componența mijloacelor fixe productive(factor
cantitativ);
-modificarea randamentului mijloacelor fixe active(factor calitativ)/
Influența acestor factori la modificarea randamentului mijloacelor fixe se calculează în
baza următoarei formule de interdependență:
 VPF ´
MFa
´
∗ MFa ∗VPF
VPF MF ´ MF´ (10)
Rmf = = = =P % MFa∗R MFa
MF
´ MFa MFa
Unde:
P % MFa−¿ pondrea mijloacelor fixe active în valoare medie a mijloacelor fixe productive;
R MFa -randamentul mijloacelor fixe active.
Pentru a calcula influența factorilor la modificarea randamentului mijlocelor fixe ,vom
selecta baza informațională in tabelul 4.
Tabelul 4.Baza informațională pentru analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe
Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune absolută(+,-)
A B 1 2 3
1.Valoarea producției fabricate VPF 35419,8 39614,7 +4194,9
,mii lei
2.Valoarea medie a mijloacelor ḾF 37493,2 40125,3 +2631,8
fixe,mii lei
3.Numărul mediu de utilaj instalat N ut 65 71 +6
,unități
4.Valoarea medie a mijloacelor ´ a
MF 32540,1 35124,2 +2584,1
fixe active,mii lei
5.Fondul de timp efectiv de Ts 47946 56280 +8334
lucru,utilaj-schimburi
6.Fondul de timp efectiv de Th 209397 381198 +171801
lucru,utilaj-ore
7.Ponderea mijloacelor fixe active ´
MFa 86,79 87,54 +0,75
în componența mijloacelor fixe P % MFa= ∗100
productive MF
´

8. Valoarea medie a unității de 1 1 0,00199753 0,00202139 +0,00002386

utilaj(prețul mediu pe unitate de =
Vg ḾF a
utilaj),lei
N ut
9.Durata medie de lucru a unui Ts 737,63 792,68 +55,05
utilaj pe an,utilaj-schimb D́s=
Ú
10.Durata medie a unui schimb de ´ Th 4,37 6,77 +2,40
lucru,utilaj-ore Sh=
Ts
11.Randamentul mediu pe oră al VPF 169,15 103,92 -65,23
utilajului,lei Ẃ h =
Th
12.Randamentul mijloacelor fixe VPF 0,945 0,987 +0,042
din activitatea de bază,lei R MF=
ḾF
13.Randamentul mijloacelor fixe VPF 1,088 1,128 +0,04
active,lei R MFa=
´ a
MF

Calculele efectuate în tabelul 4 ne permit să constatăm următoarele aspecte:

.La entitate se constată majorarea
- scăderea randamentul mediu pe oră al utilajului de la 169,15 pînă la 103,92 sau cu -65,23
-valoarii producției fabricate cu 4194,96669 mii lei, valoarii medii a mijloacelor fixe cu
2631,8mii lei, numărului mediu de utilaj instalat cu +6 de unități, valoarii medii a mijloacelor
fixe active cu 2584,1 mii lei, fondului de timp efectiv de lucru cu 8334 utilaj-schimburi, fondului
de timp efectiv de lucru cu 171801 utilaj-ore, ponderea mijloacelor fixe active în componența
mijloacelor fixe productive 0,75, valoarii medii a unității de utilaj cu 0,00002386 lei, durata
medie de lucru a unui utilaj pe an cu 55,05 ,utilaj-schimb duratei medii a unui schimb de lucru cu
2,40utilaj-ore, randamentului mijloacelor fixe din activitatea de bază cu 0,042lei și majorarea
randamentului mijloacelor fixe active cu 0,04 lei.
 Resursele de muncă reprezintă totalul persoanelor angajate în activitatea întreprinderii . Forța
de muncă este acea parte a resurselor de muncă care participă nemijlocit în procesul de
producție.
Principalele surse informaționale pentru analiză sunt
1) Cercetarea statistică anuală M3- cîștigurile salariale și costul forței de muncă
2)Cercetarea statistica anuală privind fabricarea produselor indistriale
3) Raportul statistic annual 1-CCOP( fabricarea producției)
La prima etapă de analiză se apreciază asigurarea întreprinderii cu resurse de muncă din puct de
vedere cantitativ. Toate resursele de muncă a entității se clasifică în două grupe.
Personalul active de bază care include următoarele categorii
Categorie – muncitorii
Categorie- maeștri
Categorie-manageri ai subdiviziunilor
Categorie-personal administrative
Personalul activității secundare care include urmatparele categorii
Vînzători
Hamali
Lucrătorii ai alimentației publice
La această etapă asigurarea cu resurse de muncă se analizează în dinamică și sub aspect
structural
Tabel 1 Analiza asigurări întreprinderii cu resurse de mucă în dinamică
Categoria de persomal La finele anului La finele anului de Abateri (+,-)
precedent gestiune
Nr de Ponderea, Nr de Ponderea, persoane Punct.
persoane % prsoane % Proc.
A 1 2 3 4 5 6
1.Persoane întreprinderii 120 100 140 100 20 --
total
1.1 persoane active de 20 16,66 15 10,71 5 -5,95
bază
1.1.1 muncitori 90 75 80 57,14 -10 -17,86
1.2 Persoane active 10 8,33 15 10,71 5 2,38
secundare

Din calculele efectuate in tabelul de mai susu rezultă că la entitate ne total al salariațiilor a
crescut față de anul precedent cu 20 persoane . Această creștere a fost determinate de majorarea
personalului activității de bază cu 5 persoane . În același timp personalul activității secundare a
crescut cu 5 persoane față de anul precedent .Concomitent din table observăm că efectivul de
muncitori s-a micșorat în dinamică cu 10 persoane cee ace se apreciază negative , deoarece
cmicșorarea numarului de muncitoari nu poate să contribuie la majorarea Valorii Producției
Fabricate.
Concluzie
În urma analizei situației economice a “Solar Product SRL am încercat să reflect cum are loc
ținerea evidenței contabilității la această entitate. Am relatat toate procesele economice, bazîndu-
mă pe cunoștințele teoretice. Analizînd organizarea practică a contabilității la “Solar Product”
S.RL am constatat că contabilitatea se ține în conformitate cu legislația în vigoare, sunt
respectate cerințele Standardelor Naționale Contabile și a Planului de conturi. Documentele
primare privind intrarea , mișcarea în interiorul entitații și ieșirea elementelor patrimoniale, sunt
întocmite și perfectate sub formă tip.
La capitolul documentare, la entitatea “Soalr Product” S.RL documentele primare cît și cele
centralizate sunt perfectate în corespundere cu toate cerințele Legii contabilității și altor acte
normative. Documentele sunt semnate și ștampilate de către persoanele responsabile. Totodată
aici se respectă modul de întocmire a Listele de inventariere aprobate de Regulamentul privind
inventarierea.
În general, entitatea “Solar Product a” S.RL respectă cerințele legislative și normative
aferente contabilității , desfășurîndu-și activitatea la cel mai înalt nivel posibil și cu obținerea
înaltor profituri .

Bibliografie
1. http://www.contabilsef.md/ro-snc-imobiliz-ri-necorporale-i-corporale-ru-en-46675/
2. http://www.contabilsef.md/ro-snc-stocuri-ru-en-46670/
3. http://www.contabilsef.md/ro-snc-contracte-de-leasing-ru-en-46673/
4. http://www.contabilsef.md/ro-snc-politici-contabile-modific-ri-ale-estim-rilor-
contabile-erori-i-evenimente-ulterioare-ru-46677/
5. http://www.contabilsef.md/ro-snc-deprecierea-activelor-ru-en-46672/
6. http://www.contabilsef.md/ro-planul-general-de-conturi-contabile-ru-en-46679/
7. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=351443
8. Legea contabilitatii Nr 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul official al
Republicii Moldova Nr 90-93 , din 29 iunie 2007
9. Coordonator Nederita A. Contabilitatea financiara , editia a II- s , Editura ACAP .
Chisinau , 2003 -640 p
10. Tcaci N, Tcaci A , Analiza gestionara ( suport de curs) , CEP USM , 2013 , 242 p

Încheiere
 Un rol important în consolidarea cunoştinţelor teoretice şi obţinerii aptitudinilor practice
îi revine practicii de specialitate I. Desfăşurarea practicii de specialitate ne-a oferit posibilitatea
să ne aprofundăm cunoştinţele obţinute pe parcursul studierii disciplinelor de profil, să ne
familiarizăm cu particularităţile de aplicare în practică a cunoştinţelor teoretice, să obţinem
abilităţi analitice necesare, precum şi unele deprinderi profesionale în domeniul în care
intenţionăm să activăm în viitor.
Pe parcursul efectuării practicii de specialitate I, am făcut cunoştinţă cu structura entităţii,
cu organizarea şi ţinerea contabilităţii în cadrul entităţilor din diferite ramuri a economiei ţării, cu
atribuţiile de funcţie a contabililor pe fiecare sector în parte. O mare atenţie am acordat modului
de îndeplinire a documentelor primare contabile şi înregistrării operaţiilor economice în conturile
contabile şi în registre conform cerintelor normative prevăzute de Standardele Naţionale de
Contabilitate (SNC) cu sistemul contabil utilizat de entitate.

În urma analizei situaţiei economice a “Maran” SRL am încercat să reflect cum are loc
ţinerea evidenţei contabilităţii la această entitate. Am relatat toate procesele economice, bazându-
mă pe cunoştinţele teoretice. Analizând organizarea practică a contabilităţii la “Maran” SRL am
constatat că contabilitatea se ţine în conformitate cu legislaţia în vigoare, sunt respectate cerinţele
Standardelor Naţionale Contabile şi a Planului de conturi. Documentele primare privind intrarea,
mişcarea în interiorul entitaţii şi ieşirea elementelor patrimoniale, sunt întocmite şi perfectate sub
formă tip.
La capitolul documentare, la entitatea “Maran” SRL documentele primare, cât şi cele
centralizate, sunt perfectate în corespundere cu toate cerinţele Legii contabilităţii şi altor acte
normative. Documentele sunt semnate şi ştampilate de către persoanele responsabile. Totodată
aici se respectă modul de întocmire a Listele de inventariere aprobate de Regulamentul privind
inventarierea.
În general, entitatea “Maran” SRL respectă cerinţele legislative şi normative aferente
contabilităţii, desfăşurându-şi activitatea la cel mai înalt nivel posibil.

Astfel, pot spune cu fermitate că datorită practicii de specialitate în cadrul entităţii “Maran”
SRL am simţit valorile spirituale specifice profesiei de contabil.
 ÎNCHEIERE

În urma analizei situației economice a „SABLEX” SRL am încercat să reflect cum are
loc ținerea evidenței contabilității la această entitate. Am relatat toate procesele economice,
bazîndu-mă pe cunoștințele teoretice. Analizând organizarea practică a contabilității la entitate
am constatat că contabilitatea se ține în conformitate cu legislația în vigoare, sunt respectate
cerințele Standardelor Naționale Contabile și a Planului de conturi. Documentele primare privind
intrarea , mișcarea în interiorul entitații și ieșirea elementelor patrimoniale, sunt întocmite și
perfectate sub formă tip.

La capitolul documentare, la entitatea „SABLEX” SRL documentele primare cât și cele

centralizate sunt perfectate în corespundere cu toate cerințele Legii contabilității și altor acte
normative. Documentele sunt semnate și ștampilate de către persoanele responsabile.

În general, entitatea „SABLEX” SRL respectă cerințele legislative și normative aferente

contabilității , desfășurîndu-și activitatea la cel mai înalt nivel posibil și cu obținerea înaltor
profituri

Am cunoscut modul de organizare a contabilităţii în cadrul entităţii economice conform

cadrului legal în vigoare şi am analizat sistemul de ţinere a contabilităţii conform specificului de
activitate. Am calculat valoarea de intrare a activelor entității; suma costurilor îndatorării;
retribuțiilor personalului. Am identificat principiile de evaluare a patrimoniului entităţii
economice. Am identificat principiile fundamentale ale contabilităţii în momentul înregistrării
operaţiunilor economice. Am întocmit documentele contabile la intrarea, ieşirea şi lichidarea
resurselor minerale. Am utilizat tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie aplicate în afaceri
şi în contabilitate în scopul transmiterii operative a informaţiilor. Am selectat programele
specifice în funcţie de scopul urmărit, în corelaţie cu tipul documentelor necesare de elaborat.
Am elaborat politicile contabile cu respectarea regulilor Standardelor Naţionale de Contabilitate
(SNC) şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), actelor legislative şi
normative în vigoare.
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova № 90-93, din 29 iunie 2007.
2. Legea privind activitatea de audit nr.61 din 16 martie 2007 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.117-126 din 10 august 2007;
3. Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1, din ianuarie
2014.
4. Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-
162 din 29 iulie 2003.
5. Standardele Naţionale de Contabilitate //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233–
237 din 22.10.2013;
6. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) //Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediţie specială din 30 decembrie 2008;
7. Planul general de conturi contabile //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.233-237
din 22.10.2013;

Manuale, cărţi, monografii, broşuri şi articole

8. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a. Editura ACAP. Chişinău,

2003 – 640 p.
9. Coordonator Nederiţă A. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica
Moldova. Editura ACAP, Chişinău, 1998 – 432 p.
10. Dolghi Cr., Macovei T „Organizarea contabilităţii, rolul acesteia în sistemul de managment
al entităţii economice”, CEP USM, Chişinău, 2013.
11. Nederiţă A. Corespondenţa conturilor. Editura ASEM. Chişinău, 2006.
12. Tuhari T. Contabilitatea operaţiunilor în comerţ, Editura ASEM, Chişinău, 2002 – 215 p.