Descrierea situaţiei studiului de caz şi sarcinile formulate

Compania de audit A a fost angajată pentru a efectua auditul situaţiilor financiare pe anul
2018 a entităţii "Test" SRL.
Entitatea "Test" SRL activează pe piaţă de cinci ani. În conformitate cu prevederile privind
criteriile obligatorii de confirmare a situaţiilor financiare de către experţi independenţi, ea urmează
a fi supusă unei verificări de audit obligatorii. Însă entitatea "Test" SRL în anul curent a decis să-
şi schimbe compania de audit şi s-a adresat cu o propunere privind încheierea unui contract de
verificare a situaţiilor financiare faţă de compania de audit deja menţionată. În compania de audit
activează 10 auditori. Pentru exercitarea angajamentului la entitatea "Test" SRL a fost formată o
echipă de audit în număr de 4 auditori. Echipa de audit este condusă de şeful echipei de audit; în
componenţa acesteia a fost inclus şi un stagiar.
Conform strategiei generale de audit a misiunii compania A urmează să efectueze auditul
imobilizărilor necorporale în curs de execuție.
În cadrul misiunii de audit este necesar:
1. De a determina pragul de semnificaţie în baza datelor din situaţiile financiare;
2. De a aplica procedurile analitice la etapa de planificare a auditului şi a efectua concluziile
corespunzătoare; rezultatele de prezentat în forma tabelului din anexa 1;
3. De a proiecta procedurile de audit aferente segmentului de contabilitate propus;
4. De a elabora planul misiunii de audit aferente segmentului de contabilitate propus.

3
 I. Determinăm pragul de semnificație în baza datelor din situațiile
financiare

Calculând pragul de semnificație vom determina denaturarea maximă admisibilă a datelor

din situațiile financiare și vom aprecia dacă devierile depășesc pragul de semnificație determinat.
Pentru determinarea pragului de semnificație vom utiliza următorii indicatori:
1. Profitul până la impozitare
2. Venitul din vânzări
3. Valuta bilanțului
4. Cheltuielile perioadei

1. Calculăm valorile utilizate la determinarea nivelului de semnificație:

Indicatori
Profitul până la impozitare
Venitul din vânzări
Valuta bilanțului
Cheltuielile perioadei
2017 2018
17650  5% = 883 mii lei 12369  5% = 618 mii lei
632326  2% = 12647 mii lei 604156  2% = 12083 mii lei
374508  2% = 7490 mii lei 364720  2% = 7294 mii lei
644548  2% = 12891 mii lei 613435  2% = 12269 mii lei

2. În baza datelor obținute calculăm valoarea medie a indicatorilor:

2017 2018
883+12647+7490+12891 618+12083+7294+12269
Valoarea medie a = =
4 4
indicatorilor 8478 mii lei 8066 mii lei

3. Analizăm valorile utilizate la determinarea nivelului de semnificație și eliminăm sumele care

deviază în mare măsură de la valoarea medie în direcția creșterii sau descreșterii.
Pentru anul 2017 această valoare este 883 mii lei, iar pentru anul 2018 este 618 mii lei.

4. În baza indicatorilor rămași calculăm valoarea medie:

2017 2018
12647+7490+12891 12083+7294+12269
Valoarea medie a = =
3 3
indicatorilor rămași 11009 mii lei 10549 mii lei

4
 În baza calculelor efectuate pentru determinarea pragului de semnificație putem constata că în
anul 2018 nivelul de semnificație a fost mai mic decât în anul 2017 și s-a diminuat de la 11009
mii lei până la 10549 mii lei. Aceste sume reprezintă pragul de semnificație care urmează să fie
înscrise în planul de audit. Pentru determinarea valorii medii am exclus profitul până la
impozitare, deoarece era cu mult mai mic decât valoarea medie. Diminuarea valorii medii se
datorează faptului că toți indicatorii s-au diminuat în dinamică în anul 2018 comparativ cu 2017.

II. Aplicăm procedurile analitice la etapa de planificare a auditului şi

efectuăm concluziile corespunzătoare; rezultatele sunt prezentat în forma
tabelului:
Calcularea indicatorilor
Indicatorii Formula de calcul
2017 2018
1. Lichidităţii
- coeficientul lichidităţii
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 1,76392 1,84804
curente
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

- coeficientul lichidităţii 𝑁𝑢𝑚𝑒𝑟𝑎𝑟

0,22816 0,27255
absolute 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

- rata activelor curente 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

0,33260 0,34891
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

2. Stabilităţii financiare
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
- coeficientul de 0,75218 0,78625
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑣𝑎𝑙𝑢𝑡𝑎 𝑏𝑖𝑙𝑎𝑛ț𝑢𝑙𝑢𝑖
autonomie
- capacitatea de
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒
manevrare a capitalului 0,1915 0,2036
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
propriu
- coeficientul de
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
concentrare a capitalului 0,24783 0,21375
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑣𝑎𝑙𝑢𝑡𝑎 𝑏𝑖𝑙𝑎𝑛ț𝑢𝑙𝑢𝑖
împrumutat

5
 3. Activităţii de afaceri
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
- coeficientul exploatării 2,5645 2,7089
𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑥𝑒
mijloacelor fixe
- numărul de rotaţii a 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
18 15
creanţelor 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛ț𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

- durata de rotaţie a 360

20 24
creanţelor 𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑖 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛ț𝑒𝑙𝑜𝑟

- rotaţia capitalului 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖

2,28 2,13
propriu 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢

4. Rentabilităţii 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖

18,51% 19,36%
- rentabilitatea comercială 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖

- rentabilitatea economică 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑝â𝑛ă 𝑙𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒

5,81% 4,18%
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡

În baza calculelor efectuate în tabel putem face următoarele concluzii:

1. Coeficientul lichidității curente în ambele perioade se apropie de valoarea recomandată
acceptabilă în jurul valorii de 2, ceea ce oferă garanția acoperii datoriilor curente din
activele circulante. În dinamică acest indicator crește de la 1,76392 până la 1,84804.
2. Coeficientul lichidității absolute în ambele perioade se încadrează în normativul de 0,2-
0,25, ceea ce înseamnă că la fiecare leu al datoriilor curente entitatea trebuie să dispună
de 20-25 bani de numerar. În acest caz întreprinderea se consideră capabilă în achitarea
datoriilor.
3. Din calculul ratei activelor circulante putem observa că acestea au o pondere mică în total
activ. Totuși se atestă o creștere în 2018 față de 2017 de la 33,26% până la 34,89%.
4. Coeficientul de autonomie s-a majorat în anul curent comparativ cu anul precedent ceea
ce denotă că independența financiară a întreprinderii este mai mare. Acest indicator arată
cota capitalului propriu în suma totală a surselor de finanțare sau ponderea patrimoniului
format pe seama surselor proprii în suma totală a activelor. Nivelul de siguranță alcătuind
78,6%, ceea ce prezintă garanții certe pentru creditori.
5. Din calcule rezultă că capitalul propriu are o capacitate de manevrare destul de scăzută.
Pozitiv se apreciază faptul că în dinamică crește de la 0,1915 până la 0,2036.
6. Coeficientul de concentrare a capitalului împrumutat este mai mic de 0,5 ceea ce
semnifică că sursele atrase nu depășesc 50% din totalul surselor. Se pareciază pozitiv

6
 diminuarea în dinamică a coeficientul de concentrare a capitalului împrumutat, deoarece
ne demonstrează scăderea gradului de îndatorare a întreprinderii.
7. Coeficientul exploatării mijloacelor fixe ne arată câtă producţie a fost produsă (globală,
marfă sau netă) în calcul la un leu a valorii medii anuale a mijloacelor fixe şi se
calculează după formula
8. Numărul de rotații a creanțelor ne arată de câte ori venitul din vânzări au reînnoit
creanțele și se observă că acest indicator s-a diminuat în 2018 comparativ cu 2017 de la
18 până la 15, ceea ce se apreciază negativ .
9. Durata de rotație a creanțelor s-a majorat de la 20 zile până la 24 zile, ceea ce înseamnă
că este nevoie de mai multe zile pentru a încasa a creanțele și se apreciază negativ.
10. Analizân rotația capitalului propriu constatăm că acesta s-a diminuat de la 2,28 până la
2,13 ceea ce arată o rotație scăzută a capitalului propriu.
11. Rentabilitatea comercială caracterizează eficiența activității comerciale și exprimă cât
profit din vânzări obține entitatea la fiecare leu al veniturilor din vânzări, iar faptul că
acest indicator s-a majorat de la 18,51% până la 19,36% este un semn bun, chiar dacă
nivelul normativ îl constituie mai mult de 25%.
12. Rentabilitatea economică ne arată cât profit până la impozitare generează fiecare leu a
capitalului propriu și a datoriilor pe termen lung, iar în danamică observăm scăderea
rentabilității și acest fapt se apreciază negativ.

Pentru ameliorarea situaț iei la î ntreprindere propunem următoarele măsuri:

1. Accelerarea rotaț iei activelor (creș terea numărului de rotaț ii), ceea ce va condiț iona
sporirea capitalului propriu, atâta timp cât activitatea î ntreprinderii este profitabilă; î n caz
contrar, fiecare rotaț ie suplimentară a activelor aduce pierderi adăugătoare.
2. Sporirea rentabilităț ii comerciale ar fi calea cea mai sigură pentru majorarea profitului
net, fiind determinată î n primul rând de eficienț a activităț ii de comercializare a
î ntreprinderii.
3. Reinvestirea profitului obț inut va permite majorarea capitalului propriu fără finanț are din
exterior. De menț ionat că, î n condiț iile activităț ii cu pierderi, are loc reducerea
investiț iilor făcute anterior ș i reducerea capitalului propriu.
4. Adaptarea ș i implementarea noilor politici comerciale, î n vederea eficientizării
vânzărilor, ceea ce va genera sporirea capitalului propriu.
5. Sporirea capacităț ii de manevrare a capitalului propriu le î ntreprindere pentru a nu
defavoriza performanț ele economico-financiare ale î ntreprinderii î n viitor.

7
 III. Proiectarea procedurile de audit aferente contabilității imobilizărilor
necorporale în curs de execuție

Pentru ca auditorul să-și poată exprima opinia obiectivă despre veridicitatea prezentării și
dezvăluirii informațiilor aferente imobilizărilor necorporale în curs de execuție auditorul trebuie:
 să ne asigurăm că imobilizările necorporale sunt prezentate fidel în situațiile financiare,
în conformitate cu legislația adecvată și cu standardele contabile aplicabile;
 să ne asigurăm că imobilizările necorporale înregistrate în contabilitate există în realitate
și că respectivul client are un titlu de proprietate valid;
 să ne asigurăm că evaluarea imobilizărilor necorporale ale companiei este conformă cu
politicile contabile ale companiei și că aceste politici sunt aplicate consecvent;
 să ne asigurăm cu privire la caracterul valid al intrărilor de imobilizări necorporale și că
cedările au fost înregistrate corect;
 să ne asigurăm că imobilizările necorporale au fost corect amortizate, iar această
amortizare este efectuată pe o bază care să fie:
a) fidelă și adecvată;
b) consecventă cu cea din anul precedent.
 să ne asigurăm că a fost constituit un provizion adecvat pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale.
 să ne asigurăm de calitatea efectuării inventarierii

În cadrul procedurilor de audit poate fi efectuată în primul rând testarea controlului

intern, care la rândul său cuprinde verificarea:
1. Existenței regulamentului intern cu privire la împuternicirile și responsabilitățile
persoanelor:
a) care autorizează operațiunile cu imobilizărilor necorporale în curs de execuție
b) care efectuează controlul asupra utilizării și integrității imobilizărilor
2. Existenței la entitate a condițiilor de asigurare a intergrității imobilizărilor
3. Efectuării inventarierii
4. Efectuării verificării asupra plenitudinii și oportunității punerii în funcțiune a
imobilizărilor necorporale în curs de execuțoe
5. Utilizării după direcțiile de activitate
6. Clasificării corecte
7. Fundamentării metodelor de calcul a amortizării

8
 8. Elaborării schemelor de reflectare în conturi a operațiunilor cu imobilizările necorporale
în curs de execuție
9. Elaborării metodei de determinare a costului de intrare
10. Organizării eficiente a evidenței analitice a imobilizărilor
11. Respectării graficului de circulație a documentelor privind evidența imobilizărilor
12. Periodicității verificării datelor de evidență analitică cu cele sintetice

În al doilea rând, în cadrul procedurilor de audit se vor efectua procedurile de fond care
cuprind la rândul lor:
I. Procedurile analitice care reprezintă evaluarea informațiilor financiare prin analiza
relațiilor plauzibile dintre datele financiare și nefinanciare. În cadrul procedurilor de audit
se poate:
 de comparat datele despre imobilizările necorporale în curs de execuție a anului de
gestiune cu datele perioadei precedente, pentru a determina dacă au fost puse în
funcțiune sau nu
 de utilizat procesul logic la analiza detaliată a imobilizărilor necorporale în curs de
execuție ieșite
 de comparat costurile de creare a imobilizărilor necorporale în curs de execuție cu
costurile altor entități economice cu tehnologii și capacități analogice
 examinarea interconexiunii la transmiterea în exploatare dintre majorarea
imobilizărilor necorporale și diminuarea imobilizărilor necorporale în curs de
execuție
La efectuarea procedurilor analitice pot fi utilizate diferite metode:
- analiza bazată pe metodele tradiționale de prelucrare a seriilor dinamice
- metodele statistico-matematice de studiere a relațiilor
- analiza corelativă, regresia
- analiza factorilor

Procedurile analitice pot fi aplicate la etapa planificării, la etapa colectării probelor de

audit și la etapa finisării auditului.
o La planificarea auditului procedurile analitice se aplică de către auditor pentru:
- înțelegerea entității și a mediului său de afacere
- identificarea riscului de denaturare semnificativă
- determinarea naturii, momentulu și amploarea altor proceduri de audit

9
 o La etapa colectării probelor de audit procedurile pot fi utilizate în combinare cu
celelalte proceduri de fond. Aceasta permite auditorului să reducă nivelul riscului de
detectare la auditul unor aspecte calitative ale situațiilor financiare.
Chiar dacă au fost stabilite unele interconexiuni între indicatorii analizați, este
necesar de a stabili dacă informația analizată conține denaturări.
Orice îndoaială constatată la analiza informației din situațiile financiare urmează a fi
supusă testelor de detaliu.
o La etapa finisării auditului auditorul poate aplica procedurile analitice pentru:
- identificarea domeniilor suplimentare
- formularea concluziilor rezonabile pe care se bazează opinia de audit

II. Testele de detaliu a tranzacțiilor și soldului contului

Pentru fiecare intrare de imobilizări necorporale în curs de execuție auditorul trebuie să
apleze cel puțin la următoarele tipuri de proceduri:
- inspecția documentelor justificative și a corelațiilor cu:
 jurnalele contabile
 fișele conturilor de imobilizări
 balanțele de verificare
 registrul de inventar
 situațiile de calcul a amortizării etc.;
- inspecția existenței și stării imobilizărilor necorporale intrate în entitate;
- inspecția documentelor include:
 verificarea corectitudinii formulelor contabile întocmite în registrele contabile
 verificarea corespunderii înregistrărilor din registrele contabile cu cele din
documentele justificative
 verificarea exactității înregistrărilor făcute în contabilitate
- interogarea (chestionarea) persoanelor de conducere și de execuție implicate în achiziția
sau construcția de imobilizări necorporale;
- recalcularea (verificarea exactității aritmetice) a datelor din documentele justificative și
din registrele contabile etc.

10
 IV. De a elabora planul misiunii de audit aferente imobilizărilor necorporale
în curs de execuție

Planul de audit descrie diferite domenii ale strategiei și include natura, plasarea în timp și
volumul procedurilor de audit.

Planul de audit constă dintr-un set de instrucțiuni pentru auditorii implicați în verificare, iar
pentru conducătorul grupului de auditori servește ca o sursă de control al calității activității
subalternilor.
Stabilirea strategiei de audit și al planului de audit nu reprezintă procese separate și sunt
strâns legate între ele, deoarece, spre exemplu, modificările operate în strategie duc la modificări
și în planul de audit.
Planul de audit conține informația:
1. Prezentarea entității: – denumirea
– sediul social
– capital social şi asociaţi/acționari
– înregistrare
– scurt istoric
– organizare
– consideraţii privind obiectul de activitate, piaţa, concurenţa
– conducerea şi persoane propuse a fi contactate
2. Informații contabile: – bugete şi conturi previzionale
– particularităţile sistemului contabil
– principii contabile
3. Definirea misiunii – natura misiunii: auditarea situaţiilor financiare etc.
– misiuni conexe referitoare la activitatea entităţii auditate
– principalele condiţii pentru realizarea lucrărilor de verificare şi
control
4. Sisteme și domenii – cumpărări
semnificative – vânzări
– stocuri
– clienţi
– determinarea pragului de semnificaţie
– identificarea funcţiilor şi domeniilor semnificative

11
 – prezentarea zonelor de risc
– identificarea punctelor forte ale sistemului şi a atitudinii
conducerii faţă de auditul intern
– controale semnificative pe care se poate sprijini misiunea de
audit
5. Orientarea – aprecierea auditului intern
programului de lucru – lucrări deosebite
– confirmări de obţinut
– inventare fizice
– asistenţa de specialitate necesară: informatică, fiscalitate
– documente de obţinut
6. Echipa și bugetul – numărul şi nivelul membrilor echipei
– utilizarea lucrărilor de control ale auditului intern
– determinarea orelor necesare pe feluri de lucrări
– calculul costurilor estimate în funcţie de experienţa membrilor
echipei
– compararea numărului de ore necesare cu limitele stabilite de
norme profesionale şi justificarea diferenţelor
7. Planificarea – repartizarea lucrărilor pe membrii echipei
– datele intervenţiilor pe etape
– lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare şi alte documente ce
urmează a fi emise cu precizarea datelor limită

Dacă în entitatea auditată s-a înregistrat un număr redus de intrări de imobilizări necorporale,
eșantionul stabilit de auditor poate fi de 100%. Atunci când numărul intrărilor de imobilizări
necorporale este mare se selectează un eșantion după metoda proporțională.

12