Sunteți pe pagina 1din 12

Anul

2007

APARATE
TELEFONICE
Argument
Una dintre cele mai mari inventii ale omenirii, aparatul telefonic, este cu siguranta
un element care a jucat un rol important în istoria dezvoltari lumii moderne fiind
astazi o parte integrata profund în vietile fiecaruia dintre noi. El reprezinta în opinia
mea, apogeul unei lupte umane pentru a continua, îmbunatatire si perfectionare,
pentru dezvoltare necontenita a proceselor tehnice si stiintifice, o combinatie perfecta
între stiinta si activitatea cea mai de baza a omenirii, comunicarea, precum si un nou
mod si stil de viata pentru majoritatea oamenilor, devenit extrem de popular.
Aparatul telefonic a fost capabil sa readuca distantele, a permis oamenilor sa
vorbeasca "peste mari si tari", a dus la o explozie de inventii si aplicatii, a redus
granitele timpului si spatiului atât de greu de depasit pâna atunci si cu costuri
implicit, mai reduse.
Desi probabil veti gasi ca fiind subiectiva aprecierea mea, eu consider ca acest
aparat este cu siguranta una dintre cele mai utile inventii omenesti, cu ajutorul caruia
avem posibilitatea de a comunica eficient, de a ne exprima fara limite temporale si
spatiale, de a întretine reteaua noastra de contacte sociale, telefonul oferindu-ne
posibilitatea de a socializa fiind unul dintre cele mai importante procese pentru
om,acesta putând sa existe, sa se adapteze si sa functioneze în societatea umana.
Telefonul ne-a ajutat deci, sa ne desavârsim ca fiinte superioare, capabile de
inovatie si progres.

CUPRINS
Capitolul I
I. Istoricul dezvoltarii comunicatiilor telefonice...... 5
Capitolul II
II. Aparate telefonice.................... 8 1.
III. Functiile aparatelor telefonice................. 8
A. Circuitul de transmisie /receptie a semnalelor de convorbire.......... 9
B. Dispozitive pentru transmiterea numarului apelat spre centrala
telefonica.... 12
C. Soneria de curent alternativ...................... 16
Capitolul III
III. Scheme de aparate telefonice ............ 17
1. Aparat telefonic BL ...................... 17
2. Aparat telefonic BC cu disc de apel ....... 353b19d .......... 18
3. Aparate telefonice electronice ................. 19
Capitolul IV
IV. Tipuri de aparate telefonice electronice ....... 20
1. Aparat telefonic "Speaker-Phone" ............... 21
2. Aparatul telefonic mobil .................... 22
3. Faxul ............................ 23

I. Istoricul dezvoltarii comunicatiilor telefonice


Dezvoltarea comunicatiilor la mare distanta a luat o amploare deosebita în
ultimele doua decenii. În ultimii ani,comunicatiile la mare distanta au servit
cercetarilor stiintifice în domeniul atmosferei superioare si ale spatiului cosmic,cu
ajutorul satelitilor artificiali si al rachetelor cosmice.Tehnica telecomunicatiilor a putut
avea si o dezvoltare extraordinara,datorita indeosebi cercetarilor stiintifice.In
prezent,ea aduce stiintei o justa recompensa.
În istoria dezvoltarii comunicatiilor telefonice,se observa o serie de salturi care
delimiteaza diferite etape.Schimbarile calitative care caracterizeaza diferitele etape
sau perioade,se datoresc îndeosebi,progreselor în urmatoarele directii:
II. Aparate telefonice

1. Functiile aparatelor telefonice


Aparatele telefonice sunt terminale ale retelei care realizeaza urmatoarele functii:
A. Circuitul de transmisie /receptie a semnalelor de convorbire
Cicuitul de transmisie/receptie a semnalelor de convorbire realizeaza urmatoarele
functii:
· transmisia semnalelor electrice de convorbire generate de microfon,care
asigura conversia semnalelor vocale in semnale electrice;
· receptia semnalelor de convorbire si conversia lor în semnale vocale cu
ajutorul receptorului telefonic;
· alimentarea în curent continuu a microfonului;
· separarea galvanica între circuitul microfonului si cel al receptorului;
· eliminarea efectului local;
· limitarea semnalului electric la bornele receptorului,în vederea asigurarii
protectiei urechii umane în cazul aparitiei unor perturbatii în linia telefonica.
Circuitul de transmisie/receptie din aparatul telefonic contine:
· traductoare electroacustice:
-microfon telefonic(cu carbune, electromagnetic,
electrodinamic, piezoelectric, cu electret sau cu condensator)
-receptor electric(electromagnetic, electrodinamic
sau piezoelectric)
· sistem diferential;
· varistor pentru limitarea semnalului electric la bornele receptorului
telefonic(în aparatele telefonice clasice);
· circuit integrat de transmisie pentru controlul amplificarii semnalelor la
emisie si receptie,folosit în aparatele telefonice electronice.
Sistemul diferential asigura eliminarea efectului local si separarea galvanica
între circuitul microfonului si al receptorului.
Efectul local este fenomenul prin care abonatul îsi aude propria voce în
receptorul telefonic.Acest efect trebuie eliminat deoarece conduce la reducerea
calitatii comunicatiei (abonatul are impresia ca vorbeste prea tare si are tendinta de a
vorbi mai încet,astfel ca se reduce semnalul de convorbire în linie).
Eliminarea efectului local se obtine prin utilizarea unui sistem diferential,care
are microfonul si receptorul plasate în diagonalele puntii formate din acest sistem
diferential.
Sistemul diferetial este realizat cu transformator diferential în aparatele
telefonice clasice si este de tip RC în aparatele telefonice electronice.Ambele tipuri de
sisteme diferentiale asigura separarea galvanica între circuitele microfonului si
receptorului.

Figura 1. Sisteme diferentiale utilizate în aparatele telefonice de tip:


a) BL(baterie locala) b) BC(baterie centrala) c) electronice
Circuitul integrat de transmisie pentru aparatele telefonice electronice
Circuitul integrat de transmisie realizeaza urmatoarele functii:
· interfata între linie si diferite tipuri de microfoane si receptoare;
· interfata între linie si circuitul de numerotare integrat;
· adaptarea la diferite cerinte de transmisie (amplificare reglabila,controlul
automat al castigului de emisie si receptie,în functie de lungimea undei de abonat).
Schema bloc a circuitului de transmisie pune în evidenta urmatoarele unitati
functionale:
· amplificatorul de emisie si atenuatorul asociat,care permit adaptarea
circuitului pentru conectarea la diferite tipuri de microfoane,în functie de amplificarea
la emisie este necesara si de adaptarea la impedanta microfonului;curentul de
convorbire este transmis în linie prin generatorul de curent de microfon conectat între
bornele LN si SPLE;
· amplificatorul de receptie,care are asociat un etaj de iesire prevazut cu
iesiri corespunzatoare diferitelor tipuri de receptoare telefonice;
· unitatea de conectare pentru semnalul de numerotare DTMF spre linie
între circuitul de transmisie,care asigura si o amplificare pentru aceste
semnale.Intrarea MUTE comanda comutatia între modurile de convorbire si
numerotare si permite realizarea urmatoarelor functii:
-inhibarea amplificatoarelor de microfon si receptor;
-validarea intrarii DTMF;
-transmiterea unui semnal de control DTMF spre receptorul propriu.
· stabilizatorul de tensiune,care asigura tensiunea de alimentare pentru
circuitul propriu si pentru circuitele periferice.
Pentru reducerea consumului energetic pe durata transmiterii numarului apelat,se
poate folosi intrarea PD(power down),prin care se comanda reducerea consumului
propriu de la 1mA la 55µA.

Figura 2. Circuit integrat de transmisie pentru aparatele telefonice

B. Dispozitive pentru transmiterea numarului apelat spre


centrala telefonica
Aparatul telefonic poate transmite informatia de numerotare (numarul apelat) spre
centrala telefonica în urmatoarele moduri:
a) serii de impulsuri lipsa de curent egale în numar cu cifra care trebuie
transmisa ;
b) semnalizare multifrecventa (DTMF=Dual Tone MultiFrequency),care se
realizeaza prin transmiterea simultana în linie a doua semnale de frecvente
standardizate pentru fiecare cifra de transmis.
Discul de apel asigura transmiterea spre centrala a cifrelor sub forma de
impulsuri lipsa de curent continuu.El dispune în acest scop de doua
contacte ;CI=contact de impulsuri,care realizeaza întreruperea buclei pe durata
transmiterii cifrei si CS=contact de suntare a dispozitivului de convorbire pe durata
transmiterii cifrei,pentru a evita distorsionarea impulsurilor datorita impedantei
complexe a dispozitivului de convorbire si,de asemenea,pentru a elimina zgomotele
în receptor care pot fi provocate de întreruperea buclei de curent continuu.

Figura 3. Principiul de functionare a discului de apel


Caracteristicile de transmitere a impulsurilor de la disc sunt urmatoarele:
· frecventa impulsurilor de disc:10 Hz

· raportul P/I=1,6 (20% (P=durata pauzei;I=durata impulsului);


· intervalul de timp minim între doua cifre succesive: 350ms.
Circuitul de claviatura cu transmiterea cifrelor în curent continuu,contine un
circuit integrat specializat care asigura transmiterea cifrelor dupa principiul folosit de
discul de apel,prin simularea contactelor de impulsuri si suntare.Acest circuit de
numerotare este controlat de abonat prin intermediul claviaturii,cu urmatoarea
dispunere a caracterelor:

1 2 3
4 5 6
7 8 9
* 0 #

Figura 4. Circuit de numerotare prin impulsuri de curent continuu


Circuitul de numerotare dispune de un oscilator care intra în oscilatie numai
daca bucla abonatului este închisa (LS=0).La întreruperea buclei de curent pe o
durata mai mare sau egala cu 150 ms,oscilatorul iese din oscilatie.
Dupa amorsarea oscilatiilor,prin circuitul RC conectat la intrarea RS,se
realizeaza resetarea circuitului de numerotare.Nu este resetata memoria RAM,ceea
ce permite mentinerea înregistrarii ultimului numar format de claviatura pe o durata
de aproximativ 15 minute,astfel ca se poate asigura functia de retransmitere
automata a ultimului numar,prin apasarea tastei " * ".
Circuitul de numerotare sesizeaza actiunea butonului claviaturii prin
închiderea unui contact intr-o pereche dintre intrarile R1...4(randul 1,coloana
4).Informatia de la claviatura este validata si înregistrata numai daca este închis un
singur contact.
Cifra formata la claviatura este decodificata si înregistrata în RAM,la adresa
stabilita de WRITE ADRESS COUNTER,a carui adresa este incrementata dupa
înregistrare,pentru a pregati adresa memoriei la care va fi înregistrata urmatoarea
cifra receptionata.
Dupa receptia cifrei,se comanda transferul acesteia,înregistrata la adresa
stabilita de contorul adresei de cifre READ ADRESS COUNTER,în registrul de
iesire OUTPUT COUNTER,dupa care se realizeaza incrementarea adresei de citire
pentru pregatirea adresei memoriei de la care se va realiza urmatoarea citire de cifra.
Din registrul de iesire,se extrag impulsurile de curent continuu la
iesirea DPO,sub controlul si comanda circuitului logic de control.
Diferenta între continutul contoarelor adreselor de scriere si citire,reprezinta
numarul de cifre care trebuie transmise în linie.
Pe durata transmiterii impulsurilor de numerotare,se obtine la iesirea MASK
1,semnalul logic "1",folosit pentru suntarea sau deconectarea dispozitivului de
covorbire.
Intervalul de timp dintre doua cifre succesive este constant si determinat de
circuitul logic si de tactul local.
Retransmiterea ultimului numar este posibila prin actiunea tastei "*",daca
intrarea RE este "HIGH" si RSM este "LOW".Numarul memorat nu este afectat de
apelurile de intrare,stergerea din memorie a acestui numar se poate realiza prin
actiunea tastei "#".
Circuit de claviatura cu numerotare în cod DTMF.
Informatia de numerotare poate fi transmisa spre centrala telefonica
automata în cod multifrecventa (DTMF).Pentru transmiterea unei cifre la
centrala,circuitul de numeroatare genereaza si transmite simultan în linie,doua
semnale ale caror frecvente sunt cele asociate cifrei respective.
Circuitul integrat care realizeaza transmiterea cifrelor de cod DTMF dispune de
un oscilator a carui frecventa este divizata de divizorul D1.Frecventele
corespunzatoare cifrei formate la claviatura se obtin sub controlul logic,care
prelucreaza informatiile receptionate de la claviatura,prin intrarile X1...4 si Y1...4,si
comanda circuitele DX si DY care genereaza semnalul digital corespunzator celor
doua semnale de transmis în linie.Convertoarele DAC,realizeaza conversia
semnalelor digitale în semnale analogice.

Figura 5. Circuit integrat pentru semnalizare DTMF

C. Soneria de curent alternativ


Soneria permite receptia semnalului de apel transmis de centrala telefonica
spre abonatul apelat,semnal cu frecventa în domeniul 25-60Hz,tensiune eficace de
75V.
Aparatele telefonice clasice utilizeaza sonerii electromagnetice,care contin un
circuit magnetic,format din magnet permanent si piese polare de bobina.La receptia
semnalului de apel,circuitul magnetic comanda deplasarea unei tije de ciocanele,care
lovesc succesiv doi clopotei la fiecare inversare a polaritatii semnalului de apel.
Aparatele telefonice electronice folosesc sonerii electronice multitonale.Prin
analiza semnalului acustic de sonerie,s-a stabilit ca acesta este un semnal
complex,cu componente de frecvente cuprinse intr-o banda larga(400-4000Hz),cu un
continut energetic mai important la frecvente joase.Experimentele realizate cu
aparate care permiteau reglajul frecventelor semnalelor generate de soneria
electronica,au stabilit preferintele abonatilor pentru semnale cu frecvente sub
800Hz,modulate cu un semnal de joasa frecventa(3-6Hz);se prefera de asemenea
semnale cu continut bogat de armonici.Semnalele electronice realizate pot fi bitonale
sau multitonale programabile(muzicale).
Alimentarea acestor circuite se realizeaza prin linia telefonica,folosindu-se în
acest scop,semnalul de apel care este redresat si filtrat în perealabil.Amorsarea
oscilatiilor circuitului de sonerie realizeaza numai depasirea unui prag de
tensiune,ceea ce asigura evitarea actionarii soneriei la salturile de tensiune
determinate de închiderea sau deschiderea buclei de curent continuu la transmiterea
cifrelor sub forma de impulsuri lipsa de curent.Semnalele generate de circuitul de
sonerie sunt transmise unui receptor telefonic.

III. Scheme de aparate telefonice


1. Aparat telefonic BL

Figura 6. Aparate telefonice BL


Aparatul telefonic BL (cu alimentare la bateria locala),se conecteaza la
centrale manuale de tip BL si dispune de o baterie locala necesara alimentarii în
curent continuu a microfonului cu carbune.
Dispozitvul de apel DA si dispozitivul de convorbire DC pot fi conectate la linia
telefonica prin intermediul dispozitivului de comutatie (contactele furcii de apel CF).
Transmiterea apelului sau a sfârsitului de convorbire spre centrala se
realizeaza cu ajutorului inductorului IND,care genereaza un semnal alternativ de
aproximativ 17Hz,75V.Acest semnal de apel poate parcurge si circuitul soneriei
aparatului telefonic,astfel ca abonatul poate avea controlul asupra transmiterii
apelului la centrala.Inductorul are doua contacte prin care se comanda suntarea
bobinei inductorului în repaos (prin contactul de repaos) si conectarea directa
(obtionala) a inductorului în linie(prin contactul de lucru).
Apelul este receptionat de soneria polarizata Sn,care este conectata la
circuitul liniei prin contactul de repaos al furcii CF1.Circuitul de închidere prin
contactul de suntare al inductorului IND.
Cu microreceptorul ridicat,contactele furcii comuta si comanda închiderea
circuitului de alimentare al microfonului si conectarea dispozitivului de convorbire la
linia telefonica în vederea transmiterii si receptia semnalelor de
convorbire.Dispozitivul de convorbire este alcatuit din
microfon,receptor,transformator diferential si rezistenta de echilibrare în cofiguratii
care asigura eliminarea efectului local.

2. Aparat telefonic BC cu disc de apel

Figura 7. Aparat telefonic BC cu disc de apel


Aparatul telefonic BC (baterie centrala),este alimentat prin linie de la centrala
telefonica.Apelul de la centrala este receptionat de sonerie,conectata în linie prin
contactul de furca CF1.Condensatorul C conectat în serie cu soneria,are rolul de a
asigura întreruperea buclei de curent continuu spre centrala în starea de repaos a
aparatului telefonic.
Cu microreceptorul ridicat,contactele furcii comuta si astfel se realizeaza:
3. Aparate telefonice electronice

Figura 8. Aparate telefonice electronice


Aparatele telefonice electronice au realizat înlocuirea principalelor componente
electromecanice cu circuite integrate specializate.
Discul a fost înlocuit cu o claviatura si un circuit integrat de numerotare,care
poate fi de tip DP(dial pulse-de impulsuri de curent continuu) sau DTMF.
Circuitul de convorbire cu transformator diferential si microfon cu carbune,a fost
înlocuit cu sistemul diferential de tip RC si utilizeaza circuit integrat specializat de
transmisie care permite adaptarea la diferite tipuri de microfoane.
Soneria electromagnetica a fost înlocuita cu o sonerie electronica.
Puntile redresoare PR au rolul de a asigura alimentarea corecta a circuitelor
integrate,indiferent de polarizarea semnalului în linie.Acestea sunt de regula,realizate
cu doua diode redresoare si doua diode Zener,pentru a asigura o limitare a tensiunii
de alimentare a aparatului telefonic în cazul aparitiei unor tensiuni perturbatoare în
linie.Se realizeaza,în acest fel,protectia circuitelor integrate din aparat.
În functie de tipul numerotarii recunoscute de centrala,aparatele telefonice pot fi
echipate cu circuit de numerotare prin impulsuri lipsa de curent sau cu circuit de
numerotare DTMF.Aparatul telefonic poate folosi circuit integrat specializat de
numerotare si transmisie.

IV. Tipuri de aparate telefonice electronice

Figura 9. Schema de aparat telefonic electronic

1. Aparat telefonic "Speaker-Phone"


"Speaker-Phone este un aparat telefonic care are o unitate de baza formata din
amplificatoare la emisie si receptie pentru realizarea comunicatiei fara a utiliza
microreceptorul clasic,aparat recomandat pentru teleconferinte si pentru abonati care
doresc sa comunice fara a tine receptorul în mâna.Exista în acest scop în unitatea de
baza,un microfon conectat la amplificatorul de emisie si un amplificator la receptie
care este conectat la difuzor.
Semnalele de emisie si de receptie controleaza deschiderea unuia dintre
contactele V1S sau V2S,prin diodele PD1,PD2,amplificatorul diferential si
inversor,pentru a conecta la linie microfonul sau receptorul în functie de cerintele
impuse de amplitudinea semnalului.

Figura 10. Principiul de realizare a aparatului telefonic "speaker-phone"

2. Aparatul telefonic mobil


Telefonia celulara consta în furnizarea de servicii de telefonie mobila,prin
intermediul unei retele de celule distribuite pe o arie întinsa.O celula are asociata o
statie de baza radio(BTS=Base Transceiver Station) care contine emitator
radio,receptor radio si antena.Statia de baza radio trimite si receptioneaza semnalele
spre si de la telefoanele mobile aflate în aria de acoperire radio.Un controller al statiei
de baza(BSC=Base Station Controller),administreaza utilizarea resurselor radio
alocate statiilor de baza radio din sfera de actiune a acestuia.Conexiunea între
abonati este controlata si realizata de centrale telefonice (MSC=Mobile Switching
Center)
Principiul pe baza caruia functioneaza telefonia celulara este acela al reutilizarii
frecventelor.Echipamentele radio aflate în fiecare centrala de telefonie
celulara,precum si puterea redusa a telefoanelor mobile permit ca aceleasi frecvente
radio sa fie reutilizate în celule diferite,multiplicând capacitatea de a initia apeluri fara
a creea interferente.Aceasta metoda spectrala,extrem de eficienta,contrasteaza
evident,cu vechile sisteme de telefonie mobila,care foloseau un transmitator central
foarte puternic,care stabilea comunicatii cu telefoane mobile,având putere
mare,montate pe automobile,pe un numar mic de frecvente,canale care erau
monopolizate si nu puteau fi reutilizate pe o arie extinsa.
Principiul de functionare al unui aparat telefonic mobil
Principiul de functionare este destul de simplu.Fiecare celula contine o statie în
care este montat un transmitator conectat la o antena care opereaza banda de 900
MHz sau 1800 MHz.Acest echipament asigura acoperirea unei zone care,de obicei,are
o raza cuprinsa între 3 si 15 kilometri.Celulele mai mici asigura acoperirea în
tuneluri,galerii de metrou si pe anumite sosele.Marimea ariei de acoperire este
influentata de mai multi factori,printre care particularitatile topografice ale
zonei,populatia si traficul.
Atunci cand deschidem telefonul mobil,controller-ul statiei de baza(MSC),va
determina celula care va prelua apelul si îi va aloca un canal radio liber,pe care se va
purta conversatia.Celula este aleasa astfel încat sa ofere cel mai puternic semnal
disponibil.Daca ne aflam în miscare,semnalul este scanat tot timpul,pentru a nu se
pierde.În cazul în care acesta devine mai slab,legatura telefonica este transferata
imediat catre o alta celula mai apropiata.Presupunând ca o persoana se afla pe drum
si vorbeste la telefonul mobil timp de mai multe ore fara întrerupere,acesta nu va
sesiza,ca,de fapt,a folosit mai multe celule diferite.Trecerile de la o celula la alta,nu
sunt,practic,sesizate de catre utilizator.
De fiecare data când este pus în functiune,telefonul mobil îsi stabileste singur,un
fel de diagnostic.Dupa aceea,începe sa scaneze canalele disponibile,alegându-l pe cel
care ofera semnalul cel mai puternic.Chiar daca nu vorbim,telefonul continua sa
scaneze,cautând în permanenta sa capteze cel mai puternic semnal,pentru a fi
pregatit atunci când se va initia un apel.Reteaua de comunicatii mobile este
informata de modificarea pozitiei terminalului mobil,în raport cu celulele radio,astfel
încat,atunci când abonatul este apelat,sa se poata face legatura de comunicatii,prin
celula radio în care se afla acesta.
În momentul în care abonatul face apel,se realizeaza un schimb de semnalizari
între terminalul mobil si retea.Aparatul va trimite datele sale de identificare:numarul
de telefon,numarul de serie electronic,precum si identitatea operatorului la care este
alocat si altele.Celula mai apropiata,expediaza datele catre centrala,unde sunt
prelucrate,iar aparatul va primi continuarea faptului ca se afla în retea.

3. Faxul
Derivat din cuvântul "fascimil",termenul de fax se refera la tehnologia
transmiterii datelor prin intermediul unei linii telefonice.Veche de aproximativ 70 de
ani,când era folosita pentru a se transmite în cel mai scurt timp,fotografii catre
redactiile ziarelor,aceasta tehnologie a cunoscut o dezvoltare considerabila în anii 60
ai secolului trecut ,datorita perfectionarii echipamentelor,chiar daca timpul de
transmitere era înca destul de mare,ceea ce constituia un impediment,mai ales atunci
când era nevoie sa se transmita documente mai voluminoase.În anii 70,odata cu
introducerea tehnicii de comprimare a datelor,timpul de transmitere s-a redus
drastic,ceea ce a facut ca faxul sa devina un instrument aproape indispensabil pentru
aproape orice birou.De atunci si pâna în prezent ,pozitia ocupata de fax s-a
consolidat,la ora actuala estimându-se ca exista în lume peste 100.000.000 de
aparate în functiune.Anual,traficul prin fax depaseste 400 de miliarde de pagini
transmise,iar facturile aferente transmisiunilor fax,se cifreaza pe plan mondial,la
aproximativ 91 miliarde $.
Dezvoltarea exploziva a Internetului si mai ales a postei eletronice,a condus la
opinia ca faxul îsi va diminua rolul treptat.Cu toate acestea,aparitia noilor tehnologii a
determinat mentinerea sa în actualitate.
Deoarece utilizarea aparaturii fax este extrem de simpla-se pune foaia de hârtie
în aparat,se formeazaa numarul apoi se apasa pe butonul de transmitere-multa lume
are impresia ca întregul proces e la fel de simplu si cs nu pune probleme.Realitatea e
cu totul alta,existând numeroase probleme care tin de compatibilitatea dintre
diferitele tipuri de aparate.
Cauzele sunt urmatoarele:în primul rând,pentru ca tehnologia evolueaza în
permanenta,noile tipuri de aparate beneficiind de tot mai multe functii,este necesara
asigurarea compatibilitatii lor,nu numai cu modelele imediat precedente,ci si cu alte
generatii de aparate,care înca se afla în functiune,unele dintre ele fiind vechi chiar si
de 15 ani.
Functionarea faxului
Transmiterea unui mesaj de tip fax este mult mai complex decât ar parea la
prima vedere.În primul rând,aparatul de la care se face transmiterea trebuie sa
primeasca o confirmare ca la apelul sau raspunde un aparat de acelasi tip,capabil sa
receptioneze un fax si nu un modem,un robot telefonic sau o fiinta umana.În
momentul în care s-a primit aceasta confirmare si s-a stabilit ca doua aparate fax au
legatura,urmeaza un schimb de informatii cu privire la parametrii tehnici ai fiecaruia
dintre ele.Dupa aceea,cele doua aparate încearca sa ajunga la un punct de vedere
comun în privinta transmisiei si receptiei,cautând sa realizeze un compromis
acceptabil,daca exista diferente între parametrii tehnici.Urmatorul pas este evoluarea
conexiunii telefonice pentru stabilirea ratei optime de transfer a datelor.În
sfarsit,mesajul poate fi transmis.Cu toate acestea,este posibil ca pe retea sa apara
zgomote neasteptate sau alte distorsiuni care pot avea ca efect denaturarea
mesajului transmis.De aceea,aparatul care primeste faxul,controleaza receptia
corecta a informatiei si trimite aparatului care a transmis faxul,un mesaj de
înstiintare prin care sa indice daca aceasta a fost primita corect sau daca exista un
numar inacceptabil de erori.
Protocolul pentru transmiterea si receptia unui fax,a fost definit de Uniunea
Internationala a Telecomunicatiilor (ITU),prin Recomandarea T.30.
Secventa decurge dupa cum urmeaza:
1. Imaginea care trebuie transmisa este scanata folosind coduri binare,obtinute cu
elemente binare "1" si "0",prin care se indica numarul de puncte negre sau albe
succesive.O codificare de acest fel conduce la o reducere substantiala a cantitatii de
informatii care trebuie transmisa la distanta.
2. Controlul comunicatiei între faxul apelantului si faxul apelatului este conform
protocolului T.30 si include urmatoarele faze:
Bibliografie
[1]. Tatiana Radulescu,"Telecomunicatii",Editura didactica si
pedagogica,1997;
[2]. "Ghidul comunicatiilor IT&C",House of guides,2004;
[3]. Eugen Marza si Calin Simu,"Comunicatii mobile.Principii si
standarde",Editura de vest,2003;
[4]. Paul Postelnicu,"Comunicatii telefonice si telegrafice",Editura
didactica si pedagogica,1968.

S-ar putea să vă placă și