FIȘĂ DE LUCRU 

I. Răspundeți pe scurt la următoarele întrebări:

1. De ce poluarea biologică (prin viruși sau alți agenți patogeni) este una dintre cele mai
grave forme de poluare?
2. De ce crește poluarea aerului pe măsura reducerii suprafețelor împădurite?

II. Pentru o rezervație naturală din județul Bistrița-Năsăud, precizați:

-localizarea în cadrul județului
-drumul de acces la această rezervație naturală
-două caracteristici ale acestei rezervații (acestea se pot referi la: relief, climă, ape,
etc)
-elementul din mediu ocrotit prin lege și două caracteristici ale acestuia

Exemple de rezervații naturale din județ: Pădurea din Șes (cu lalea pestriță),
Poaina cu narcise de la Mogoșeni, Poiana cu Narcise din Munții Rodnei, Rezervația ,,La
Sărătură” (cu floarea sării), Masivul de sare de la Sărățel, Peștera Tăușoare, Tăul Zânelor,
Pădurea Posmuș, Piatra Cușmei, Piatra Fântânele, Râpa Verde, Piatra Corbului, Ineu-Lala,
Crovul de la Larion. 

III. Eseu la alegere (dintre cele două teme) – aproximativ 5 rânduri pagină mare 
1. Rolul pădurii în mediul înconjurător
2. Protecția mediului-prioritate a lumii contemporane
Rezolvare

I.
1.Poluarea biologica prin virusi sau alti agenti patogeni este una dintre cele mai
grave forme de poluare,deoarece virusii ii putem lua de peste tot chiar si din aer fara
sa stim si riscul imbolnavirii este mult mai mare.
2.Poluarea aerului creste pe masura reducerii suprafetelor impadurite,deoarece prin
defrisari exagerate copaci nu mai pot sa absoarba dioxid de carbon si sa elimine
oxigen,care este vital pentru viata.
II.
TAUL ZANELOR
Localizare: în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, la baza nord-estică
a Vârfului Țiganca din nord-vestul Munților Călimani , pe teritoriul administrativ
al comunei Bistrița-Bârgăului.
Drum de acces:drumul care duce la colibita(DN17)
Doua caracteristici: lac format în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul
Vârfului Țiganca,flora deversificata,si fauna deversificata.
Elementul ocrotit de lege: lacul Taul Zanelor,fauna cu specii aflate pe lista roșie a
IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă[6], tritonul cu
creastă[7], salamandra carpatică[8], brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte,
broasca-roșie-de-pădure) si flora(bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-
vacii, darie, poroinic, roua cerului)

III
1.Padurile din toata lumea aduc numeroase beneficii importante din toatepunctele de
vedere.Acestea adapostesc mai bine de jumatate din speciile caretraiesc pe
pamant,ajuta de asemenea la incetinirea incalzirii globale prin stocarea siretinerea
carbonului . Totodata padurea se constituie intr-un factor de protectie amediului
inconjurator si de mentinere a echilibrului ecologic prin exercitareafunctiilor de
protectie a apelor,terenurilor precum si a solurilor.
2. Prin protectiamediului se intelege un ansamblu de reguli care trebuie respectate.
Educaţia ecologică, sau educaţia relativă la mediu, răspunde acestei cerinţe,
investind în dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor
oamenilor faţă de mediu şi problemele sale; vizează în egală măsură asimilarea de
cunoştinţe, formarea de atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor,
precum şi un demers practic eficient.