CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................................2
CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTĂRILOR CU CLIENȚII ȘI FURNIZORII .....................................................................3
1.1 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND CREANȚELE COMERCIALE ...............3
1.1.1 Noţiuni generale privind creanţele comerciale ....................................................................3
1.1.1.1 Evaluarea creanţelor comerciale ...................................................................................4
1.1.1.2 Relaţiile de decontare cu clienţii ...................................................................................5
1.1.1.3 Decontări cu clienţii prin efecte comerciale de primit ..................................................8
1.1.1.4 Decontări cu clienţii prin întocmirea ulterioară a facturii .............................................8
1.1.1.5 Decontările avansurilor primite de la clienţi .................................................................9
1.2 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND DATORIILE COMERCIALE .........10
1.2.1 Noţiuni generale privind datoriile comerciale ...................................................................10
1.2.2 Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor comerciale ............................................................14
1.2.3 Relaţiile de decontare cu furnizorii ....................................................................................14
1.2.3.1 Decontarea cu furnizorii prin efecte comerciale de plată ............................................16
1.2.3.2 Decontarea cu furnizorii prin primirea ulterioară a facturii ........................................17
1.2.3.3 Decontarea avansurilor acordate furnizorilor ..............................................................17
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND DECONTAREA CLIENȚILOR ȘI
FURNIZORILOR LA S.C. MSD COM S.R.L ...............................................................................18
2.1 PREZENTAREA SOCIETĂȚII ................................................................................................18
2.2 MONOGRAFIE CONTABILĂ S.C. MSD COM S.R.L. ..........................................................20
LUNA MARTIE 2018 .....................................................................................................................20
CAPITOLUL 3. ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI LA
SOCIETATEA S.C. MSD COM S.R.L. ..........................................................................................29
3.1 INDICATORI DE LICHIDITATE .......................................................................................................29
3.2 INDICATORII DE SOLVABILITATE .................................................................................................31
3.3 INDICATORI DE RENTABILITATE ..................................................................................................33
3.4 ANALIZA CIFREI DE AFACERI ......................................................................................................34
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ........................................................................................................37
ANEXA 1 ............................................................................................................................................41
ANEXA 2 ............................................................................................................................................42
ANEXA 3 ............................................................................................................................................43
 INTRODUCERE

Prin această lucrare îmi propun să prezint principalele aspecte teoretice şi practice în legătură
cu delimitarea noţiunilor generale referitoare la decontarea clienţilor şi furnizorilor, contabilizarea
relaţiilor de decontare ale unei firme cu clienţii şi furnizorii şi analiza economico-financiară a
principalilor indicatori ai firmei analizate având rolul de a stabili poziţia financiară a acesteia pe piaţă
şi gradul de utilizare a resurselor.

În acest sens în primul capitol prezint aspectele teoretice referitoare la clienţi şi furnizori:
noţiuni generale privind creanţele comerciale, respectiv datoriile comerciale, evaluarea creanţelor şi
datoriilor comerciale, precum şi modul de înregistrare a relaţiilor unei firme cu clienţii şi furnizorii
acesteia.

Cel de al doilea capitol conţine o prezentare generală a societăţii S.C. MSD COM S.R.L., şi
anume un scurt istoric, precum şi principalele caracteristici ale domeniului de activitate al firmei. Cea
de a doua parte a acestui capitol conţine monografia contabilă referitoare la relaţiile cu clienţii şi
furnizorii societăţii pe parcursul lunii martie 2018.
Ultimul capitol abordează analiza principalilor indicatori economico-financiari, precum şi
indicatorii specifici creanţelor şi datoriilor comerciale, având la bază situaţiile financiare ale firmei în
perioada 2015-2017. Acest capitol furnizează informaţii referitoare la situaţia financiară a firmei şi a
gradului de utilizare a resurselor financiare.

În urma prezentării aspectelor teoretice, a obiectului de activitate al firmei, al monografiei şi

al indicatorilor economic-financiari, lucrarea se încheie cu concluzii şi propuneri pentru firma
analizată privind modul prin care îşi poate îmbunătăţii activitatea.

Pentru a îşi desfăşura activitatea în bune condiţii orice entitate indiferent de obiectul de
activitate intră în relaţii economice cu terţii, cunoaşterea aspectelor teoretice referitoare la clienţi şi
furnizori este foarte importantă pentru orice societate comercială. De asemenea cunoaşterea
indicatorilor economic-financiari ai unei societăţi este vitală pentru managementul firmei pentru a
putea previziona profitabilitatea firmei, ce anume trebuie îmbunătăţit şi ce care sunt măsurile ce
trebuiesc abordate pentru a fi cât mai competitivă.

2
 CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTĂRILOR CU CLIENȚII ȘI FURNIZORII
1.1 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND CREANȚELE
COMERCIALE

1.1.1 Noţiuni generale privind creanţele comerciale

Pentru a îşi desfăşura activitatea în bune condiţii orice entitate economică, indiferent de
obiectul său de activitate intră în relaţii economice în calitate de client sau furnizor cu persoane fizice
sau persoane juridice, numite “terţi”. “Operaţiile comerciale presupun legătura dintre două entităţi
economice: furnizorul, care în calitate de vânzător, pune la dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra
cost pe baza unei înţelegeri prealabile şi clientul, care în calitate de cumpărator, achiziţionează contra
cost bunuri sau servicii” (Pântea&Bodea, 2009).

Conform dicţionarelor de specialitate (Marinescu, 2007), creanţa este defnită ca fiind: dreptul
patrimonial al unei persoane fizice sau jurice (creditor), asupra altei persoane fizice sau juridice
(debitor) de executare a unei obligaţii, de restituire a unui bun, a unei sume de bani, de realizare a unui
serviciu; operaţiune financiară; post din activul bilanţului unei firme.

Dacă întreprinderea are rol de vânzător, atunci aceasta generază drepturi de creanţă faţă de
clienţii sau debitorii diverşi, pentru bunurile, produsele sau serviciile oferite acestora pe partea de
credit, şi urmează să fie încasate ulterior. În această situaţie creanţele entităţii reprezintă dreptul unor
persoane, numite creditori, de a pretinde debitorilor efectuarea plății bunurilor, produselor sau
serviciilor achiziţionate.

O creanţă reprezintă un activ curent atunci când:

• “se aşteaptă să fie realizat în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii

• se aşteaptă ca activul sub formă de creanţă să fie realizat în maxim 12 luni de la data
bilanţului” (OMFP 1802/2014).

Toate celelalte active ce nu se încadrează în vreuna din situaţiile prezentate sunt considerate
active imobilizate.

Clasificarea creanţelor se face după anumite criterii, după cum urmează:

1) După modul de încasare, creanţele se împart în:

a) Creanţe determinate de vânzări pe credit comercial, au la bază facturi;

b) Creanţe determinate de vânzări pe credit cambial, au la bază biletul la ordin.

3
2) După data scadentă, creanţele se împart în:

a) Creanţe exigibile, şi anume creanţele la care termenul de decontare este indicat indirect în
document.

b) Creanţe neexigibile, şi anume acele creanţe ce sunt rezultate din vânzări, dar care nu sunt
însoţite de facturi, iar termenul de scadență va fi indicat la întocmirea facturii. (Străoanu, 2016).

Documentele ce stau la baza înregistrării în contabilitate a decontărilor cu clienţii efectuate de

o întreprindere sunt prevăzute de OMFP nr. 3512/2008 actualizat cu OMFP nr. 170/2015 și Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal, modificată și completată de OUG nr. 6/2015, și anume: factura, avizul
de însoţire a mărfii, lista de inventariere, nota de contabilitate, extrasul de cont, chitanţa.

Factura este utilizată la înregistrarea creanţelor ce rezultă din vânzarea bunurilor, produselor
sau serviciilor realizate de entitatea comercială, către client. Facturile au la bază prevederile Codului
Fiscal.

Avizul de însoţire a mărfii este utilizat pentru bunurile, produsele sau serviciile livrate în cazul
în care factura urmează să fie întocmită ulterior.

Lista de inventariere este utilă în determinarea ajustărilor de valoare pentru creanţe. În listele
de inventariere sunt menţionaţi clienţii incerţi.

Nota de contabilitate este folosită la înregistrarea în contabilitatea analitică şi sintetică a

ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. De cele mai multe ori nota de contabilitate are anexate
documente ce justifică sumele înregistrate. Anexele la nota contabilă sunt: listele de inventariere,
documentaţia întocmită de către membrii compartimentului juridic sau cel comercial cu privire la
deprecierea pentru clienţii respectivi.

Extrasul de cont al unei întreprinderii este utilizat la comunicarea şi solicitarea de către clienți
sau debitori a sumelor datorate de aceştia sau neachitate. Extrasul de cont se foloseşte şi ca document
de inventariere a soldurilor în relaţiile cu clienţii.

Chitanţa este folosită ca document justificativ alături de factură aferentă încasărilor de la clienţi
a unor sume în numerar la casierie.

1.1.1.1 Evaluarea creanţelor comerciale

4
 Evaluarea creanţelor comerciale se face la valoarea nominală a lucrărilor, produselor sau
serviciilor în momentul livrării acestora; valoarea nominală reprezintă suma înscrisă în documentul
care face dovada existenţei unei creanţe.

Pentru a putea evalua creanţele comerciale, se utilizează diverse baze de evaluare, precum şi
combinaţii ale acestora şi anume: costul istoric, costul curent, valoarea actualizată, valoarea
realizabilă.

a) “Evaluarea la costul istoric presupune înregistrarea creanţelor comerciale la valoarea de

numerar sau echivalente de numerar, care se aşteaptă să fie încasată în momentul vânzării bunurilor
sau prestării serviciilor, sau la valoarea justă a sumei încasate în momentul vânzări bunurilor sau
prestării serviciilor.

b) Evaluarea la costul curent presupune înregistrarea creanţelor comerciale la valoarea în

numerar sau echivalente de numerar, care ar trebui să fie încasată dacă vânzarea bunurilor sau
prestarea serviciilor s-ar efectua în prezent.

c) Evaluarea la valoarea actualizată presupune înregistrarea creanţelor comerciale la valoarea

actualizată a intrărilor nete viitoare de numerar ce urmează a fi generate de desfăşurarea normală a
activităţii entităţii.” (Sălceanu, 2011)

În cazul vânzărilor de bunuri, produse sau servicii în schimbul valutei vor rezulta creanţe în
devize, ce vor fi evaluate prin transformarea acestora în lei având în vedere cursul de schimb în vigoare
la data efectuării operaţiilor. Dacă creanţa în valută este decontată în aceeaşi lună în care s-a produs,
atunci întreaga diferenţa de curs valutar este recunoscută în acea lună. Diferenţa de curs valutar va fi
recunoscută în continuare în fiecare lună până în luna ce va avea loc decontarea şi se va determina
având în vedere modificarea cursurilor de schimb. Situaţia aceasta va genera diferenţe de curs valutar,
ce vor influenţa cheltuielile financiare sau veniturile financiare, în funcţie de diferenţa în minus sau
în plus a cursului valutar de schimb.

Soldul final la fiecare sfârşit de lună al creanţelor comerciale în valută se va evalua la cursul
de schimb valutar comunicat de BNR, în ultima zi a lunii. În contabilitate aceste diferenţe de curs
valutar vor fi înregistrate după caz, la venituri din diferenţe de curs valutar sau la cheltuieli din
diferenţe de curs valutar.

1.1.1.2 Relaţiile de decontare cu clienţii

Clienţii sunt terţii care au achiziţionat bunurile, produsele sau serviciile ce reprezintă obiectul

5
de activitate al întreprinderii. Debitorii unei unităţii sub forma creanţelor comerciale sunt legate de
vânzarea de bunuri, lucrări, produse sau servicii efectuate în cadrul ciclului de exploatare al
întreprinderii.

Relaţiile de decontare cu terţii vizează apariţia şi încasarea creanţelor comerciale pe termen

scurt sau activele în curs de decontare ce reprezintă valori economice avansate temporar de către o
întreprindere altor persoane fizice şi/sau juridice urmând să primească în contrapartidă o prestaţie sau
un echivalent economic. (Coman, 2007)

Contul 411 “Clienți” face parte din grupa 41 “Clienţi şi conturi asimilate” şi este un cont de
activ. Subconturile aferente sunt:

 4111 “Clienţi”
 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creanțelor și decontărilor în relațiile cu clienții

interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, servicii prestate, pe
bază de facturi, cu excepția entităților afiliate și a entităților legate prin interese de participare, inclusiv
a clienților incerți, rău-platnici, dubioși sau aflați în litigiu.

În debitul contului 411 “Clienți” se înregistrează:

o valoarea la preț de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate și

serviciilor prestate, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);
o valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidențiate anterior în contul “Clienți
– facturi de întocmit” (418);
o creanța reprezentând ratele aferente leasingului financiar (267);
o dobânda cuvenită locatorului pentru ratele de leasing financiar (766);
o venituri înregistrate în avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exercițiilor
financiare următoare (472);
o valoarea avansurilor facturate clienților (419, 4427);
o valoarea creanțelor reactivate (754);
o valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților (419);
o valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate de terți (758);
o diferențele favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în valută, înregistrate la finele
lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (765);
o diferențele favorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea

6
 exercițiului financiar (768);
o rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exercițiilor
financiare anterioare (117).

În creditul contului 411 “Clienți” se înregistrează:

o sumele încasate de la clienți (512, 531);

o decontarea avansurilor încasate de la clienți (419);
o valoarea garanțiilor reținute de terți (267);
o valoarea cecurilor și efectelor comerciale acceptate (511, 413);
o valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (709);
o valoarea sconturilor acordate clienților (667);
o sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidență a clienților incerți sau în
litigiu (654);
o creanțe prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (658);
o valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți (419);
o diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută, înregistrate la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar (665);
o diferențele nefavorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face
în funcție de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia
evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (668).

Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienți sau creanţele companiei faţă de
clienţii săi.

În contabilitate există situaţii în care creanţele sunt delimitate şi evidenţiate, ca structuri

distincte, sub forma clienţilor incerţi, clienţilor în litigiu şi clienţi dubioşi. Clienţii incerţi reprezintă
acei clienţi care nu îşi onorează obligaţiile asumate la termenul convenit şi sunt anumite condiţii ce
accentuează lipsa de încredere în capacitatea financiară a acestor clienţi în a-şi onora obligaţiile
asumate. Clienţii devin incerţi în cazul în care creanţele nu au fost încasate la termenul stabilit şi există
unele condiţii ce duc la lipsa de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali, şi anume
aceştia se afla în situaţia de lichidare, succesiune, etc.

Clienţii în litigiu sunt acei clienţii pentru care a fost deschisă acţiune juridică pentru decontarea
creanţelor. Clienţii devin dubioşi în momentul în care creanţele aferente acestora devin irecuperabile.

7
1.1.1.3 Decontări cu clienţii prin efecte comerciale de primit

Avantajul decontării pe care vânzătorul o realizează prin intermediul efectelor de comerţ îl

reprezintă faptul că suma de bani intră mai devreme în posesia acestuia, fiind plătită de bancă.

Avantajul pentru cumpărător îl reprezintă faptul că acesta primeşte bunurile, produsele şi

serviciile mai devreme, plata efectuându-se mai târziu. Finanţatorul, adică banca are avantajul
încasării unor comisioane bancare pentru serviciile efectuate vânzătorului şi cumpărătorului.

Efectele comerciale de primit sunt creanţe generate în momentul în care clienţii au acceptat o
cambie sau au primit un bilet la ordin. Atât cambia cât şi biletul la ordin sunt efecte comerciale, adică
titluri negociabile ce reprezintă creanţe decontabile, la vedere sau pe termen scurt, în beneficiul
persoanelor care le posedă. Deoarece sunt negociabile ele pot fi cedate, vândute sau transmise.

Dacă o întreprindere a vândut produse unui client şi doreşte confirmarea în scris a capacităţii
de plată a acestuia, întreprinderea va primi sub semnătura clientului un bilet la ordin. Aceste efecte
pot fi decontate la termenul scadent înscris, pot fi scontate imediat la bancă, caz în care banca devine
proprietara efectului şi va încasa la scadenţă creanţa de la client, pot fi valorificate cu titluri de valori
la burse de valori sau transferate altei persoane cu dreptul de creanţă. Din punct de vedere financiar
efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de decontare a creanţelor. Îndeplinind această calitate
şi anume de instrumente de decontare efectele comerciale sunt utile în cazul plății datoriilor faţă de
terţi sau încasării creanţelor.

Pentru a evidenţia în contabilitate aceste decontări se va utiliza contul 413 “Efecte de primit”
(Străoanu, 2016). În cazul în care vânzătorul încasează suma cuvenită înainte de scadență, aceasta va
fi diminuată de scontul cuvenit băncii.

1.1.1.4 Decontări cu clienţii prin întocmirea ulterioară a facturii

De foarte multe ori în practică există situaţii în care vânzarea produselor se realizează având
la baza “Avizul de însoţire a mărfii”, “Dispoziţia de livrare” sau alte documente ce însoţesc bunurile,
produsele pe timpul transportului, factura având să fie întocmită ulterior.

Pentru livrările reprezentate de energie electrică, apă, gaze, etc., numite livrări nestocabile,
creanţele sunt neexigibile, ele devenind exigibile la sfârşitul lunii odată cu întocmirea facturii.

Termenul limită de primire a facturii este dată de 15 a lunii următoare în care a avut loc
livrarea, factura trebuie să cuprindă o referire la numărul şi data avizului de însoţire a mărfii care a
stat la baza realizării livrării respective. La baza acelei facturi pot sta mai multe avize de însoţire
întocmite pe parcursul unei luni calendaristice.

8
 Vânzătorul va folosi contul 418 “Clienti - facturi de întocmit”. “Acest cont este un cont de
creanţe comerciale, după conţinutul economic, şi după funcţia contabilă este un cont de activ.”
(Străoanu, 2016)

1.1.1.5 Decontările avansurilor primite de la clienţi

Avansurile primite de la clienţi (clienți-creditori) reprezintă, în contabilitate, parte a datoriilor

ca pasiv bilanţier. Reprezintă soldul sumelor încasate de la clienţi înainte de efectuarea livrărilor de
bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii, în numele acestora.

În contabilitatea relaţiilor de vânzare-cumpărare, se întâlnesc situaţii în care furnizorii pretind

clienţilor efectuarea de plăţi în avans. Pentru a putea fi înregistrată această situaţie în contabilitate se
foloseşte contul 419 “Clienți- creditori”.

Contul 419 „Clienți – creditori” este un cont de pasiv cu ajutorul caruia se tine evidenta
clientilor – creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti. Soldul contului reprezinta sumele
datorate clientilor – creditori.

În creditul contului 419 „Clienți – creditori” se înregistrează:

o sumele facturate clienților reprezentând avansuri pentru livrari de bunuri sau prestări
de servicii (411);
o valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților (411);
o diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută primite de la
clienți, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665);
o diferențele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face
în funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea
exercițiului financiar (668).

În debitul contului 419 „Clienți – creditori” se înregistrează:

o decontarea avansurilor încasate de la clienți (411);

o valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți (411);
o valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienți (708);
o diferențele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor decontate, precum și cele
aferente datoriilor în valută către clienți, înregistrate la finele lunii, respectiv la
închiderea exercițiului financiar (765);
o diferențele favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în

9
 funcție de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia decontării sau la finele lunii,
respectiv la închiderea exercițiului financiar (768).

Contul 419 “Clienți- creditori” prezintă sold final creditor şi reflectă datoria întreprinderii
pentru sumele încasate ca avansuri de la clienţi.” ( Sălceanu, 2011)

1.2 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND DATORIILE

COMERCIALE

1.2.1 Noţiuni generale privind datoriile comerciale

10
 Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.

În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:

 După conţinutul economic:

- datorii financiare
- datorii comerciale
- datorii calculate
 După termenul de achitare:
- datorii pe termen lung
- datorii pe termen scurt
 După modul de achitare:
- datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din
capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie),
- datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede
cedarea unei părţi din capitalul statutar.

Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională – la provenienţa lor din interiorul
ţării sau în valută străină – la provenienţa lor de peste hotarele ţării. Datoriile pot fi reflectate în
contracte, documente primare de achiziţie a mărfurilor în valută străină, însă la reflectarea datoriilor
în conturile contabile şi rapoartele financiare acestea trebuie să fie exprimate numai în valută
naţională.

Fiecare enitate pentru a îşi realiza obiectul sau de activitate intra în relaţii cu alte entităţii, în
calitate de cumpărător de bunuri, servicii, lucrări, produse, generând astfel datorii comerciale.

Conform dicţionarelor de specialitate (Marinescu, 2007), datoria este definită ca fiind obligaţia
asumată de o persoană fizică sau juridică (debitor) faţă de o alta (creditor), care are în contrapartidă o
creanţă, atestată într-un raport juridic privind restituirea la un anumit termen a unei sume de bani sau
a unor bunuri economice.

Dacă o întreprindere apare în rol de cumpărător de bunuri, produse sau servicii de la furnizor
atunci iau obligaţiile ce urmează a fi achitate. Obligaţiile entităţii reprezintă dreptul debitorilor de a
pretinde creditorilor efectuarea platii bunurilor, produselor sau serviciilor achiziţionate.

Conform OMFP 1802/2014 o datorie este considerată o datorie curentă atunci când:

 se aşteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al

întreprinderii

11
  datoria este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte datorii ce nu se încadrează în situaţiile prezentate anterior sunt considerate datorii
pe termen lung.

Datoriile comerciale faţă de furnizori se clasifica în funcţie de mai multe criterii:

1. În funcţie de modalitatea de plată, întâlnim:

a) Datorii ce rezultă din cumpărări ce au la bază creditul comercial. Aceste datorii se plătesc pe baza
facturii furnizorului cu ordin de plată, prin bancă.

b) Datorii ce rezultă din cumpărări ce au la bază creditul cambial. Aceste datorii se plătesc prin bancă,
şi anume folosind trata sau biletul la ordin.

2. În funcţie de data scadenței, întâlnim:

a) Datorii exigibile. Aceste datorii sunt reprezentate de obligaţiile ce trebuie plătite la termenul înscris
în factură.

b) Datorii neexigibile. Aceste datorii sunt reprezentate de obligaţii ce nu sunt însoţite de factură, adică
acele situaţii în care factura va fi întocmită ulterior.

Contabilitatea decontărilor cu terţii presupune organizarea acesteia luând în calcul mai mulţi
factori de influenţă cum ar fi: forma de decontare, sistemul de creditare, natura relaţiilor de decontare
şi regimul reducerilor şi momentul in care se acordă acestea.

“În funcţie de aceşti factori se va stabili sistemul de documente, sistemul evidenței operative şi
sistemul conturilor utilizate în vederea obţinerii unor informaţii care să fie utile celor interesaţi
(conducere managerială, acţionari, investitori, parteneri de afaceri, bănci finanţatoare, organe fiscale,
etc) în luarea unor decizii economice legate de terţi.” (Sălceanu, 2007)

În practica contabilă, se întâlnesc situaţii în care furnizorii acordă anumite reduceri la preţurile
pe care le-au negociat cu cumpărătorii, având la bază clauzele stabilite în contract.

Astfel se disting mai multe reduceri, şi anume:

 Rabatul este o reducere comercială ce se aplică preţului de vânzare al unui bun în situaţia în
care bunul nu corespunde calitativ; preţul a fost negociat anterior între furnizor şi client.
 Remiza este o reducere comercială acordată de furnizor anumitor clienţi în condiţiile în care
sunt îndeplinite mai multe criterii, cum ar fi: comanda este de un volum mare, clientul este
unul fidel, clientul are o poziţie importantă pe piaţă faţă de alţi clienţi, etc.
 Risturnul este o reducere comercială de preţ acordată de furnizor unui client în situaţia în care

12
 clientul respectiv depăşeşte plafonul cumpărărilor ce pot fi realizate într-un anumit interval de
timp; acest interval de timp se desfăşoară de regulă pe parcursul unui an.
 Scontul comercial este o reducere cu caracter financiar şi se acordă de către furnizor clienţilor
care îşi plătesc obligaţiile înaintea termenului de scadența stabilit în contract. Valoarea
scontului se calculează aplicând o anumită cotă procentuala asupra valorii facturilor, fie la
preţul curent, fie la valoarea netă în situaţia în care s-au aplicat şi reduceri comerciale.
 Forfetarea este reprezentată de o achiziţionare ce are loc fără a avea recurs asupra vreunui
deţinător anterior, a unor creanţe ce sunt scadente la un anumit termen, fiind rezultatul unor
livrări de bunuri sau prestări de servicii, lucrări în schimbul unei taxe forfetare.

În cazul reducerilor comerciale, şi anume a rabatului, remizei şi risturnului, în contabilitate vor

fi înregistrate doar valoarea netă ale bunurilor vândute, respectiv cumpărate; valoarea netă va rezulta
după ce se va aplica cota procentuală de reducere.

În cazul reducerilor cu caracter financiar, şi anume scontul şi forfetarea, în contabilitate vor fi

înregistrate facturi de reducere care vor conduce la modificarea facturilor iniţiale.

Înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu furnizorii se va realiza având la baza

documentele ce sunt prevăzute de OMFP nr.3512/2008 actualizat cu OMFP nr. 170/2015 și

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, modificată și completată de OUG nr. 6/2015. Dintre
aceste documente le menţionăm pe cele mai importante şi mai folosite şi anume:

 Factura este întocmită conform Codului fiscal şi este folosită de cumpărători pentru a
înregistra datoriile ce rezultă din cumpărarea bunurilor, produselor sau serviciilor de la
furnizori.
 Avizul de însoţire a mărfii este folosit în cazul în care factura pentru bunurile achiziţionate
urmează să fie întocmită ulterior.
 Extrasul de cont al întreprinderii este folosit ca un document de inventariere a soldurilor
conturilor în ceea ce priveşte datoriile entităţii comerciale din punctul de vedere al relaţiei
acesteia cu clienţii.
 Ordinul de plată este folosit pentru a deconta contravaloarea bunurilor, produselor şi
serviciilor achiziţionate sau recepţionate.
 Cecul este folosit pentru a plăti datoriile către furnizorii de la care au fost achiziţionate bunuri,
produse sau servicii.
 Biletul la ordin este folosit ca un instrument de plată prin care emitentul se angajează să îi
plătească, o sumă determinată, beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului, la o

13
 dată anume. (Toma, 2012)

1.2.2 Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor comerciale

Datoriile comerciale ale entităţii se evaluează la momentul cumpărării de bunuri, produse sau
serviciile la valoarea nominală. Valoarea nominală este reprezentată de suma ce se găseşte în
documentele ce stau la baza obligaţiei de plată.

În situaţia în care se cumpără bunuri, produse sau servicii folosind valută, atunci datoriile către
furnizori vor fi evaluate şi înregistrate iniţial la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională
Română, la data la care a fost efectuată operaţiunea. Dacă datoria în valută va fi decontată pe parcursul
aceleiaşi luni în care ea fost înregistrată, diferenţa favorabilă / nefavorabilă de curs valutar va fi
recunoscută în acea lună. Diferenţa de curs valutar va fi recunoscută în fiecare lună care intervine,
până în momentul în care are loc decontarea, şi se va determina luând în calcul modificarea cursului
de schimb. Aceste diferenţe favorabile sau nefavorabile de curs valutar vor afecta veniturile financiare,
respective cheltuielile financiare.

Soldul datoriilor comerciale în valută va fi evaluat la sfârşitul fiecărei luni, la cursul de schimb
emis în ultima zi a lunii de către BNR. Aceste diferenţe de curs valutar vor fi recunoscute şi înregistrate
în contabilitate la venituri din diferenţe de curs valutar, respectiv cheltuieli din diferenţe de curs
valutar, în funcţie de fiecare situaţie în parte.

1.2.3 Relaţiile de decontare cu furnizorii

Relaţiile de decontare cu furnizorii vizează apariţia şi plata datoriilor pe termen scurt ce sunt
generate de valori economice primite de o întreprindere economică de la alte persoane fizice/juridice,
în contrapartidă cărora întreprinderea este obligată să acorde o prestaţie sau un echivalent economic.
Pentru a evidenția relaţiile de decontare cu furnizorii se vor utiliza conturile de pasiv din grupa 40
“Furnizori şi conturi asimilate”.

Conturile de evidentă a datoriilor pe termen scurt sunt conturi de pasiv, ele se creditează cu
datoriile societăţii faţă de terţi şi se debitează cu sumele plătite acestora. Soldul final este creditor şi
reflectă datoriile rămase de plătit. (Coman, 2007)

Contul 401 “Furnizori” face parte din grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate” şi este un
cont de pasiv.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor și a decontărilor în relațiile cu furnizorii,

14
alții decât entitățile afiliate și entitățile legate prin interese de participare, pentru aprovizionările de
bunuri sau serviciile prestate.

În creditul contului 401 “Furnizori” se înregistrează:

o valoarea la preț de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime,

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor și păsărilor,
mărfurilor și ambalajelor, achiziționate cu titlu oneros de la terți pe bază de facturi
(301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum și
diferențele de preț în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidența acestora
se ține la prețuri standard (308, 368, 388);
o rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exercițiul
financiar curent, aferente exercițiilor financiare precedente (117);
o valoarea materialelor achiziționate, nestocate și consumul de energie și apă (604, 605);
o valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);
o valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziționate, în cazul folosirii metodei
inventarului intermitent (601, 602, 603, 607, 608);
o valoarea serviciilor prestate de terți (611 la 626, 628, 471);
o valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidențiate anterior ca facturi
nesosite (408);
o taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);
o valoarea timbrelor fiscale și poștale, biletelor de tratament și călătorie și a altor valori
achiziționate (532);
o valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate terților (658);
o valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate, aferente
perioadei (652);
o diferențele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la
finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665);
o diferențele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face
în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv
la închiderea exercițiului financiar (668);
o valoarea avansurilor facturate (409).

În debitul contului 401 “Furnizori” se înregistrează:

15
 o plățile efectuate către furnizori (512, 531, 541, 542);
o valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);
o valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăților cu aceștia
(409);
o sumele nete achitate colaboratorilor și impozitul reținut (512, 531, 444);
o valoarea la preț de înregistrare a produselor cuvenite unităților prestatoare, ca plată în
natură potrivit prevederilor contractuale (345);
o datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
o valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (609);
o valoarea sconturilor obținute de la furnizori (767);
o diferențele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la decontarea
acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului
inanciar (765);
o diferențele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele
lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (768).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

1.2.3.1 Decontarea cu furnizorii prin efecte comerciale de plată

Orice bun, lucrare sau serviciu achiziţionat de o entitate poate fi achitat şi folosind efecte
comerciale. Efectele comerciale sunt reprezentate de cambii, bilete la ordin şi cecuri. Efectele
comerciale de plată sunt reprezentate de titluri de valoare, ce stau la baza relaţiilor entităţii cu
furnizorii. O caracteristică a efectelor comerciale de plată constă în faptul că sunt negociabile pe
termen scurt, ceea ce fac posibilă cedarea, vânzarea sau transmiterea acestora.

Aceste forme de decontare prezintă avantajul că un cumpărător să poată achiziţiona bunul,

produsul sau serviciul dorit deşi nu dispune în momentul achiziţionării de disponibilităţi băneşti
necesare pentru a efectua plata. Din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca
instrumente de mobilizare a datoriilor şi astfel ele reprezintă o modalitate de transformare a datoriilor
în valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie.

Evidentă în contabilitate a plăţilor efectuate cu ajutorul efectelor comerciale se face prin

intermediul contului 403 ”Efecte de plătit”, cont ce este folosit pentru achitarea datoriilor care
furnizorii de active circulante şi servicii, şi a contului 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont

16
folosit pentru achitarea datoriilor către furnizorii de imobilizări.

Ambele conturi au funcţia contabilă de pasiv şi sunt conturi de datorii pe termen scurt după
conţinutul lor economic. Conturile 403 “Efecte de plătit”şi 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”
prezintă sold final creditor şi evidenţiază valoarea totală a efectelor comerciale de plătit. (Sălceanu,
2011)

1.2.3.2 Decontarea cu furnizorii prin primirea ulterioară a facturii

De cele mai multe ori există situaţii în care cumpărătorul primeşte bunuri, produse sau servicii
ce au la baza “Aviz de însoţire a mărfii” sau orice alt document în conformitate cu legea. Atunci când
se întâmplă o astfel de situaţie evaluarea imobilizărilor sau a activelor circulante are loc la costul de
achiziţie, iar în ceea ce priveşte serviciile evaluarea se va face conform valorii estimate.

Evidenţierea acestor tipuri de achiziţii are loc în contabilitate folosind contul 408 “Furnizori
– facturi nesosite”. În ceea ce priveşte conţinutul său economic este un cont de datorii pe termen scurt
şi are funcţia contabilă de pasiv.

Creditul acestui cont va reflecta valoarea bunurilor, produselor sau servicilor provenite de la
anumiţi furnizori pentru care nu au fost recepţionate facturile, diferenţele nefavorabile de curs valutar
în ceea ce privesc datoriile în valută, diferenţe constatate la recepţionarea facturii sau la sfârşitul lunii,
la închiderea exerciţiului financiar,etc.

Contul 408 “Furnizori – facturi nesosite” prezintă sold final creditor şi reflectă sumele ce sunt
datorate furnizorilor pentru bunurile, produsele sau serviciile pentru care nu au fost primate facturile.

1.2.3.3 Decontarea avansurilor acordate furnizorilor

În relațiile comerciale, clienții le pot acorda furnizorilor sume de bani cu titlu de avans, în
vederea achiziției de bunuri sau a primirii de servicii. Din punct de vedere contabil, avansurile
acordate furnizorilor, precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi
distincte. De asemenea, avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de cele
acordate altor furnizori.

Astfel, cu ajutorul contului 409 „Furnizori – debitori” se ține evidența avansurilor acordate
furnizorilor pentru cumpărări de:

 bunuri de natura stocurilor. Este utilizat contul 4091 „Furnizori – debitori pentru
cumpărări de bunuri de natura stocurilor”, care se va regăsi în categoria stocurilor;
 prestări de servicii. Contul 4092 „Furnizori– debitori pentru prestări de servicii” este

17
 prezentat ca datorie curentă;
 imobilizări corporale. Este utilizat contul 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări
corporale”, care se va regăsi în bilanț în categoria imobilizărilor corporale;
 imobilizări necorporale. Contul 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări
necorporale” va fi prezentat în bilanțul contabil în categoria imobilizărilor necorporale.

În același timp, evidența avansurilor încasate de la clienți se ține cu ajutorul contului 419
„Clienți– creditori”, indiferent dacă acestea sunt primite pentru livrări de bunuri de natura
imobilizărilor, stocurilor sau pentru prestări de servicii.

Din punct de vedere fiscal, avansurile se facturează la momentul primirii lor. Având în vedere
prevederile art. 282 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, potrivit cărora
exigibilitatea taxei intervine la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate
înainte de data la care intervine faptul generator.

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ PRIVIND DECONTAREA CLIENȚILOR

ȘI FURNIZORILOR LA S.C. MSD COM S.R.L
2.1 PREZENTAREA SOCIETĂȚII

Denumirea societăţii:
S.C. MSD COM S.R.L.
Forma juridică:
Societate cu răspundere limitată
Sediul social:
Strada Transilvaniei; Nr.425, Bis; Buzău
Număr la ORC:

18
 J10/2022/1994
Cod fiscal:
6303763
Obiect principal de activitate:
(CAEN) - Recuperarea materialelor reciclabile sortate

S.C. MSD COM S.R.L. oferă următoarele servicii:

o Colectarea și recuperarea materialelor reciclabile sortate

o Închiriere utilaje manipulare, tratare, încărcare deșeuri vrac
o Sortare și spălare deșeuri, materiale granulare
o Servicii concasare
o Servicii valorificare reciclare deseuri de ambalaje

Din punct de vedere logistic societatea dispune de echipamente ca basculante, vidanje,

excavatoare, încarcatoare frontale și telescopice.

Dispune de capacități de operare și transport pentru:

o deșeuri rezultate din construcții și demolari cu conținut de materiale periculoase, inclusiv

pământ excavat din amplasamente contaminate;

o deșeuri din industria metalurgica, feroasa si neferoasa (exploatarea haldelor);

o deșeuri menajere vrac sau balotate;

Având în vedere poziția geografică, respectiv județul Buzău, societatea S.C. MSD COM S.R.L.
este lider de piață, conform tabelului de mai jos.

2.1 Competiția geografică

CUI Firma Adresa Cifra de Afaceri (RON)

6303763 1. MSD COM SRL Str. Transilvaniei, nr. 425 BIS, Buzău, Buzău 60.943.633

22880852 2. DEVALEX SRL Str. CAPSUNELOR, nr. 12, Buzău, Buzău 10.697.048

22049226 3. REPLASTICA HDPE SRL Sos. BRAILEI, KM.7, Buzău, Buzău 10.493.716

19
 15302023 4. HADRIAN IMPEX SRL Str. TOAMNEI, Râmnicu Sărat, Buzău 10.183.634

29378633 5. SEA COMPLET SRL nr. Cad. 4033, Fundeni, Buzău 2.991.880

18078053 6. RECICLING CD 2007 SRL Sos. BRAILEI,KM 7, Buzău, Buzău 2.460.452

23956193 7. STESI SRL Str. SPIRU HARET, Buzău, Buzău 1.831.167

2715435 8. PADUREANU ET COMP SRL Str. MICA, nr. 12, Buzău, Buzău 759.670

30145534 9. TEMIZ METAL SRL nr. 341, Valea Râmnicului, Buzău 633.497

14816158 10. GEANI CONPES SRL Sos. BRAILEI KM.7, Buzău, Buzău 60.000

Sursa: www.risco.ro/ marketing/vanzari/6303763/comparatie

2.2 MONOGRAFIE CONTABILĂ S.C. MSD COM S.R.L.

LUNA MARTIE 2018

În luna martie 2018, S.C. MSD COM S.R.L. înregistrează următoarele operaţii contabile:

1. a) Se vinde către clienţi un aparat de control conform facturii nr. 320450/02.03.2018, în

valoare de 6.000 lei, TVA = 19%.

4111 = % 7.140
Clienţi 707 6.000

20
 Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 1.140
TVA colectată

b) Se încasează conform extrasului de cont nr. 12 creanţa de la client:

5121 = 4111 7.140

Conturi curente în lei Clienţi

2. a) Se vând, conform facturii nr. 320451/03.03.2018, paste de etanşare, garnituri din

cauciuc în valoare de 4.000 lei, TVA = 19%.

4111 = % 4.760
Clienţi 707 4.000
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 760
TVA colectată

b) Se încasează conform extrasului de cont nr. 8 creanţa de la client:

5121 = 4111 4.760

Conturi curente în lei Clienţi

3. a) Se cumpără conform facturii nr. 762909/05.03.2018 produse feroase în valoare de

2.000 lei, TVA = 19%.

% = 401 2.380
371 Furnizori 2.000
Marfuri
4426 380
TVA deductibilă

b) Se plăteşte din cont cu ordin de plată nr. 1 datoria faţă de furnizor:

21
 401 = 5121 2.380
Furnizori Conturi curente în lei

4. a) Se cumpără, conform facturii nr. 30222/10.03.2018, aparat de masură în valoare de

1.300 lei, TVA = 19%.

% = 401 1.547
303 Furnizori 1.300
Materiale de natura
obiectelor de inventar
4426 247
TVA deductibilă

b) Se plăteşte din cont cu ordin de plată nr. 2 datoria faţă de furnizor:

401 = 5121 1.547

Furnizori Conturi curente în lei

5. a) Se dă spre închiriere un utilaj de încarcare si transport de mare tonaj către SC Gefors

Impex SRL, pe baza contractului de inchiriere nr 23568/12.03.2018, valoarea chiriei
2.500 lei, TVA 19%.

461 = % 2.975
Debitori diverşi 706 2.500
Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii
4427 475
TVA colectată

b) Se încasează valoarea chiriei prin casierie :

5311 = 461 2.975

Casa în lei Debitori diverşi

22
 6. a) Se vând, conform facturii nr. 320452/15.03.2018, mărfuri la export în valoare de 4200
€ , TVA = 0%, 1€ = 4,66 lei.

4111 = 707 19.572

Clienţi Venituri din vânzarea mărfurilor

b) Se încasează conform extrasului de cont nr. 23 creanţa de la client la cursul de 1€

= 4,68 lei:

5124 = % 19.656
Conturi curente în valută 4111 19.572
Clienţi
765 84
Venituri din diferenţe de curs valutar

7. a) Se cumpără combustibil fără factură, la cost de achiziţie 900 lei, TVA = 19%.
Ulterior, se primeşte factura şi se achită din casierie, pe baza chitanţei de casă nr.
1288/18.03.2018.

% = 408 1.071
3022 Furnizori-facturi nesosite 900
Combustibili
4428 171
TVA neexigibilă

b) Se înregistrează primirea facturii:

408 = 401 900

Furnizori-facturi nesosite Furnizori
4426 = 4428 171
TVA deductibilă TVA neexigibilă

23
 c) Se înregistrează achitarea facturii prin casierie, cu chitanţa de casă nr.3569581/
19.03.2018:

401 = 5311 1.071

Furnizori Casa în lei

8. a) Se achiziţionează un utilaj, în vederea închirierii acestuia, cost de achiziţie 20.000

lei, TVA 19 %, conform facturii nr. 302456/20.03.2018.

% = 404 23.800
2131 Furnizori de imobilizări 20.000
Echipamente tehnologice
4426 3.800
TVA deductibilă

b) Se plătește din cont cu ordin de plată nr. 4 datoria faţă de furnizor.

404 = 5121 23.800

Furnizori de imobilizări Conturi curente în lei

9. SC MSD COM SA înregistrează consumul lunar de energie electrică, pe baza facturii

primite de la S.C. Electrica S.A., în valoare de 400 lei, TVA 19%.

% = 401 476
605 Furnizori 400
Cheltuieli privind energia şi apa
4426 76
TVA deductibilă

10. a) Se vând mărfuri fără factură în valoare de 2.500 lei, TVA = 19%. Ulterior se
întocmeşte factura nr. 320454/23.03.2018.

24
 418 = % 2.975
Clienţi facturi de întocmit 707 2.500
Venituri din vânzarea mărfurilor
4428 475
TVA neexigibilă

4111 = 418 2.975

Clienţi Clienţi facturi de întocmit

4428 = 4427 475

TVA neexigibilă TVA colectată

b) Se încasează conform extrasului de cont suma aferentă:

5121 = 4111 2.975

Conturi curente în lei Clienţi

11. Se înregistrează pe baza facturii furnizorului, lucrările de întreţinere a utilajelor din

cadrul unităţii, în valoare de 1.400 lei, TVA 19%, ca obligaţie faţă de o unitate
prestatoare de servicii.

% = 401 1.666
611 Furnizori 1.400
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
4426 266
TVA deductibilă

12. a) Se cumpără conform facturii 7620/25.03.2018 produse feroase cu plata în rate, la

cost de achiziţie 1.050 lei, TVA = 19%. În momentul cumpărării se achită din cont
furnizorului 50 lei împreună cu TVA aferentă. Restul se achită în 4 rate egale prin
casierie.

25
 % = 401 1.249,5
371 Furnizori 1.050
Mărfuri
4426 9,5
TVA deductibilă
4428 190
TVA neexigibilă

401 = 5121 59,5

Furnizori Conturi curente în lei

b) Se achită prima rată:

401 = 5121 297,5

Furnizori Conturi curente în lei
4426 = 4428 7,5
TVA deductibilă TVA neexigibil

13. Se cumpără combustibil in valoare de 800 lei, TVA 19% , conform facturii nr
76852/25.03.2018.

% = 401 952
3022 Furnizori 800
Combustibili
4426 152
TVA deductibilă

14. a) Se dă spre închiriere un utilaj de încărcare și transport de mare tonaj către SC

TRIDENT SA, pe baza contractului de inchiriere nr 279865/26.03.2018 valoarea chiriei
2.200 lei, TVA 19%.

461 = % 2.618

26
 Debitori diverşi 706 2.200
Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii
4427 418
TVA colectată

b) Se încasează valoarea chiriei prin casierie :

5311 = 461 2.618

Casa în lei Debitori diverşi

15. a) Se vand mărfuri în valoare de 14.000 lei, conform facturii nr 330892/28.03.2018.

4111 = % 16.660
Clienţi 707 14.000
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 2.660
TVA colectată

b) Se încasează creanţa de la client conform extrasului de cont nr. 7:

5121 = 4111 16.660

Conturi curente în lei Clienţi

16. La sfârşitul lunii S.C. MSD COM S.R.L. primeşte factura “Romtelecom”, în valoare
totală de 380,80 lei, TVA inclus.

% = 5311 380,80
626 Casa în lei 320
Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
4426 60,8
TVA deductibilă

27
 17. a) Se vând mărfuri fără factură în valoare de 7.000 lei, TVA = 19%. Ulterior se
întocmeşte factura nr. 320454/23.03.2018.

418 = % 8.330
Clienţi facturi de întocmit 707 7.000
Venituri din vânzarea mărfurilor
4428 1.330
TVA neexigibilă

4111 = 418 8.330

Clienţi Clienţi facturi de întocmit

4428 = 4427 1.330

TVA neexigibilă TVA colectată

b) Se încasează conform extrasului de cont suma aferentă:

5121 = 4111 8.330

Conturi curente în lei Clienţi

18. a) La sfărşitul lunii, se procedează la regularizarea taxei pe valoarea adăugată:

4427 = % 7.258
TVA colectată 4426 5.207,8
TVA deductibilă
4423 2.050,2
TVA de plată

b) Pe baza cererii de compensare aprobată se compensează TVA de plată cu TVA de recuperat

din luna februarie:

4423 = 4424 1000

28
 TVA de plată TVA de recuperat

c) Se achită din cont cu ordin de plată nr. 10/31.03.2018 diferenţa de TVA rămasă după
compensare:

4423 = 5121 1.050,2

TVA de plată Conturi curente în lei

CAPITOLUL 3. ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

LA SOCIETATEA S.C. MSD COM S.R.L.

Analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaştere a stării unui agent

economic, a unei ramuri sau a economiei naţionale în ansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp,
folosind metode adecvate şi indicatori specifici în vederea individualizării şi dimensionării factorilor
şi cauzelor cu acţiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiţie economico-
financiară.

3.1 Indicatori de lichiditate

29
 a) Indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului circulant) – oferă garanţia acoperirii
datoriilor curente din activele curente şi se calculează astfel:
Lichiditatea curentă = Active curente : Datorii curente

Tabelul 3.1 Lichiditatea curentă

Indicatorul lichidităţii
An Active curente - lei Datorii curente - lei curente
2015 11.030.678 4.971.464 2,22
2016 13.284.453 8.703.967 1,53
2017 15.516.277 8.342.059 1,86
Sursa: prelucrare proprie cu date din anexa 1, anexa 2, anexa 3

Lichiditatea generală (curentă) reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se

transforma într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.
Lichiditatea curentă se apreciază favorabilă atunci cand rata lichiditatii generale are o mărime
supraunitară (cuprinsă între 2 și 2,5), în jurul valorii 2, valoarea minimă acceptată fiind 1.
Din calculul de mai sus, observăm că în anul 2015 indicatorul lichidităţii curente la S.C. MSD
COM S.R.L. este în jurul valorii de 2, un lucru pozitiv pentru firmă, în sensul că societatea îşi poate
acoperi datoriile curente din activele curente.
În al doilea și al treilea an indicatorul prezintă o tendință descendentă din cauza creșterii mai rapide
a pasivelor curente comparativ cu activele curente dar nu se departează de limitele considerate normale
pentru acest indicator . Se poate spune deci, că sub acest aspect firma nu întâmpină dificultăți.
b) Indicatorul lichidităţii imediate – oferă garanţia achitării datoriilor curente din disponibilităţile
băneşti existente sau din creanţele care se vor încasa.
Acesta se calculează astfel:
Indicatorul lichidităţii imediate = (Active curente – Stocuri) : Datorii curente

Tabelul 3.2 Lichiditatea imediată

Indicatorul
An Active curente Stocuri Datorii curente lichidităţii imediate
-lei- -lei- –lei-
2015 11.030.678 4.636.085 4.971.464 1,29

30
 2016 13.284.453 6.002.070 8.703.967 0,84
2017 15.516.277 6.131.414 8.342.059 1,13
Sursa: prelucrare proprie cu date din anexa 1, anexa 2, anexa 3

În literatura de specialitate, se apreciază că este corespunzatoare o valoare cuprinsă între 0,8

și 1 pentru acest indicator. În cazul societăţii noastre aceasta condiţie a fost îndeplinită în toţi cei 3
ani analizaţi, motiv pentru care putem afirma că situaţia a fost favorabilă.
În anul 2016 se observă o descreștere a lichidității imediate, comparativ cu anii 2015 și 2017,
însă această situație nu a afectat echilibrul financiar al firmei.

3.2 Indicatorii de solvabilitate

Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe termen lung
și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în care
activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este solvabilă. Astfel,
solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile totale din resurse totale, pe baza
acestui indicator putându-se evalua riscul incapacităţii de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau
risc de faliment).

a) Rata solvabilităţii generale = Active totale : Datorii totale

Tabelul 3.3 Rata solvabilităţii generale

An Active totale Datorii totale Rata solvabilităţii generale

-lei- -lei-
2015 16.263.836 4.971.464 3,27
2016 18.667.025 8.703.967 2,14
2017 22.375.340 8.342.059 2,68
Sursa: prelucrare proprie cu date din anexa 1, anexa 2, anexa 3

Conform literaturii de specialitate o valoare mai mare decât 1,5 a acestui indicator reflectă
faptul că unitatea are capacitatea de a-și onora datoriile sale, imediate și pe termen mediu și lung, față
de terți. În situația inversă, cu o valoare mai mică de 1,5, există riscul de insolvabilitate.

31
 În cazul prezentat mai sus indicatorul reflectă faptul ca unitatea îşi poate acoperi cu uşurinţă
datoriile totale din activele imobilizate şi activele circulante.

b) Situaţia netă = Capitaluri proprii = Total Active – Total Datorii

Situația netă reflectă averea netă a acționarilor sau activul negrevat de datorii.
Interpretarea generală a situației nete:

Dacă SN>0, există un activ net contabil pozitiv;

Dacă SN<0, există un activ net contabil negativ;

Tabelul 3.4 Situaţia netă

An Active totale Datorii totale Situaţia netă

-lei- -lei-
2015 16.263.836 4.971.464 11.292.372
2016 18.667.025 8.703.967 9.963.058
2017 22.375.340 8.342.059 14.033.281
Sursa: prelucrare proprie cu date din anexa 1, anexa 2, anexa 3

Grafic 3.1 Situaţia netă

25,000,000

20,000,000

15,000,000 2015
2016
10,000,000 2017

5,000,000

0
Active totale Datorii totale Situaţia netă

32
 Sursa: prelucrare proprie cu date din anexa 1, anexa 2, anexa 3

Situaţia netă prezentată în tabelul de mai sus marchează atingerea obiectivului major al
gestiunii financiare și anume maximizarea valorii capitalurilor proprii.

3.3 Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea constituie o formă sintetică de exprimare a eficienței economice, care reflectă

capacitatea unei firme de a realiza profit. În condițiile economiei de piață profitul constituie obiectivul
de bază al oricărei întreprinderi. Creștere acestuia și, implicit, a rentabilității constituie o necesitate
obiectivă, vitală pentru existența întreprinderii. Rentabilitatea presupune obținerea unor venituri, în
urma vânzării și încasării producției fabricate, mai mari decât cheltuielile efectuate cu realizarea
acesteia.

a) Rata rentabilității comerciale = (Profit : Cifra de afaceri ) x 100

Tabelul 3.5 Rentabilitatea comercială

An Profit Cifra de afaceri Rentabilitatea comercială

-lei- -lei- -%-
2015 31.828 39.961.200 0,08
2016 4.228.280 44.472.650 9,51
2017 8.526.578 60.943.633 13,99
Sursa: prelucrare proprie cu date din anexa 1, anexa 2, anexa 3

Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența utilizării activelor, respectiv contribuția

acestora la obținerea rezultatelor.

33
 Conform tabelului de mai sus în anul 2015 utilizarea activelor societății nu a fost eficientă,
contrar anilor 2016 și 2017 unde rata rentabilității comerciale indică o buna gestionare a activelor.

3.4 Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operațiuni comerciale, efectuate de o
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse efectuate într-o perioadă de timp determinată.
Atingerea unei anumite poziții pe piață reprezintă pentru majoritatea firmelor un important obiectiv
de ordin strategic.

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul
cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale. În termeni corecți, cifra
de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor
prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri
acordate clienților. Noţiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii: cifra de
afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre
acestea evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei.

Cifra de afaceri totală (CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la
prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor
și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Poziția pe piață a unei firme se determină în baza indicatorului "cotă de piață" care se poate
calcula sub forma cotei de piață absolute sau a cotei de piață relative.

a. Cota de piață absolută se determină ca raport intre cifra de afaceri a întreprinderii și

cifra de afaceri totală a sectorului în care activează firma.

Tabel 3.6 Cota de piaţă în sector

34
Sursa: https://www.risco.ro/marketing/vanzari/6303763

b. Cota de piață relativă evidențiază poziția intreprinderii în raport cu liderii de piață. Se

calculează ca raport dintre cifra de afaceri a întreprinderii şi cifra de afaceri a primilor
trei concurenți de pe piață.

Tabel 3.7 Cota de piaţă în judetul Buzău

35
Sursa: https://www.risco.ro/marketing/vanzari/6303763

36
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

S.C. MSD COM S.R.L. traversează o perioadă favorabilă dezvoltării durabile. Din analiza
cifrei de afaceri reiese o stabilitate ridicată susţinută de creşterea vânzărilor.
Situaţia netă oferă o primă evaluare a întreprinderii la data închiderii exerciţiului, creşterea
arătând o îmbogăţire a patrimoniului, fiind rezultatul unei administraţii sănătoase ale resurselor firmei.
Compania îşi concentrează resursele pentru a maximiza profitul din activitatea curentă, însă
din punct de vedere al investiţiilor în active imobilizate nu se produc modificări majore.
În contextul unei pieţe extrem de competitive, retehnologizarea, bazată pe mecanizare
complexă poate asigura creşterea substanţială a calităţii produselor prin îmbunătăţirea performanţelor,
diminuarea consumurilor specifice, sporirea productivităţii muncii, asimilarea unor produse rentabile.
În anul 2015 societatea a desfăşurat cu preponderentţă o activitate de prestării servicii,
nepunându-se accent pe activitatea de comerţ. În anul următor, anul 2016, veniturile rezultate din
desfăşurarea activităţii de comerţ au reprezentat mai mult de jumatate din totalul cifrei de afaceri.
Comerţul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice ( în special cocs și fontă) deşi aproape s-a
dublat faţă de anul anterior s-a pastrat şi în anul 2016 la un nivel scăzut. Anul 2017 aduce o creştere
importantă a veniturilor din desfăşurarea activităţii de prestări servicii. Pe parcursul celor trei ani se
observă o tendinţă în continuă creştere a ponderii activităţii de comerţ cu ridicata al metalelor si
minereurilor metalice în total cifră de afaceri, această activitate dublandu-se de la an la an, în timp ce
celelalte două activitati suportă modificari semnificative de la un exerciţiu financiar la altul, în funcţie
de cerinţele existente pe piată la momentele respective.
Privit în contextul actual al economiei, pe viitor firma trebuie să îşi administreze finanţele
astfel încât să îşi menţină poziţia financiară şi chiar să se dezvolte. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv
propunem reducerea costurilor de producţie - care trebuie sa aibă loc fără influenţe negative asupra
calităţii bunurilor materiale si serviciilor, ci dimpotrivă, concomitent trebuie să se asigure un spor de
calitate.
Totodata, tendinţa generală impusă de concurenţă pe piață este ca bunurile economice sa
încorporeze în costurile lor cît mai puţină materie primă, muncă de înalta calificare şi să fie obţinute
cu cea mai modernă tehnologie.
Reducerea costurilor de producţie este indicată mai ales că firma urmăreşte dezvoltarea
sectorului de prestări servicii. În vederea atragerii clienţilor, unitatea trebuie să caute şi să găsească
rezervele de reducere a consumurilor de factori de producţie, să acţioneze simultan în toate

37
compartimentele întreprinderii, asupra tuturor factorilor de producţie, în toate fazele activităţii
economice şi să aplice măsurile posibile de diminuare a costurilor în concordanţă cu exigenţele
competiţiei impusă de piată.
De asemenea, propunem creşterea numărului de angajaţi şi deschiderea mai multor puncte de
lucru, pentru că cifrele arată că obiectul de activitate este unul foarte căutat pe piaţă; creşterea vitezei
de rotaţie a debitelor clienți, astfel încât unitatea să îşi încaseze la termen creanţele, şi concomitent să
îşi poată achite la termen datoriile.
Pe parcursul celor trei ani analizaţi firma a avut un rezultat financiar pozitiv, cifrele fiind într-
o continuă creştere, iar pe viitor scopul societăţii în desfăşurarea activităţi economice îl reprezintă
minimizarea costului şi maximizarea profitului.

38
 BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI ȘI VOLUME
1. Bădoi, M., Legea contabilităţii comentată - explicaţii, studii de caz, monografii
contabile, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013
2. Bleotu, V., CONTABILITATE. Fundamente de bază, Ediția a II- a revizuită,
Editura Pro Universitaria, București, 2016
3. Coman, F., Contabilitate financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007
4. Duţescu, A., Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardele Internaţionale de
Contabilitate. Editura CECCAR, Bucureşti, 2002
5. Iacovoiu, V. B., Străoanu, B. M., & Teodorescu, C. D., Instrumente şi tehnici de
analiză a stării economico-financiare a firmei, Editura Karta-Graphic, Ploiești, 2011
6. Istrate C., Contabilitate și raportări financiare individuale și consolidate, Editura
Polirom, București, 2016
7. Jalbă. L., Bazele contabilității, Editura Pro Universitaria, București, 2015
8. Marinescu C. , Dicționar de economie, Editura Economică, București, 2007
9. Munteanu, V., Zuca, M., & Niculae, M., Contabilitatea financiară a întreprinderii:
caiet de lucrări practice :aplicaţii rezolvate, studii de caz şi lucrare practică
monografică, Editura Universitară, Bucureşti, 2015
10. Pântea, I. P., & Bodea, G., Contabilitatea Financiară Românească, Editura
NTELCREDO, Deva, 2009
11. RENTROP, & STRATON., Cartea verde a contabilităţii, Editura RENTROP &
STRATON, București, 2013
12. Sălceanu A. , Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile romanești
și directivele europene, Editura Economică, București, 2011
13. Străoanu, B. M., Primii paşi în CONTABILITATEA FINANCIARĂ: Despre
capitaluri, imobilizări şi stocuri, Editura Pro Universitaria, București, 2015
14. Țegledi, A. M., Contabilitate financiară, Editura Pro Universitaria, București, 2016

39
LEGISLAȚIE

1. ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale
consolidate
2. ORDIN Nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
3. Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr 79/2017 și prin ordinele pentru aplicarea Codului Fiscal emise până la data de 26 ianuarie
2018
4. Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente finaciare

SITE-URI
1. https://static.anaf.ro
2. https://www.noulcodfiscal.ro
3. http://www.mfinante.gov.ro
4. http://www.ceccarbusinessmagazine.ro
5. https://www.risco.ro
6. https://www.capital.ro
7. http://www.dreptonline.ro

40
 ANEXA 1

BILANŢ/CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE, ANUL 2015

41
 ANEXA 2

BILANŢ/CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE, ANUL 2016

42
 ANEXA 3

BILANŢ/CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE, ANUL 2017

43