Biletul nr.

52
STUDIU DE CAZ PRIVIND DISPONIBILITATILE BANESTI. CADRU GENERAL SI EXEMPLE.

Forme, tipuri si surse de disponibilitati banesti

Disponibilitatile banesti reprezinta elementele monetare patrimoniale exprimate in lei si valuta
cu cel mai ridicat grad de lichiditate care fac parte din categoria activelor circulante si sunt
reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie.
Trezoreria reprezinta disponibilul in numerar sau substitute de numerar in lei si in valuta existent
in casierie si in conturile deschise la banci.
Conturile la banci cuprind:

valorile de incasat depuse la banci:

o
o

cecuri;
efecte comerciale;

disponibilitatile in lei si valuta;

cecurile;

creditele bancare pe termen scurt;

dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.

Prin Codul de procedura fiscala, bancile sunt obligate sa comunice bilunar Ministerului
Finantelor Publice Directia generala a tehnologiei informatiei, informatii referitoare la titularii
de conturi persoane fizice, juridice sau orice alte entitati fara personalitate juridica ce deschid ori
inchid conturi de disponibilitati la bancile respective.
Actualizarea informatiilor referitoare la clientii nou-aparuti sau clientii care si-au inchis conturile
se efectueaza astfel:
la data de 20 a lunii in curs: pentru informatiile actualizate in perioada 1-15 a lunii;
la data de 5 a lunii urmatoare: pentru informatiile actualizate in perioada 15-30/31 a lunii.

Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,

care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.

Clasificarea disponibilitatilor banesti

Trezoreria
In contabilitatea unei firme, disponibilitatile banesti de natura trezoreriei se regasesc sub
urmatoarele forme, structurate astfel:
Forme de disponibilitati banesti

Disponibil in numerar

Denumire cont corespondent

Simbol cont

Casa

531

Casa in lei

5311

Casa in valuta

5314

Conturi curente la banci

512

Conturi la banci in lei

5121

Conturi la banci in valuta

5124

Sume in curs de decontare

5125

Valori de incasat

511

Cecuri de incasat

5112

Efecte de incasat

5113

Efecte remise spre scontare

5114

Disponibil din credite bancare

Credite bancare pe termen scurt

519

pe termen scurt

Credite bancare pe termen scurt

5191

Credite bancare pe termen scurt

nerambursate la scadenta

5192

Credite externe guvernamentale

5193

Credite externe garantate de stat

5194

Credite externe garantate de banci

5195

Credite de la trezoreria statului

5196

Disponibil in conturi curente la banci

Disponibil sub forma valorilor de incasat

Credite interne garantate de stat

5197

Dobanzi aferente creditelor bancare pe

termen scurt

5198

Alte valori

532

Timbre fiscale si postale

5321

Bilete de tratament si odihna

5322

Tichete si bilete de calatorie

5323

Alte valori tichete de masa

5328

Acreditive

541

Acreditive in lei

5411

Acreditive in valuta

5412

Disponibil din avansuri de trezorerie

Avansuri de trezorerie

542

Disponibil in tranzit bancar

Viramente interne

581

Disponibil in alte valori

Disponibil in acreditive

Reguli generale de contabilizare a disponibilitatilor banesti de natura trezoreriei

contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in banci si in casieria firmelor, precum si
miscarea acestora generata de incasarile si platile efectuate in desfasurarea tranzactiilor
de natura economica si financiara, se tine distinct in lei si in valuta;
disponibilitatile banesti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte, dezvoltate in
analitic;

operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul

zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei;

operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul

utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa
genereze in contabilitate diferente de curs valutar;

la incheierea exercitiului financiar, disponibilitatile in valuta si valorile de tre-zorerie

existente in valuta (titluri de stat in valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in
valuta) trebuie evaluate la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a
Romaniei. Diferentele de curs valutar rezultate din evaluare se inregistreaza in conturile
de venituri financiare (diferente favorabile) sau cheltuieli financiare (diferente
nefavorabile);

in contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre

conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii;

operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor

emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglementari emise in acest scop.

Echivalente de trezorerie
In contabilitatea unei firme, disponibilitatile banesti de natura echivalentelor de trezorie se
regasesc sub forma investitiilor financiare pe termen scurt, structurate astfel:
Forme de investitii financiare pe termen
scurt

Denumire cont corespondent

Simbol cont

Actiuni detinute la entitatile afiliate

Actiuni detinute la entitatile afiliate

261

Imprumuturi acordate entitatilor

afiliate

Sume datorate de entitatile afiliate

2671

Dobanda aferenta sumelor datorate de

entitatile afiliate

2672

Creante legate de interesele de participare

Dobanda aferenta creantelor legate de
interesele de participare

2673

Interese de participare

Interese de participare

263

Alte investitii detinute ca imobilizari

Obligatiuni emise si rascumparate

505

Alte investitii detinute ca imobilizari

Obligatiuni achizitionate

506

Alte valori mobiliare achizitionate in

vederea realizarii unui profit intr-un termen
scurt

508

Alte titluri de plasament

5081

Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

5088

Garantii, depozite, cautiuni depuse de

entitate la terti

167

Alte imprumuturi

2674

Reguli generale de contabilizare a disponibilitatilor banesti de natura echivalentelor de

trezorerie
la intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin

care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita conform contractelor;

 in conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele

acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi;
imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau la

valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora;

cu ocazia inventarierii, pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la

sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare pe seama

cheltuielilor;
la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se

suplimenteaza, se diminueaza sau se anuleaza, dupa caz.

la bilant, imobilizarile financiare se prezinta la valoarea de intrare mai putin ajustarile

cumulate pentru pierdere de valoare;

la iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt, acestea se evalueaza si

inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:

-metoda primul intrat primul iesit FIFO;
-metoda costului mediu ponderat CMP;
-metoda ultimul intrat primul iesit LIFO;
la iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, se anuleaza eventualele ajustari

pentru pierderi de valoare.

Surse ale disponibilitatilor banesti
Initial, la infiintare, sursa principala de disponibilitati banesti pentru orice firma trebuie sa fie
reprezentata de capitalul social depus, subscris si varsat de catre asociatii sau actionarii sai fara
de care o firma nu se poate constitui.
Ulterior constituirii, sursele de disponibilitati banesti pot fi completate prin urma-toarele
modalitati reglementate prin legislatia in vigoare:

contractarea si obtinerea de credite bancare pe termen mediu si lung pentru investitii;

contractarea si obtinerea de credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor

curente de trezorerie;

incasarea de subventii de la bugetul de stat, att pentru investitii, cat si pentru

acoperirea cheltuielilor de exploatare;

vanzarea de active;

profitul net al firmei;

imprumuturi publice prin emisiune de obligatiuni;

majorarea capitalului social prin:

o
o
o

admiterea de noi asociati;

emisiunea de actiuni noi;
majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi
aporturi in numerar si/sau in natura;

subscriptie publica prin oferta publica de valori mobiliare.

Valorile mobiliare includ:

actiuni;

titluri de stat;

obligatiuni emise de administratia publica centrala sau locala si societati comerciale;

alte titluri de imprumut cu scadenta mai mare de un an;

drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni si drepturi de conversie a unor creante in

actiuni;

alte instrumente financiare, cu excluderea instrumentelor de plata, care dau dreptul de a

dobandi valori mobiliare echivalente celor mentionate mai sus prin subscriere, schimb
sau la o compensatie baneasca;

orice alte instrumente financiare calificate de C.N.V.M. ca valori mobiliare.

Reguli si masuri impuse pentru mentinerea disciplinei financiar-valutare

In vederea mentinerii unei discipline financiare riguroase si a combaterii evaziunii fiscale, prin
legislatia in vigoare s-a impus, cu unele exceptii, ca toate operatiunile de incasari si plati
efectuate intre persoane juridice sa fie efectuate numai prin instrumente de plata fara numerar.
Regulile si masurile impuse se refera atat la operatiunile efectuate in lei, cat si la cele efectuate
in valuta.
a) Operatiuni de incasari si plati in lei
Spre deosebire de plati, incasarile zilnice in numerar ale unei firme sunt neplafonate.
Plafonul zilnic maxim de plati pentru o firma este de 10.000 RON. Plafonul zilnic maxim de plati
reprezinta totalitatea platilor efectuate in numerar de o firma intr-o singura zi. Desi s-ar putea
incadra in plafonul maxim zilnic, unei firme nu ii este permis prin lege sa efectueze plati mai
mari de 5.000 RON catre o singura persoana juridica, cu exceptia platilor efectuate catre
retelele de magazine de tipul Cash&Carry pentru facturi cu o valoare de pana la 10.000 RON
inclusiv.
Nu se admit plati fragmentate in numerar pentru:

 facturi cu valori totale mai mari de 5.000 RON emise de diversi furnizori;
facturi cu valori totale mai mari de 10.000 RON emise de retelele de magazine de tipul

Cash&Carry.
De exemplu:

daca firma dvs. datoreaza unui furnizor obisnuit suma de 12.000 RON, va este permis
sa achitati in numerar numai suma de 5.000 RON, pentru diferenta de 7.000 RON fiind
obligat sa emiteti o fila de CEC sau un ordin de plata cu decontare bancara;

daca firma dvs. datoreaza unui furnizor din reteua de magazine de tipul Cash&Carry
suma de 18.500 RON, va este permis sa achitati in numerar numai suma de 10.000
RON, pentru diferenta de 8.500 RON fiind obligat sa emiteti o fila de CEC sau un ordin
de plata cu decontare bancara.

Aceiasi regula este valabila si pentru facturile achitate initial, dar stornate ulterior, aferente
produselor returnate, cu valori mai mari de 5.000 RON, respectiv 10.000 RON in cazul retelelor
de magazine de tipul Cash&Carry. In acest caz, restituirea sumelor poate fi efectuata astfel:

in numerar pentru suma de 5.000 RON sau 10.000 RON;

pe baza de fila de CEC sau ordin de plata cu decontare bancara pentru sumele care
depasesc aceste plafoane.

Se admit plati fragmentate in numerar pentru facturile cu valori sub 5.000 RON emise de
furnizori obisnuiti si pentru facturile cu valori sub 10.000 RON emise de retelele de magazine de
tipul Cash&Carry.
In plafonul zilnic maxim de plati intra:
plata facturilor emise de furnizorii de bunuri si prestari de servicii;
avansurile spre decontare acordate de firme angajatilor proprii pentru efectuarea de plati

catre persoane juridice pentru aprovizionari diverse.

In plafonul zilnic maxim de plati nu intra urmatoarele operatiuni:
depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile furnizorilor de bunuri si

servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite;

plata salariilor si a altor drepturi de personal;
avansurile spre decontare acordate de firme angajatilor proprii pentru efectuarea de plati

catre persoane fizice pentru achizitii diverse;

platile efectuate cu card (nu sunt considerate plati in numerar); operatiunile de incasari

si plati in valuta;

 cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata

transportului, a diurnei, a indemnizatiei, a cazarii pe timpul deplasarii si a cheltuielilor

neprevazute efectuate de catre salariatii aflati in deplasare;
cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte

asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare.

La randul lor, societatile comerciale bancare, de asigurari si financiare au obligatia de a nu
elibera firmelor sume in numerar mai mari de 10.000 RON care ar depasi plafonul zilnic maxim
de plati.
Daca firma dvs. are prevazute in actul constitutiv subunitati economice (sucursale, filiale,
agentii, puncte de lucru) cu casierie proprie si conturi deschise intr-o societate bancara, acestea
sunt obligate la rindul lor sa respecte de sine-statator aceleasi masuri si reguli impuse de
disciplina financiara de incasari si plati.
b) Operatiuni de incasari si plati in valuta
Ca regula generala, platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni care fac
obiectul livrarilor cu bunuri si prestarilor de servicii intre rezidenti, se realizeaza obligatoriu
numai in moneda nationala RON.
De la aceasta regula generala, fac exceptie rezidentii care se incadreaza in urmatoarele situatii
enumerate:

persoanele juridice care efectueaza plati si incasari in cadrul contractelor:

de comert exterior referitoare la operatii de import si export de bunuri si
prestari de servicii externe;
de comision incheiate intre: comisionar si comitent in calitate de rezidenti;
comisionarul unui nerezident si beneficiarul rezident;

persoanele juridice care efectueaza plati si incasari pe baza contractelor de

subantrepriza incheiate in cadrul contractelor:
de colaborare (cooperare) economica internationala; de export al unor

obiective complexe; de export al unor produse cu ciclu lung de fabricatie;

persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni care decurg din:
acte de comert derulate in porturi, in zonele din aeroporturi si punctele de
trecere a frontierei de stat, asimilate zonelor libere. Prin zone asimilate
zonelor libere se intelege zonele din aeroporturi si punctele de trecere a
frontierei de stat pe sensul de intrare in tara, in zona stabilita pana la
locurile unde se aplica viza de intrare, si pe sensul de iesire din tara,
dupa locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal.
acte de comert derulate pe parcurs extern in trenuri internationale, la
bordul aeronavelor si navelor;

persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru:

o
o
o
o
o

operatiuni stipulate de prevederi legale exprese;

prestarea de servicii externe (transport international de marfuri si de persoane si
turism international);
plati efectuate catre furnizorii si subfurnizorii de bunuri si servicii pentru
produsele si serviciile exportate
operatiuni derulate conform contractelor externe de prelucrare in regim lohn, pe
baza contractelor de colaborare, in masura in care colaboratorii rezidenti sunt
nominalizati in autorizatia de perfectionare activa;
operatiuni efectuate in strainatate.

Operatiunile valutare se clasifica in doua categorii:

1. Operatiuni valutare curente. Sunt operatiunile efectuate intre rezidenti si nerezidenti,
care decurg din:
tranzactii de comert international cu bunuri si servicii;
alte operatiuni de plati/incasari legate de:
-impozite si taxe cu exceptia taxelor succesorale;
-asistenta tehnica, comisioane, onorarii, reprezentare;
-amenzi, cheltuieli de judecata;
-castiguri din jocuri de noroc;
-leasing operational;
-cheltuieli cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate;
-abonamente la publicatii;
repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii si altele asemenea

provenind din operatiuni valutare curente si de capital;

cheltuielile facute de rezidenti in strainatate in scop educational sau religios, de recreere,

vacanta, sport, afaceri, misiuni, intalniri, conferinte etc.;

2. Operatiunile valutare de capital. Sunt operatiunile efectuate intre rezidenti si
nerezidenti, care decurg din:
investitii directe: in Romania, ale nerezidentilor; in strainatate, ale rezidentilor;

 investitii imobiliare (investitii in bunuri imobile destinate unei investitii directe):in

Romania, ale nerezidentilor;in strainatate, ale rezidentilor.

Exemple de operatiuni contabile privind disponibilitatile banesti si platile:

1) Alimentarea conturilor prin varsaminte efectuate de asociati in contul capitalului social:
5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
cu eliberarea concomitenta a capitalului achitat:
1012 Capital subscris varsat = 1011 Capital subscris nevarsat
2) Alimentarea conturilor in urma contractarii unui credit bancar pe termen scurt:
5121 Conturi la banci in lei = 5191 Credite bancare pe termen scurt
3) Participarea la licitatie in vederea achizitiei de valuta:
Se negociaza cumpararea a 100.000 euro la un curs de 4.2 lei/1 euro. Pentru operatiunea
efectuata, banca percepe un comision de 150 lei.
Extrasul de cont pentru contul de valuta va mentiona creditarea valutei cumparate in cont, in
timp ce extrasul de lei va consemna debitarea contravalorii valutei cumparate si a comisionului
aferent operatiunii respective.
Contabilizarea operatiunii se poate lucra direct (prin corespondenta directa intre conturile de
disponibil):
%

5121 Conturi la banci in lei

5124 Conturi la banci in valuta

627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

420.150
420.000
150

sau indirect, prin inserarea unui cont tampon 581 Viramente interne. Aceasta tehnica se aplica
mai ales la volume de operatiuni foarte mari, cand cel care lucreaza contabilitatea nu doreste
sa-si incarce memoria cu operatiunile din extrasul contului de devize deja contabilizate prin
contabilizarea extraselor de lei sau cand la contabilizarea celor doua tipuri de extrase lucreaza
persoane diferite.
Contul 581 va avea sold zero, oferind posibilitatea de control asupra corectitudinii operatiunilor
inregistrate. Asadar, contabilizarea extrasului de lei va reflecta initierea operatiunii:

%
=
5121 Conturi la banci in lei
581 Viramente interne

420.150
420.000

627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

150

Extrasul de cont in devize va reflecta cumpararea si creditarea valutei:

5124 Conturi la banci = 581 Viramente interne 420.000
in valuta
4) Alimentarea contului bancar prin incasari de la clienti:
5121 Conturi la banci in lei = 411 Clienti
5) Alimentarea contului bancar prin emiterea de obligatiuni:
Se stabileste prin prospectul de emisiune emiterea unui numar de 50.000 de obligatiuni cu o
valoare nominala de 1.000 lei/obligatiune si deci o valoare nominala a imprumutului obligatar de
50.000.000 lei.
Pretul de emisiune al obligatiunilor va fi de 975 lei. Pretul de rascumparare dupa 18 luni va fi de
1.050 lei, iar dobanda oferita este de 30% pe an. Primele de rambursare se vor amortiza
proportional pe toata durata imprumutului. Cu ocazia emisiunii se inregistreaza cheltuieli de
emisiune de 350.000 lei. Data lansarii imprumutului este 1 iulie 2011.
EXEMPLU:
Cu ocazia emisiunii se inregistreaza:
%
=
161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.050 x 50.000 = 52.500.000
5121 Conturi la banci in lei
975 x 50.000 = 48.750.000
169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

75 x 50.000 = 3.750.000

Inregistrarea cheltuielilor de emisiune:

627 Cheltuieli cu serviciile

5121 Conturi la banci in lei

350.000

bancare si asimilate
Emisiunea de obligatiuni pentru finantarea capitalului de lucru reprezinta o cheltuiala de
exploatare a perioadei curente. Ca urmare, amortizarea primelor aferenta anului 2011 va fi
calculata si inregistrata astfel:

Am 2011 = Rulaj debitor ct. 1691 x 6 luni /18 luni = 1.250.000 lei
Cheltuiala de inregistrat in anul fiscal 2011:
6868 Cheltuieli financiare

169 Prime privind rambursarea

privind amortizarea primelor

1.250.000

obligatiunilor

de rambursare a obligatiunilor
Inregistrarea dobanzilor datorate pentru obligatiunile emise in anul 2011 (dobanda se datoreaza
la valoarea nominala a imprumutului obligatar): 666 Cheltuieli privind = 1681 Dobanzi aferente
7.500.000 dobanzile imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
La finele duratei imprumutului obligatar se va reflecta rambursarea obligatiunilor:
%

5121 Conturi la banci in lei

161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

76.125.000
52.500.000

1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 23.625.000

6) Alimentarea casieriei prin retragere de numerar din contul bancar:
5311 Casa in lei

581

Viramente interne

581 Viramente interne =

5121

Conturi la banci in lei

7) Depunerea numerarului excedentar in contul bancar se inregistreaza prin operatiunea

inversa.
5121 Conturi la banci in lei =

581 Viramente interne

581 Viramente interne

5311 Casa in lei

8) Achizitia de bonuri de masa:

Bonurile de masa se cumpara lunar, in functie de necesitatile din luna respectiva. Pentru 20 de
utilizatori care presteaza 20 de zile lucratoare la sediul societatii sunt necesare 400 tichete de
masa. Valoarea nominala a acestora este de 50.000 lei/buc. Comisionul emitentului este de 8%
pentru care se datoreaza si T.V.A.
Inregistrarea facturii emitentului si primirea bonurilor:
%

401 Furnizori

21.904.000

5328 Alte valori analitic Bonuri de masa

622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

20.000.000
1.600.000

4426 T.V.A. deductibila

304.000

Achitarea facturii furnizorului de bonuri de masa:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 21.904.000
Eliberarea bonurilor catre angajati, in functie de prezenta la locul de munca:
6458 Alte cheltuieli privind = 5328 Alte valori 20.000.000
asigurarile si protectia sociala
9) Inregistrarea deschiderii unui acreditiv de import:
5412 Acreditive in valuta = 5124 Conturi la banci in valuta
Plata furnizorului extern de import prin intermediul acreditivului deschis:
Presupunem ca valoarea in lei a marfii livrate este mai mare decat valoarea in lei a acreditivului
deschis, din cauza evolutiei cursului de schimb al valutei in perioada derularii importului:
401 Furnizori

%
5412 Acreditive in valuta Furnizori externi
765 Venituri din diferente de curs valutar

Plata prin acreditiv sau in avans va genera de cele mai multe ori diferente favorabile de curs
valutar, datorate scaderii cursului monedei nationale, intre momentul platii si momentul
importului.
10) Primirea de cecuri pentru stingerea datoriilor clientilor:
5112 Cecuri de incasat

411 Clienti

5112 Cecuri de incasat

11) Cecurile se depun spre scontare la banca:

5114 Efecte remise spre scontare

Incasarea acestora prin creditarea sumei in contul bancar, cu plata concomitenta a comisionului
bancii pentru operatiunea de scontare:

5121 Conturi la banci in lei

5114

627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

Efecte remise spre scontare

=

5121 Conturi la banci in lei

12) Emiterea de cecuri pentru stingerea datoriilor la furnizori:

401 Furnizori = 403 Efecte de platit
13) Debitarea sumei din contul bancar cu ocazia scontarii cecului de catre beneficiar:
%

5121 Conturi la banci in lei

403 Efecte de platit

627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

14) Acordarea de avansuri de trezorerie angajatilor:

542 Avansuri de trezorerie =

5311 Casa in leianalitic: numele angajatului

15) Decontarea avansurilor de trezorerie acordate

%

542 Avansuri de trezorerie analitic nominal

623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferuri
4426 T.V.A. deductibila aferenta bonurilor si facturilor prezentate la decont
16) Transferul de sume dintr-un cont propriu in altul:
De exemplu, transferul intr-o banca comerciala a sumelor incasate in Trezoreria Statului:
581 Viramente interne

5121.1 Disponibil in cont bancar analitic

Trezoreria la intrarea sumelor in contul de destinatie:

5121.2 Conturi la banci in lei
Bibliografie

581

Viramente interne

Ghid practic Unele aspecte privind aplicarea reglementarilor contabile

conforme cu directiva a IV-a a CEE, parte componenta a reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin ordinul ministrului
finantelor publice nr. 3.055/2009.
Curs de pregatire pentru examenul de acces domeniul contabilitate lector
Maria Madalina Girbina, Bacau 2010
IAS 7
Intrebari si studii de caz privind accesul la stagiul privind obtinerea calitatii de
expert contabil si contabilia autorizati Editura Ceccar, Bucuresti, 2010

-- http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1190/Taxa_scontului