Administrație Militară Și Evidența Gestiunii: Instructori: Cpt. Gîlcescu Dragoș M.m.IV Galavan Georgiana

Administrație militară și
evidența gestiunii
Instructori:
Cpt. Gîlcescu Dragoș
M.m.IV Galavan Georgiana
evidența gestiunii
Durata totală a cursului: 34 ore

La sfârșitul cursului: verificare finală –grilă.
1/1
OBIECTIVE DE INSTRUIRE/ DIDACTICE
• Însuşirea cunoştinţelor de bază privind evidența
bunurilor materiale la pace.
• Însușirea cunoştinţelor de bază privind principiile,
cadrul normativ şi modul de organizare a evidenţei
şi mişcării bunurilor materiale în diferite situaţii.
• Dobândirea cunoștințelor referitoare la
reglementările privind asigurarea financiară pe timp
de pace, asigurarea cu echipament, hrănirea
militarilor pe timp de pace şi misiuni internaţionale.
1/2
OBIECTIVE DE INSTRUIRE/ DIDACTICE
• Asimilarea cunoştinţelor de bază referitoare la
principiile generale şi cadrul normativ privind păstrarea,
întreţinerea, conservarea și mentenanța tehnicii de
comunicaţii și informatică.
• Perfecţionarea deprinderilor de întocmire a
documentelor care reglementează păstrarea, mânuirea
și mentenanța tehnicii şi materialelor de comunicaţii şi
informatică.
• Organizarea și conducerea cu competenţă a activităţile
de întreţinere a tehnicii de comunicaţii și informatică în
subunităţi.
2/2
Evidenţa bunurilor materiale
Organizarea şi conducerea evidenţei bunurilor materiale
• 1) Evidenţa operativă
• 2) Evidenţa contabilă
• 3) Evidenţa statistică
1/12
3/12
1) Evidența operativă
Obiectul evidenţei operative îl constituie

înregistrarea operațiilor primare care au loc
în unitate (intrarea și ieșirea de bunuri
materiale), darea lor în consum sau în
folosință, precum și reflectarea existenței lor
într-un anumit loc și la o anumită dată.
4/12
 Evidența operativă se organizează pe gestiuni și

folosește ca modalitate de înregistrare și de exprimare
a datelor mărimi fizice (masă, lungime, volum, bucăți,
etc.) .
 Evidența operativă trebuie ținută la zi, pe măsura
producerii mișcării bunurilor materiale.
 Mișcarea bunurilor materiale se face numai pe bază
de documente justificative, întocmite și aprobate
conform legii.
5/12
T1 Evidenţa bunurilor materiale
Fișa de magazie servește pentru ținerea evidenței

cantitative a materialelor la locul de depozitare
(folosință), a intrărilor, ieșirilor și stocurilor de bunuri
materiale.
 Fișa de magazie se primește de la contabilitate, sub
semnătură. Datele din antet se completează de către
contabilitate, coloanele privitoare la intrări, ieșiri și
soldurile completează de către gestionar, iar ultima
coloană de către organul de control.
6/12
7/12
Evidenţa contabilă reflectă întregul

proces al execuției bugetare, pe feluri de
venituri și naturi de cheltuieli, pe
verigile sistemului bugetar și pe fiecare
unitate în parte.
8/12
 Contabilitatea analitică a bunurilor materiale

se organizează prin folosirea inventarului
permanent, după metoda cantitativ-valorică (pe
fișe de cont analitic) și constă în ținerea evidenței
cantitative pe grupe sau subgrupe, la magazie
(depozit, loc de folosință) și a evidenței
cantitativ-valorice, la compartimentul, la
compartimentul financiar-contabil.
9/12
10/12
 Evidența statistică are drept scop

obținerea de informații sintetice privind
existentul, starea, vechimea în serviciu,
scoaterea din funcțiune, valorificarea
bunurilor materiale etc.
Evidența statistică se ține la mari
unități, la comandamente, la organele cu
atribuții de aprovizionare.
11/12
Active fixe, terenuri şi obiecte
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe,

terenurilor şi obiectelor de inventar
• 1) Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe

• 2) Contabilitatea şi gestionarea terenurilor
• 3) Contabilitatea şi gestionarea obiectelor de
inventar
1/21
de inventar


inventar
3/21
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe și a
terenurilor
Este considerat activ fix obiectul sau complexul de
obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește
cumulativ următoarele condiții:
a) Are valoarea de intrare mai mare decât limita
stabilită de lege,
b) Are o durată normală de funcționare (utilizare)
mai mare de un an.
4/21
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe
și a terenurilor
Contabilitatea activelor fixe și terenurilor se
ține pe 3 categorii:
• Terenuri;
• Amenajări de terenuri;
• Active fixe.
5/21
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe și a
terenurilor
 În contabilitatea analitică, terenurile vor fi
evidențiate distinct pe următoarele grupe:
• Terenuri agricole și silvice;
• Terenuri fără construcții;
• Terenuri cu construcții;
• Terenuri cu zăcăminte;
• Alte grupe de terenuri.
6/21
de inventar
Activele fixe pot intra în administrarea
unităților și formațiunilor militare prin:
dotări (înzestrare), achiziții, investiții,
transferuri, dezmembrări, confecționări în
ateliere propii, plusuri la inventar, donații și
alte căi prevăzute de lege.
7/21
de inventar
 Înregistrarea în contabilitate a activelor fixe,
în funcție de proveniență se efectuează pe
baza următoarelor documente justificative:
-a) Factură sau chitanță,
-b) Proces-verbal de predare-primire,
-c) Proces-verbal de casare a activelor fixe,
-d) Bon de predare-transfer restituire,
8/21
de inventar
- e) Notă de recepție și constatare de diferențe,
- f) Proces-verbal de transformare,
- g) Proces-verbal de închiriere,
- h) Proces-verbal de trecere a animalelor tinere,
în categoria celor adulte,
- i) Alte documente justificative, prevăzute de lege.
9/21
de inventar
 Recepția activelor fixe se consemnează în următoarele
documente:
• Proces-verbal de recepție, pentru activele fixe independente, pe baza
documentelor de achiziție,
• Proces-verbal de recepție (preliminară sau definitivă), în cazul
activelor fixe care necesită montaj, dar nu necesită probe tehnologice,
în cazul clădirilor, construcțiilor speciale, cu caracter administrativ și
social –cultural,
• Proces-verbal de punere în funcțiune, pentru activele fixe care
necesită montaj și probe tehnologice,
• Proces-verbal de transformare, pentru activele fixe rezultate din
prelucrarea bunurilor materiale10/21 în atelere proprii.
de inventar
După efectuarea recepției de către comisia de
recepție a activelor fixe, se intocmește nota
de recepție și constatare diferențe (N.R.C.D.).
Organul de specialitate face mențiunea ,,Bun
de plată pentru suma de .... lei” pe
documentele de achiziție.
11/21
de inventar
Ieșirea activelor fixe din administrarea unităților se
poate realiza prin:
transfer, repartizare/redistribuire, închiriere, lipsă la
inventariere, distrugere, valorificare, casare ș.a.
Mișcarea mijloacelor fixe în cadrul unității, de la locul de

folosință și invers, sau de la un loc de folosință la altul
(servicii, secții, laboratoare etc.) se consemnează în
bonul de mișcare a mijloacelor fixe (B.M.M.F.), aprobat
de conducerea unității. 12/21
de inventar
Pentru a putea fi ușor identificate, activelelor fixe, cu
excepția celor închiriate, li se atribuie câte un număr
de inventar care se înscrie în toate documentele care
privesc activele fixe respective.
Atribuirea numărului de inventar se face de către

compartimentul financiar-contabil, cu ajutorul
Registrului numerelor de inventar, pe grupe de active
fixe, prin înregistrarea cronologică a activelor fixe
intrate în unitate. 13/21
de inventar
 Numărul de inventar atribuit se imprimă direct pe obiect sau se
gravează pe o plăcuță ce se fixează pe activul fix respectiv, la loc
vizibil, pe una din componentele de bază stabile. Animalele
care constituie active fixe vor fi înmatriculate cu crotalii sau prin
tatuare.
Numărul de inventar atribuit unui activ fix rămâne neschimbat

atât timp cât acel activ fix se află în unitate. Numerele de
inventar ale activelor fixe ieșite din evidență (casate,
transferate) nu se atribuie altor active fixe. Aceste numere
rămân libere până la renumerotarea activelor fixe, când se
întocmește un nou registru 14/21
al numerelor de inventar.
de inventar
Pentru a asigura păstrarea, folosirea rațională și
integritatea activelor fixe, se organizează evidența
operativă pe locuri de folosință, cu ajutorul
formularului ,,Lista de evidență și inventariere a
activelor fixe”.
La ,,Lista de evidență și inventariere a activelor fixe”

vor fi atașate documentele justificative privind
intrările și ieșirile intervenite de la ultima
inventariere (bonuri de15/21mișcare, procese-verbale etc.
de inventar


inventar
16/21
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea şi obiectelor de inventar
Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică

decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active
(mijloace) fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau o durată
mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum și bunurile
asimilate acestora:
• Sculele, instrumentele dispozitivele, verificatoarele, aparatele de
măsură și control indiferent de valoarea și durata normală de
funcționare (utilizare);
• Echipamentul de protecție și de lucru, echipamentul și uniformele de
serviciu și oraș, echipamentul și materialul sportiv, îmbrăcămintea
specială, precum și accesoriile de pat, indiferent de valoarea și durata
lor de utilizare;
17/21
• Construcțiile și instalațiile provizorii, executate cu fondurile de investiții.
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea şi obiectelor de
inventar
După locul unde se găsesc, obiectele de inventar se
clasifică astfel:
 Obiecte de inventar în magazie:
– Obiecte de inventar noi;
– Obiecte de inventar folosite;
– Obiecte de inventar pentru reparat.
 Obiecte de inventar în folosință;
 Obiecte de inventar aflate la terți.
18/21
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea şi obiectelor
de inventar
 Gestionarea și evidența obiectelor de
inventar, la magazie, se face după aceleași
reguli și în baza acelorași documente ca și
pentru bunurile materiale, cu mențiunea că
fișele de evidență analitică se grupează separat
pentru cele aflate ,,în magazie”, de cele
aflate ,,în folosință”.
19/21
de inventar
Contabilitatea şi gestionarea şi obiectelor
de inventar
 Obiectelor de inventar nu li se atribuie
numere de inventar.
Eliberarea obiectelor de inventar de la
magazie în folosință și invers, precum și de la un
utilizator la altul (loc de folosință la altul) se face
pe baza bonului de predare-transfer restituire.
20/21
Bunuri materiale
Contabilitatea şi gestionarea bunurilor

materiale
• 1) Primirea bunurilor materiale

• 2) Înregistrarea bunurilor materiale
• 3) Mânuirea bunurilor materiale
1/14
Bunuri materiale
Contabilitatea şi gestionarea bunurilor materiale

3/14
Bunuri materiale
Bunurile materiale, altele decât activele fixe, reprezintă: materialele,
produsele , obiectele de inventar, animalele tinere, la îngrășat și
pentru experiență.
 Din categoria bunurilor materiale fac parte:
 Medicamente, materiale sanitare și sanitar veterinare;
 Materiale de întreținere și gospodărie;
 Alimente și furaje;
 Materiale cu caracter funcțional;
 Materiale și utilaje pentru investiții;
 Materiale în prelucrare;
 Materiale rezervă de stat și de mobilizare;
 Ambalaje pentru rezerva de stat și de mobilizare.
4/14
Bunuri materiale
 Bunurile materiale intră în administrarea unităților prin: achiziții,
prelucrări, activități proprii, transferuri de la alte unități, casări,
plusuri de inventar, donații și alte căi prevăzute de lege.
 Primirea bunurilor materiale se face de către gestionari, pe baza

documentelor justificative care le însoțesc (factură, aviz de însoțire a
mărfii, chitanță fiscală, fișă de evidență de lot a munițiilor, bon de
predare-transfer restituire, proces-verbal de casare), după ce au fost
verificate în mod amănunțit pentru a se constata daca sortimentul,
cantitatea, calitatea, seriile de fabricație și prețul (unde este cazul)
corespund cu datele din aceste documente.
5/14
Bunuri materiale

6/14
Bunuri materiale
Înregistrarea bunurilor materiale în gestiune se face în baza
,,Notei de recepție și constatare a diferenței (N.R.C.D.)”,după
efectuarea recepției.
 Dacă la primirea bunurilor materiale se constată deteriorări

sau lipsa coletelor, nepotriviri calitative sau cantitative față
de datele indicate în documentele însoțitoare, precum și
alte indicii care provoacă dubii cu privire la integritatea
bunurilor materiale, se completează procesul-verbal de
diferențe, de pe vero notei de recepție și constatare de
diferențe.
7/14
Bunuri materiale

8/14
Bunuri materiale
Bunurile materiale, rezultate din prelucrări în
atelierele proprii sau din activitatea proprie, se
primesc la locul de depozitare pe baza bonului
de predare-transfer, restituire (B.P.T.R.).
Materialele consumate în producție (prelucrare)

se scad din evidență pe baza comenzilor închise
(C.A.J. – comanda act justificare).
9/14
Bunuri materiale
 Bunurile materiale rezultate din casare se primesc la locurile

de depozitare cu bon predare-transfer, restituire, întocmit pe
baza procesului-verbal de casare.
 Distribuirea bunurilor materiale se face de către gestionari, în
cantitatea, calitatea și sortimentele specificate în
documentele de eliberare aprobate, prin cîntărire, măsurare,
numărare etc. Cu respectarea disăpozițiilor legale.
 Este interzisă distribuirea bunurilor materiale pe bază de
dispoziție verbală sau pe bază de documente nelegal
întocmite.
10/14
Bunuri materiale
Pentru consumul curent al unității, bunurile materiale se eliberează
din magazie, pe baza bonului de consum (colectiv). Bonul de
consum se intocmește în două exemplare, de compartimentul de
specialitate (care efectuează lansarea în consum).
 La primirea bonurilor de consum, gestionarul verifică dacă
denumirea materialelor solicitate corespunde cu cele din magazie,
precum și existența semnăturilor de aprobare a eliberării lor.
 La eliberarea materialelor, gestionarul completează bonul de
consum cu datele corespunzătoare, semnând în locul rezervat
pentru predare, iar persoana care primește materialele semnează
în locul rezervat pentru primire.
11/14
Bunuri materiale
 Se interzice întocmirea bonului de consum de către magaziner
(gestionar).
 Distribuire și redistribuirea bunurilor materiale între unități
militare se face pe baza ordinului de distribuție, emis de organul
cu atribuții de aprovizionare. Mișcarea bunurilor materiale se face
pe baza avizului de însoțire a mărfii și notei de recepție și
constatare a diferenței.
 Primirea (scăderea) echipamentului aflat asupra militarilor
(elevilor) mutați dintro unitate militară în alta sau detașați, se face
pe baza inventarului materialelor aflate asupra militarului, avizului
de însoțire a mărfii și notei de recepție, constatare de diferențe.
12/14
Bunuri materiale
 Distribuția bunurilor din magazia unității la subunități și invers, cât și între
subunități se execută, după caz, pe baza bonului de predare-tranfer,
restituire sau bonului de consum.
 Distribuire la subunități a materialelor consumabile ce se cuvin efectivelor,
precum și pentru întreținerea, exploatarea și repararea tehnicii, se face pe
baza cererii de materiale întocmită de gestionarul subunității, pe documente
centralizatoare. În ele se înscriu (nominal) efectivele de militari (tehnică),
normele, sorturile și cantitățile de bunuri cuvenite, activitățile și perioadele
pentru care se face distribuția, iar bonurile de consum se predau la magazii
pentru efectuarea distribuțiilor la subunități. Bonurile de consum, însoțite de
documentele centralizatoare de distribuție, se predau de către gestionar la
conatabilitate pentru scăderea din evidența contabilă a bunurilor distribuite.
13/14
Bunuri materiale grupate pe complete
Evidenţa bunurilor materiale grupate pe complete
• Reglementări specifice evidenţei bunurilor

materiale grupate pe complete:
definiție, scop, evidența, bunurilor materiale
din complet, mișcarea completului în
interiorul unității, scoaterea/introducerea de
obiecte din/în inventarul de complet.
1/9
Evidenţa bunurilor materiale grupate pe

complete
Prin complet se înțelege gruparea unor bunuri
materiale (piese, scule, agregate, ansambluri și
subansabluri, instrumente, accesorii, etc.),
stabilite a fi folosite împreună sau consumate
pentru executarea unei activități (truse de
instrumente, lăzi cu accesorii și piese
deschimb, mașini, agregate, etc.)
3/9
Evidența bunurilor materiale grupate pe complete are
drept scop:
 Să ușureze ținerea evidenței;
 Să păstreze grupate toate bunurile materiale stabilite a
face parte din complet și să înlăture posibilitatea
folosirii lor și în alte scopuri;
 Să asigure existența bunurilor materiale din complet
pentru realizarea funcționării permanente în bune
condiții a acestuia.
4/9
 Inventarul completului se întocmește în patru exemplare și se semnează
de organul care l-a întocmit. Cele patru exemplare ale inventarului
completului primesc următoarea destinație:
 Exemplarul nr. 1: va însoți în permanență completul până la
dezmembrare; Inventarul întocmit de furnizor (intern, extern) se anexează
întotdeauna la acest exemplar.
 Exemplarul nr. 2: anexă la NRCD la primirea inițială sau anexă la
documente justificative de scădere, la completele nou constituite;
 Exemplarul nr. 3: anexă la NRCD al U.M. primitoare și se păstrează la
compartimentul contabilitate al U.M. predătoare;
 Exemplarul nr. 4: se predă delegatului unității primitoare odată cu
exemplarul nr. 1 și împreună cu NRCD reprezintă document justificativ de
intrare în contabilitate la U.M. primitoare.
5/9
La distribuții ulterioare ale completului între unitățile militare,
unitatea predătoare va întocmi după exemplarul nr. 1 un alt
inventar al completului, în două exemplare, certificate și
ștampilate, din care:
 Un exemplar, semnat de delegatul unității primitoare, se reține
la unitatea predătoare, constituind împreună cu NRCD-ul,
document de scădere din evidența contabilă a U.M.
predătoare;
 Un exemplar se predă delegatului U.M. primitoare care
împreună cu NRCD, constituie document justificativ al
înregistrării completului în evidența unității primitoare.
6/9
 Mișcarea completului în interiorul unității (la subunități) se face pe baza
bonului transfer-predare restituire (BPTR) însoțit de inventarul completului
(un alt exemplar întocmit pe baza exemplarului nr. 1 și certificat conform
reglementărilor).
 În cadrul subunităților, predarea la persoanele care folosesc/exploatează
completul se face pe baza ,,Inventarului materialelor aflate asupra
militarului”.
Modificările survenite în componența completului se înscriu în exemplarul nr.
1, numai de șeful compartimentului de specialitate, pe baza BPTR, arătându-
se după fiecare modificare, existentul în piese așa după cum rezultă din textul
împrimatului.
 Este interzis ca subunitățile sau persoanele care au în folosință sau în
exploatare completul, să execute operații sau diferite înscrieri în inventarul
completului.
7/9
În toate situațiile exemplarul nr.1 se păstrează la compartimentul
de specialitate și va însoți completul la mutarea în altă unitate.
 Obiectele din inventarul completului, care urmează a fi declasate,
se scot din inventar pe bază de BPTR și se înregistrează în
contabilitate, după care se întocmesc documentele de declasare.
 Aprobarea desființării completelor (inclusiv celor de reparații și
piese de schimb) se dă de către comandantul unității. Fac
excepție de la această regulă armamentul, tehnica și
materialelele de geniu pentru care aprobarea de desființare a
completelor se dă de organul cu atribuții de aprovizionare.
8/9
Sumar:
• Reglementări specifice evidenţei bunurilor materiale
grupate pe complete:
definiție, scop, evidența, bunurilor materiale
din complet, mișcarea completului în
interiorul unității, scoaterea/introducerea de
obiecte din/în inventarul de complet.
9/9
Asigurarea financiară pe timp de pace.
Asigurarea cu echipament, hrănirea militarilor
pe timp de pace şi misiuni internaţionale
Asigurarea financiară şi de echipament pe timp

de pace şi misiuni internaţionale
• Normele de echipare pe timp de pace şi

drepturile băneşti de care beneficiază
militarii pe timp de pace
1/7
Bibliografie
Asigurarea financiară şi de echipament pe timp de pace şi
misiuni internaţionale
• Salarizare, soldă lunară:
Legea 153/2017, L138/1999, MS31/2016;
• Drepturi de echipare:
L-4/14 2018 (Ordin M.S.190 din 26.10.2018),
HG S-355 /11.05.2016 Norme de echipare ,
M38/ 05.03.2018- Portul uniforme militare;
• Drepturi de hrană:
L-4/1 2021 (Ordin M.S.25 din 01.02.2021);
• Drepturi privind susținerea activităților personalului M.Ap.N.
trimis în misiune permanentă în străinătate:
M172/2007, cu modificările și
2/7completările ulterioare
asigurarea cu echipament, hrănirea militarilor
Sumar:
Asigurarea financiară şi de echipament pe timp de

pace şi misiuni internaţionale
• Normele de echipare pe timp de pace şi

drepturile băneşti de care beneficiază militarii pe
timp de pace
7/7
asigurarea cu echipament, hrănirea militarilor
Norme de hrănire a militarilor din cadrul
Ministerului Apărării Naționale pe timp de pace
• Reguli generale privind drepturile de hrană ale

personalului Ministerului Apărării Naţionale
• Clasificarea normelor de hrană
• Normele de hrănire de care beneficiază militarii
pe timp de pace
1/13
Bibliografie
Norme de hrănire a militarilor din cadrul Ministerului Apărării
Naționale pe timp de pace
• Salarizare, soldă lunară:
Legea 153/2017, L138/1999, MS31/2016;
• Drepturi de echipare:
L-4/14 2018 (Ordin M.S.190 din 26.10.2018),
HG S-355 /11.05.2016 Norme de echipare,
M38/ 05.03.2018- Portul uniforme militare;
• Drepturi de hrană:
L-4/1 2021 (Ordin M.S.25 din 01.02.2021);
• Drepturi privind susținerea activităților personalului M.Ap.N.
Trimis în misiune permanentă în străinătate:
M172/2007. cu modificările 2/13
și completările ulterioare
Reguli generale privind drepturile de hrană ale personalului
Ministerului Apărării Naţionale
 Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii
profesionişti, studenţii şi elevii instituţiilor militare de
învăţământ, precum şi personalul civil, au dreptul, în timp
de pace, la hrană gratuită, în condiţiile legii.
 Normele de hrană zilnice, pe plafoane calorice, sunt cele
aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind
drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din
sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională,
republicată, cu modificările3/13
şi completările ulterioare.
Hrănirea personalului MApN se face, de regulă, în natură, în

limita plafoanelor calorice diferenţiate pe categorii de
personal, care constituie norme de hrană zilnice.
 Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti,
personalul civil și rezerviștii voluntari primesc normele de
hrană la care au dreptul sub formă de hrană caldă sau rece.
Atunci când nu beneficiază de hrană preparată/alimente,
primesc, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă
a normei de hrană la care au dreptul.
4/13
Reguli generale privind drepturile de hrană ale

personalului Ministerului Apărării Naţionale
 Hrănirea personalului MApN se execută, de regulă, în

sistem propriu în natură, prin structurile specializate
prevăzute de statele de organizare ale unităţilor militare.
 Hrănirea personalului MApN se poate face şi prin
reciprocitate, la unităţi ce aparţin instituţiilor publice din
sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, cu decontarea valorii financiare a normelor de
hrană utilizate.
6/13
Hrănirea personalului MApN se execută, obligatoriu, astfel:

• a) personalul prezent la program, în cazarmă, cel puţin o masă caldă pe
zi;
• b) pe durata instruirii, exerciţiilor, taberelor de instrucţie, tragerilor,
ieşirilor pe mare şi fluviu, pe timpul pregătirii, evaluării, certificării şi
afirmării unităţilor operaţionalizate, când activităţile au o durată mai
mare de 24 de ore, sub formă de hrană caldă/rece, a meselor de
dimineaţă, prânz şi seară;
• c) pentru personalul navigant, tehnic de aviaţie şi paraşutişti, când
execută activităţi de pregătire şi zbor sau alte activităţi de pregătire
pentru luptă, sub formă de hrană caldă/rece, a meselor de dimineaţă,
7/13
prânz şi seară, după caz;
• d) elevii și studenții din instituțiile militare de învățământ, pe durata desfășurării
cursurilor, beneficiază zilnic de mesele de dimineață, gustare, prânz și seară, sub
formă de hrană caldă sau rece, după caz;
• e) în situaţii de criză, calamităţi naturale şi la alertă, care necesită prezenţa
personalului pe o durată mai mare de 24 de ore, în cazarmă sau în zonele de
acţiune, sub formă de hrană caldă/rece, a meselor de dimineaţă, prânz şi seară.
Pentru mesele care nu se pot servi în unitate, sau pentru situații care impun
măsuri excepționale și/sau limitative, asigurareafelurilor de hrană caldă se
realizează cu utilizarea veselei și tacâmurilor de unică folosință asigurate conform
anexei nr. 7/Norma nr. 8 de dotare cu materiale de întreţinere, piese de schimb
pentru tehnica de resort şi materiale diverse.În această situație se pot utiliza fețe
de masă de unică folosință.
• f) pe perioada cursurilor, atunci când beneficiază de norma de hrană nr. 8,
personalul militar participant încazarmat 8/13servește 3 mese pe zi.
Clasificarea normelor de hrană
Normele de hrană pentru personalul MApN se
clasifică astfel: (pag. 16)
• a) norme de hrană principale: 1-9;
• b) norma de hrană rece: 11;
• c) norme de hrană supliment: 2 ,,A”; 4 ,,A” şi ,,B”;
12 ,,A”, ,,B”, ,,C” şi ,,D”;
• d) norma pentru substituiri: 14.
9/13
Normele de hrănire de care beneficiază
militarii pe timp de pace
Normele de hrană pentru personalul MApN,

prevăzute în anexa nr. 1, (pag.76) stau la baza
activităţilor privind hrănirea efectivelor,
organizare, planificare, aprovizionare,
distribuţie şi consum.
10/13
Normele de hrănire de care beneficiază militarii pe timp de pace
• Norma de hrană nr. 1: Se acordă, gratuit, personalului civil contractual şi

funcţionarilor publici cu funcţii de execuţie, cu excepţia celor care
beneficiază de normele nr. 2-9 inclusiv
• Norma de hrană nr. 2: Se acordă, gratuit, personalului ambarcat pe
navele de suprafaţă maritime şi fluviale
• Norma de hrană nr. 3: Se acordă, gratuit personalului îmbarcat pe navele
de suprafaţă maritime şi fluviale, care nu au posibilităţi de preparare a
hranei calde la bord, când ies în mare (fluviu) mai mult de 24 de ore
• Norma de hrană nr. 4: Se acordă, gratuit, scafandrilor şi personalului
îmbarcat pe submarine
• Norma de hrană nr. 5: Se acordă, gratuit, personalului navigant de
aviaţie de pe avioanele şi elicopterele
11/13cu motoare reactive
Normele de hrănire de care beneficiază militarii pe timp de pace
• Norma de hrană nr. 6: Se acordă, gratuit, cadrelor militare permanente, soldaţilor

şi gradaţilor profesionişti, personalului civil contractual şi funcţionarilor publici cu
funcţii de conducere, cu excepţia celor care beneficiază de prevederile normelor nr.
2-5 şi 7-9 și 11, precum şi personalului navigant de aviaţie
• de pe avioanele şi elicopterele cu motoare cu piston şi cel care îndeplineşte misiuni
cu pericol deosebit, precum şi paraşutiştilor
• Norma de hrană nr. 7: Se acordă, gratuit, personalului tehnic de aviaţie
• Norma de hrană nr. 8: Se acordă, gratuit, elevilor şi studenţilor militari din
instituţiile de învăţământ militare şi civile, precum și personalului provenit din viața
civilă participant la cursuri de formare pe filiera indirectă pentru ofițeri și subofițeri
• Norma de hrană nr. 9: Se acordă, gratuit, numai sub formă de hrană preparată,
elevilor colegiilor militare liceale şi elevilor şcolilor de aplicaţie pentru muzicile
militare (ciclul liceal)
12/13
Mentenanţa tehnicii de comunicaţii şi
informatică
4) Tipuri de lucrări de mentenanță centrate pe fiabilitate
 Principalele tipuri de lucrări şi activităţi de
mentenanţă centrată pe fiabilitate sunt
următoarele: repararea, întreţinerea, revizia,
inspecţia predictivă, clasificarea operaţională,
monitorizarea, recuperarea, evacuarea.
Repararea cuprinde totalitatea lucrărilor desfăşurate
pentru restabilirea funcţionalităţii echipamentelor,
astfel încât să fie posibilă operarea acestora în
condiţii normale.
11/16
informatică
 Reparaţiile sunt lucrări care se execută, în funcţie de complexitate, la
structuri de execuţie a mentenanţei, denumite în continuare SEM de la
toate eşaloanele, pentru restabilirea capacităţii de funcţionare a
echipamentelor care s-au defectat în procesul de exploatare.
 Reparaţiile prezintă următoarele particularităţi:
• a) au caracter de necesitate şi se execută ori de câte ori este nevoie;
• b) pe timpul executării lor se execută una din întreţinerile necesare aducerii
echipamentelor într-o stare corespunzătoare, potrivit destinaţiei;
• c) nu se execută demontarea echipamentelor, decât atât cât este necesar
pentru accesul la subansamblul defect;
• d) se pot executa, după caz, lucrări de tinichigerie, tâmplărie, tapiţerie şi
vopsitorie în conformitate cu normele de consum în vigoare, în funcţie de
starea echipamentului la momentul efectuării reviziei.
12/16
informatică
 Întreţinerea după ciclul de funcţionare/similare este o lucrare
care se execută periodic, în scopul menţinerii parametrilor
funcţionali la valorile stabilite de documentaţia tehnică a
acestuia.
 Întreţinerea tehnică după ciclul de funcţionare /similare se
execută în fiecare unitate, după un ciclu de km, ore de
funcţionare/zbor/marş, lovituri sau după perioade prestabilite
de timp, în situaţia necompletării ciclului de rulaj.
 Întreţinerile se execută, de regulă, de către SEM aflate în
organica structurilor militare de nivel batalion/similare, cu
participarea obligatorie la lucrări
13/16 a operatorilor echipamentelor.
informatică
Reviziile pot fi revizii simple şi revizii extinse.
 Revizia simplă este o lucrare care cuprinde un număr limitat de operaţiuni
executate în scopul eliminării uzurilor şi a efectelor îmbătrânirii.
 Reviziile simple sunt planificate la intervale de timp sau la limite de resursă
consumată, stabilite prin planurile de MCF, în funcţie de durata şi de intensitatea
utilizării echipamentului.
 Revizia extinsă este o lucrare complexă care cuprinde un număr important de
operaţiuni executate în scopul eliminării uzurilor şi a efectelor îmbătrânirii la
ansambluri, subansambluri, piese etc., ca urmare a îndeplinirii unei norme de
funcţionare sau a unei perioade normată de timp.
 Revizia extinsă se execută în scopul verificării amănunţite a capacităţii de
funcţionare a echipamentului potrivit destinaţiei şi a stării de detaliu a
componentelor, la nivelul de performanţă nominal prescris de instrucţiunile de
exploatare şi mentenanţă. 14/16
informatică
 Inspecţia predictivă este o lucrare care se execută în scopul
descoperirii premiselor de defectare ale echipamentelor.
• Inspecţia predictivă se realizează prin utilizarea tehnologiilor
de testare/control non-intruzive sau, în lipsa acestora, prin
inspectare vizuală şi auditivă.â
 Observație:
Întreţinerile tehnice se prevăd în
Planul anual de mentenanţă (PAM). Consemnarea acestor
întreţineri se face atât în PAM, cât şi în cartea tehnică/fişa
tehnică/paşaportul/livretul echipamentului.
15/16
evidența gestiunii
VERIFICARE FINALĂ
Probă scrisă: test grilă
2/2

Administrație Militară Și Evidența Gestiunii: Instructori: Cpt. Gîlcescu Dragoș M.m.IV Galavan Georgiana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrație Militară Și Evidența Gestiunii: Instructori: Cpt. Gîlcescu Dragoș M.m.IV Galavan Georgiana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrație militară și

Durata totală a cursului: 34 ore

Organizarea şi conducerea evidenţei bunurilor materiale

Organizarea şi conducerea evidenţei bunurilor materiale

Obiectul evidenţei operative îl constituie

 Evidența operativă se organizează pe gestiuni și

Fișa de magazie servește pentru ținerea evidenței

Organizarea şi conducerea evidenţei bunurilor materiale

Evidenţa contabilă reflectă întregul

 Contabilitatea analitică a bunurilor materiale

Organizarea şi conducerea evidenţei bunurilor materiale

 Evidența statistică are drept scop

Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe,

• 1) Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe

Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe,

• 1) Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe

Mișcarea mijloacelor fixe în cadrul unității, de la locul de

Atribuirea numărului de inventar se face de către

Numărul de inventar atribuit unui activ fix rămâne neschimbat

La ,,Lista de evidență și inventariere a activelor fixe”

Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe,

• 1) Contabilitatea şi gestionarea activelor fixe

Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică

Contabilitatea şi gestionarea bunurilor

• 1) Primirea bunurilor materiale

Contabilitatea şi gestionarea bunurilor materiale

• 1) Primirea bunurilor materiale

 Primirea bunurilor materiale se face de către gestionari, pe baza

Contabilitatea şi gestionarea bunurilor materiale

• 1) Primirea bunurilor materiale

 Dacă la primirea bunurilor materiale se constată deteriorări

Contabilitatea şi gestionarea bunurilor materiale

• 1) Primirea bunurilor materiale

Materialele consumate în producție (prelucrare)

 Bunurile materiale rezultate din casare se primesc la locurile

• Reglementări specifice evidenţei bunurilor

Evidenţa bunurilor materiale grupate pe

Asigurarea financiară şi de echipament pe timp

• Normele de echipare pe timp de pace şi

Asigurarea financiară şi de echipament pe timp de

• Normele de echipare pe timp de pace şi

• Reguli generale privind drepturile de hrană ale

Hrănirea personalului MApN se face, de regulă, în natură, în

Reguli generale privind drepturile de hrană ale

 Hrănirea personalului MApN se execută, de regulă, în

Hrănirea personalului MApN se execută, obligatoriu, astfel:

Normele de hrană pentru personalul MApN,

• Norma de hrană nr. 1: Se acordă, gratuit, personalului civil contractual şi

• Norma de hrană nr. 6: Se acordă, gratuit, cadrelor militare permanente, soldaţilor

S-ar putea să vă placă și